Sunteți pe pagina 1din 12

RÂNDUIALA RUGĂCIUNII

SFINŢIRII AGHIASMEI CELEI MARI


La Botezul Domnului nostru Iisus Hristos

După ce va zice preotul Rugăciunea amvonului, ieşim toţi la râu, sau la locul
unde este pregătită apa, mergând înaintea preotului cu sfeşnice, cu cădelniţa,
prapori (steaguri) şi icoane, şi corul cântă acest tropar, glasul al 8- lea, (se zice
de trei ori):

Glasul Domnului peste ape strigă, grăind: Veniţi de luaţi toţi


Duhul înţelepciunii, Duhul înţelegerii, Duhul temerii de
Dumnezeu, al lui Hristos, Cel ce S-a arătat.

Apoi aceste Tropare de câte două ori:

Astăzi firea apelor se sfinţeşte şi se desparte Iordanul şi îşi


opreşte curgerea apelor sale, văzând pe Stăpânul botezându-Se.
Ca un om ai venit la râu, Hristoase Împărate, şi Te sârguieşti
a lua botez de la rob, Bunule, din mâinile Înaintemergătorului,
pentru păcatele noastre, Iubitorule de oameni.

Slavă..., glasul acelaşi:


Către glasul celui ce striga în pustie: Gătiţi calea Domnului,
venit-ai Doamne, luând chip de rob, botez cerând, Cel ce nu ştii
de păcat. Văzutu-Te-au apele şi s-au temut; cutremuratu-s-a
Înaintemergătorul şi a strigat zicând: Cum va lumina sfeşnicul pe
Lumină? Cum va pune robul mâna pe Stăpânul? Sfinţeşte-mă pe
mine şi apele, Mântuitorule, Cel ce ridici păcatul lumii.

Şi acum…, tot aceasta:


Diaconul: Înţelepciune să luăm aminte, şi citirile:

Din Proorocia lui Isaia citire: (35.1-10)

şa grăieşte Domnul: Veseleşte-te pustia cea însetată şi să

A se bucure deşertul şi să înflorească ca şi crinul. Şi va


încolţi şi va înverzi pădurea, şi se vor veseli deşerturile
Iordanului. Mărirea Libanului s-a dat lui şi cinstea Carmelului, şi
poporul meu va vedea slava Domnului şi mărirea lui Dumnezeu.
Întăriţi-vă mâini slabe, şi genunchi slăbănogiţi mângâiaţi-vă şi
ziceţi celor mici de suflet: Întăriţi-vă şi nu vă temeţi; iată
Dumnezeul nostru cu judecată răsplăteşte şi va răsplăti; Însuşi va
veni şi ne va mântui pe noi. Atunci se vor deschide ochii orbilor şi
urechile surzilor vor auzi. Atunci va sări şchiopul ca cerbul şi
limpede va fi limba gângavilor, că s-a vărsat în pustie apă şi râu în
pământ însetat. Şi vor fi cele fără apă - bălţi, şi în pământul cel
însetat - izvor de apă va fi; acolo va fi veselia păsărilor şi locaşul
turmelor, şi trestie şi bălţi. Acolo va fi cale curată şi cale sfântă se
va chema, şi nu va trece pe acolo nimic necurat, nici nu va fi acolo
cale spurcată. Cei împrăştiaţi vor merge pe dânsa şi nu se vor rătăci.
Şi nu va fi acolo leu, şi fiară cumplită nu se va sui pe dânsa,
nici nu se va afla acolo; ci vor merge pe ea cei răscumpăraţi şi
aleşi de Domnul. Şi se vor întoarce şi vor veni în Sion cu bucurie
şi veselie; şi veselie veşnică peste capul lor. Lauda şi bucuria şi
veselia îi va cuprinde pe dânşii, şi va fugi durerea, întristarea şi
suspinarea.

Din Proorocia lui Isaia citire: (55.1-13)

şa grăieşte Domnul: Cei însetaţi mergeţi la apă şi câţi nu

A aveţi argint, mergând cumpăraţi şi mâncaţi şi beţi, fără


argint şi fără preţ: vin şi grăsime. Pentru ce preţuiţi
argintul, nu întru pâini, şi osteneala voastră nu spre saţiu? Ascul-
taţi-Mă pe Mine şi veţi mânca cele bune şi se va desfăta întru
bunătăţi sufletul vostru. Luaţi aminte cu urechile voastre şi
urmaţi căilor Mele. Ascultaţi-Mă şi va vieţui întru bunătăţi
sufletul vostru. Şi voi pune vouă legământ veşnic: cele făgăduite
şi cele credincioase ale lui David. Iată mărturie între neamuri l-
am dat pe dânsul, căpetenie şi povăţuitor neamurilor. Iată naţiile
care nu te ştiau te vor chema, şi popoarele care nu te cunoşteau la
tine vor alerga, pentru Domnul Dumnezeul tău, şi pentru Sfântul
lui Israil, căci El te preamăreşte. Căutaţi pe Dumnezeu şi aflându-
L pe Dânsul, să-L chemaţi; şi când se va apropia de voi, cel
necucernic să-şi lase căile sale, şi omul cel nelegiuit sfaturile sale;
şi să vă întoarceţi la Domnul Dumnezeul nostru şi veţi fi miluiţi,
şi să strigaţi că mult va ierta păcatele voastre; că nu sânt sfaturile
Mele ca sfaturile voastre, nici căile Mele ca şi căile voastre, zice
Domnul. Ci cât este cerul departe de pământ, aşa şi calea Mea
este departe de căile voastre, şi cugetele Mele de cugetele voastre.
Că precum se pogoară ploaia sau zăpada din cer şi nu se mai în-
toarce până nu adapă pământul, şi-l face să încolţească, să răsară
şi să dea sămânţă semănătorului şi pâine de mâncare, aşa va fi
cuvântul Meu care va ieşi din gura Mea; nu se va întoarce la Mine
deşert, până când nu va plini toate câte am voit, şi voi spori căile tale
şi poruncile Mele. Că întru veselie veţi ieşi şi întru bucurie vă veţi
învăţa. Că munţii şi dealurile vor sălta primindu-vă cu bucurie
şi toţi copacii ţarinii vor bate cu ramurile; şi în locul scaiului se va
înălţa chiparosul şi în locul urzicii va creşte mirtul; şi va fi Domnul
numit întru semn veşnic, şi nu va lipsi.

Din Proorocia lui Isaia, citire: (12.3-6)

şa grăieşte Domnul: Scoateţi apă cu veselie din izvoarele

A mântuirii şi veţi zice în ziua aceea: Lăudaţi pe Domnul,


strigaţi numele Lui, vestiţi între naţii măririle Lui,
aduceţi-vă aminte că s-a înălţat numele Lui. Lăudaţi numele
Domnului, că lucruri înalte a făcut; vestiţi acestea în tot
pământul. Bucuraţi-vă şi vă veseliţi cei ce locuiţi în Sion, că s-a
înălţat Sfântul lui Israil în mijlocul lui.
Apoi Prochimen, glasul al 3-lea: Domnul este luminarea mea şi Mântuitorul meu, de
cine mă voi teme? Stih: Domnul este scutitorul vieţii mele, de cine mă voi înfricoşa?

APOSTOLUL
Din Epistola întâi către Corinteni
a Sfântului Apostol Pavel, citire: (10.1-4)

raţilor, nu voiesc să nu ştiţi, că părinţii noştri toţi sub nor

F au fost, şi toţi prin mare au trecut; şi toţi prin Moise s-au


botezat în nor şi în mare. Şi toţi aceeaşi mâncare
duhovnicească au mâncat, şi toţi aceeaşi băutură duhovnicească
au băut; pentru că beau din piatra cea duhovnicească care urma.
Iar piatra era Hristos.
Aliluia, glasul al 6-lea.
Stih: Glasul Domnului peste ape. Dumnezeul slavei a tunat.

EVANGHELIA

Din Sfânta Evanghelie de la Marcu, citire:

n vremea aceea, venit-a Iisus de la Nazaret în Galileea şi s-a

I botezat de Ioan în Iordan. Şi îndată ieşind din apă, a văzut


cerurile deschizându-se, şi Duhul ca un porumbel,
pogorându-se peste Dânsul. Şi glas s-a făcut din ceruri: Tu eşti
Fiul Meu cel iubit, întru Care am binevoit.

După aceea diaconul zice ectenia:


Cu pace Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea de sus şi pentru mântuirea sufletelor noastre,
Domnului să ne rugăm.
Pentru pacea a toată lumea, pentru bunăstarea sfintelor lui
Dumnezeu biserici şi pentru unimea tuturor, Domnului să ne
rugăm.
Pentru sfântă biserica aceasta şi pentru cei ce intră într-însa cu
credinţă, cu evlavie şi cu frica lui Dumnezeu, Domnului să ne
rugăm.
Pentru Prea Fericitul Părintele nostru (N), Patriarhul
Bisericii Ortodoxe Române [pentru (Înalt) Prea Sfinţitul (Arhi-)
Episcopul şi Mitropolitul nostru (N)], pentru cinstita preoţime şi
întru Hristos diaconime, şi pentru tot clerul şi poporul,
Domnului să ne rugăm.
Pentru binecredinciosul popor român de pretutindeni,
pentru cârmuitorii ţării noastre, pentru mai marii oraşelor şi ai
satelor, şi pentru iubitoarea de Hristos oaste, Domnului să ne
rugăm.
Pentru sfântă biserica aceasta, oraşul aceasta, şi pentru toate
oraşele şi satele şi pentru cei ce cu credinţă locuiesc într-însele,
Domnului să ne rugăm.
Pentru bună întocmirea văzduhului, pentru înmulţirea
roadelor pământului şi pentru vremuri paşnice, Domnului să ne
rugăm.
Pentru cei ce călătoresc pe ape, pe uscat şi prin aer, pentru
cei bolnavi, pentru cei ce se ostenesc, pentru cei robiţi, şi pentru
mântuirea lor, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se sfinţească apa aceasta cu puterea, cu lucrarea
şi cu venirea Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se pogoare spre apa aceasta lucrarea cea cu-
răţitoare a Treimii, Celei mai presus de fire, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fie apa aceasta tămăduitoare sufletelor şi tru-
purilor şi izgonitoare a toată puterea cea potrivnică, Domnului să
ne rugăm.
Pentru ca să se dăruiască apei acesteia harul izbăvirii şi
binecuvântarea Iordanului, cu puterea, cu lucrarea şi cu venirea
Sfântului Duh, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se zdrobească satana sub picioarele noastre şi
să se risipească toată uneltirea vicleană pornită asupra noastră,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne scoată pe noi Domnul Dumnezeul nostru din
toată vrăjmăşia şi încercarea care ne stă împotrivă, şi să ne facă
vrednici bunătăţilor celor făgăduite, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne luminăm noi cu luminarea cunoştinţei şi a
dreptei credinţe, prin venirea Sfântului Duh, Domnului să ne
rugăm.
Pentru ca să se facă apa aceasta dar de sfinţenie, curăţire de
păcate, spre vindecarea sufletului şi trupului, şi spre tot folosul
de trebuinţă, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne fie apa aceasta înlesnitoare spre viaţă
veşnică, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să se arate apa aceasta izgonitoare a toată
bântuirea duşmanilor celor văzuţi şi nevăzuţi, Domnului să ne
rugăm.
Pentru cei ce o vor lua şi o vor primi spre sfinţirea caselor,
Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să fie apa aceasta spre curăţirea sufletelor şi a tru-
purilor tuturor celor ce o vor primi cu credinţă şi vor gusta dintr-
însa, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne învrednicim noi a ne umple de sfinţire prin
gustarea din apa aceasta, cu arătarea cea nevăzută a Duhului
Sfânt, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să audă Domnul Dumnezeu glasul rugăciunii noastre
al celor păcătoşi, şi să ne miluiască pe noi, Domnului să ne rugăm.
Pentru ca să ne izbăvim noi de tot necazul, mânia, primejdia
şi nevoia, Domnului să ne rugăm.
Apără, mântuieşte, miluieşte, şi ne păzeşte pe noi, Dum-
nezeule, cu harul Tău.
Pe Preasfânta, curata, preabinecuvântata, mărita Stăpâna
noastră de Dumnezeu Născătoarea şi pururea Fecioara Maria, cu
toţi sfinţii pomenind-o.
Pe noi înşine şi unii pe alţii şi toată viaţa noastră lui Hristos
Dumnezeu să o dăm.
Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, Tatălui
şi Fiului şi Sfântului Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor.
Amin.

Până când diaconul zice acestea, preotul se roagă, citind în taină ru-
găciunea aceasta:

oamne Iisuse Hristoase, Dumnezeule, Fiule Unule-Născut,

D Care eşti în sânul Tatălui, Dumnezeul Cel adevărat,


Izvorul vieţii şi al nemuririi, Lumina cea din Lumină, Care
ai venit în lume spre a o lumina, luminează cugetul nostru cu
Duhul Tău cel Sfânt şi ne primeşte pe noi care aducem Ţie slavă şi
bună mulţumire pentru lucrurile Tale cele din veci mari şi minunate
şi pentru mântuitoarea Ta iconomie cea din veacurile acestea mai
din urmă, când ai luat trupul nostru cel neputincios şi sărac şi
Te-ai umilit până la măsura de rob, Împărate al tuturor.
Suferit-ai încă şi a Te boteza în Iordan de mâna robului, ca sfinţind
firea apelor, Cel ce eşti fără de păcat, să ne faci nouă cale către
naşterea cea de-a doua prin apă şi prin Duh, şi să ne întorci pe noi
la libertatea cea dintâi. Deci prăznuind aducerea aminte a acelei
taine dumnezeieşti, ne rugăm Ţie, Stăpâne, Iubitorule de oameni,
stropeşte şi peste noi nevrednicii robii Tăi, după făgăduinţa Ta cea
dumnezeiască, apa cea curăţitoare, darul îndurării Tale, ca să
fie bineprimită bunătăţii Tale cererea noastră a păcătoşilor; şi
printr-însa să se dăruiască nouă şi tot poporului Tău celui
credincios binecuvântarea Ta, spre slava sfântului şi închinatului
Tău nume.
Că Ţie se cuvine toată slava, cinstea şi închinăciunea, îm-
preună şi Părintelui Tău celui fără început şi Preasfântului şi
bunului şi de viaţă făcătorului Tău Duh, acum şi pururea şi în
vecii vecilor. Amin.

Terminând diaconul ecteniile, preotul începe cu glas mare rugăciunea


aceasta, alcătuită de Sofronie patriarhul Ierusalimului:

Treime mai presus de fire, preabună, preadumnezeiască,


atotputernică, a toate văzătoare, nevăzută, nepătrunsă, făcătoarea
fiinţelor celor înţelegătoare şi a firilor celor
cuvântătoare, bunătatea cea firească, lumina cea neapropiată, Ca-
re luminezi pe tot omul care vine în lume, străluceşte şi întru
mine nevrednicul robul Tău! Luminează ochii minţii mele, ca să
îndrăznesc a lăuda binefacerea şi puterea Ta cea nemăsurată. Fie
bineprimită rugăciunea ce se aduce de mine pentru poporul ce stă
înainte; să nu oprească păcatele mele venirea aici a Sfântului Tău
Duh, ci mă iartă, Ceea ce eşti preabună, ca să strig către Tine fără
osândire şi să grăiesc şi acum: Te slăvim pe Tine, Stăpâne Iubitorule
de oameni, Atoateţiitorule Împărate, Cel ce eşti mai înainte de veci.
Te slăvim pe Tine, Ziditorule şi Făcătorule a toate. Te slăvim pe
Tine, Fiule al lui Dumnezeu, Unule-Născut, Cel ce eşti fără tată
din mamă şi fără mamă din Tată. Că în sărbătoarea trecută Prunc
Te-am văzut, iar în aceasta de acum desăvârşit Te vedem pe Tine,
Cel ce Te-ai arătat desăvârşit, Dumnezeul nostru, din Cel
desăvârşit.
Astăzi ne-a sosit nouă tuturor vreme de praznic şi ceata
sfinţilor cu noi se adună, şi îngerii cu oamenii împreună-
prăznuiesc. Astăzi, harul Sfântului Duh în chip de porumbel
asupra apelor a venit. Astăzi, Soarele cel neapus a răsărit şi
lumea cu lumina Domnului se luminează. Astăzi, luna cu raze
luminoase tot pământul luminează. Astăzi, stelele cele luminoase
cu lumină strălucitoare lumea înfrumuseţează. Astăzi, norii
rourează din cer omenirii ploaia dreptăţii. Astăzi, Cel nezidit, de
voia Sa este atins cu mâna de către făptura Sa. Astăzi, Proorocul
şi Înaintemergătorul se apropie de Stăpânul, şi cu frică stă
înaintea Lui, văzând pogorârea lui Dumnezeu la noi. Astăzi, apele
Iordanului se prefac în vindecări cu venirea Domnului. Astăzi, cu
curgeri tainice toată făptura se adapă. Astăzi, păcatele oamenilor se
şterg în apele Iordanului. Astăzi, raiul s-a deschis oamenilor şi
Soarele dreptăţii ne luminează nouă. Astăzi, apa cea amară, din
timpul lui Moise, se preface în dulceaţă poporului, cu venirea
Domnului. Astăzi, sântem izbăviţi de plânsul cel de demult şi ca
un Israel nou ne-am mântuit. Astăzi, ne-am izbăvit de întuneric şi
cu lumina cunoştinţei de Dumnezeu ne luminăm. Astăzi, negura
lumii se ridică cu arătarea Dumnezeului nostru. Astăzi, se
luminează cu făclii de sus toată făptura. Astăzi, înşelăciunea se
surpă şi calea de mântuire se face nouă prin venirea Stăpânului.
Astăzi, cele de sus cu cele de jos împreună-prăznuiesc, şi cele de
jos cu cele de sus împreună-vorbesc. Astăzi, obştea cea sfinţită şi
mult vestită a ortodocşilor se bucură. Astăzi, Stăpânul merge la
Botez, ca să ridice firea omenească la înălţime. Astăzi, Cel
neplecat se pleacă robului Său, ca să ne libereze pe noi din robie.
Astăzi, Împărăţia Cerurilor am dobândit, iar Împărăţia Domnului
nu va avea sfârşit. Astăzi, pământul şi marea şi-au împărţit
bucuria lumii, şi lumea de veselie s-a umplut.
Te-au văzut apele, Dumnezeule, Te-au văzut apele şi s-au
temut. Iordanul s-a întors înapoi, văzând Focul Dumnezeirii
pogorându-Se trupeşte şi intrând într-însul. Iordanul s-a întors
înapoi, văzând pe Sfântul Duh în chip de porumbel pogorându-Se
şi zburând în împrejurul Tău. Iordanul s-a întors înapoi, văzând
pe Cel nevăzut făcându-se văzut, pe Făcătorul întrupat, pe Stăpâ-
nul în chip de rob. Iordanul s-a întors înapoi şi munţii au săltat
văzând pe Dumnezeu întrupat, şi norii au dat glas, mirându-se de
Cel ce a venit, Lumină din Lumină, Dumnezeu adevărat din
Dumnezeu adevărat, prăznuirea Stăpânului văzând astăzi în Iordan
şi pe Cel ce moartea neascultării şi boldul înşelăciunii şi legătura
iadului în Iordan a afundat şi a dăruit lumii Botezul mântuirii.
Pentru aceasta şi eu păcătosul şi nevrednicul robul Tău,
mărturisind slava minunilor Tale, de frică fiind cuprins, cu
umilinţă strig către Tine:

Şi îndată preotul, cu glas mare, zice rugăciunea aceasta:


Mare eşti, Doamne, şi minunate sânt lucrurile Tale, şi nici
un cuvânt nu este de ajuns spre lauda minunilor Tale (se zice de trei
ori) .

ă Tu, cu voia Ta, toate le-ai adus dintru nefiinţă întru

C fiinţă. Cu puterea Ta ţii împreună făptura şi cu pronia Ta


cârmuieşti lumea. Tu din patru stihii ai întocmit făptura ,
cu patru vremi ai încununat crugul anului. De Tine se cutremură
toate puterile îngereşti, pe Tine Te laudă soarele, pe Tine Te
slăveşte luna, Ţie se cuceresc stelele, pe Tine Te ascultă lumina,
de Tine se înfricoşează adâncurile, Ţie slujesc izvoarele. Tu ai întins
cerul ca un cort, Tu ai întărit pământul peste ape, Tu ai ţărmurit
marea cu nisip, Tu spre răsuflare ai vărsat aerul. Puterile
îngerilor Ţie slujesc şi cetele arhanghelilor Ţie se închină;
heruvimii cei cu ochi mulţi şi serafimii cei cu câte şase aripi,
împrejur stând şi zburând, de frica slavei Tale celei neapropiate, se
acopăr. Că Tu, Dumnezeu fiind, necuprins de gând şi de cuvânt
şi fără de început, ai venit pe pământ luând chip de rob, întru
asemănare omenească făcându-Te. Că n-ai suferit, Stăpâne, pentru
îndurările milei Tale, să vezi neamul omenesc chinuindu-se de
diavolul; ci ai venit şi ne-ai mântuit pe noi. Mărturisim harul Tău,
vestim mila Ta, nu tăinuim facerea Ta de bine; naşterile firii noastre
le-ai liberat; pântecele Fecioarei l-ai Sfinţit cu naşterea Ta; toată
făptura Te laudă pe Tine, Cel ce Te-ai arătat. Că Tu, Dumnezeul
nostru, pe pământ Te-ai arătat şi cu oamenii împreună ai petrecut.
Tu, din cer trimiţând Duhul Tău cel Sfânt, ai sfinţit şi repejunile
Iordanului, iar capetele ba- laurilor care se încuibaseră acolo le-
ai zdrobit.

Şi preotul binecuvintează de trei ori apa cu mâna, afundându-o în chipul


crucii la fiecare zicere:
Tu Însuţi, dar, Iubitorule de oameni, Împărate, vino şi acum
prin pogorârea Sfântului Tău Duh, Care sfinţeşte toate, şi
sfinţeşte apa aceasta. (de trei ori)

Apoi continuă:

i-i dă ei harul izbăvirii şi binecuvântarea Iordanului; fă-o

S izvor de nestricăciune, dar de sfinţenie, dezlegare de


păcate, vindecare de boli, demonilor pieire, îndepărtare
puterilor celor potrivnice, plină de putere îngerească. Ca toţi cei
ce se vor stropi şi vor gusta dintr-însa să o aibă spre curăţirea
sufletelor şi a trupurilor, spre vindecarea patimilor, spre
sfinţirea caselor şi spre tot folosul de trebuinţă. Că Tu eşti
Dumnezeul nostru, Cel ce ai înnoit prin apă şi prin Duh firea
noastră cea învechită de păcat. Tu eşti Dumnezeul nostru, Care,
pe timpul lui Noe, cu apă ai înecat păcatul. Tu eşti Dumnezeul
nostru, Care prin mare şi prin Moise ai slobozit neamul evreiesc
din robia lui Faraon. Tu eşti Dumnezeul nostru, Care ai despicat
piatra în pustiu şi au curs ape şi râurile s-au umplut de apă, şi pe
poporul Tău cel însetat l-ai adăpat. Tu eşti Dumnezeul nostru
Care, cu apă şi cu foc, prin Ilie, ai scos pe Israil din rătăcirea lui
Baal.

Zicând preotul aceasta, binecuvintează de trei ori apa cruciş:


Însuţi şi acum, Stăpâne, sfinţeşte apa aceasta, cu Duhul Tău
cel Sfânt. (de trei ori)
Apoi urmează:

Dă tuturor celor ce se vor atinge de dânsa şi se vor stropi şi o


vor gusta: sfinţire, sănătate, curăţire şi binecuvântare.
Şi mântuieşte, Doamne, pe dreptcredincioşii creştini (se zice
de trei ori) ; şi-i păzeşte pe dânşii sub acoperământul Tău în pace;
supune sub picioarele lor pe tot duşmanul şi vicleanul; dăruieşte-
le lor toate cererile cele către mântuire şi viaţă veşnică.
Adu-ţi aminte, Doamne, de Prea Fericitul Părintele nostru
(N), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române [pentru (Înalt) Prea
Sfinţitul (Arhi-) Episcopul şi Mitropolitul nostru (N)], şi de cin-
stita preoţime şi întru Hristos diaconime, şi de tot clerul şi
poporul ce stă înainte, şi de fraţii noştri care din binecuvântate
pricini nu sânt aici, şi-i miluieşte pe dânşii şi pe noi, după mare
mila Ta. Pentru ca de toate stihiile, şi de oameni, şi de îngeri, şi
de toţi cei văzuţi şi nevăzuţi, să se slăvească numele Tău cel
preasfânt, al Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh, acum şi pururea
şi în vecii vecilor. Amin.

Preotul: Pace tuturor.


Diaconul: Capetele voastre Domnului să le plecaţi.

Preotul plecându-şi capul, zice în taină această rugăciune:

leacă, Doamne, urechea Ta şi ne auzi pe noi Tu, Cel ce ai

P primit a Te boteza în Iordan şi ai sfinţit apele, binecuvintează-


ne pe noi pe toţi care prin plecarea capului
nostru arătăm semnul supunerii; şi ne învredniceşte a ne umple
de sfinţenia Ta, prin gustarea din această apă şi prin stropire; şi
să ne fie nouă Doamne, spre sănătatea sufletului şi a trupului.

Cu glas:
Că Tu eşti sfinţirea noastră şi Ţie slavă şi mulţumire şi
închinăciune înălţăm, împreună şi Părintelui Tău celui fără
început, şi Preasfântului şi bunului şi de viaţă făcătorului Tău
Duh, acum şi pururea şi în vecii vecilor. Amin.

După aceasta, luând preotul Sfânta Cruce şi busuiocul, le afundă în apă de trei
ori, făcând chipul Sfintei Cruci, şi scoţându-le, le ţine cu amândouă mâinile, cântând
Troparul, pe glasul 1:

În Iordan botezându-te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-au arătat;


că glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; şi
Duhul în chip de porumbel a adeverit întărirea cuvântului. Cel ce Te-ai
arătat, Hristoase Dumnezeule, şi lumea ai luminat, slavă Ţie.
Şi stropind tot poporul cu apă sfinţită, vin în biserică, cântând idiomela pe
glasul al 6-lea:

Să cântăm credincioşii mărimea binefacerii lui Dumnezeu către noi,


că făcându-Se om, pentru păcatele noastre, pentru curăţirea noastră Se
curăţeşte în Iordan, Cel singur curat şi nestricăcios, sfinţindu-ne pe noi
şi apele şi zdrobind capetele ba- laurilor în apă. Deci să luăm apă cu
veselie, fraţilor, căci celor ce o iau cu credinţă, se dă în chip nevăzut
harul Duhului, de la Hristos, Dumnezeu şi Mântuitorul sufletelor
noastre.

Apoi: Fie numele Domnului binecuvântat de acum şi până în veac, (trei ori), şi
Psalmul 33: Bine voi cuvânta pe Domnul în toată vremea...

Şi apolisul

el ce în Iordan, de la Ioan, a primit a Se boteza, pentru mântuirea

C noastră, Hristos Adevăratul Dumnezeul nostru, pentru


rugăciunile Preacuratei Maicii Sale, cu puterea cin-
stitei şi de viaţă făcătoarei Cruci, şi pentru rugăciunile tuturor
Sfinţilor, să ne miluiască şi să ne mântuiască pe noi, ca un bun şi de
oameni iubitor.