Sunteți pe pagina 1din 14

Universitatea de Medicina

si Farmacie”Gr.T.Popa”
Facultatea de Medicina Dentara

Rezultatele clinice ale surfasajului pe


cadrane comparativ cu surfasajul
întregii cavităţi orale

Student : Decusara Ilie


Grupa 6, Tehnica Dentara An3

IAŞI
2011
2
Obiective:

Determinarea efectelor clinice ale surfasajului si a chiuretajului efectuat pe cadrane


comparativ cu cel efectuat in intreaga cavitate orala.

Metoda:
20 Pacienti cu parodontita cronica(mai mult de 2 dinti cu adancimea pungilor
parodontale mai mare de 5 mm si sangerare la sondare) au fost introdusi intamplator intr-
un grup test tratat in 2 sesiuni cu chiuretare subgingivala si surfasaj in interval de 24 de
ore(surfasaj al intregii cavitati orale) si un grup de control tratat cadran cu cadran in 4
sedinte in interval de o saptamana(surfasaj pe cadran).Adancimea pungilor
parodontale,nivelul epiteliului de atasament si sangerarea la sondare au fost inregistrate la
inceput,3 si 6 luni.

Rezultate:
Analizand datele din primul cadran, in pungile parodontale
moderate(5mm≤PPD≥7mm)nu a fost nicio diferenta intre ambele grupuri pentru
reducerea adancimii pungii parodontale (insemnand: _0.128 mm; CI: [_0.949, 0.693]; p50.747),castigul
de atasament(insemnand: 0.118 mm; CI: [_0.763, 1.000]; p50.781) si reducerea sangerarii la
sondare(mean:_20.1%; CI: [_44.3, 4.2]; p50.099).De asemenea,nu a fost depistata nicio diferenta
notabila intre tratamente pentru pungile parodontale initiale(PPD≥7mm),nici pentru
primul cadran si nici pentru toata gura.

Concluzie:

Rezultatele prezentului studiu demonstreaza ca ambele tratamente au indici


favorabili egali.
Rezultatul tratamentului periodontal este bazat pe controlul placii supra si
subgingivale.Acest lucru este realizat prin igiena orala care indeparteaza depozitele de
placa supragingivale si prin chiuretajul riguros si surfasaj in timpul detartrajului
subgingival.Cu detartrajul subgingival este posibil sa reducem numarul total de bacterii
viabile,sa reducem adangimea pungilor parodontale si sa imbunatatim nivelul epiteliului
de atasament,care asigura tratamentul efectiv a paradontitelor cronice si stabilitatea pe
termen lung.
Daca bacteriile parodontepatogene sunt eliminate numai partial din punga
parodontala,poate sa se produca recolonizarea pungilor parodontale si reinflamarea.Nu
numai bacteriile din pungile parodontale tratate,ci si bacteriile din pungile parodontale
pot pune in pericol rezultatele tratamentului.Fata dorsala a limbii,amigdalele si alte nise
orale functioneaza ca surse de reinfectare in timpul vindecarii.
Un tratament alternativ la chiuretajul pe cadran si surfasaj este descris mai
jos.Quirynen a comparat dezinfectia intregii cavitati orale cu cea partiala a cavitatii
orale.In dezinfectarea integrala a cavitatii orale ei au realizat chiuretajul si surfasajul in
3
24 de ore si au folosit si clorhexidina supra si subgingival.Acest studiu pilot a aratat ca o
dezinfectie a intregii cavitati da rezultate mai bune,cand este comparata cu chiuretajul
riguros si surfasajul pe cadrane.In urmatoarele studii din acelasi grup,rezultatele au fost
confirmate cu respect la datele clinice si microbiologice.In grupul de pacienti tratati cu
dezinfectia integrala a cavitatii orale au fost semnficate reduceri importante ale sangerarii
la sondare.Reducerea adancimii pungilor pentru adancimi moderate(5-6mm) si pungi
adanci(mai mari de 7 mm) a fost mai pronuntata in cadrul acestui grup.Castigul de
atasament a fost de asemenea mai mare in dezinfectia integrala pentru pungile adanci si
moderate.Ei au conchis ca beneficiile dezinfectiei integrale depind de interventiile
intensive pe toate zonele cavitatii orale intr-un timp scurt si utilizarea clorhexidinei.
In acest studiu trei grupe de pacienti cu parodontita avansata a adultului au fost
tratati cu trei strategii diferite pe o perioada de 8 luni.Un grup a fost tratat cadran cu
cadran prin chiuretare si surfasaj la intervale de doua saptamani,al doilea grup a fost tratat
cu dezinfectia integrala a cavitatii orale folosind clorhexidina ca adjuvant.Quirynen au
adaugat un grup test aditional fara utilizarea clorhexidinei,care a fost descris ca un
surfasaj al intregii cavitati orale.S-au gasit numai diferente nesemnificative intre aceste
doua strategii de tratament.Totusi,rezultate clinice si microbiologice mai bune au fost
atinse cu dezinfectia integrala sau surfasaj integral,decat cu chiuretarea riguroasa si
surfasajul pe cadrane.
In ultimul timp,un alt grup a testat ipoteza unui raspuns periodontal imbunatatit
dupa un surfasaj integral in comparatie cu un tratament riguros pe cadrane la intervale de
2 saptamani pe o perioada de 6 luni.Ambele terapii au imbunatatit statusul parodontal
tinand cont de parametrii clinici,totusi,cu exceptia catorva zone putin profunde,autorii nu
au gasit nici o imbunatatire la grupul tratat cu surfasaj integral in contrast cu pacientii
tratati cu surfasaj tinand cont de reducerea sangerarii la sondare,adancimea pungilor
parodontale si castigul de atasament.
Foarte recent,Koshy a aratat rezultatele tratamentului ultrasonic pe trei grupe de
pacienti:un grup de control tratati cu chiuretaj ultrasonic riguros pe cadrane la interval de
o saptamana si doua grupe test.In ambele grupe test,pacientii au fost tratati cu chiuretaj
ultrasonic integral intr-o sedinta;un grup cu apa,si celalalt cu povidone iod.Ei au
concluzionat faptul ca o singura sedinta de detartraj mecanic al intregii cavitati poate
avea beneficii limitate asupra terapiei ,dar poate fi realizat intr-un timp scurt.Acest lucru
l-a condus pe Kinane la presupunerea ca detartrajul ultrasonic poate constitui un paradox
in terapia parodontala.Wennstrom a comparat detartrajul subgingival cu instrumente
ultrasonice intr-o singura sedinta si surfasajul/chiuretajul pe cadrane cu instrumentar de
mana la un interval de o saptamana.Nu au fost depistate diferente semnficative pentru
sangerarea la sondare,adancimea pungilor si nivelul epiteliului de atasament la intervale
de examinare variate.
Totusi,in prezent sunt neconcordante cu rezultatele raportate in literatura si date
din alte centre sunt necesare pentru a explora mai departe utilitatea surfasajului intregii
cavitati orale in tratamentul parodontitelor cronice.

Prin urmare,scopul acestui studiu a fost de a determina efectele clinice dupa 3 si 6 luni
ale surfasajului intregii cavitati orale comparate cu cele ale surfasajului conventional pe
cadrane.

4
Materiale şi metode

Pacienţi

S-au utilizat 20 de pacienti(caucazieni,53,1+_10,2 ani,9 femei si 11 barbati)cu


parodontita cronica pentru acest studiu.Toti pacientii aveau o stare generala buna,nici o
femeie nu era gravida .Niciunul dintre pacienti nu a primit nici un tratament parodontal
sau antibiotic pe parcursul ultimelor 6 luni.Pacientii aveau mai mult de 20 de dinti,cu cel
putin 2 dinti pe cadran cu o punga parodontala de 5 mm sau sangerare la
sondare.Conform studiului,pacientii au fost considerati fumatori daca fumau mai mult de
10 tigari pe zi mai mult de 5 ani.

Modelul studiului

Toti pacientii care au fac parte din studiu si au fost de acord sa participe la studiu
au semnat un consimtamant informat.Studiul a fost aprobat de un comitet de etica
international(IRB/IEC.Freiburg,Germany)
Pacientii au fost impartiti in doua grupe potrivit unei liste generate pe calculator de
un agent extern.Caracteristicile pacientilor sunt prezentate in tabelul 1,organizarea
timpului este prezentata in Fig.1.

Parametrii clinici

Parametrii clinici au fost notati la prima sedinta de chiuretare si surfasaj,apoi la 3


si la 6 luni.
Adancimea pungilor parodontale au fost inregistrate cu un dispozitiv computerizat
(Florida Probe)in 6 puncte pe dinte.Folosind un stent individual pentru a urmari marginea
gingivala la o distanta de aproximativ 1 mm,nivelul epiteliului de atasament a fost
inregistrat in aceleasi 6 puncte pe dinte.

5
Sangerarea la sondare a fost de asemenea inregistrata odata cu PPD si RAL.Prezenta sau
absenta placii a fost determinata si calculata in procente pe baza numarului total de
puncte masurate la pacient.

Tratament
Fiecarui pacient i s-a realizat o igiena orala repetata pana cand scorul de placa a
ajuns sub 20%.Igiena orala s-a mai realizat la 3,4,5 si 6 luni.
In grupul test 10 pacienti au fost tratati in doua sedinte cu chiuretaj subgingival si
surfasaj in 24 de ore fara utilizarea unor antiseptice sau antibiotice.In grupul de control
ceilalti 10 pacienti au fost de asemenea tratati cu chiuretaj subgingival si surfasaj fara
administrare de antibiotice sau antiseptice,cadran cu cadran in sensul acelor de ceasornic
in patru sedinte in intervale de o saptamana.In ambele grupe tratamentul a inceput
intotdeauna in cadranul drept maxilar.
Chiuretajul si surfasajul a fost realizat sub anestezie locala folosind instrumente
de mana (chiurete Gracey, Hu-Friedy, Chicago, Il, Usa ) si chiurete sonice (Sonicflex,
KaVo). Toti pacientii au fost rugati sa nu foloseasca apa de gura,sa foloseasca acelasi tip
de periuta (Meridol),periute interdentare(TePe) si pasta de dinti(Meridol)
Tratamentul a fost continuat la intervale de o saptamana. La grupul
test,tratamentul a fost intotdeauna impartit in doua sedinte in 24 de ore pe parcursul a
doua zile,incepand cu cadranele drepte maxilare si mandibulare.Motivul pentru care s-a
inceput in acelasi cadran si surfasajul pe cadrane si surfasul integral a fost acela de a
permite acelasi timp de vindecare.

6
Durata intre chiuretaj si surfasaj a fost de aproximativ o ora pe cadran la ambele
grupuri,astfel incat timpul total petrecut cu un pacient a fost in medie de 4 ore.

Analizele statistice

Modificarile au fost comparate intre ambele grupuri prin doua teste t.Un nivel de
5% a fost specificat pentru testul ipotezei primare la pungile parodontale in ambele
grupuri.Compararea valorilor dupa 3 si 6 luni cu valorile de baza sunt bazate pe testele t
ce compara modificarile semnificative cu 0.
Un test x2 a fost folosit pentru diferentele in proportia numarului de zone cu PPD
mai mici de 4 intre surfasajul pe cadrane si surfasajul al intregii cavitati.

Rezultate

Modificarile clinice observate in pungile parodontale moderate sunt cuantificate


in tabelul 2.Dupa 3 si 6 luni,a reducerii a PPD si BOP si un castig al RAL in pungile
parodontale moderate poate fi inregistrat urmand ambele tratamente(po0.01; po0.001; po0.05).
Nu este nicio dovada pentru o diferenta grupurile test si de control comparand
valorile de referinta si cele la 6 luni in reducerea PPD(mean: _0.128mm; CI: [_0.949,
0.693];p50.747),castigul de atasament(mean: 0.118 mm;CI: [_0.763, 1.000]; p50.781) si reducerea
BOP(mean: _20.1%; CI:[_44.3, 4.2]; p50.099).
Modificarea BOP a fost calculata in relatie cu valorile de referinta si a aratat o
reducere comparabila pentru procentajul de zone sangerande urmand ambele tratamente.
In pungile parodontale initiale(PPD mai mare de 7mm),nu s-a depistat nici o
diferenta sesizabila intre grupele de control si test comparand valorile de referinta si cele
la 6 luni pentru reducerea PPD(mean: _0.126 mm;CI: [_3.319, 3.067]; p50.933),castigul de
atasament(mean: _0.840 mm; CI: [_3.026,1.345]; p50.418),si reducerea sangerarii la
sangerare(mean: 11.2%; CI: [_41.8, 64.2];p50.654) (Table 3).

7
8
Discuţii
Imbunatatiri notabile au fost gasite in acest studiu dupa ambele tratamente cu
respectarea tuturor parametrilor clinici. Pentru a facilita comparatia dintre aceste rezultate
cu constatarile studiilor precedente {Badersten 1981,1984, Cobb,1996...) locurile au fost
clasificate in functie de adancimea initiala de explorare in pungi moderat adanci si pungi
pardontale adanci.
Studii mai recente au raportat date asupra rezultatelor pozitiilor radacinilor in
cadrane. O micsorare cu 1.8mm a adancimii pungii parodontale urmata de surfasaj pe
cadrane in acest studiu este comparabila cu descoperirile lui Badersten, care a reportat o
reducere a adancimii a pungii parodontale cu 1.3-1.7 mm in pungile moderat adanci. In
pungile adanci Badersten a descoperit o micsorare a PPD intre 2.3 si 3 mm,avand in
vedere ca in acest studiu s-a obtinut o reducere medie de 2.1 mm in pungile adanci.
Oricum,studiile lui Badersten s-au realizat doar pe dinti monoradiculari. Este foarte bine
cunoscut faptul ca locurile de furcatie ale molarilor raspund mai putin favorabil la
terapiile periodontale nechirurgicale. Beneficii clare ale gradului de atasare si o reducere
BOP au fost de asemenea demonstrate in studiile lui Badersten, comparabil cu
descoperirile ambelor grupuri in acest studiu.
Intr-o meta-analiza a studiilor despre terapia nechirurgicala a pungilor,Cobb a
descoperit o reducere medie a PPD in pungile adanci de 2.16 mm iar in pungile moderat
adanci o reducere de 1.29mm. Actualul studiu prezinta reducerile concordante in pungile
adanci si reducerile comparativ mai mari din pungile moderat adanci urmata de QRP. De
asemenea, Cobb a mai observat o crestere a fixarii in pungile adanci (1.19mm) cat si in
cele moderat adanci (0.55). In acest studiu s-au descoperit atasari ceva mai mari in
ambele tipuri de pungi. Astfel, rezultatele pt grupul de control (QRP) in acest studiu sunt
intr-o buna concordanta cu datele din literatura.

9
Acest studiu a fost realizat pt a facilita o comparatie intre modalitatea
conventionala de tratament si proceduri inedite (FMRP). Un esantion de 20 de pacienti
alesi la intamplare a fost initial ales pt a se observa diferentele, aparute la nivelul
adancimilor pungilor parodontale in decurs de 6 luni, de cel putin 1 mm cu o putere de
80%, presupunand o deviatie standard a modificarilor de la momentul initaial de 0.75
mm. Desi s-au descoperit deviatii standard empirice de 0.55 mm pt perioada de 6 luni,
actualul studiu ar fi trebuit sa fie capabil sa detecteze diferente de 0.73 mm sau chiar mai
mult cu o putere de 80%.
In pungile moderat adanci FMPR a dus la o reducere a pungii similara cu QRP, iar
rezultatele dupa 3 si 6 luni nu au aratat diferente notabile intre cele 2 grupuri.In pungile
adanci s-a gasit o reducere mai mare a PPD atat pt FMRP cat si pt QRP dupa 3 luni, iar
dupa 6 luni era deja o orientare opusa; oricum diferentele dintre grupuri nu au capatat
semnificatie statistica. Aceste constatari sunt in conformitate cu rezultatele raportate de
Apatzidou & Kinane, care de asemenea nu au reusit sa gaseasca diferente statistice
semnificative intre cele doua modalitati de tratament.
Cu privire la gradul de atasare Apatzidou & Kinane au comunicat o crestere
semificativa a atasarii in FMRP spre deosebire de grupul QRP in cateva pungi adanci
dupa 25 saptamani. In acest studiu au fost obtinute mai multe rezultate avantajoase cu
QRP in pungile adanci dupa 3 si 6 luni; oricum aceste diferente nu s-au considerat a fi
seminificative.

10
Pt BOP s-a gasit o mica diferenta intre cele 2 grupuri la momentul initial. Pt a
compensa acest lucru am calculat modificarea relativa a sangerarii (relBOP) si nu am
gasit diferente seminificative intre cele 2 modalitati de tratament la 6 luni, ceea ce este
in conformitate cu rezultatele oferite de Apatzidou & Kinane.
In ambele studii, grupul de tratament ales conventional a prezentat un raspuns
favorabil, comparabil cu grupul celor carora au beneficiat de tratament al intregii cavatati
orale, in ciuda micilor diferente in realizarea studiului: un interval de o sapt vs intervalul
de 2 sapt pt grupul QRP, tratamentul de 24 vs 12h in grupul FMRP.
Spre deosebire, o serie de procedee clinice au raportat faptul ca un protocol de
dezinfectie a intergii cavitati orale a dus la rezultate net superioare in comparatie cu QRP
standart la interval de 2 saptamani. Doar un singur studiu a avaluat beneficiile FMRP fara
utilizarea clorhexidinei, toate datele provenind din primul cadran.
In acest studiu ce analizeaza informatiile din primul cadran pt pungile moderat
adanci, s-au obtinut reduceri mari de 1.6 mm a PPD, urmate de QRP, in comparatie cu
studiul realizat de Quirynen care a gasit reduceri ale adancimii pungilor parodontale de
1.0 mm pt dintii monoradiculari si respectiv de 0.7 mm pt dintii pluriradiculari. In
pungile adanci Quirynen a comunicat o reducere cava mai seminificativa de 1.9mm pt
dintii monoradiculari vs o reducere medie de 1.5mm in acest studiu. Valorile
corespunzatoare pt cresterea gradului de atasare pt pungi moderate si adanci au fost mai
mari in acest studiu spre deosebire de cele comunicate de Quirynen.
Pt modalitatile de tratament la nivelul intregii cavitati orale Quirynen a obtinut
reduceri mai mari a PPD pt pungile moderate si adanci vs grupul FMRP din acest studiu
( 2.2/2.0mm si 3.3/2.9 mm pt dintii monoradiculati /pluriradiculati vs 1.5 mm si 1.4mm).
De asemenea pt modificarile de atasare si BOP rezultate mai avantajoase au fost raportate
de Quirynen .
Rezumand, comparatia cu informatiile lui Quirynen demonstreaza rezultate mai
putin favorabile pt grupul detestat (FMRP) din acest studiu, dar rezultate superioare pt
grupul de control ( QRP). Oricum, asa cum s-a mai afirmat si mai sus, rezultatele pt
grupul de control (QRP) din acest studiu sunt in conformitate cu informatiile din
literatura.
Aceste discrepante dintre rezultatele ambelor studii pot fi datorita diferentelor
dintre tehnicile de diagnostic si modalitatile de realizare a studiului cum ar fi : momentul
de explorare ( inainte vs dupa instrumentatia radacinii), tipul de proba ( sonda
computerizata vs examen manual), controlul placii supragingivale ( igiena orala de nivel
inalt vs lipsa unui instructaj cu privire la igiena orala la momentul initial), diferitele
intervale dintre tratamente la grupurile QRP (1 vs 2 sapt) si momentele de re-evaluare (3
si 6 vs 4 si 8 luni), severitatea bolii si utilizarea unei analogii vs un control diacronic al
grupului)
Recent, Koshy au comunicat avantaje aditionale limitate ale FMRP in comparatie
cu modalitatea de tratament intr-un cadran la o sapt interval. Ei au observat o reducere
seminificativa a nr de pungi >5mm in grupul celor carora li s-a facut tratament la nivelul
intregii cavitati orale. Chiar daca in acest studiu s-au observat directii similare, aceasta
reducere nu a ajuns sa aiba semnificatie statistica. Oricum, Koshy au descoperit reduceri
similare in explorarea si cresterea atasarii pt ambele tratamente, fara nicio diferenta intre
cele 2 grupuri. Astfel, descoperirile lor ,informatiile de la Apatzidou & kinane si
rezultatele din actualul studiu , sunt concordante.
Rezumand, bazandu-ne pe constatari , deducem ca ambele modalitati de
tratament , la nivelul unui singur cadran sau la nivelul intregii cavităţi orale, au oferit

11
schimbari benefice in statusul parodontal, iar amandoua ar trebui cosiderate ca modalitati
valabile de tratament pt pacientii cu parodontite cronice.

Relevanta clinica:

Numeroase studii au demonstrat rezultate superioare ale dezinfectiei integrale si a


surfasajului integral comparativ cu abordarea riguroasa pe cadrane.
Principalele idei:Acest studiu nu a putut sa demonstreze beneficiile chiuretajului
si detartrajului in interval de 24 de ore comparat cu tratamentul realizat in sedinte
multiple. Alegerea tratamentului ar trebui facuta tinand cont de pacient si preferintele
operatorului.

12
of Clinical ultrasonic
Periodontology 25, debridement.
56–66. Journal of Clinical
Cobb, C. M. (1996) Periodontology 32,
Non-surgical 734–743.
pocket therapy: Loos, B., Nylund,
mechanical. Annals K., Claffey, N. &
Bibliograf of Periodontology Egelberg, J.
1, (1989) Clinical
ie 443–490. effects of root
Kinane, D. F. debridement in
(2005) Single-visit, molar and non-
Apatzidou, D. A. &
full-mouth molar teeth. A 2-
Kinane, D. (2004)
ultrasonic year follow
Quadrant
debridement: a up. Journal of
root planing versus
paradigm shift in Clinical
same-day full-
periodontal Periodontology 16,
mouth root
therapy? Journal of 498–504.
planing. I. Clinical
Clinical Mongardini, C., van
findings. Journal of
Periodontology 32, Steenberghe, D.,
Clinical
732–733. Dekeyser,
Periodontology 31,
Kinane, D. & C. & Quirynen, M.
132–140.
Radvar, M. (1997) (1999) One stage
Badersten, A.,
The effect of full- vs.
Nilveus, R. &
smoking on partial-mouth
Egelberg, J. (1981)
mechanical and disinfection in
Effect of
antimicrobial treatment of
nonsurgical therapy
periodontal therapy. chronic adult or
I. Moderately
Journal of early onset
advanced
Periodontology periodontitis (I).
periodontitis.
68, 467–472.
Journal of Clinical
Koshy, G., Corbert,
Periodontology 8,
E. F. & Ishikawa, I.
57–72.
(2004)
Badersten, A.,
A full-mouth
Nilveus, R. &
disinfection
Egelberg, J. (1984)
approach to Long-term clinical
Effect of
nonsurgical observations.
nonsurgical therapy
periodontal therapy Journal of
II. Severely
—prevention of Periodontology 70,
advanced
reinfection from 632–645.
periodontitis.
bacterial reservoirs. Nordland, P.,
Journal of Clinical
Periodontology Garrett, S., Kiger,
Periodontology 11,
2000 36, 166–178. R., Vanooteghem,
63–76.
Koshy, G., R., Hutchens, L. H.
Bollen, C. M. L.,
Kawashima, Y., & Egelberg, J.
Mongardini, C.,
Kiji, M., Nitta, H., (1987) The effect of
Papaioannou,
Umeda, M., plaque control and
W., Van
Nagasawa, T. & root
Steenberghe, D. &
Ishikawa, I. debridement in
Quirynen, M.
214 Jervøe-Storm molar teeth. Journal
(1998) The effect of
et al. of Clinical
a one-stage full-
(2005) Effects of Petersilka, G. J.,
mouth
single-visit full- Ehmke, B. &
disinfection on
mouth Flemmig, T. F.
different intra-oral
ultrasonic (2002)
niches. Clinical
debridement versus Antimicrobial
and microbiological
quadrant-wise effects of
observations.
mechanical
Journal
13
debridement. Vandekerckhove, B.
Periodontology N., Bollen, C. M.
2000 28, L.,
56–71. Dekeyser, C.,
Quirynen, M., Darius, P. &
Bollen, C. M. L., Quirynen, M.
Vandekerckhove, (1996) Full- versus
B. N. A., Dekeyser, partial-mouth
C., Papaioannou, disinfection
W. & Eyssen, H. in the treatment of
(1995) Full- versus periodontal
partialmouth infections.
disinfection in the Long-term clinical
treatment of observations of a
periodontal pilot study. Journal
infections: Short- of Periodontology
term clinical and 67,
microbiological 1251–1259.
observations. Wennstro¨m, J. L.,
Journal of Tomasi, C.,
Dental Research 74, Bertelle, A. &
1459–1467. Dellasega, E.
Quirynen, M., (2005) Full-mouth
Mongardini, C., De ultrasonic
Soete, M., debridement versus
Pauwels, M., quadrant scaling
Coucke, W., van and root
Eldere, J. & planing as an initial
van Steenberghe, D. approach in the
(2000) The role of treatment
chlorhexidine in the of chronic
one-stage full- periodontitis.
mouth Journal of Clinical
disinfection Periodontology 32,
treatment of 851–859.
patients with Address:
advanced adult Dr. Pia-Merete
periodontitis. Jervøe-Storm
Journal of Clinical Department of
Periodontology 27, Periodontology,
578–589. Operative and
Van der Weijden, G. Preventive
A. & Timmerman, Dentistry,
M. F. University of Bonn
(2002) A systematic Welschnonnenstra_
review on the e 17
clinical 53111 Bonn,
efficacy of Germany
subgingival E-mail: storm@uni-
debridement in the bonn.de
treatment of
chronic
periodontitis.
Journal
of Clinical
Periodontology 29
(Suppl. 3),
55–71.

14