Tematică examen scris psihiatrie

1. Halucinaţii – definiţie, tipuri, exemple

Halucinaţiile sunt percepţii false, apărute în câmpul exteroceptiv sau interoceptiv (localizate în cap, în
corp, în sânge) în absenţa stimulilor corespunzători (din exteriorul sau interiorul corpului) şi pe care
pacientul le percepe şi le crede ca fiind reale. Caracteristici: senzorialitate, obiectualitate, proiectie
spatiala in spatiul perceptiv, convingerea bolnavului asupra realitatii lor, complexitate, claritate
variabila, durata continua /intermitenta, congruente sau incongruente cu starea afectiva, rezonanta
afectiva- initial anxiogene, comportament halucinator.
/exteroceptive:
- auditive :elementare- foneme sau sunete; complexe- verbale favorabile/ nefavor. In: afect
ORL, stari confuz, delirium tremens, schizo, depresie psihotica
-vizuale :rare, anxiogene, liliputane/gulliveriene. In : delirium tremens=zoopsii, opium
-olfactive si gustative: neplacute. In : criza uncinata , delir persecutor, confuziii
-transpuse: auditie colorata
/interoceptive :schimbarea pozitiei/ absenta unor organe / transformarea organismului in animal

/proprioceptive: caracter mai mult pseudoH, impresie de miscare a unui segment/ a corpului

2. Iluzii – definiţie, tipuri, exemple

Iluziile= tulburari calitative ale perceptiei; interpretarea eronata a unui stimul senzorial existent in
campul de perceptie :
fiziologice (la normali): percepţia sau interpretarea eronată a unor stimuli senzoriali
existenţi în cadrul percepţiei. Apar la normali în condiţii de: distanţă prea mare, lumină insuficientă,
stări afective speciale (frica în condiţii de întuneric). Rezultă fie dintr-o proiectare a imaginarului în
actul perceptiv, fie dintr-o prelucrare eronată a imaginilor percepute: exemplu – iluziile optico-
geometrice (fata Morgana). Sunt erori de recunoaştere şi interpretare a unor obiecte percepute în
întregime. Deosebirea iluziilor fiziologice de cele patologice este că în iluziile fiziologice persoana
poate realiza şi corecta imaginea falsă, spre deosebire de cele patologice unde nu exista critica.
patologice : sunt percepţii deformate ale unor stimuli reali de al căror caracter patologic
pacientul nu îşi dă seama, pe care le poate interpreta în mod patologic în contextul unor trăiri
psihotice. Apar, de obicei, în stări psihotice pe fond organic (sevrajul din alcoolism, dar mai ales
sevrajul complicat cu delirium din delirium tremens, în stările confuzionale secundare stărilor
infecţioase intens febrile, în psihozele acute care complică intoxicaţia cu droguri halucinogene, ca de
exemplu haşiş, mescalina, L.S.D.), în epilepsie şi în schizofreniile paranoide.
-exteroceptive:
/vizuale: metamorfopsii ( micropsii, macropsii, anacropsii ,dimegalopsii=deformari):
psihoza organica ; poropsii (departare/ apropiere); false recunoasteri (manie, confuzie, Korsakov);
iluzia de persoana- iluzia
sosiilor =sdr Capgras; iluzia Fregoli :persecutor unic cu mai multe chipuri
/auditive:departe/aproape/adresari injurioase
/ olfactive(paraosmii)- si mirosul poate fi influentat
/gustative
- interoceptive= percepere eronata functionare organe. In : schizo, paranoia, stari
confuzionale; cenestopatia
-proprioceptive

1
 3. Idei obsesive – definiţie, tipuri, exemple

Ideea obsedanta: idei patologice, parazitare, care asediază gândirea pacientului, în pofida dorinţei
sale de a li se opune şi care, datorită păstrării caracterului critic, sunt însoţite de un mare grad de
anxietate. Bolnavul e conştient de caracterul patologic al obsesiei ¹ ideea delirantă. Bolnavul ştie că
obsesia emană din propria viaţă psihică ¹ automatismul mental. Temele obsesive cele mai frecvente
sunt cele legate de contaminarea cu substanţe murdare, de preocupări sexuale, religioase, de a
prejudicia / nedreptăţi pe alţii, de a-i leza pe alţii etc. Se întâlnesc cel mai frecvent în tulburarea
obsesivo-compulsivă, dar se pot întâlni şi în alte entităţi psihiatrice (depresii, debutul schizofreniei).

4. Idei delirante – definiţie, tipuri, exemple

ideii delirante: se exprimă limpede, evoluând pe fond de claritate a conştiinţei. Mecanismele delirului
pot fi unice sau multiple, în legătură cu fenomene perceptuale, ca iluziile sau halucinaţiile, sau cu
fenomene ideative (intuiţii, situaţii imaginate şi interpretări). Caracteristici, dupa Jaspers:
certitudinea, neinfluentabilitatea, imposibilitatea continutului, comportamentul delirant.
Caracteristici: pune stapanire pe constiinta insului, se mentine in ciuda contradictiilor cu realitatea, nu
corespunde realitatii pe care o reda deformat si cu care e in neta contradictie, schimba
comportamentul.
-expansive : marire, bogatie, inventie si grandoare in manie, schizofrenie, paranoia, reforma,
mistice, religioase.
- depresive: autoacuzare si vinovatie, hipocondriace(boala, defecte fizice), prejudiciu,
negatie .

5. Hipoprosexiile – definiţie, unde se pot întâlni

- HIPOPROSEXII – diminuarea orientarii selective a activitatii de cunoastere

- scaderea capacitatii prosexice, diminuarea cantitativa a orientarii selective a activitatii
de cunoastere
- poate avea intensitate variabila
- Intensitatea maxima = aprosexie – disparitia oricarei capacitati prosexice- stari
confuzionale grave
• Apar in:
- Stari de surmenaj
- Stari de iritabilitate
- Stari de anxietate
- Functionare cognitiva globala modificata:
- nedezvoltarea cogntiva
- deteriorare cognitiva
- Schizofrenie – debut sau in cadrul evolutiei deteriorative
In stari confuzionale – grade diferite

6. Hipomneziile, amneziile – definiție, tipuri, unde se pot întâlni

hipomnezii: Apar la normali în stări de epuizare psihică, la cei cu întârziere mintală uşoară, la
involuţie, stări nevrotice, sindromul de oboseală cronică.
-amnezii:
• Amnezia de fixare (anterogradă) = incapacitatea de a integra informaţii noi.
• Amnezia de evocare (retrogradă) = incapacitatea de a rememora o informaţie care a fost
fixată normal. Este imposibilitatea de a evoca amintiri anterioare debutului bolii.

2
 • Amnezia antero-retrogradă (amnezie mixtă)
• Amnezia lacunară: o perioadă net delimitată de timp (ore, zile)
• Amnezii funcţionale şi selective
• Amneziile selective (elective, tematice, afectogene) în stări nevrotice, amnezii ale
copilăriei, lacunare la isterici,disocieri mnezice la isterici, posttraumatice, doliu,
patologia de catastrofă, fluctuaţii emoţionale
• Amneziile schizofrenilor – distorsiuni haotice ale memoriei, modificări ale amintirilor

7. Legile regresiunii memoriei

Se uită în ordine:
• evenimentele recente
• evenimentele mai îndepărtate
• afectele, sentimentele
• obişnuinţele simple
Deteriorarea limbajului in sens invers evolutiei:
- primul dispare limbajul ideilor, forma cea mai complexa a comunicarii (numele proprii,
numele comune, adjectivele, verbele, interjecţiile)
- limbajul emotional
limbajul mimico-pantomimic

8. Tulburările de conștiință – derealizarea, depersonalizarea – descriere, unde se pot

întâlni

Derealizarea (Tulburarile constiintei realitatii obiectuale)

• Sentiment de stranietate a lumii exterioare, in absenta unor tulburari perceptive
• Nu apare aproape niciodata in mod izolat
• „Subiectul pierde functia realului” (Janet), adica senzatia de familiaritate pe care
obiectele lumii reale ne-o dau in mod normal.
• In forma sa minora se refera la stranietatea lucrurilor care par false, artificiale,
modificate.
In forma sa extrema se manifesta ca o indepartare, o izolare sau o fuga din lumea realului, o
detasare, o plutire „fara inaltime

Depersonalizarea (Tulburări ale constiintei propriei persoane)

• Depersonalizarea este o tulburare a constiintei propriului Eu, a sentimentului
identitatii somatopsihice personale cu destramarea curgerii existentiale si a perceptiei
lumii ca loc de desfasurare a propriei existente.
• Apare insotita sau nu de derealizare in:
- surmenaj
- stari hipnagogice si hipnapompice
-tulburari de anxietate – atacul de panica
- depresie
- tulburari delirante
- tulburari obsesive
- personalitatea de tip obsesiv-compulsiv
- debutul schizofreniei

3
 9. Schizofrenia paranoidă – diagnostic, descriere clinică

• Idei delirante + halucinatii auditive

• tensionati, suspiciosi, ostitli, +/- agresivi
• debut mai tardiv decat Sk dezorganizata sau catatonica (spre 30 ani)
• prognostic favorabil
• raspuns mai bun la tratament
• cel mai comun tip
• - domină sindromul paranoid care este cel mai bine exprimat în faza acută a bolii
• - există idei delirante de persecuţie, urmărire, otrăvire, control al gândurilor şi ideilor de către
ceilalţi, grandoare, misticism, misiune specială (reformă, mesianic), schimbare corporală
(delirante somatice), gelozie, filiaţie (naştere ilustră), invenţie, relaţie / referinţă (la media, TV,
oamenii pe stradă privesc pacientul cu ostilitate, suspiciune, „într-un fel anume”). Aceast
aduce la modificări profunde ale perceperii de sine şi a lumii, se pierd limitele sinelui.

10. Schizofrenia catatonică – diagnostic, descriere clinică

• Imobilitate: catalepsie - flexibilitate ceroasa, stupor

• Agitatie psihomotorie
• Negativism (verbal, motor, alimentar)
• Stereotipii, bizarerii, manierisme
• Ecolalie, ecopraxie
• Forma actualmente rara
• Evolutie buna, dar atentie la risc de malnutritie, char risc vital
• - tabloul e dominat de tulburările psihomotorii, reprezentate de elemente sau de totalitatea
sindromului catatonic care poate fi întrerupt de perioade de excitaţie violentă (raptusuri
catatonice): negativism, atitudine şi posturi bizare (pentru lungi perioade), rigiditate (posturi
rigide împotriva eforturilor de a fi mobilizat), flexibilitate ceroasă (menţinerea membrelor,
corpului, în poziţii impuse din exterior), sindrom: ecomimie – ecolalie – ecopraxie, stupor
(scăderea marcată a reactivităţii la ambianţă, cu reducerea mişcărilor şi activităţii spontane,
mutism), uneori stereotipii, uneori raptusuri (activitate motorie crescută, aparent fără scop,
neinfluenţată de stimuli exteriori – izbucnire brutală, irepresibilă, de raptus)

11. Schizofrenia hebefrenică – diagnostic, descriere clinică

Schizofrenia hebefrenica (dezorganizata): (comportament, vorbire dezorganizată, aplatizarea şi

inadecvarea afectului)
- debut precoce, insidios (15 – 25 ani)
- domină alterarea afectivităţii (dispoziţie superficială, inadecvată, râs prostesc, nemotivat, zâmbete
bizare traducând o atitudine de autosatisfacţie, de nimic motivată, nătângă)
- halucinaţii efemere, fragmentare
- tendinţe la solitudine
- comportament lipsit de scop, imprevizibil, cu manierisme, grimase
- limbaj dezorganizat, stereotipii de fraze incoerente, acompaniate de râs, bufonerii prosteşti
- pronostic rezervat, tocire precoce a afectivităţii şi voinţei.

• Dezorganizarea vorbirii (incoerenta ideoverbala)

• Dezorganizarea comportamentului

4
 • Tocire afectiva si/sau incongruenta afectiva
• Comportament dezinhibat, dezorganizat, paramimie, paratimie, zambet natang
• Debut timpuriu: sub 25 ani
• Prognostic slab, evolutie deteriorativa

12. Principii de tratament în schizofrenie – tratament medicamentos și psiho-social

• Definirea simptomelor de tratat

• Ce antispihotic (neuroleptic) a fost eficient in trecut sau in functie de efectele
secundare
• Un singur antipsihotic (AP)
• se trateaza 4 - 6 sapt cu doze adecvate inainte de a decide ca AP trebuie schimbat
• se incepe cu doze suficiente, conform simptomatologiei si apoi se ajusteaza in functie
de evolutia acesteia
• ameliorarea unor simptome are loc in ore-zile, dar o remisiune dureaza 6-8 saptamani
• un raspuns terapeutic se obtine la doze de 4-6 mg/zi haloperidol, 80% dintre receptorii
D2 fiind blocati; cresterea dozelor nu pare justificata
• raspunsuri similare la: 10-15 mg olanzapina, 4-6 mg risperidona

Antipsihotice (sau neuroleptice)

• Clasice (neuroleptice, NL):
• haloperidol (sol, inj, tb), clorpromazina (tb, inj)
• NL depot (retard): flufenazina, haloperidol
• Moderne: sulpirid, amisulprid (tb)
• Clozapina (tb) – tratament de a 2a linie – cazuri dificile
• Antipsihotice atipice: aripipraziol (tb, inj, depot), olanzapina (tb, inj, depot),
quetiapina (tb), paliperidona (tb, depot), risperidona (tb, inj)

: recomandarea oricarui medic atunci cand presupune existent bolii este spitalizarea intr-un serviciu
de psihiatrie, obligatoriu.
- faza acuta: cura neuroleptica, medicatie antipsihotica atipica, TEC
- trat de intretinere
- trat psihoterapeutic si de reabilitare

13. Tulburarea schizoafectivă maniacală - diagnostic, descriere clinică

• simptome de schizofrenie si manie proeminente

• Tulburarile de dispozitie:
• expansivitate, autostima crescuta, idei de grandoare
• sau: agitatie, iritabilitate, comportament agresiv, idei de persecutie
• In ambele cazuri: hiperactivitate, hipoprosexie, dezinhibitie pulsionala
• Se pot intalni simptome ca: idei de referinta, grandoare, persecutie
• Sunt necesare simptome “tipice” schizofreniei pt diagnostic:
• transmiterea gandurilor
• idei de influenta; automatism mintal
• idei delirante bizare
De obicei: psihoze floride, debut brusc, remisiune completa

5
 14. Tulburarea schizoafectivă depresivă - diagnostic, descriere clinică

• dispozitia depresiva + alte simptome depresive:

• retard psiho-motor
• insomnie
• scaderea apetitului, scadere in G
• scaderea interesului
• hipoprosexie
• idei de culpabilitate, inutilitate
• idei de suicid
• Simptome de schizofrenie:
• transmiterea gandurilor
• idei de influenta, de control
• idei de persecutie, de urmarire
• halucinatii comentative amenintatoare
Episoadele sunt mai putin floride, durata este mai mare, prognosticul mai rezervat,
uneori cu defect

15. Tulburarea psihotică scurtă – diagnostic, descriere clinică

• un singur set de criterii diagnostice: delir, halucinatii, dezorganizarea vorbirii

(incoerenta), comportament dezorganizat sau catatonic
• Durata: 1zi-1 luna, cu remisiune completa
• +/- factor psihotraumatizant
• Cu debut postpartum
• Idei delirante cu aparitie brutala (sub 48 de ore); delir polimorf si dezorganizat +
halucinatii, iluzii
• Dezorganizare psihica:
• labilitate emotionala (anxietate, furie) si afectiva (euforie, depresie)
• modificari bruste de comportament psihomotor (agitatie, prostratie)
• depersonalizare, derealizare
• Evolutie favorabila
• fara antecedente psihiatrice in afara altor episoade psihotice acute

16. Tulburarea delirantă persistentă – diagnostic, tipuri

• O idee/ un set de idei delirante altele decat cele considerate specifice schizofreniei
(altele decat cele total imposibile); ex: persecutie, grandoare, hipocondriace, de
gelozie sau erotice
• Delirul - min. 3 luni
• Nu exista halucinatii persistente (pot aparea tranzitoriu)
• Dg dif: schizofrenia, tulb dispozitie (depresia), organice sau induse de substante

• Delir non-bizar (posibil: idei de urmarire, otravire, infectare, a fi iubit, inselat,

idei hipocondriace) - min 1 luna
• Criteriile A pt schizofrenie (halucinatii, delir, dezorganizarea gandirii si a
activitatii, simptome negative) nu au fost niciodata indeplinite; pot aparea
halucinatii tactile, olfactive legate de delir
• In afara de impactul delirului, functionarea nu este afectata

6
Subtipuri
• Erotomanie
• Grandoare
• Gelozie
• Persecutie
• Somatic (hipocondriac)
• Mixt
• Alte deliruri

17. Episodul depresiv – diagnostic, descriere clinică

Criterii de diagnostic – minim 2 saptamani

• dispozitie depresiva
• scaderea interesului si a placerii
• scaderea/cresterea apetitului alimentar si scadere/crestere in greutate (peste 5% intr-o
luna)
• insomnie sau hipersomnie
• retard psihomotor sau agitatie psiho-motorie
• fatigabilitate, pierderea energiei
• sentimente de inutilitate, culpabilitate
• autostima scazuta
• scaderea capacitatii de concentrare, ambivalenta
• ideatie suicidara, tentative de suicid
• Simptomele provoaca suferinta sau incapacitare familiala, sociala, profesionala

18. Episodul maniacal – diagnostic, descriere clinică

Criterii de diagnostic – durata minim 1 saptamana

• Dispozitie euforica, expansiva sau iritabila
• cresterea autostimei, idei de grandoare
• scaderea nevoii de somn
• logoree
• fuga de idei
• distractibilitate
• neliniste sau agitatie psiho-motorie
• implicare excesiva in activitati cu potential nociv - superficializarea judecatii:
cheltuieli, investitii
• dezinhibitie pulsionala (sexuala), comportament inadecvat
Apare afectarea functionarii sociale, profesionale, familiale

19. Episodul hipomaniacal - diagnostic, descriere clinică

Criterii de diagnostic – durata minim 4 zile

• Dispozitie euforica, expansiva, iritabila
• autostima crescuta, grandoare
• scaderea nevoii de somn
• presiune de a vorbi
• distractibilitatea atentiei
• neliniste
• implicare excesiva in activitati care presupun riscuri - superficializarea judecatii

7
• modificare in functionarea persoanei
• tulburarile sunt observabile de catre ceilalti
• Nu duce la disfunctii importante, nu necesita spitalizare, nu are elemente psihotice

20. Tulburarea bipolară de tip I și II – diagnostic, descriere clinică

• Tulburare bipolara I (TB I), episod unic maniacal

• Tulburare bipolara I, recurenta: episoade depresive, maniacale, hipomaniacale, mixte
-cu perioade de remisiune intre ele
• cu cicluri rapide (4/an) – frecvent in cazul unei disfunctii tiroidiene
• Tulburarea bipolara II: episoade depresive si hipomaniacale

• Dispozitia euforica, expansiva sau iritabila

• labilitate emotionala marcata
• “depresia pandeste mania” – plans facil
• risc crescut de consum/abuz/dependenta de alcool si alte substante
• la adolescenti: tulburari de comportament, deseori diagnosticul diferential cu
schizofrenia este dificil
• risc mare de suicid in episoadele depresive din cadrul tulburarii bipolare

• Aspect : pentru maniacali - inadecvat la situatie si varsta, hiperactivitate, uneori o buna

dispozitie contagioasa
• Perceptie: tulburari psihotice - formele severe
• Atentie si memorie: afectate in depresie si manie
• Constiinta bolii: absenta sau relativa in manie
• Gandire: tulburari formale si de continut, idei delirante in formele severe
• Dispozitie - manie: euforie, iritabilitate, irascibilitate, anxietate marcata, labilitate
emotionala, furie, slaba toleranta la frustrare
• Activitate: neliniste, agitatie, implicare excesiva, nu duc nimic la bun sfarsit
• Risc de heteroagresivitate, dar si de acte autoagresive

21. Principii de tratament în depresie

• Siguranta pacientului
• evaluare diagnostica
• plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
• spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
• farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele
secundare
• optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora
complianta)

• Antidepresive
• 60-80% raspund la un AD daca doza e suficienta, timp de 6-8 saptamani
• anxiolitice, sedative - durata delimitata !!
• Depresiile cu cicluri rapide sau rezistente: se asociaza timoregulatoare
• Depresile severe cu simptome psihotice: se asociaza antipsihotice (olanzapina etc)
• ECT: electroconvulsoterapie - indicatii precise

8
 • Daca a raspuns pacientul la un anume AD
• Se iau in consideratie:
• starea somatica a pacientului
• efectele secundare ale AD
• interactiunile posibile
• potentialul suicidar (AD cu toxicitate redusa: SSRI)
• complianta
• accesul la tratament, costul
• doza se creste progresiv pana la doza eficienta (mai ales pentru: triciclice, venlafaxina)
• doza eficienta se mentine minimum 4 saptamani, inainte de a decide, eventual, ca AD
nu este eficient
• toate AD au o perioada de latenta de aproximativ 14 zile
• odata ce se obtine o remisiune semnificativa, tratamentul se continua 6-9 luni, pentru a
preveni recaderea !!!
• daca evolutia e favorabila, dupa 6-9 luni ttm se poate reduce treptat, dar se ia in
consideratie ttm intretinere
• daca au existat 2 sau mai multe episoade tratamentul poate fi permanent
• Tratamentul de intretinere = profilactic: scade frecventa, amplitudinea, durata
episoadelor
• Precautii, CI: gravide, perioada de alaptare, tulburari renale, hepatice grave
• Educarea pacientilor cu privire la beneficiile tratamentului si a efectelor secundare
• Educarea pacientilor referitor la riscul nerespectarii tratamentului
• Alcoolul poate exacerba depresia si poate interfera cu tratamentul
• Psihoterapiile amelioreaza adaptarea, complianta

22. Principii tratament în manie

• Siguranta pacientului
• evaluare diagnostica
• plan terapeutic imediat si profilactic (intretinere) - prevenirea recaderilor
• spitalizarea: evaluare, risc suicid, homicid, incapacitatea de a se intretine
• farmacoterapie: un medicament eficient in alte episoade sau in functie de efectele
secundare
• optim: farmacoterapie + psihoterapie (psihoterapia, sustinerea - pot ameliora
complianta)

• Timoregulatoare: saruri de litiu (carbonat de litiu), valproat, carbamazepin,

lamotrigina
• Tratamentul de intretinere: obligatoriu daca a existat mai mult de un episod
• Antipsihotice - in mania severa (agitatie, simptome psihotice) se poate incepe/asocia
tratament antipsihotic:
• aripiprazol, olanzapina, quetiapina, risperidona si clasice: haloperidol, clopixol
• Anxiolitice - clonazepam, lorazepam

23. Atacul de panică – diagnostic, descriere clinică

= o perioada delimitata de frica intensa si disconfort, care atinge un maxim in aprox. 10

minute si se insoteste de 4 sau mai multe din urmatoarele:
• palpitatii

9
 • transpiratii
• tremor
• dispnee, senzatie de sufocare
• nod in gat
• durere/disconfort toracic
• greata/disconfort abdominal
• ameteala, lesin
• derealizare, depersonalizare
• frica de-a pierde controlul sau de-a innebuni
• frica de moarte
• parestezii, amorteli, furnicaturi
• frisoane sau senzatie de caldura
Poate aparea : din senin sau legat de anumite situatii

24. Agorafobia –diagnostic, descriere clinică

• Anxietatea legata de locuri sau situatii din care scaparea/iesirea poate fi dificila sau in
care ajutorul nu este la indemana in cazul in care subiectul ar avea un atac de panica
• Tipic: situatii in care subiectul este singur in afara casei, intr-o multime, la rand, pe un
pod, intr-un mijloc de transport
• Situatiile sunt evitate sau suportate cu greu/efort/anxietate sau subiectul are nevoie de
prezenta unei alte persoane

25. Fobia socială – diagnostic, descriere clinică

• Frica marcata si persistenta de situatii sociale in care subiectul vine in contact cu

persoane necunoscute sau este supus unei posibile observatii (critici).
• Subiectul se teme ca va actiona intr-un mod care va fi umilitor sau jenant
• Expunerea la respectiva situatie sociala provoaca anxietate - atac de panica
• Subiectul recunoaste ca frica este excesiva si nerezonabila
• Situatiile respective sunt evitate
• Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

26. Fobia simplă/fobiile specifice – diagnostic, descriere clinică

• Frica marcata si persistenta, excesiva si nerezonabila declansata de prezenta sau

anticiparea unei situatii/obiect
• Expunerea la stimulul fobic determina un raspuns imediat de anxietate - atac de
panica
• Subiectul recunoaste ca teama este excesiva si nerezonabila
• Situatia fobica este evitata/suportata greu
• Evitarea/anticiparea anxioasa/suferinta interfereaza semnificativ cu viata subiectului

Tipuri:
• animal
• de mediu: inaltimi, furtuni, apa
• sange/injectie: forma frecvent familiala
• situationala: avion, lift, spatii inchise
• altele

10
 27. Tulburarea obsesiv-compulsivă – diagnostic, descriere clinică

Obsesii:
• ganduri, impulsuri, imagini recurente si persistente, care sunt traite ca intruzive si
inadecvate si determina la subiect, anxietate marcata sau suferinta
• gandurile, impulsurile, imaginile nu reprezinta griji excesive referitoare la probleme
reale
• subiectul incerca sa ignore/suprime/neutralizeze cu alte ganduri/actiuni
• subiectul recunoaste ca acestea sunt produsul propriei minti

Compulsii
• comportamente repetitive (spalarea mainilor, ordine, verificare) sau acte mentale
repetitive (rugaciuni, numaratoare) la care subiectul se simte obligat sa recurga ca
raspuns la obsesii sau conform unor regulii care trebuiesc aplicate strict
• comportamentele sau actele mentale prevenirea sau reducerea suferintei/a unei situatii
de temut. Aceste comportamente sunt excesive

• Subiectul recunoaste ca obsesiile/compulsiile sunt excesive sau nerezonabile

• Obsesiile/ compulsiile provoaca suferinta, consuma timp (peste 1 ora/zi) sau
interfereaza semnificativ cu viata subiectului

28. Tulburarea anxioasă generalizată – diagnostic, descriere clinică

• Ingrijorare si anxietate excesiva , in majoritatea zilelor, timp de min. 6 luni, legat de

evenimente si activitati uzuale: scoala, serviciu
• Subiectul poate cu greu sa-si controleze ingrijorarea
• Anxietatea este asociata cu: neliniste, tensiune, fatigabilitate, tulburari de concentrare,
iritabilitate, tulburari de somn, hipertonie musculara
• Simptomele duc la suferinta semnificativa

29. Tulburarea de stres posttraumatic – diagnostic, descriere clinică

1. Subiectul a fost expus unui eveniment traumatic:

• a trait, a fost martor sau a fost confruntat cu evenimente care implicau moartea,
ranirea grava sau ameninta integritatea sa sau a altor persoane
• raspunsul subiectului a implicat frica intensa, terifianta, sentimente de
neajutorare/neputinta
Ex: razboi, agresiune fizica/sexuala, jaf, rapire, ostatic, tortura, prizonier, dezastre
naturale sau provocate de om

2. Evenimentul traumatic este retrait:

• imagini, ganduri recurente, intruzive legate de eveniment
• vise recurente
• “flashback”-uri - sentiment de retraire
• suferinta psihologica intensa legata de tot ceea ce aduce aminte de eveniment
• reactivitate vegetativa

3. Evitarea persistenta a stimulilor asociati cu trauma si scaderea responsivitatii generale:

• evitarea gandurilor, locurilor

11
 • nu-si poate aminti anumite evenimente legate de trauma
• sentimente de detasare
• scaderea interesului, a reactivitatii afective, nu poate privi in viitor

4. Excitabilitate persistenta
• tulburari de somn
• iritabilitate
• tulburari de concentrare
• vigilenta crescuta, se sperie usor

5. Durata tulburarii este e peste o luna; poate apare dupa o anumita perioada
6. Tulburarea se asociaza cu suferinta semnificativa sau interfereaza cu viata subiectului

30. Hipocondria – descriere clinică

A. Preocuparea subiectului în legătură cu faptul că ar avea sau chiar convingerea că are o

maladie severă, bazată pe interpretarea eronată de către acesta a simptomelor corporale;
B. Preocuparea persistă în pofida evaluării medicale corespunzătoare şi a asigurării de
contrariu;
C. Convingerea de la primul criteriu nu este de intensitate delirantă (ca în tulburarea
delirantă, de tip somatic) şi nu este limitată la preocuparea circumscrisă la aspect (ca în
tulburarea dismorfică corporală);
D. Preocuparea cauzează o detresă sau deteriorare semnificativă în domeniul social,
profesional ori în alte domenii importante de funcţionare;
E. Durata perturbării este de cel puţin 6 luni;
F. Preocuparea nu este explicată mai bine de anxietatea generalizată, tulburarea obsesivo-
compulsivă, panică, un episod depresiv major, anxietatea de separare sau altă tulburare
somatoformă.
Pacientul prezintă anxietate şi uneori chiar o uşoară depresie secundare. Frica de prezenţa
uneia / mai multor boli (nosofobia) face parte din hipocondrie. Dacă bolnavul citeşte într-o
publicaţie populară despre simptomele unei boli începe să creadă că o are şi el (boala a mai
fost denumită „boala studenţilor în medicină”). Simptomele hipocondriace sunt influenţate
de contextul cultural al pacientului care nu stabileşte o relaţie bună cu medicul datorită
solicitărilor exagerate de examene paraclinice, a unor tratamente anume şi a frustrării
pacientului mereu nemulţumit de atanţia insuficientă care i se acordă. Frustrarea pacientului
creşte odată cu trimiterea sa la psihiatru.
Când această preocupare iese din sfera nevrozei, pierzându-şi caracterul critic, poate deveni
idee prevalentă / delirantă intrând în sfera psihozei delirante cu conţinut hipocondriac.

31. Tulburarea de conversie – diagnostic, descriere clinică

48. Sdr de conversie: caracter atipic, variabil, polimorf. Patogenia nu poate fi demonstrata. Nu
respecta conditia afectiunii pe care o sugereaza, exista o somatizare a dezordinii psihice. E legata de
situatii conflictuale, dependenta de anturaj, iar manifest sunt modulate in fctie de ce zice o persoana
sau alta; nu se pierde contactul cu realitatea Poate sa apara "lesin nevrotic". Simptome : manifestari
senzoriale (orbire, surditate, paralizii, afonie, hemiplegie, ticuri, convulsii), trasaturi asociative :
probleme sexuale, indiferenta fata de simptome, mecanisme disociative- personalitatea se
descompune in fragmente mari, sugestibilitate, atragerea atentiei. Poate avea beneficii primare=
prevenirea impulsivitatii cu scaderea anxietatii si secundare =obtinerea unor avantaje din statutul de

12
bolnav (atrage atentia, manipuleaza, se elibereaza de sarcini).

32. Tulburarea de personalitate de tip paranoid – descriere clinică

• Neincredere, suspiciozitate fata de altii, ale caror motive sunt interpretate ca

rauvoitoare, ilustrata de urmatoarele:
• banuieste, fara motive suficiente, ca ceilalti il exploateaza, ii fac rau, il insala
• banuieli nejustificate fata de prieteni, asociati
• nu se increde in altii de teama ca vor folosi informatiile impotriva sa
• interpreteaza negativ remarci, evenimente
• ranchiunos, nu uita
• se simte atacat si rectioneaza violent/agresi
• suspiciozitate permanenta fata de partener/sot

Alte trasaturi:
• tensionati,ostili, incapatanati, defensivi
• uneori - trasaturi adaptative la un mediu ostil
• dg. mai frecvent la barbati
• frecvent la rudele celor cu schizofrenie sau cu tulburare deliranta

33. Tulburarea de personalitate de tip schizotipal – descriere clinică

• Deficite sociale si interpersonale disconfort si reducerea capacitatii de a stabili relatii

apropiate + distorsiuni cognitive si de perceptie + comportament excentric, ilustrate
prin urmatoarele:
• idei de referinta (NU idei delirante)
• credinte bizare, gandire magica care influenteaza comportamentul si este in
afara normelor subculturale (telepatie, al saselea simt etc)
• perceptii neobisnuite - iluzii somatice
• gandire si vorbire bizara - vaga, circumstantiala, metaforica
• suspiciozitate, ideatie paranoida
• inadecvare afectiva
• comportament/aparenta excentrica, bizara
• lipsa prietenilor, confidentilor
• anxietate sociala marcata asociata cu frici paranoide

• mai frecvent la barbati

• posibile decompensari psihotice
• frecvent la rudele celor cu schizofrenie

34. Tulburarea de personalitate de tip histrionic – descriere clinică

• Exprimarea excesiva si dramatica a emotiilor, cauta atentia celorlalti:

• inconfortabil in situatii in care nu este centrul atentiei
• interactiunile caracterizate prin comportament excesiv de seductiv, erotizat,
provocator
• labilitate emotionala, superficialitatea trairilor emotionale
• utilizeaza aspectul fizic pentru a atrage atentia
• limbajul - demonstrativ

13
 • dramatism, teatralism, exprimare exagerata a emotiilor
• sugestibilitate
• considera relatiile ca fiind mai intime decat in realitate
Alte elemente:
• mai frecvent intalnita la femei
• manipulative, rol de victima sau printesa, intoleranta la frustrare

35. Tulburarea de personalitate de tip narcisic – descriere clinică

• Grandoare, pretiozitate (in imaginatie sau comportament) si nevoia de a fi admirat,

lipsa de empatie:
• se simte f important (exagereaza realizarile, talentele, se asteapta sa fie
recunoscut ca superior)
• fantezii de succes nelimitat, putere, frumusete
• se considera special, unic si poate fi inteles doar de persoane importante
• cere admiratie excesiva
• considera ca i se cuvine, se astepta la favoruri speciale
• exploateaza pe ceilalti
• nu are empatie
• invidie marcata, crede ca si restul il invidiaza
• aroganta
Alte elemente:
• autostima si imaginea de sine foarte fragila
• foarte vulnerabili fata de critica, infrangere
• mai frecvent la barbati

36. Tulburarea de personalitate de tip borderline – descriere clinică

• Instabilitate a relatiilor interpersonale, a imaginii de sine si a afectelor plus

impulsivitate marcata:
• eforturi majore pentru a evita abandonul real sau imaginar
• relatii instabile si intense - intre idealizare si devalorizare
• instabilitatea imaginii de sine, tulburarea identitatii -modificarea valorilor,
aspiratiilor, chestionarea identitatii sexuale
• impulsivitate care poate pune persoana in pericol - abuz de substante, condus,
sex neprotejat
• in mod repetat: idei, comportament, amenintari cu suicidul si autoagresivitate
(automutilare)
• instabilitate afectiva marcata
• sentimente de gol interior
• furie intensa, dificultatea de a controla furia
• ideatie paranoida tranzitorie, derealizare, depresonalizare

• tendinta la autodistrugere, viata haotica

• moarte prin suicid 8-10%
• Factori: biologici + mediu (abuz sexual, fizic, conflictualitate, pierderea
parintilor)
• decompensari psihotice

14
 37. Tulburarea de personalitate de tip obsesional – descriere clinică

• Preocupat de ordine, perfectionism, tendinta la control mintal si interpersonal in

detrimentul flexibilitatii, deschiderii, eficientei:
• preocupat de detalii, regului, liste, ordine, organizare astfel incat obiectivul
principal se pierde
• perfectionism cu riscul de a nu indeplini sarcinile
• devotament excesiv fata de munca in detrimentul distractiei, prieteniilor
• constinciozitate excesiva, scrupule, inflexibilitate cu privire la moralitate, etica,
valori
• nu poate arunca lucruri vechi, fara valoare chiar si cele fara valoare
sentimentala
• reticent in a delega anumite sarcini
• zgarcit cu el si altii
• rigiditate, incapatanare
Alte elemente:
• Indecizie, pedanterie, conventionalism, respect pt autoritate, dificultate in exprimarea
emotiilor, totul trebuie planificat, verificare excesiva
• mai frecvent la barbati

38. Demenţa Alzheimer – diagnostic, descriere clinică

Deficite cognitive multiple:

• tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
• afazie (limbaj)
• apraxie (activitati motorii)
• agnosie (nu mai recunoaste)
• dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
Disfunctie sociala/ocupationala, declin fata de nivelul anterior
• Cu debut timpuriu: sub 65 ani
• Cu debut tardiv: peste 65 ani
• Asociat cu:
• delirium
• depresie
• idei delirante

39. Demenţa vasculară – diagnostic, descriere clinică

• Deficite cognitive multiple

• tulburari ale memoriei (fixare, evocare)
• afazie (limbaj)
• apraxie (activitati motorii)
• agnosie (nu mai recunoaste)
• dificultati in executarea sarcinilor (planificare, organizare)
• disfunctie sociala/ocupationala, declin
• Semne neurologice de focar

15
• Elemente de laborator care indica o boala cerebrovasculara: infarcte multiple in
cortex si substanta alba - rol etiologic

• Initial: fatigabilitate, dificultate in sustinerea eforturilor cognitive, dificultate in

adaptare la nou
• Progresiv sunt afectate: orientarea, memoria, perceptia, functiile intelectuale, judecata
• Memoria: recenta - nr de telefon, nume, evenimentele zilei apoi progresiv date mai
vechi, date personale importante (varsta, date de nastere, adresa); pierd: chei, acte; uita
sa inchida apa, gazul
• Limbaj (afazia): vag, stereotip, circumstantial, anomie, mutism, ecolalie, palilalie
• Activitatea (apraxie): duce la dificultati in sarcinile cele mai simple: imbracat, gatit,
desenat (teste)
• Agnozia: nu mai recunoaste obiecte, persoane - chiar membrii ai familiei sau propria
reflectie in oglinda
• Gandire: dificultate in abstractizare, in planificare, in adaptarea la sarcini noi
• Orientarea: temporala, spatiala - se ratacesc in afara casei, apoi chiar si in casa
• Modificari ale personalitatii: accentuarea trasaturilor, iritabilitate, ostilitate, uneori
heteroagresivitate, comportament dezinhibat

• Risc de suicid - stadiul timpuriu

• Halucinatii (vizuale) si idei delirante (persecutie) - in 30% din cazuri
• Depresie - mai ales la debut
• Anxietate - frecvent
• Semene neurologice in special in D. vasculara
• Delirium - se poate suprapune (datorat: bolilor somatice, unor medicamente)
• NB: vulnerabili la stresul fizic sau psihosocial

• D. Alzheimer - declin treptat

• D. Vasculara - in trepte, semne neurologice
• Forme mixte: vasculara - Alzheimer

40. Principii de tratament in dementa de tip Alzheimer

• Identificare + tratare boli coexistente

• control periodic saptamanal/ lunar
• evaluare risc suicidar, acte autoagresive
• evaluare posibilitate condus
• educarea familiei

• Tratament psihosocial:
• art-terapie, dans-terapie
• “reminiscence therapy”
• terapie cognitiva
• Tratament medicamentos: donepezil, rivastigmina, galantamina - in stadiile usoare si
medii; memantina – in stadiile medii si severe
• vit. E
• Agitatie, delir: risperidona – doze foarte mici
• Depresie: antidepresive

16
 41. Delirium – etiologie, descriere clinică

• tulburare a constiintei si a functiilor cognitive, care se dezvolta intr-o perioada scurta

de timp
• este un sindrom !!!
• majoritatea cauzelor - in afara SNC
• subdiagnosticat, subtratat

Intracranian
• Epilepsie
• Traumatisme cranio-cerebrale
• Infectii: meningita, encefalita
• Boli vasculare

Extracranian
• substante: anticolinergice, sedative, alcool, antihipertensive, antiparkinsoniene,
antipsihotice
• disfunctii endocrine: hipofiza, suprarenale, tiroida
• boli hepatice (encefalopatie), renale, pulmonare, cardiace
• tulburari hidroelectrolitice
• infectii sistemice
• postoperator

Diagnostic
• Tulburarea constiintei si scaderea capacitatii de concentrare, de mentinere a atentiei,
de comutare a atentiei
• Tulburari cognitive:
• memoria recenta, mai putin cea indepartata
• dezorientare temporospatiala si la persoana
• Tulburarea somnului, a ritmului nictemeral:
• insomnie, inversarea ritmului, accentuarea vesperala a simptomelor, cosmaruri
• Debut brusc, evolutie fluctuenta
• Dovezi clinice (istoric, examinare somatica, neurologica) care leaga simptomele de o
suferinta organica
• Dispozitia: depresie, anxietate, iritabilitate, euforie
• Apatie, perplexitate, agitatie
• Iluzii, halucinatii, idei delirante fragmentare
• Diagnostic diferential cu dementa; se poate suprapune pe dementa

42. Tulburări psihice în tumorile frontale

TUMORILE ORBITO-FRONTALE
modificari personalitate
iritabilitate
labilitate afectiva
dezinhibitie comportamentala
impulsivitate
judecata inadecvata
inadecvare sociala

17
TUMORILE DORSO-LATERALE PREFRONTALE
afectare cognitiva (atentie, memorie, planificare, etc.)
apatie
abulie
scadere spontaneitate
lentoare psihomotorie

Localizare emisfera dreapta

euforie
hipomanie
manie

Localizare emisfera stanga

depresie
scaderea fluentei verbale
afazie
anomie
vorbire circumstantiala

43. Tulburări psihice în tumorile temporale

MODIFICARI ICTALE
Simptome psihotice
Episoade onirice
Depersonalizare, derealizare

MODIFICARI INTERICTALE
Tulburari afective
Modificari ale personalitatii
Tulburari cognitive (memorie verbala, non-verbala)

44. Tulburări psihice în boala Parkinson

TULBURARI COGNITIVE
De la usoare la dementa (25-40%-dementa)
Dementa de tip subcortical:
 Disfunctii executive
 Afectare abilitati vizuo-spatiale
 Fluenta verbala
 Bradifrenie, bradikinesia, depresie, apatie, perseverare, saracia gandirii

 TULBURARI PSIHIATRICE
Depresie
Anxietate
Psihoza

45. Tulburări psihice în SIDA

 Delirium (43-65%)

18
  Tulburari cognitive usoare
 Dementa subcorticala (10-15%)
 “AIDS MANIA” (8%, in stadiile avansate)

46. Dependenţa, toleranţa, sevrajul – diagnostic

Dependenta:
Un pattern maladaptativ de utilizare a substantei, care duce la o incapacitare sau suferinta
semnificativa clinic (1-12 luni) manifestata prin:
• Toleranta
• nevoia de a creste cantitatea de substanta pt a obtine efectul dorit
• scaderea efectului obtinut la aceeasi doza
• Sevraj:
• simptomul caracteristic de sevraj pt substanta
• aceeasi substanta (sau una asemanatoare) este luata pt ameliorarea simptomelor
• substanta este luata in cantitati mai mari si timp mai indelungat decat si-a propus (nu
poate controla consumul)
• exista dorinta/efortul fara succes de a intrerupe sau controla consumul
petrece foarte mult timp in activitati necesare obtinerii substantei, consumului, recuperarii
• Renuntarea la activitati recreationale, sociale, ocupationale - datorita consumului (este
preocupat excesiv de consum)
• continua consumul desi stie ca are probleme fizice, psihologice datorita acestui fapt
• dorinta intensa (compulsiva) de a consuma substanta

• Dependenta fiziologica = prezenta tolerantei sau sevrajului

• Dependenta psihologica = apetenta (craving) pentru substanta pentru a evita un
disconfort

47. Sevrajul alcoolic – diagnostic, tratament

Diagnostic
1.Stare de rau
2. Cefalee
3. Greata
4. Voma

5. Agitatie psihomotorie
6. Anxietate
7. Tremor extremitati
8. Transpiratii
9. Puls accelerat
10. HTA

11.Insomnie
12. Iluzii
13. Halucinatii tranzitorii (vizuale,auditive)
14. Delirium

19
15. Convulsii grand mal

Tratament
Benzodiazepine oral sau parenteral
Lorazepam 10 mg

48. Sevrajul alcoolic complicat – diagnostic, tratament

Tratament - supraveghere stricta

1. Benzodiazepina la 2-4 h, apoi mai rar

2. Hidratare pev
3. Vitamine B: B1, B6
4. Dieta hipercalorica, vitamine

Netratat - risc letal!

49. Tulburările legate de consumul de amfetamine – intoxicația, sevrajul

Intoxicatie

1. dilatare pupilara
2. transpiratii
3. frisoane
4. greata
5. voma

6. scadere in greutate
7. slabiciune musculara
8. tocire afectiva

9. euforie
10.furie
11.tulburarea judecatii

12.HTA/hTA
13.Tahicardie/Bradicardie
14.Aritmii
15.Depresie respiratorie

16.agitatie/lentoare psihomotorie
17.anxietate

20
 18.hipervigilenta
19.senzitivitate
20.confuzie
21.convulsii
22.coma

Sevraj

1. Fatigabilitate
2. Agitatie / Retard psihomotor

3. Dispozitie disforica (depresia poate fi severa, cu risc suicid!)

4. Cresterea apetitului

5. Insomnie/hipersomnie

6. Cosmaruri

50. Tulburările legate de consumul de cocaină – intoxicația, sevrajul

Intoxicatie

23.dilatare pupilara
24.transpiratii
25.frisoane
26.greata
27.voma

28.scadere in greutate
29.slabiciune musculara
30.tocire afectiva

31.euforie
32.furie
33.tulburarea judecatii

34.HTA/hTA
35.Tahicardie/Bradicardie
36.Aritmii
37.Depresie respiratorie

21
 38.agitatie/lentoare psihomotorie
39.anxietate
40.hipervigilenta
41.senzitivitate
42.confuzie
43.convulsii
44.coma

Sevraj

7. Fatigabilitate, Iritabilitate
8. Agitatie / Retard psihomotor

9. Dispozitie disforica, Depresie, Anhedonie

10.Cresterea apetitului

11.Insomnie/hipersomnie
12.Cosmaruri

51. Tulburările legate de consumul de cannabis – riscuri asociate, intoxicația

Intoxicatie
• Euforie
• Anxietate
• Tulburari de coordonare
• Sentimentul de incetinire a timpului (deformeaza perceptia timpului)

• Conjunctivita
• Uscaciunea gurii,
• Cresterea apetitului

1. Agraveaza evolutia unei schizofrenii

2. Consumul in adolescenta, la persoanele vulnerabile, poate precipita aparitia schizofreniei
3. Utilizare indelungata
- scade pragul convulsivant
- atrofie cerebrala
- afecteaza reactivitatea imuna
- afecteaza fatul

Nu se descrie un sindrom de sevraj

52. Tulburările legate de consumul de halucinogene - intoxicația

22
 1. Dilatare pupilara
2. Lipsa de coordonare motorie
3. Tahicardie
4. Transpiratii

5. Anxietate
6. Depresie
7. Idei de referinta
8. Ideatie paranoida
9. Afectarea judecatii

Tulburari de perceptie
- subiectul este intr-o stare de hipervigilenta
- intensificarea perceptiilor
- depersonalizare
- derealizare
- iluzii
- halucinatii

53. Tulburările legate de consumul de opioide – intoxicația, sevrajul

Intoxicatia

1. Euforie urmata de apatie, disforie

2. Agitatie / Lentoare psihomotorie,
3. Alterarea judecatii
4. mioza (midriaza in supradoza)
5. tulburari de atentie si memorie
6. sedare, coma

Deces prin stop respirator

Coma + mioza + depresie respiratorie = supradoza de opioizi
Urgenta!! Naloxona, supravegherea functiilor vitale

Sevraj

1. greata
2. voma
3. transpiratii

23
 4. febra

5. disforie
6. insomie

7. Lacrimare
8. Rinoree
9. Diaree
10.Midriaza

54. Clase de antipsihotice: enumerare, exemplificare și indicații clinice

1.Antipsihotice de prima generatie

(Neuroleptice clasice/tipice)
Exemplificare
1. Fenotiazina (clorpromazina)
2. Butirofenona (haloperidol)

Indicatii clinice
1. Delirium
2. Tulburare deliranta persistenta
3. Schizofrenie
4. Tulburare schizo-afectiva
5. Depresie psihotica
6. Alte psihoze

2.Antipsihotice atipice
Exemplificare
1. Clozapina
2. Risperidona
3. Olanzapina
4. Quetiapina
5. Aripiprazol

Indicatii clinice
1. Delirium

24
 2. Tulburarea deliranta persistenta
3. Schizofrenia
4. Tulburarea schizo-afectiva
5. Depresia psihotica
6. Tulburarea afectiva bipolara
7. Tulburari psihotice in demente
8. Tulburarea de personalitate tip borderline
9. Tulburari discomportamentale violente

Amplificator al medicatiei de prima linie in:

10. Depresie
11. Tulburare obsesiv compulsive
12. Tulburarea de anxietate generalizata
Tulburarea de panica

55. Efecte secundare antipsihotice tipice

1. Sedare
2. Anticolinergice (constipatie, retentie urinara, gura uscata)
3. Hipotensiune
4. Aritmii cardiace -prelungirea intervalului QT
5. Hiperprolactinemie (ginecomastie, galactoree, oligo/amenoree, disfunctii
sexuale, acnee, hirsutism, scadere densitate osoasa cu osteoporoza la adm.
prelungita).

6. Crize comitiale
7. Sindrom metabolic

Efecte secundare extrapiramidale

1. Pseudoparkinsonism (tremor, rigiditate, bradikinezie)

2. Akatisie (neliniste, plimbat excesiv, incapacitatea de a pastra pozitia)
3. Distonie (contractii spastice musculare cu crize oculogire, torticolis,
retrocolis, opistotonus, laringospasm)
4. Diskinezia tardiva (miscari anormale: mioclonii, tic, coreo-atetozice,
coreiforme, predominant orofacial)

Sdr. neuroleptic malign

1. Modificari ale nivelului constientei

2. Delirium cu progresie spre letargie, stupor, coma

25
 3. Rigiditate musculara severa
4. Hipertermie (t>38°C)
5. Cresterea CK

56. Efecte secundare antipsihotice atipice

1. Sedare
2. Somnolenta

3. Crestere in greutate (≥7%)

4. Cresterea riscului de rezistenta la insulina
5. DZ
6. Hiperlipidemie

7. Extrapiramidale
8. Sdr neuroleptic malign
Agranulocitoza (clozapina)

57. Timostabilizatori: enumerare, exemplificare și indicații clinice

Timostabilizator

Carbamazepina Tulburare afectiva Schizofrenie Durere neuropatica

bipolara

Lamotrigina Tulburare afectiva Schizofrenie DEPRESIE

bipolara (adjuvant)

Acid valproic Tulburare afectiva Schizofrenie

bipolara

Litiu Tulburare afectiva DEPRESIE (adjuvant)

bipolara

Gabapentina Tulburare de anxietate Tulburare de panica Durere postherpetica

generalizata

58. Indicații clinice și efecte secundare Litium: enumerare

Indicatii clinice

1. Tulburare afectiva bipolara

2. Depresie (adjuvant)

Efecte secundare

26
 1. greata
2. diaree
3. ataxie
4. dizartri
5. delirium
6. afectare renala
7. hipotiroidism

59. Indicațiile clinice și efectele secundare ale antidepresivelor ISRS (Inhibitoare

Selective de Recaptare a Serotoninei)

Indicatii clinice

1. Depresie
2. Tulburari de anxietate
3. Depresie in stari organice (AVC, post IMA, Parkinson)
4. Schizofrenie (depresie, simptome negative)
5. Tulburari de personalitate -iritabilitate si agresivitate
6. Tulburari de dezvoltare pervazive (autism)
7. Abuzul si dependenta de alcool

Efecte secundare

1. Anxietate
2. Nervozitate
(mai ales la inceputul tratamentului)

3. Insomnie
4. Somnolenta

5. Tulb. gastrointestinale (dureri abdominale, constipatie, diareee, modificari apetit)

6. Tulburari sexuale (apetit, dinamica, ejaculare)

7. Dureri de cap
8. Ameteala
9. Oboseala, aplatizare afectiva (discutabil)

60. Indicațiile clinice și efectele secundare ale Terapiei Electroconvulsivante (TEC)

Indicatii clinice

1. Depresia majora (uni si bipolara) rezistenta la tratament

2. Depresia psihotica rezistenta la tratament
3. Mania rezistenta
4. Episoade psihotice acute in schizofrenie rezistente la tratament (in special catatonia)
5. Tulburarea schizo-afectiva

27
 Efecte secundare

1. Greata
2. Dureri de cap

3. Aritmii
4. Fibrilatie atriala
5. Flutter
6. Bradicardie sinusala

7. Respiratorii (determinate mai degraba de anestezie)

8. Cognitive
– imediate
– pot persista 2-3 saptamani
– dezorientare
– afectare in functionarea vizuo-spatiala
– afectare memorie antero si retrograda

– tulburarile memoriei retrograde pot persista luni si f. rar pot fi cronice.

28