Cum să răspunzi eficient la furia copilului tău

Deseori nu suntem pregătiți să ne confruntăm cu furia copilului mic. Iar în loc

să-l învățăm cum să fie furios, îi spunem să nu o facă. Iată câteva sfaturi.

Să spui copilului că nu e frumos sau normal să fie furios este o mare greșeală. Iar mulți părinți și
educatori, în astfel de situații, pedepsesc copilul sau reacționează în alt mod greșit.

Să nu uităm însă că cel mic are nevoie să învețe moduri prin care să își controleze sentimentele
atunci când se simte copleșit. Nu să se simtă rușinat de ele. Nu să îi fie teamă de pedeapsă.

Altfel, cum va reacționa atunci când pedeapsa nu va mai fi o opțiune? Iată câteva lucruri pe care le putem
face atunci când copilul experimentează emoții puternice. Iar acestea pot fi de furie, dar pot fi și de
tristețe, teamă sau frustrare.

Păstrează-ți calmul
Atunci când vedem copilul într-o stare emoțională puternică, prima reacție este aceea de a-i face
observație sau de a-l face să înțeleagă că nu este în regulă comportamentul lui.

Toate cercetările demonstrează că cea mai ineficientă metodă de a gestiona o astfel de ieșire
emoțională este cearta sau verbalizarea modului „corect' de a reacționa.

Desigur, există momente nenumărate în care să vorbim cu copilul despre așteptări și responsabilitate,
dar niciodată în momentul declanșării unor astfel de emoții.

Neuroștiința ne arată că atunci când copiii sunt nervoși sau supărați, zona emoțională a creierului
este activată, iar simultan, partea rațională este mai puțin activă.

Din acest motiv, să faci apel la partea rațională a copilului este o abordare greșită. În fapt, orice spui
referitor la moment sau consecințele lui nu face decât să agraveze situația.

Singura strategie eficientă este aceea de a ajuta copilul să se calmeze. Iar în acest sens poți
întreprinde o serie de acțiuni. Toate au în comun aceleași elemente: acordă-i timp și spațiu, sprijin, o
abordare pozitivă, ajută-l să se concentreze pe respirație. Nici un joc nu ar strica.

În funcție de vârsta copilului, îl poți duce într-un spațiu din casă sau clasă în care să se detașeze de
situație și să se liniștească – fără a-l pedepsi! Iar dacă vorbim despre un adolescent, îl poți încuraja să
facă o plimbare scurtă sau să bea apă.

Învață-ți copilul ce are de făcut

În loc să faci o listă cu reguli care interzic „nu ai voie' creează una cu reguli despre ce poate face „ai voie'.
Este firesc și la îndemână să spunem copilului „nu ai voie să lovești', dar dacă el o face?
Putem să îi dăm următoarele variante: „strânge o mingie antistress', „îmbrățișează o jucărie de pluș',
„concentrează-te pe respirație', „ascultă muzică liniștitoare', „mișcă-te prin cameră sau fă o plimbare' – în
condiții de siguranță!, „scrie, desenează sau vorbește despre problemă'.

Folosește diversiuni și distrage-i atenția

Atunci când creierul emoțional este activat de un eveniment supărărtor este foarte util să
distragem atenția copilului de la gândurile furioase care îl mențin în starea de alarmă. Este un
procedeu util cu copiii, deși sunt mulți adulți care știu cât de utilă este metoda și pentru ei.

Dacă educatorul se confruntă cu un astfel de episod, atenția copilului poate fi distrasă prin diverse sarcini:
să împartă colegilor cărți sau foi albe, să ducă o carte la bibliotecă sau să care o cutie (efortul fizic
deseori are un efect de calmare).

Oferă-i spațiu, fie că poți ieși cu el să faci câțiva pași sau se poate mișca singur prin spațiu. Îi poți permite
să deseneze sau să se joace cu plastilină dacă e vorba despre un copil mic.

Este util să identificăm și situațiile care declanșează aceste reacții la copil. Pentru că odată ce
știm sursele putem să înțelegem mai bine prin ce trece și de ce răspunde astfel. Iar anumite
condiții chiar pot fi evitate: oboseala, foamea, căldura prea mare, etc.

Indiferent ce resurse descoperi pentru a calma copilul și a-l ajuta să depășească episodul, evită să te
enervezi, să ridici vocea sau să îl pedepsești. Alege în schimb o îmbrățișare și empatia cu starea pe care
o traversează el.