Sunteți pe pagina 1din 25

TOPOGRAFIE

Curs 5

Asist. univ. dr. ing. Daniel LEPADATU

1
Anul univ. 2007 - 2008
Ridicari planimetrice
• Ansamblul lucrarilor efectuate pe teren in
vederea obtinerii unui plan topografic se
numeste RIDICARE TOPOGRAFICA.
• Ridicarea topografică constă în alegerea în
mod judicios a punctelor caracteristice, atât
ca număr, cât şi ca poziţie.
• Ridicarile topografice pot fi:
– Planimetrice (de contur) – obtinerii unui plan
fara reprezentarea RELIEFULUI.
– Altimetrice – efectuarea masuratorilor care au ca
scop determinarea altitudinilor punctelor

2
Anul univ. 2007 - 2008
Retele de sprijin planimetrice
• Pentru ridicarile planimetrice baza geodezica este
alcatuita dintr-o retea de puncte situate in virfurile unor
triunghiuri care acopera intreaga tara – RETEA DE
TRIANGULATIE GEODEZICA DE STAT.
• Aceasta retea este organizata in functie de NIVELUL
DE PRECIZIE de determinare a punctelor :
– Retele de ordin SUPERIOR
• Retea de ordinul I – laturile triunghiurilor – 20-60 km
• Retea de ordinul II – 10-20 km
• Retea de ordinul III – 7-15 km
• Retea de ordinul IV – 4-8 km
– Retele de ordin INFERIOR
• Retea de ordinul V – 1-2 km (un punct la 50-100 ha)
3
Anul univ. 2007 - 2008
Retele de sprijin planimetrice
• Triangulaţia este metoda prin care a fost determinată
o reţea de puncte în teren, puncte care formează
vârfurile unor triunghiuri de diferite ordine (I–V) şi
sunt materializate în teren prin semnale permanente şi
borne. Aceste puncte formează reţeaua geodezică de
stat (reţeaua de sprijin sau canevasul fundamental) în
funcţie de care se fac ridicările topografice.
• Principalele metode de ridicări planimetrice sunt:
– intersecţia;
– drumuirea;
– radierea.

4
Anul univ. 2007 - 2008
Reteaua geodezica a FRANTEI

5
Anul univ. 2007 - 2008
Calculul coordonatelor punctelor retelei

• Drumuirea este un procedeu de determinare a poziţiei


punctelor topografice prin determinarea distanţelor şi
unghiurilor dintre acestea în timpul parcurgerii unui
aliniament (drum).
• METODA DRUMUIRII
– Are ca scop indesirea retelei de sprijin in vederea
ridicarii in plan a detaliilor din teren.
– Din punct de vedere geometric reprezinta o linie
poligonala franta legata/raportata de/la puncte de sprijin
cunoscute.
• Ca procedee mai importante ale drumuirii se disting:
drumuirea sprijinită şi drumuirea închisă.
6
Anul univ. 2007 - 2008
Metoda drumuirii
• Clasificarea drumuirilor se mai poate face
astfel:
– Drumuiri principale
• Se sprijina pe punctele de triangulatie
– Drumuiri secundare
• Se dezvolta intre un punct de triangulatie si un punct
de drumuire principal
– Drumuiri cu laturi masurate direct
• Laturile sunt masurate cu rulete sau panglici de otel
– Drumuiri cu laturi masurate indirect
• Laturile sunt masurate statimetric
7
Anul univ. 2007 - 2008
Drumuirea sprijinita

• Drumuirea sprijinită pe un punct (Drumuire in


vant – nu sunt posibilitati de control – Precizie
mica) sau pe doua puncte cunoscute (Precizie
mare).
– în acest procedeu calculăm distanţele şi unghiurile dintre
acestea pentru punctele 101, 102, 103, 104, 105 şi N.
– În efectuarea drumuirii ne sprijinim pe punctele 2 şi 6,
cunoscute, şi pe aliniamentul 101-N, măsurat în prealabil.
8
Anul univ. 2007 - 2008
Drumuirea in circuit inchis

• Drumuirea închisă
– prin acest procedeu putem
determina poziţia punctelor, prin
măsurarea distanţelor şi a
unghiurilor dintre ele, de la un
punct la altul.
– În final drumuirea trebuie
închisă, adică ne întoarcem în
punctul de plecare.

9
Anul univ. 2007 - 2008
Radierea
• Radierea
– Este o metoda de ridicare
planimetrica a detaliilor
– Cu ajutorul acestui procedeu
determinăm poziţia mai multor
puncte din teren bazându-ne pe
un punct cunoscut în care facem
staţie.
– De la acest punct spre cele care
trebuiesc determinate se
calculează distanţele şi
unghiurile dintre vize şi o
direcţie cunoscută
– Se aplica pentru distante de
max 100 m.
10
Anul univ. 2007 - 2008
Drumuirea in circuit inchis + radirea

11
Anul univ. 2007 - 2008
Drumuirea in vant + radirea

12
Anul univ. 2007 - 2008
Procedeul Intersectiei
• Intersecţia se bazează în
determinarea poziţiei unui punct pe
calcularea a două unghiuri orizontale
şi două distanţe.
• La intersecţia acestor direcţii din
teren se află punctul pe care dorim
să-l determinăm.
• Intersecţia poate fi: intersecţie
înainte şi intersecţie înapoi.

• Intersecţia înainte ; pentru determinarea poziţiei punctului N din figură


este necesar să măsurăm unghiurile β1, β2 şi α1, α2, precum şi distanţele 2-N şi
1-N. La intersecţia acestor două direcţii se află punctul N.
• Punctele 1, 2 şi 6 sunt cunoscute, ele făcând parte din reţeaua de triangulaţie.
Pentru verificarea rezultatului ne putem folosi şi de a treia viză, din punctul 6
spre punctul N.
• Procedeul poartă numele de înainte deoarece, în timpul măsurătorilor, facem
staţie în punctele cunoscute şi vizăm înainte, spre cele necunoscute.

13
Anul univ. 2007 - 2008
Procedeul Intersectiei
• Intersecţia înapoi - Retrointersectia
– Pentru a determina poziţia punctului N este
necesar să măsurăm cel puţin două distanţe şi
două unghiuri orizontale.
– Se face staţie în punctul N şi se măsoară
distanţele N-1, N-2, N-6 şi N-4, şi unghiurile
α, β şi γ.
– Pentru verificarea corectitudinii se măsoară şi
unghiul de închidere a cercului, care trebuie
să aibă valoare cumulată de 360º sau 400g.
– Procedeul poartă numele de înapoi deoarece
se face staţie în punctul necunoscut (N) şi se
vizează, înapoi, spre punctele cunoscute din
reţeaua de triangulaţie.

14
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
• Trasarea pe teren a distantelor
– Se instaleaza teodolitul in punctul A se centreaza se caleaza
– Se duce mira la o distanta aproximativ egala cu cea proiectata
– Se masoara D’ si se calculeaza corectia:
– ΔD = DPR- D’
– Daca ΔD < 2..3 m si unghiul de panta α < 3g atunci distanta
ramasa se masoara cu ruleta.
– In caz contrar se reia trasarea

15
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
• Trasarea pe teren a unghiurilor
– Cu precizie scazuta
• Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A
• Se face citirea C1 pe acesta directie
• Se face citirea C2 = C1 + ω
• Pe aceasta directie se fixeaza un jalon
• Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta
se fie perfect pe directia firului reticular vertical

16
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
• Trasarea pe teren a unghiurilor
– Cu precizie medie
Precizie • Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A
scazuta • Se face citirea C1 pe acesta directie cu luneta in pozitia I
• Se face citirea C2 = C1 + ω
• Se repeta operatia cu luneta in Pozitia II
• Se face media citirilor finale Cfinal = Cmediu + ωPR
• Pe aceasta directie se fixeaza un jalon
• Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit
acesta se fie perfect pe directia firului reticular vertical

17
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
• Trasarea pe teren a unghiurilor
– Cu precizie mare
• Se vizeaza directia cunoscuta AB cu teodolitul instalat in A
• Se face citirea C1 pe acesta directie
Precizie • Se face citirea C2 = C1 + ω
scazuta • Pe aceasta directie se fixeaza un jalon
• Cu miscarea fina se corecteaza pozitia jalonului astfel incit acesta se fie
perfect pe directia firului reticular vertical
• Cu metoda turului de orizont (4-6 serii de masurare) se obtine ωtrasat
care se compara ωPR rezultand astfel o corectie.

18
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
• Metode de ridicare în planimetrie
– Pe baza reţelei punctelor de triangulaţie geodezică
sau topografică, se trece la ridicarea punctelor
detaliilor planimetrice de pe suprafaţa topografică,
folosindu-se metoda drumuirilor combinate cu
metode ajutătoare (metoda radierelor, metoda
coordonatelor polare).
– Punctele detaliilor planimetrice vor fi determinate în
plan prin coordonate rectangulare sau prin
coordonate polare, pe baza elementelor liniare şi
unghiulare măsurate pe teren.

19
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii

204
45
B
l 204

B
l0
B
l 43
43
203
B
l 203

B B
l 202
l 201

201

20
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
• Lucrarea cuprinde următoarele etape de calcul:
1. Calculul orientării direcţiei de referinţă din coordonatele
punctelor de triangulaţie.
2. Stabilirea erorii de închidere pe unghiuri şi compensarea
unghiurilor orizontale.
3. Transmiterea orientării direcţiei de referinţă laturilor drumuirii.
4. Reducerea distanţelor înclinate la orizont.
5. Calculul coordonatelor relative ale punctelor de drumuire.
6. Stabilirea erorilor de închidere pe coordonate şi compensarea
coordonatelor relative.
7. Calculul coordonatelor absolute ale punctelor de drumuire.
8. Calculul coordonatelor polare şi rectangulare ale punctelor de
radiere.

21
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii
Punctele de sprijin Punctele drumuirii
Puncte de triangulatie

Punctele radiate

22
Anul univ. 2007 - 2008
COLOCVIU – Partial 1
• Exemple de subiecte
1. Elementele topografice ale terenului
2. Orientari si axe de coordonate
3. Planuri si harti: asemanari si deosebiri
4. Scara hartilor
5. Panta terenului
6. Coordonate plane (carteziene si polare)
7. Redactarea profilului topografic
8. Punctele topografice, marcarea si semnalizarea
acestora
9. Teodolitul – Detalii constructive
10. Asezarea teodolitului in punctul de statie – Centrarea
si calarea

23
Anul univ. 2007 - 2008
Aplicatii

24
Anul univ. 2007 - 2008
VA MULTUMESC!

25
Anul univ. 2007 - 2008