Comentariul Directorului General Al OMS 2015

Încărcat de

Alina Balabaneanu
2 vizualizări2 pagini
cdd

Drepturi de autor

© © All Rights Reserved

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Raportați acest document

Descriere:

cdd

Drepturi de autor:

© All Rights Reserved
Indicator pentru conținut neadecvat
2 vizualizări2 pagini

Comentariul Directorului General Al OMS 2015

Încărcat de

Alina Balabaneanu

Descriere:

cdd

Drepturi de autor:

© All Rights Reserved
Indicator pentru conținut neadecvat
din 2
Traducere realizata de: Instinutul National de Sandtate Publicd - Centrul Regional de Sindtate Publica Timisoara Siguranta alimentafiei trebuie si acompanieze securitatea alimentafiei si nutrifiei @ ‘ase 38 fn ciuda progreselor objinute pentru reducerea Cat de des auzim expresia ,.Trebuie si fie ceva subnutritiei, populatia planetei noastre este inc’ afectati de numeroase provocari legate de ali- mentafie, incluzind deficientele de vitamine gi minerale, obezitatea si bolile netransmisibile, Aceste provocari apar, in parte, din cauza ali- mentelelor ieftine, convenabile si inalt proce- sate, atractive prin gust. Dar, ameninffrile ali- ‘mentare nu se oprese aici. Un domeniu cdruia ‘comunitatea internationala i-a acordat o atentie substanfiala, dar pujin vizibil, este garantarea surantei in privina infectiilor si contaminari yentelor pe care le producem, le come: izam si le consumam. Aceste aspecte sunt pe ordinea de zi a celei de a doua Conferinge Internationale de Alimentatie1 de la Roma, Italia, gazduita de OMS si Organ- izajia ONU pentru Alimentatie si Agricultura in perioada 19-21 noiembrie 2014, ocazie eu care se reunesc liderii guvernamentali din intreaga lume, Drept urmare, ne dorim o declaratie care 38 facd apel pentru o abordare global de asigu- Tare sustenabild a unei diete sigure, snatoase si diversificate pentru tofi oamenii. Dar, din ce ar trebui si fie format aceasta diet? Si cum vom garanta siguranta alimentelor care constituie dieta noastra sindtoas’? Toata lumea are nevoie de hrana, si are nevoie de ea in fiecare zi, Avem nevoie de o bazi larg’ de alimente vegetale, inclusiv fruete, legume, cereale, leguminoase gi uleiuri vegetale, in gen- eral, insofite de o cantitate adecvati de alimente de origine animali. Aportul de zaharuri libere- si grisimi saturate trebuie si fie scAzut, s& nu, reprezinte mai mult de 10% (si chiar mai putin), din consumul nostru total de energie, iar con-” sumul de sare trebuie s& fie sub 5 grame pe zi. Avem nevoie si ne gatim propria mancare gi s& mancam social. Alimentele trebuie 4 fie nutritive si sigure. Cu toate acestea, siguranta alimentajiei este © problema ascunsa si de multe ori trecuta cu vederea. Cei mai multi oameni care sufera de diaree nu consulta un medic. Bolile si decesele pot fi atribuite altor cauze, chiar gi atunci cand sunt vinovate alimentele pe care oamenii le-au consumat. ce am mincat”? Bolile transmise prin alimente, cauzate fie de o infecfie acuti cu un agent pa- togen, fie de expunerea cronica la substanje chimice, sunt in mare parte subraportate. Nimeni nu are ciffe exacte privind efectul acestora in so- cietate. Tot ce stim este 8 populatiile cele mai vulnerabile, copiii si persoanele in varst®, sunt in crestere si, prin urmare, numarul de persoane aflate la cel mai mare rise de boala se extinde, Un scandal global este adesea necesar pentru a agita constiinta colectiva, in privinfa sigurantei alimentelor, cum ar fi criza encefalopatiei spon- giforme bovine din anii ‘90 sau contaminarea Taptelui cu melamind in anul 2008, care au lovit ‘grav unele fri, Ameninfarile sigurantei aliment- elor sunt apoi vitate, in mare masurd, pand la ur- mtoarea urgent. Este timpul pentru un raspuns durabil Ia problemele de baz, care sunt: frag- mentarea autorititilor privind siguranta alimen- tafiei, bugetele instabile gi ipsa dovezilor cony- ingatoare in privinta efectului bolilor transmise prin alimente. Din aceste motive OMS va dedica Ziua Mon- diala a Sanataii 2015 sigurantei alimentatici, pentrua cataliza actiunea colectiva.a guvernului si publicului, de a pune in aplicare masuri care vor imbunatati siguranja alimentelor la nivelul fermelor, fabricilor, vinzatorilor ambulanti si bucdtiriilor. De asemenea, in anul 2015, OMS va publica pentru prima dati estimari ale poverii globale reprezentati de bolle transmise prin alimente, ardtind astfel amploarea problemei.? Noile metode vor permite fSrilor si estimeze propria povara prin boli transmise prin alimente pentru, a informa politicile si pentru a mobiliza resursele atdt de necesare, Astizi, lanful alimentelor se extinde pe mii de kilometri, traverseazA mai multe granitele nationale si confine multe etape, de la productie la consum. O eroare unui producator de alimente dintr-o tard poate afecta starea de_sindtate a consumatorilor din cealalt& parte a planetei. in jumea noastra globalizati nu numai oamenii, Gi sialimentele, cdlatoresc departe si rapid. Siguranfa alimentara are nevoie de un efort global con- certat. OMS a colaborat mult timp, in mai multe activ- itati comune, cu Organizatia pentru Alimentatie si Ag- riculturd a ONU si cu. Organizatia Mondiala pentru Sindtatea Animalelor pentru a garanta siguranta ali- ‘mentelor in toate etapele lantului alimentar.’ Impreundi vom evalua riscul pericolelor transmise prin alimente, vom stabili standarde internationale, vom opera mecan- isme de alerta la nivel mondial, vom evalua relevanta gi siguranta noilor tehnologit alimentare si, de asemenea, ‘om ajuta tarile si-si construiased capacititi fundamen- tale. Sper cd guvernele nationale vor urma acest exem- plu si vor construi punt intre sectoare pentru a promo- va cauzele stnitiji publice. Siguranta alimentara este un test decisiv al capacititii guvemului de a promova dialogul multisectorial i coordonarea, in special intre sinatate, agricultura, comer, si mediu. Siguranja alimentatiei implic& si alte problemele de sindtate publica. si rezistenfa microbiana este o astfel de preocupare. Microorganismele rezistente care intra in lanqul alimentar sunt, in prezent, o ameninjare seri- ‘asi pentru securitatea sanitard. Pentru combaterea re- zistentei microbiene, utilizarea prudent a antimicrobi- umand, este crucialA. La fel de portantd este utilizarea acestora in agriculturd, in spe- cial la cresterea animalelor si acvacultura. Siguranta ali- ‘mentatiei ar trebui sa serveascdi drept platforma pentrua duce impreund partie interesate pentru a creste gradul de constientizare si sii se ia misuri pentru rezolvarea problemei. in luna mai 2015, OMS va prezenta un plan de actiune la nivel mondial', in cadrul Adundrii Mondi- ale a Sandtiqii, pentru a aborda problema tot mai mare a rezistentei microbiene. Productia de alimente sigure este 0 forfi motrice pentru dezvoltarea durabild. Tarile in curs de dez~ voltare vor putea accesa piata mondial numai atunci cand vor dovedi c& produsele lor sunt conforme cu standardele internationale de siguranta alimentara. Tot mai constiente de legitura dintre siguranfa alimenta- 14 si dezvoltarea economicd, aceste fir particip& activ la stabilirea standardelor internationale din alimentatie, in cadrul Comisiei Codex Alimentarius.> Alimentele sunt vitale pentru vietle noastre la fel ea acrul, apa si multe altele. Primul aliment pe care il consuma 0 fiinf& umand - laptele matern - este unul dintre cele mai sigure pentru nou-ndscufi, oferind toate substantele nutti- tive esential, protectie imunologicd si crearea unei legituri emotionale intre mand si copil. Toate alimentele introduse mai tirziu apanin culturilor noastre specifice. Timp de dece= nii, OMS a sustinut metodele sigure si igienice pentru prepa- rarea alimentelor. Cele Cinci Mesaje Cheie pentru Siguranja Alimentatiei6 ale OMS se aplic& tuturor culturilor $i comu- nitatilor, Dar, autoritagile nationale gi locale trebuie si comu- nice importanta siguranjei alimentatiei prin mesaje adaptate {a comunititile or, deoarece alimentele si practcile alimen- tare variaz foarte mult de la un loc la atl, Ar fi dezastruos dacd hrana, care este esenja viefilor noastre, ar deveni nesigura pentru consum. Mai sunt multe de ficut pentru a preveni acest lucru si putem incepe prin alinierea politicilor in agricultura, comert, sinitate, educatie si protectie sociald pentru a oferi tu- turor o alimentatie sinditoasi si sigur’. Margaret Chan World Health Organization, 1211 Geneva 27, Switzerland chanm@who.int Sunt directorul general al OMS. Declar cd nu sunt in conflict de interese. © 2014, Organizgia Mondial Sint, Publiat de Elsevier LidIne BV. Toate dreptrilerezevat | WHO, FACHWHO second itemational conference on nun (CN2). 2014 hup/iwww eho intron opies/WH0_FAO_ announce {CN2/ en (acess Nov 12,201) 2. WHO. Burden of foodbome disease, hnp:/www.wh saserburdwien (aesssed Nov 12,2014, 3 WHO, INFOSAN in ation in the Americas. 2014, p/hnwwho int food- safetyen (accessed Nov 12,2014). -4WHO, WHO daft global action pln on aminicrbil resistance. 2014, p/w wo.nboinddregresianclamr global action plan! Aovcessed Nov 1, 2014, ‘WHO and FAO, The Sth anniversary of Codex Aliment 2013. pnw ‘woodexalimenariu gy/0th-nnivrsry/(scesed Nov 12,2014) ‘6 WHO, The Five Keys to Safer Food programme. hyp who imoodae- t/aeas_wor food hygiene Skye (accessed Nov 12,2014), vwwwthelanest.com Pablicatontne ta 19 noiembrie 2014 hupidx.-

S-ar putea să vă placă și