Grile2 Cardio

Complement simplu:
1. Sincopa se refera la:

a. O criza comitiala
b. O pierdere lunga a cunostintei
c. O pierdere completa a cunostintei
d. O pierdere incompleta a cunostintei
e. Coma
2. Lipotimia se refera la:

a. O pierdere lunga a cunostintei
b. O pierdere completa a cunostintei
c. O pierdere incompleta a cunostintei
d. O criza comitiala
e. Coma
3. Obstacol in ejectia sau umpleea inimii stangi ce poate duce la sincopa/lipotimie este:
a. Hipertensiunea Pulmonara
b. Tamponada
c. Mixomul
d. Tahicardia Ventriculara
e. Stenoza Pulmonara
4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este:

a. Tamponada
b. Mixomul
c. Sincopa vaso-vagala
d. Disautonomia neurovegetativa
e. Sincopa reflexa la efort
5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de sincopa/lipotimie:

a. Fibrilatie ventriculara
b. Flutter atrial
c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta
d. BAV 2 si 3
e. BSA
6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie:

a. Hipotensiunea arteriala
b. AIT in teritoriul vertebrobrobazilar
c. Disautonomia neurovegetativa
d. Fibrilatia atriala cu conducere rapida
e. Fibrilatia Ventriculara
7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie:

a. Mixomul
1
b. Hipersensibilitate sinocarotidiana
c. Isteria
d. Furtul de artera subclaviculara
e. Hipotensiunea arteriala
8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de sincopa/lipotimie

a. Caracterul brutal/progresiv
b. Prodromul
c. Durata
d. Faza postcritica prelungita
e. Argumente pentru o cardiopatie de fond
9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala:

a. Caracterul brutal
b. Caracterul progresiv
c. Caracterul complet
d. Caracterul incomplet
e. Absenta anginei
10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica:

a. Pierderea de urina
b. Muscarea limbii
c. Revenirea lenta
d. Revenirea rapida
e. Durata lunga a sincopei
11. Durata pierderii cunostintei:

a. Are valoare diagnostica
b. Nu are valoare diagnostica
c. E subestimata
d. Orienteaza catre sincopa vasovagala
e. Orienteaza catre o cauza neurologica
12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde:

a. Masurarea TA doar in ortostatism
b. Masaj sinocarotidian inaintea altor verificari
c. Bilantul leziunilor in urma caderii
d. Ecografie doppler
e. CT cerebral
13. ECG in diagnosticul sincopei NU:

a. Identifica in mod direct BAV 2 sau 3
b. Identifica in mod indirect semne pentru un BAV paroxistic
c. Identifica CMHD (Sokolov > 35mm, BRS)
d. Identifica un posibil Sd. Brugada
e. Identifica ca mecanism idirect salve de TV
2
14. Nu se cauta in bilantul biologic pentru o sincopa:
a. Diskaliemie
b. Intoxicatie cu CO
c. Hipercalcemie
d. Hipocalcemie
e. Intoxicatie digitalica
15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei:

a. Scurta pierdere a cunostintei de cauza aritmica sau de conducere dovedita sau
suspectata pe anomalii indirecte ECG sau pe prezenta unei cardiopatii subiacente
b. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanisme necunoscute
c. Scurta pierdere a cunostintei care evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalie
ECG
d. Scurta pierdere a cunostintei asociata unor anomalii neurologice
e. Sincopa vasovagala tipica, repetitiva, invalidanta
16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope:

a. O cardiopatie ischemica (anomalie de kinetica segmentara)
b. O cardiopatie dilatativa
c. O cardiopatie hipertrofica
d. O cardiopatie de conducere
e. O disfunctie ventriculara stanga
17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare ecografica:

a. Sincopa de cauza si mecanism necunoscut
b. Sincopa asociata cu angina, dispnee si palpitatii
c. Sincopa vasovagala evidenta
d. Sincopa din intoxicatia digitalica
e. Sincopa cu debut brutal
18. Urmatoarele teste pot fi utile in detectarea unei cardiopatii subiacente in caz de
sincopa cu exceptia:
a. Test de ischemie
b. Coronarografie
c. Ecocardiografie
d. ECG
e. Tilt-test
19. In cazul in care diagnosticul nu este evident sincopa vasovagala poate fi diagnosticata
prin:
a. Masaj sinocarotidian
b. Inregistrare Holter pe 24 ore
c. Ecografie Doppler a vaselor gatului
d. Explorare electrofiziologica
e. Tilt-test
3
20. Sincopa vasovagala tipica:
a. Necesita ECG pentru confirmare
b. Necesita Ecocardiografie pentru confirmare
c. Nu necesita nici o explorare
d. Necesita Tilt-test pentru confirmare
e. Necesita Masaj sinocarotidian pentru confirmare
21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este:

a. Holter 24 ore
b. Holter subcutanat
c. Explorare electrofiziologica
d. Angiografie
e. CT cerebral
Complement Multiplu:
22. Starea de rau se refera la:

a. Sincopa
b. Lipotimie
c. Coma
d. Crize comitiale
e. Drop-atack
23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere:

a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)
b. Torsada varfurilor
c. Disfunctia sinusala
d. BSA
e. BAV 2 si 3
24. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii
stangi:
a. Stenoza aortica stransa
b. Stenoza pulmonara
c. Tamponada
d. Mixom
e. CMHO
25. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii
drepte:
a. Tromboza de proteza valvulara mecanica
b. CMHO
c. Tamponada
d. Stenoza pulmonara
e. TEP masiv
4
26. Urmatoarele tulburari de ritm sunt cauze de sincopa:
a. Tahcardia ventriculara
b. Torsada varfurilor
c. Fibrilatia atriala cu conducere lenta
d. Fibrilatia ventriculara
e. Flutterul atrial
27. Sunt cauze vasculare de lipotimie:

a. Mixom
b. Hipotensiune arteriala
c. Hipertensiune arteriala
d. Disautonomia neurovegetativa
e. Furt de artera subclaviculara
28. NU sunt cauze reflexe de sincopa:

a. Sincopa vaso-vagala
b. Disautonomia neuro-vegetativa
c. Hipersensibilitatea sinocarotidiana
d. Sincopa reflexa de efort
e. TEP masiv
29. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in umplerea sau ejectia inimii
stangi CU EXCEPTIA:
a. Mixom
c. Stenoza aortica stransa
d. Tromboza de valva mecanica
e. Disfunctia sinusala
30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere CU EXCEPTIA:

a. Tahicardie Ventriculara
b. Fibrilatie Ventriculara
c. BSA
d. BAV1
e. Fibrilatie atriala cu conducere rapida (WPW)
31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA:

a. Disautonomie neuro-vegetativa
b. Sincopa vaso-vagala
d. AIT in teritoriul vertebro-bazilar
e. Hipertensiune pulmonara
32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA:

a. Epilepsie
b. Vertij
5
c. AIT in teriotoriul vertebro-bazilar
d. Tulburari de echilibru
e. Drop-attack
33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie:

a. Disautonomia neuro-vegetativa
b. Isteria
c. Sincopa reflexa de efort
d. Drop-attack
e. Hipersensibilitate Sino-carotidiana
34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa:

a. Fibrilatie atriala cu conducere foarte rapida (WPW)
b. Fibrilatia atriala cu conducere lenta
c. Fibrilatia ventriculara
d. Tahicardia ventriculara
e. Torsada varfurilor
35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa:

a. Disautonomia neuro-vegetativa
b. Drop attack
d. Isterie
e. Mixom
36. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt obstacole in ejectia sau umplerea inimii
drepte:
a. TEP masiv
b. Hipertensiune pulmonara
c. Hipertensiune arteriala
d. Stenoza pulmonara
e. Stenoza aortica
37. NU sunt cauze neurologice de cadere fara pierdere a cunostintei:

a. Vertij
b. Tulburari de echilibru
c. Isterie
d. Atac de panica
e. Drop-attack
38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa:

a. Hipoglicemie
b. Hiperglicemie
c. Intoxicatie cu CO
d. Etilism acut
e. Hipercalcemie
6
39. Sunt cauze psihiatrice de sincopa:
a. Isterie
b. Narcolepsie
c. Atac de panica
d. Drop-attack
e. Catalepsie
40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de conducere:

a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte
b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe
c. Caracterul progresiv
d. Caracterul brutal
e. Caracterul complet
41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei:

a. Caracterul brutal
b. Caracterul lent
c. Caracterul complet
d. Caracterul incomplet
e. Prodromul
42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:

a. Faza postcritica prelungita
b. Revenirea lenta
c. Muscarea limbii
d. Pierderea de urina
e. Durata lunga a crizei
43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:

a. Caracterul complet
b. Durata lunga
c. Muscarea limbii
e. Revenirea lenta
44. Evoca o sincopa vaso-vagala:

a. Prodroame si semne functionale asociate rare si scurte
b. Prodroame si semne functionale asociate stereotipe
c. Caracterul progresiv
d. Caracterul brutal
e. Caracterul complet
45. Este FALS despre orientarea diagnosticului in functie de durata unei crize de pierdere
a cunostintei:
a. Orienteaza catre sincopa vaso-vagala
b. Orienteaza catre sincopa de origine neurologica
7
c. Orienteaza catre sincopa de origine metabolica
d. Orienteaza catre sincopa de origine aritmica
e. Nu are valoare diagnostica
46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU

EXCEPTIA:
a. Durata lunga a crizei
b. Caracterul incomplet
c. Muscarea limbii
e. Faza postcritica prelungita
47. Fac parte din examenul clinic:

a. Masurarea TA in orto si clinostatism doar la mana stanga
b. Masajul sinocarotidian de prima intentie
c. Identificarea unei cardiopatii subiacente
d. Bilantul leziunilor traumatice
e. Ecocardiografia
48. Masajul sino-carotidian se face:

a. De prima intentie
b. Doar dupa verificarea absentei suflului carotidian
c. Sub control tensional
d. Sub control ECG
e. Sub control Ecografic
49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa:

a. Bilantul leziunilor traumatice
b. Ecocardiografie
c. Masajul sinocarotidian
d. Masurarea TA
e. Tilt-Test
50. Masurarea tensiunii arteriale se face:

a. In clinostatism
b. In ortostatism
c. La mana stanga
d. La mana dreapta
e. Dupa verificarea absentei suflului carotidian
51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei:

a. BAV 1
b. BAV 2
c. BAV 3
d. BRS
e. Bloc alternant
8
52. Sunt afectiuni aritmice specifice in diagnosticul ECG al sincopei:
a. Sd. Brugada
b. Sd. QT lung
c. Displazia aritmogena de ventricul drept
d. WPW
e. BAV2/3
53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic urmatoarele:

a. BAV 1
b. BAV 2
c. BRS
d. Bloc Alternant
e. Bloc bi/tri fascicular
54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de:

a. Cardiopatie ischemica
b. Cardiopatie hipertrofica
c. Cardiopatie dilatativa
d. Cardiopatie infectioasa
e. FE < 45%
55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza directa:

a. Disfunctia sinusala
b. BAV 2 si 3
c. Salve TV
d. ESV
e. Bloc alternant
56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta:

a. Hipocalcemie
b. Hipercalcemie
c. Alcoolemie
d. Diskaliemie
e. Markeri de necroza miocardica
57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei:

a. Intoxicatie digitalica
b. Hipocalcemie
c. Hipercalcemie
d. Diskaliemie
e. Hiposodiemie
58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri:

a. Orice hipotensiune ortostatica
b. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificari complexe de tratament
c. Scurta pierdere a constintei de etiologie si mecanism necunoscute
9
d. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG
e. Sincopa vasovagala tipica repetitiva, invalidanta
59. NU necesita spitalizare:

a. Scurta pierdere a cunostintei de etiologie si mecanism necunoscute
b. Scurta pierdere a cunostintei ce evoca o sincopa vasovagala tipica fara anomalii ECG
c. Hipotensiunea ortostatica ce nu necesita modificare complexa a tratamentului
d. Hipotensiunea ortostatica ce necesita modificare complexa a tratamentului
e. Scurta pierdere a cunostintei de cauza neurologica
60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei in urmatoarele cazuri:

a. Hipotensiune ortostatica
b. Sincopa de etiologie si mecanism necunoscute
c. Cardiopatie suspecta
d. Sincopa de cauza aritmica suspecta
e. Sincopa vasovagala evidenta
61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia:

a. Anomalii de kinetica segmentara
b. CMD
c. CMH
d. FE < 45%
e. Indice Sokolow > 35mm
62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei:

a. ECG
b. EEG
c. Holter 24h
d. Explorare electrofiziologica
e. Tilt-test
63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este:

a. Putin eficienta
b. Foarte eficienta
c. Elimina sincopa vasovagala daca e negativ
d. Elimina aritmia daca e negativ
e. Nu elimina nici un diagnostic daca e negativ
64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua intentie:

a. Ecografia cardiaca
b. Ecografia vaselor gatului
c. EEG
d. ECG
e. CT cerebral
10
65. In diagnosticul sincopei suspiciunea de tulburari aritmice sau de conducere
neconfirmata ECG necesita cautarea:
a. Anomaliilor de conducere atriala
b. Anomaliilor de conducere nodala
c. Anomaliilor de conducere hisiana
d. Anomaliilor de conducere infrahisiana
e. Unei vulnerabilitati ventriculare in cursul unei stimulari ventriculare
66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare:

a. Sincopa de etiologie necunoscuta
b. Sincopa de cauza aritmica dovedita
c. Sincopa de cauza aritmica nedovedita
d. Sincopa vasovagala tipica
e. Sincopa asociata tulburarilor neurologice
67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul

sincopei:
a. ESV
b. Cardiopatia
c. Anomalii evidente de conducere
d. Anomalii de kinetica
e. Faza critica prelungita
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – c. 2 – c. 3 – c. 4 – d. 5 – b. 6 – d. 7 – c. 8 – c. 9 – b. 10 – c. 11 – b. 12 – c. 13 – e. 14 –
d. 15 – c. 16 – d. 17 – c. 18 – e. 19 – e. 20 – c. 21 – b.
Complement Multiplu
22 – a, b. 23 – c, d, e. 24 – a, d, e. 25 – c, d, e. 26 – a, b, e. 27 – b, d, e. 28 – b, c, e. 29 –
b, e. 30 – a, b, d, e. 31 – b, d, e. 32 – b, d, e. 33 – b, d. 34 – b, c. 35 – a, c, e. 36 – a, b, d.
37 – a, b, c, d. 38 – a, c, d. 39 – a, c. 40 – a, d. 41 – a, b, e. 42 – a,b. 43 – a, b, c, d. 44 – b,
c. 45 – a, b, c, d. 46 – a, b, c, d. 47 – c, d. 48 – b, c, d. 49 – b, e. 50 – a, b, c, d. 51 – b, c.
52 – a, b, c, d. 53 – a, c, d, e. 54 – a, b, c. 55 – a, b, c. 56 – b, c, d, e. 57 – b, e. 58 – b, c, e.
59 – b, c. 60 – b, c, d. 61 – a, b, c, d. 62 – b, c, d, e. 63 – a, e. 64 – b, c, e. 65 – b, c, d, e.
66 – a, c, e. 67 – d, e.
Complement simplu:
1. Termenul de palpitatii se refera la:

a. Perceperea unui ritm cardiac normal
b. Perceperea unui ritm cardiac anormal
c. Evidentierea ECG a unui ritm cardiac anormal
d. Evidentierea ECG a unor extrasistole
e. Evidentierea ECG a unei tahicardii
11
2. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:
a. Tahicardie regulata cu frecventa variabila de la un moment la altul
b. Tahicardie regulata cu frecventa invariabila de la un moment la altul
c. Atriograma de morfologie normala
d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata
e. Etiologie evidenta: emotie, febra, hipoxemie
3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:

a. Efort
b. Simpatomimetice
c. Sindrom carcinoid
d. Hipocalcemie
e. Feocromocitom
4. NU este tulburare de ritm atriala:

a. Tahicardia sinusala
b. Tahicardia atriala
c. Extrasistola atriala
d. Fibrilatia atriala
e. Flutterul atrial
5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:

a. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA foarte precoce
b. Atriograma de morfologie identica a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia
ESA foarte precoce
d. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu
e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale urmata de ventriculograma, fara
exceptii
6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:

a. Un circuit de reintrare in atrii
b. Tahicardie regulata cu exceptia BAV 3 supraadaugat
c. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura
d. Oscilatia liniei de baza
e. Aspect de “acoperis de uzina”
7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:

a. Lipsa activitatii atriale organizate
b. Lipsa activitatii atriale regulate
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura
d. Tahicardie neregulata cu exceptia blocului de ramura
e. Multiple reintrari in cele doua atrii
12
8. Flutterul atrial NU este caracterizat de:
a. Macroreintrare in atriul drept
b. Macroreintrare in atriul stang
c. Tahicardie regulata
d. Aspect de “acoperis de uzina”
e. Aspect de “dinti de fierastrau”
9. Caracterizeaza flutterul atrial:

a. Tahicardie neregulata
b. Microreintrare in cadrul atriului drept
c. Activitate atriala neorganizata si neregulata
d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori variabil
e. Atriograma pozitiva in DII, DIII si aVF
10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:

a. 220 bpm
b. 320 bpm
c. 420 bpm
d. 300 bpm
e. 250 bpm
11. Tahisistolia:
a. Are un focar de autmatism intraatrial
b. Are multiple microreintrari in cele doua atrii
c. Are activitate atriala neorganizata dar regulata
d. Prezinta oscilatia liniei de baza
e. Are transmitere la ventricule in 2/1, 3/2, 4/3…
12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:

a. Focar de automatism intraatrial
b. Tahicardie neregulata
c. Transmitere 2/1, 3/2, 4/3…
d. Activitate atriala organizata si regulata
e. Macroreintrare in cadrul atriului stang
13. NU caracterizeaza tahisistolia:

a. Focar de automatism intra-atrial
b. Tahicardie cel mai adesea regulata
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura
d. Intoarcere la linia izoelectrica intre doua atriograme
e. Fara activitate organizata si regulata
14. Nu reprezinta etiologie a tulburarilor de ritm atrial:

a. Cardiopatii valvulare
b. Cardiopatii dilatative
c. Cardiopatii infectioase
13
d. Cardiopatii ischemice
e. Cardiopatii congenitale
15. Etiologia tulburarilor de ritm atrial NU poate fi:

a. Efortul
b. Etilismul acut
c. Revarsatul pericardic
d. Cordul pulmonar
e. Digitalice
16. Tahicardia Bouveret are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:

a. Este o tahicardie regulata
b. Este o tahicardie prin reintrare intra-nodala
c. Atriogramele sunt invizibile deoarece sunt retrograde in QRS sau n urmatoarele 80ms
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS
e. QRS sunt inguste
17. Tahicardia Bouverete e caracterizata de urmatoarele:

a. QRS largi
b. Tahicardie neregulata
c. Atriograme retrograde la distanta de QRS
d. Reintrare in nodul atrioventricular
e. Atriograme pozitive in DII
18. Este corect despre tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent:

a. Atriogramele se suprapun QRS
b. Fasciculul His reprezinta calea ascendenta
c. Fasciculul Kent reprezinta calea descendenta
d. Fasciculul Kent este o cale accesorie atrio-ventriculara
e. Fasciculul Kent este un fascicul infrahisian
19. NU caracterizeaza tahicardia prin reintrare pe fascicul Kent:

a. Fasciculul Kent reprezinta calea ascendenta
b. QRS sunt inguste
c. Tahicardia este regulata
d. Atriogramele sunt retrograde la distanta de QRS
e. Atriogramele sunt negative in DI, aVL, aVR
20. Este FALS despre extrasistolele ventriculare:

a. Ventriculograma precoce
b. Ventriculograma larga
c. Neprecedate de unda P
d. Ventriculograma tardiva
e. Izolate sau repetate
14
21. Extrasistolele ventriculare nu pot fi:
a. Izolate
b. Dublete
c. Triplete
d. Tetraplete
e. Bi/Tri geminate
22. Sunt cauze de palpitatii CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatia atriala
b. Fibrilatia ventriculara
c. ESA
d. ESV
e. Tahicardia Bouveret
23. NU este etiologie pentru extrasistolele si tahicardia ventriculara:

a. Cardiopatia ischemica
b. Efortul
c. Temperatura
d. Digitalicele
e. Hormoni tiroidieni
24. Caracterizeaza displazia aritmogena de ventricul drept CU EXCEPTIA:

a. BRD si ESV cu aspect de BRS
b. BRD si supradenivelare ST
c. Displazie grasoasa a VD cu zone diskinetice
d. Risc de TV sustinuta
e. Cauza necunoscuta
25. Caracterizeaza sindromul Brugada:

a. Mutatie identificata pe canalul de sodiu
b. Mutatie identificata pe canalul de potasiu
c. Mutatie identificata pe canalul de calciu
d. Mutatie identificata pe canalul de clor
26. Este comun pentru sindromul Brugada si sindromul QT lung:

b. Risc de torsada varfurilor
c. Mutatia pe canalul de sodiu
d. Mutatia pe canalul de potasiu
e. Cordul morfologic sanatos
27. Este caracteristic pentru sindromul QT lung:

a. QTc > 200 ms
b. QTc > 450ms
c. QTc > 350ms
15
d. QTc > 400ms
e. QTc > 300ms
28. Sindromul Romano-Ward este o forma de:

a. Displazie aritmogena de VD
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
d. Tahicardie Bouveret
e. Tahicardie prin reintrare pe fascicul Kent
29. In diagnosticul palpitatiilor:

a. Eretismul cardiac reprezinta perceptia unei batai cardiace intense si puternice, fara a fi
rapida sau ectopica
b. Caracterul neregulat al tahicardiei evoca, in primul rand, o fibrilatie ventriculara
c. In caz de tahicardie nu se va preciza frecventa
d. Nu se vor lua in calcul tratamentele deja incercate
e. Nu poate fi luata in considerare o variatie respiratorie a ritmului cardiac la pacienti
neurotonici
30. Referitor la debutul si oprirea palpitatiilor este FALS:

a. Poate fi brusc
b. Poate fi progresiv
c. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte utili
d. Factorii agravanti, declansatori, calmanti sunt foarte putin utili
e. In crizele caricaturale pacientul poate opri singur criza prin manevre vagale
31. NU este adevarat despre examenul ECG in palpitatii:

a. Evidentiaza natura palpitatiilor daca este facuta in perioada de criza
b. Poate gasi anomalii minore de tip ESA, ESV
c. Poate gasi semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, bloc stang)
d. Poate gasi semne de anomalii ritmice maligne
e. Este adeseori normala sau ajuta putin mai ales la subiectul tanar fara afectare cardiaca
32. In diagnosticul palpitatiilor, dupa efectuarea ECG, daca natura palpitatiilor este
cunoscuta NU este adevarat
a. Pentru tulburarile de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
b. In cazul tulburarilor de ritm atrial, diagnosticul este usor prin obtinerea unei
inregistrari in criza
c. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala se va institui imediat tratament
antiaritmic pentru prevenirea acceselor
d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este deseori necesara spitalizarea
e. La pacientii cu accese de tahicardie jonctionala ablatia poate fi considerata ca forma de
tratament
16
33. In diagnosticul palpitatiilor, daca acestea nu sunt documentate, sunt rare si bine
tolerate si nu exista argument pentru o cardiopatie sau anomalie ritmica maligna:
a. Pacientul va fi internat cateva zile pentru monitorizare
b. Pacientul va fi monitorizat holter in paralel cu excluderea cardiopatiei ecografic si a
disfunctiei tiroidiene
c. Prognosticul este benign deci nu va fi nevoie de modificarea regimului igieno-dietetic
d. Examenul Holter are o contributie mare la stabilirea diagnosticului
e. Vor fi administrate antiaritmice ca masura preventiva pentru alte episoade
34. Este adevarat in cazul tulbrurarilor de ritm ventricular patent:

a. Nu este necesara spitalizarea, urmarirea se poate realiza prin Holter
b. Este esential sa se estimeze raportul risc/beneficiu al tratamentului antiaritmic
c. Prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
d. Este suficienta certificarea absentei unei cardiopatii prin ecografie si a distiroidiei
e. Etapa urmatoare a managementului depinde de toleranta, de cardiopatia subiacenta si
de natura palpitatiilor
35. Urmatoarea explorare nu face parte din explorarile utilizabile in diagnosticul

palpitatiilor:
b. ECG de effort
c. Explorarea electrofiziologica
d. Angiografia ventriculara stanga
e. Scintigrafia ventriculara dreapta
36. Nu este adevarat despre explorarea electrofiziologica in diagnosticul palpitatiilor:

a. Nu are valoare decat cand declanseaza o aritmie ventriculara sustinuta
b. Nu da diagnostic atunci cand este negativa
c. Poate fi asociata unui test farmacologic cu ajmalina
d. Poate fi asociata unui test farmacologic cu flecainida
e. Poate fi asociata unui test farmacologic cu adenozina
37. Atitudinea terapeutica in cazul unei TV sau unei aritmii maligne NU cuprinde:
a. Administrarea de amiodarona
b. Administrarea de ajmalina
c. Administrarea de betablocante
d. Implantarea unui defibrilator
e. Depistarea familiala pentru aritmiile congenitale
38. NU este caracteristic ESV benigne:

a. Lipsa cardiopatiei subiacente
b. Lipsa aritmiilor maligne sau mortii subite familiale
c. ESV care dispar la effort
d. ECG anormal in afara prezentei ESV
e. Explorarea potentialelor tardive negativa
17
39. Este caracteristic ESV maligne:
a. Lipsa lipotimiei sau sincopei
b. Stimulare ventriculara negativa
d. ESV monomorfe pe Holter
e. Fenomenul R/T
40. Este FALS despre ESV maligne:

a. Sunt numeroase pe holter
b. Sunt polimorfe
c. Prezinta fenomene sustinute
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
e. Exista o disfunctie sistolica a VS
Complement multiplu:
41. Este adevarat despre tahicardia sinusala:

a. Este regulata
b. Este neregulata
c. Frecventa fixa sub 200/min
d. Frecventa fixa sub 250/min
e. Frecventa variabila
42. Tahicardia sinusala NU se caracterizeaza prin:

a. Tahicardie regulata
b. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
c. QRS inguste
d. Toleranta buna, exceptand cardiopatia subiacenta evoluata
e. Etiologie evidenta: sindrom carcinoid, hormoni tiroidieni
43. Reprezinta potentiale etiologii pentru tahicardia sinusala CU EXCEPTIA:

a. Effort
b. Febra
c. Hipotiroidism
d. Vasoconstrictoare
e. Simpatomimetice
44. NU sunt elemente comune intre tahicardia sinusala si flutterul atrial

a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente
b. Tahicardie regulata
c. Aspect de “acoperis de uzina”
d. Frecventa variabila de la un moment la altul
e. QRS fine
45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:

a. Atriograma prematura in raport cu ciclurile PP precedente si urmatoare
18
b. QRS neprecedat de unda P
c. Atriograma de morfologie diferita a undei P urmata de ventriculograma cu exceptia
ESA foarte precoce
d. Atriograma de morfologie identica cu a undei P sinusale urmata de ventriculograma, cu
exceptia ESA
e. Atriograma de morfologie diferita a undei P sinusale neurmata de ventriculograma, cu
46. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:

a. Atriograma tardiva fata de ciclurile PP precedente
b. Atriograma de morfologie identica cu unda P sinusala
c. Atriograma urmata de ventriculograma, cu exceptia ESA foarte precoce
d. Atriograma urmata de ventriculograma mai ales in cazul ESA foarte precoce
e. Oscilatia liniei de baza
47. Caracterizeaza fibrilatia atriala:

a. Multiple reintrari in cele doua atrii
b. Tahicardie neregulata cu exceptia BAV de gradul 2 supraadaugat
c. QRS inguste cu exceptia BAV functional (dependent de tahicardie) sau organic
e. Activitate atriala organizata si neregulata
48. Referitor la fibrilatia atriala urmatoarele afirmatii sunt FALSE:

a. Macroreintrare in cadrul atriului drept
b. Macroreintrare in cadrul atriului stang
c. Tahicardie regulata
d. Tahicardie neregulata
e. Activitate atriala organizata si neregulata
49. NU sunt elemente comune intre fibrilatia atriala si tahicardia atriala:

a. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
b. Focar de automatism intra-atrial
c. Multiple microreintrari in cele doua atrii
d. Transmitere la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori variabil
e. Tahicardie regulata
50. Este caractreistic flutterului atrial:

a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori in mod variabil
b. Tahicardie regulata
c. Tahicardie neregulata
d. Aspect de “acoperis de uzina”
e. Aspect de “dinti de fierastrau”
51. Este element comun intre fultterul atrial si tahisistolie:

a. Transmiterea la ventriculi 2/1, 3/1, 4/1… uneori in mod variabil
b. QRS largi, cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
19
c. Activitate atriala neorganizata si neregulata
d. Atriograma negativa in DII, DIII si aVF
52. Caracterizeaza tahisistolia:

a. Focar de automatism intra-atrial
b. Tahicardie cel mai adesea regulata
c. QRS inguste cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
d. Activitate atriala neorganizata si neregulata
e. Aspect global negativ in DII, DIII si aVF
53. Este FALS despre tahisistolie:

a. Macroreintrare in atriul drept
b. Macroreintrare in atriul stang
c. Multiple microreintrari in cele doua atrii
d. QRS inguste , cu exceptia blocului de ramura functional sau organic
e. Tahicardie cel mai adesea regulata
54. Etiologia cardiaca a tulburarilor de ritm atrial poate fi:

b. Cardiopatia hipertrofica
c. Cardiopatia infectioasa
d. Cardiopatia restrictiva
e. Cardiopatia valvulara
55. Reprezinta potentiale etiologii pentru tulburarile de ritm atrial:

a. Efortul
b. Intoxicatia digitalica
c. Etilismul acut
d. Sd. QT lung
e. Sd. Brugada
56. NU este cauza de tulburare de ritm atrial:

a. Displazie aritmogena de VD
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
d. Cardiopatii congenitale
e. Pot fi idiopatice
57. Caracterizeaza tahicardia jonctionala prin reintrare intra-nodala:

a. QRS inguste
b. Fasciculul His reprezinta calea descendenta
c. Calea accesorie atrioventriculara reprezinta calea ascendenta
d. Atriograme in general suprapuse retrograd peste QRS
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
20
58. Este adevarat despre tahicardia jonctionala prin reintrare pe fascicul Kent:
a. QRS largi
b. Calea ascendenta reprezentata de fasciculul His
c. Calea descendenta reprezentata de fasciculul Kent
d. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
e. Atriograme la distanta de QRS
59. Sunt elemente comune intre tahicardia jonctionala prin reintrare intranodala si cea
prin reintrare pe fascicul Kent:
a. Tahicardie regulata
b. Atriograma suprapusa QRS
c. Atriograma la distanta de QRS
d. QRS inguste
e. Atriograme negative in DII, DIII si aVF
60. NU sunt etiologii ale tulburarilor de ritm jonctional:

a. Efortul
b. Stressul
c. Simpatomimeticele
d. Postoperator unei chirurgii cardiace
e. Sunt in general idiopatice
61. Sunt caracteristici ale ESV:

a. Ventriculograma precoce, ingusta
b. Ventriculograma neprecedata de unda P
c. Pot fi izolate sau repetate (dublete, triplete)
d. Pot fi in salve
e. Peste 5 ESV consecutive sunt considerate TV
62. Este FALS despre ESV:

a. Ventriculograma precedata de unda P
b. Ventriculograma precoce
c. Ventriculograma larga
d. Nu sunt niciodata izolate
e. Peste 3 ESV consecutive se vorbeste despre TV
63. Este adevarat despre tahicardia ventriculara:

a. Tahicardie cu QRS largi >160msc si regulata
b. Tahicardie cu QRS largi >120 msec si regulata
c. Tahicardie cu QRS largi >140msc si regulata
d. Intre 100 si 250 / min
e. Intre 120 si 250 / min
64. Caracterizeaza tahicardia ventriculara:

a. Poate fi sustinuta
b. Poate fi nesustinuta
21
c. Poate fi prezenta o disociatie atrioventriculara
d. Tahicardie cu QRS largi > 140 msec
65. Reprezinta etiologii comune ale tulburarilor de ritm atrial si a extrasistolelor si

tahicardiilor ventriculare:
b. Temperatura
c. Digitalicele
d. Hormonii tiroidieni
e. Efortul
66. Nu reprezinta etiologie a extrasistolelor si tahicardiei ventriculare:

a. Efortul
b. Sindrom Brugada
c. Sindrom QT lung
d. Hormonii tiroidieni
e. Feocromocitom
67. Sunt caracteristici ale displaziei aritmogene de VD:

b. Unda epsilon
c. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a segmentului ST in V1 V2 V3
d. Risc de torsada a varfurilor
68. Este adevarat despre displazia aritmogena de VD CU EXCEPTIA:

a. BRD foarte atipic cu supradenivelare evidenta a ST in V1 V2 V3
c. Cauza este o mutatie pe canalul de potasiu
d. Cauza este o mutatie pe canalul de sodiu
e. Risc de insuficienta cardiaca dreapta
69. Este adevarat despre sindromul Brugada:

a. Cordul este morfologic sanatos
b. BRD si ESV cu aspect de BRS
c. Unda epsilon
d. Risc de torsada a varfurilor
e. Mutatie pe canalul de sodiu
70. Referitor la sindromul Brugada este FALS:

a. Risc de torsada a varfurilor
b. Risc de fibrilatie ventriculara
c. Risc de moarte subita
d. Unda epsilon
e. Mutatie pe canalul de potasiu
22
71. Referitor la sindromul QT lung este adevarat:
a. Cordul este morfologic sanatos
c. Risc de moarte subita
d. Mutatie pe canalul de sodiu
e. Mutatie pe canalul de potasiu
72. In diagnosticul palpitatiilor sunt simptomatologii care nu corespund acestora:

a. Eretismul cardiac
b. Tahicardia sinusala
c. Tahisistolia
d. Variatii respiratorii ale ritmului la pacientul neurotonic
e. Extrasistolele atriale
73. Care sunt obiectivele anamnezei in diagnosticul palpitatiilor:

a. Eliminarea unei simptomatologii care nu corespunde palpitatiilor
b. Diferentierea extrasistolelor si a tahicardiei
c. Aprecierea modalitatilor de debut si oprire
d. Estimarea tolerantei
e. Existenta unor tratamente bradicardizante
74. In diagnosticul palpitatiilor trebuie sa ne asiguram de absenta semnelor:

a. De cardiopatie subiacenta
b. De stimulare adrenergica
c. De distiroidie
d. De feocromocitom
e. De embolie
75. Din explorarile complementare de prima intentie in diagnosticul palpitatiilor NU fac

parte:
a. ECG
b. Ecografia cardiaca
c. ECG de efort
d. Explorarea electrofiziologica
e. Scintigrafia ventriculara dreapta
76. ECG in diagnosticul palpitatiilor poate detecta:

a. Anomalii minore tip ESA, ESV
b. Semne de cardiopatie ischemica (indice Sokolow > 35mm, BRS)
c. Alungirea QT
d. Prezenta unei preexcitatii ventriculare
e. Sindrom Brugada (BRS si ESV cu aspect de BRD)
77. In diagnosticul palpitatiilor ECG NU va arata:

a. ESA
b. ESV
23
c. Sindrom Brugada (BRS asociat unei importante subdenivelari a segmentului ST in
dom)
d. Fibrilatie ventriculara
e. Sindrom QT lung
78. Despre inregistrarea Holter in diagnosticul palpitatiilor este adevarat:

a. E prescrisa frecvent
b. E prescrisa rar
c. Contributia la diagnostic este redusa cand simptomele sunt rare si scurte
d. Elimina aritmiile maligne daca e normala
e. Nu trebuie sa intarzie tratamentul aritmiilor maligne
79. Daca palpitatiile nu sunt documentate, rare si bine tolerate si nu exista argumente
pentru o cardiopatie sau aritmie maligna:
a. Vom certifica absenta cardiopatiei prin ecografie
b. Vom verifica functia tiroidiana
c. Vom introduce un antiaritmic slab cu rol de preventie
d. Vom aminti regulile igieno-dietetice
e. Se obisnuieste realizarea unor inregistrari Holter
80. In cazul in care natura palpitatiilor este cunoscuta datorita unor inregistrari sunt
adevarate urmatoarele:
a. In caz de tulburari de ritm atrial prognosticul este benign cu exceptia riscului embolic
b. Pentru pacientii cu tahicardie jonctionala e esential sa se estimeze raportul
risc/beneficiu al unui tratament antiaritmic de fond
c. In caz de tahicardie jonctionala se poate practica ablatia cu radiofrecventa
d. In caz de tulburare de ritm ventricular patent este necesara monitorizarea holter in
ambulatoriu
e. In caz de tulburare de ritm ventricular patent, etapa urmatoare depinde de natura dar nu
si de toleranta palpitatiilor
81. Explorarile de a doua intentie in diagnosticul palpitatiilor curpind:

a. ECG
b. ECG de efort
c. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu ajmalina
d. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu adenozina
e. Explorarea electrofiziologica asociata unui test cu flecainida
82. NU reprezinta investigatii in diagnosticul palpitatiilor:

a. Angiografia ventriculara dreapta
b. CT ventricular drept
c. RMN ventricular drept
d. Scintigrafia de ventricul drept
e. Ecografia vaselor gatului
24
83. In prezenta unei TV sau aritmii maligne se pot considera:
a. Administrarea de amiodarona
b. Administrarea de ajmalina
c. Administrarea de betablocante
d. Implantarea unui defibrilator
e. Implantarea unui holter subcutanat
84. Este caracteristic ESV maligne:

a. Lipotimia
b. Sincopa
c. Moartea subita
d. ESV monomorfe pe Holter
e. Cuplaj tardiv
85. NU caracterizeaza ESV benigne:

a. Explorarea potentialelor tardive pozitiva
b. Cuplajul scurt
c. Cardiopatie de fond
d. ESV polimorfe
e. ESV care dispar la effort
86. Sunt caracteristici ale ESV maligne CU EXCEPTIA:

a. Fenomenul R/T
b. ESV polimorfe
c. Stimulare ventriculara negativa
d. Explorarea potentialelor tardive negativa
e. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala
87. Sunt elemente comune ale ESV benigne si maligne CU EXCEPTIA:

a. Lipotimie, sincopa, moarte subita
b. Fara aritmie maligna sau moarte subita familiala
d. Bi/Tri geminism
e. Cuplaj scurt
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – b. 2 – b. 3 – d. 4 – a. 5 – c. 6 – d. 7 – d. 8 – b. 9 – d. 10 – d. 11 – a. 12 – d. 13 – e. 14 –
c. 15 – e. 16 – d. 17 – d. 18 – d. 19 – e. 20 – d. 21 – d. 22 – b. 23 – e. 24 – b. 25 – a. 26 –
e. 27 – b. 28 – c. 29 – a. 30 – c. 31 – c. 32 – c. 33 – b. 34 – e. 35 – d. 36 – e. 37 – b. 38 –
d. 39 – e. 40 – d.
41 – a, e. 42 – b, c. 43 – c, d. 44 – a, c, d, e. 45 – a, c. 46 – a, b, d, e. 47 – a, d. 48 – a, b, c,
e. 49 – b, c, d, e. 50 – a, b, d, e. 51 – a, e. 52 – a, b, c. 53 – a, b, c. 54 – a, b, d, e. 55 – a, c.
56 – a, b, c. 57 – a, d, e. 58 – d, e. 59 – a, d, e. 60 – a, b, c, d. 61 – b, c, d. 62 – a, d. 63 –
25
b, d. 64 – a, b, c, e. 65 – a, b, e. 66 – d, e. 67 – a, b, e. 68 – a, b, c, d. 69 – a, e. 70 – a, d, e.
71 – a, b, c, e. 72 – a, d. 73 – a, b, c, d. 74 – a, c, e. 75 – b, c, d, e. 76 – a, c, d. 77 – c, d.
78 – a, c, e. 79 – a, b, d, e. 80 – a, b, c. 81 – b, c, e. 82 – b, e. 83 – a, c, d. 84 – a, b, c. 85 –
a, b, c, d. 86 – c, d. 87 – a, c, d, e.
Complement simplu
1. ECG se va derula cu:

a. 20 mm/s
b. 22 mm/s
c. 25 mm/s
d. 28 mm/s
e. 30 mm/s
2. Este adevarat despre ECG:

a. 1 mm = 0,05 s
b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,2 mV
d. 1 mm = 0,04 mV
e. 1 mm = 0,05 mV
3. Este adevarat despre ECG CU EXCEPTIA:

a. Derularea se face cu 25 mm/s
b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,1 mV
d. Intervalul PR normal este de 140-240 ms
e. Axa frontala este normala de la 0 la 90 grade
4. Urmatoarea formula de calcul este corecta pentru determinarea frecventei pe ECG:

a. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la
numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut
b. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va impartila 300
pentru a se obtine numarul de batai pe minut
c. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la
numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut
d. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti la 300
pentru a se obtine numarul de batai pe minut
e. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua unde P si se va imparti la
300 pentru a obtine numarul de batai pe minut
5. Este caracteristic ritmului sinusal CU EXCEPTIA:

a. Depolarizarile atriale sunt perfect individualizate
b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare
c. Depolarizarile atriale au de cele mai multe ori aceeasi morfologie
d. Depolarizarile atriale sunt separate printr-o linie izoelectrica
e. Depolarizarile atriale isi au originea in nodul sinusal
26
6. Este element comun intre flutterul atrial si fibrilatia atriala:
a. Depolarizari atriale intre 400-600/min
b. Depolarizari atriale de 300/min
c. Morfologie regulata a undei P
d. Morfologie neregulata a undei P
e. Fara revenire la linia izoelectrica
7. Caracterizeaza ritmul jonctional:

a. In bradicardia jonctionala QRS sunt inguste
b. In tahicardia jonctionala QRS sunt rapide si neregulate (140-220/min)
c. In bradicardia jonctionala undele P sunt pozitive in derivatiile inferioare
d. In tahicardia jonctionala datorata unui bloc atrioventricular unda P ≥ QRS
e. In bradicardia jonctionala din cauza paraliziei sinusale unda P ≤ QRS
8. Referitor la ritmul ventricular sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. In tahicardia ventriculara QRS sunt largi si regulate
b. In fibrilatia ventriculara ventriculogramele sunt foarte rapide si anarhice
c. In tahicardia ventriculara undele P sunt disociate de QRS
d. O forma particulara de fibrilatie ventriculara este reprezentata de torsade ale varfurilor
pe sindrom QT lung
e. In tahicardia ventriculara apar complexe de fuziune sau de captura
9. Este adevarat despre unda P:

a. In hipertrofia atriala stanga unda P este > 2,5 mV in DII, bifazica si pozitiva in V1
b. In hipertrofia atriala dreapta unda P > 120 ms in DII, bifazica si negativa in V1
c. Este negativa in derivatiile inferioare
d. Este negativa in AVR
e. In hipertrofia atriala stanga unda P > 120 ms, trifazica si pozitiva in V1
10. Este adevarat despre intervalul PR CU EXCEPTIA:

a. PR nomal este de 120-200 ms
b. In BAV 1, PR > 200 ms, stabil fara unde P blocate
c. In BAV 2, tipul Mobitz II este caracterizat de aparitia unui blocaj intermitent al undelor
P dupa alungirea progresiva a PR
d. In BAV 2/1 o unda P din doua este condusa
e. In BAV 3 apare un blocaj permanent fara unda P condusa
11. Scurtarea PR apare in:

a. WPW
b. QT lung
c. BAV 1
d. BAV 2 Mobitz 1
e. BAV 2 Mobitz 2
12. In pericardita acuta apare:

a. Subdenivelare ST
27
b. Supradenivelare ST
c. Subdenivelare PQ
d. Supradenivelare PQ
e. QRS largi
13. Sunt posibile atunci cand axa QRS > 120 grade CU EXCEPTIA:
a. Hipertrofie ventriculara dreapta
b. Infarct lateral
c. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD
d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD
e. BPOC
14. Este adevarat atunci cand axa este la -30 grade:

b. Infarct inferior
c. Infarct lateral
d. Infarct posterior
e. Cord verticalizat
15. Este adevarat despre QRS:

a. Exista bloc complet daca QRS > 100 ms
b. Exista hipertrofie ventriculara dreapta daca indicele Sokolow > 35 mm
c. Poate exista mixedem daca QRS < 5 mm
d. Unda Q este necrotica daca amplitudinea Q < 30% din R
e. Unda Q e fiziologica daca are durata > 40 ms
16. Sunt posibile cauze de supradenivelare ST CU EXCEPTIA:

a. Sindrom coronarian acut
b. Spasm coronarian
c. Sindrom de repolarizare precoce
d. Tulburari metabolice
e. Sindrom Brugada
17. NU este caracteristic sindromului coronarian acut:

a. Supradenivelare ST rezistenta la trinitrina
b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar
c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda
d. Evolutie spre unda Q
e. Evolutie spre subdenivelarea ST
18. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta CU EXCEPTIA:

a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina
b. Evolutie spre unda Q doar a miopericarditei
c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda
d. Subdenivelare a PQ
e. Microvoltaj
28
19. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:
a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina
b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar
c. Supradenivelare convexa in sus
d. Supradenivelare ce inglobeaza unde T gigante
e. Teriotoriul vascular interesat este deseori important
20. Supradenivelarea ST din sindromul de repolarizare precoce NU este caracterizat de:

a. Supradenivelare moderata
b. Supradenivelare fixa
c. Supradenivelare evolutiva
d. Supradenivelare cu debut in punctul J
e. Supradenivelare cel mai frecvent in V2V3V4
21. Urmatoarea poate fi etiologie a unei subdenivelari ST:

b. Pericardita acuta
c. Spasm coronarian
d. Anevrism ventricular stang
e. Sindrom de repolarizare precoce
22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza unei subdenivelari de ST

CU EXCEPTIA:
a. Bloc de ramura
b. Preexcitatie ventriculara WPW
c. Tulburari metabolice
d. Tulburari digitalice
e. Sindrom Brugada
23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de repolarizare CU

EXCEPTIA:
a. Pericardita
b. Diselectrolitemii
c. Bloc de ramura
d. Antiaritmice
e. Ischemie
24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de:

a. Ischemie
c. Hipertrofie ventriculara
d. Bloc de ramura
e. Preexcitatie
25. QTc este normal:
29
a. < 400 ms
b. < 420 ms
c. < 440 ms
d. < 460 ms
e. < 480 ms
26. Sunt cauze de QT lung CU EXCEPTIA:
a. Ischemie
b. Hiperkaliemie
c. Antiaritmice
d. Sindrom Romano-Ward
e. Sindrom Jerwell-Lange-Nielsen
Complement multiplu
27. Sunt afirmatii adevarate despre ECG:

b. Derularea se face cu 30 mm/s
c. 1 mm = 0,04 s
d. 1 mm = 40 ms
e. 1 mm = 0,1 mV
28. Este FALS despre ECG:

b. 1 mm = 0,04 s
c. 1 mm = 0,1 mV
d. 1 mm = 0,04 mV
e. Derularea se face cu 30 mm/s
29. In ceea ce priveste calculul frecventei pe ECG sunt adevarate urmatoarele:

a. Initial se va numara numarul de ptrate de 5mm dintre cele doua QRS
b. Initial se va numara numarul de patrate de 1mm dintre cele doua QRS
c. Numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS va fi impartit la 300 pentru a afla
frecventa
d. La numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS se va impartii 300 pentru a obtine
frecventa
e. Numarul de patrate dintre cele doua QRS va fi inmultit cu 30 pentru a obtine frecventa
30. La interpretarea ECG se vor defini:

a. Regularitatea sau neregularitatea ritmului
b. Frecventa ventriculara medie
c. Frecventa atriala medie
d. Tahicardia sau bradicardia
e. Se va specifica existenta extrasistolelor
30
31. Caracterizeaza ritmul sinusal pe ECG:
a. Depolarizari atriale perfect individualizate
b. Depolarizari atriale pozitive in derivatiile superioare
c. Depolarizari atriale intotdeauna de aceeasi morfologie
d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica
e. Depolarizari atriale cu morfologii distincte
32. Sunt caracteristici ECG ale ritmului sinusal CU EXCEPTIA:

a. Depolarizarile atriale nu sunt mereu perfect individualizate
b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare
c. Depolarizarile atriale sunt negative in deviatiile inferioare
d. Depolarizarile atriale nu sunt pozitive in derivatiile inferioare
e. Depolarizarile atriale nu sunt neaparat separate prin linie izoelectrica
33. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:

a. Depolarizari atriale intre 400-600/min
b. Depolarizari atriale intre 300-400/min
c. Depolarizari atriale intre 200-300/min
d. Depolarizari atriale intre 250-300/min
e. Depolarizari atriale intre 250-350/min
34. Sunt caracteristici ECG ale fibrilatiei atriale CU EXCEPTIA:

a. Depolarizari atriale de morfologie foarte variabila
b. Depolarizari atriale perfect individualizate
c. Depolarizari atriale anarhice
d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica
e. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica
35. Urmatoarele sunt adevarate despre flutterul atrial:

a. Depolarizari atriale de 300/min
b. Depolarizari atriale neregulate
c. Depolarizari atriale cu morfologie de dinti de fierastrau
d. Depolarizari regulate cu revenire la linia izoelectrica
e. Depolarizari fara revenire la linia izoelectrica
36. NU caracterizeaza flutterul atrial:

a. Depolarizari atriale de 200/min
b. Depolarizari atriale de 250/min
c. Depolarizari atriale de 300/min
d. Depolarizari atriale de 350/min
e. Depolarizari atriale de 400/min
37. Bradicardia jonctionala poate sa apara:

a. In cazul unui bloc sinusal
b. In cazul unei paralizii sinusale
c. In cazul unui bloc atrioventricular
31
d. In cazul unui bloc de ram drept
e. In cazul unui bloc de ram stang
38. Este adevarat despre aspectul ECG al undei P in ritmul jonctional:

a. In paralizia sinusala P b. In paralizia sinusala P>QRS
c. In BAV P>QRS
d. In BAV P<QRS
e. In tahicardia jonctionala P e negativ in derivatiile inferioare
39. In tahicardia jonctionala:

a. QRS sunt largi
b. QRS sunt inguste
c. QRS sunt rapide
d. QRS sunt neregulate
e. QRS precede unda P in derivatiile inferioare
40. NU caracterizeaza tahicardia jonctionala:

a. QRS inguste
b. QRS largi
c. QRS la o frecventa de 140-220/min
d. Unde P retrograde in derivatiile superioare
e. Unde P care preced QRS in derivatiile inferioare
41. Sunt caracteristici ale tahicardiei ventriculare:

a. QRS inguste
b. QRS largi
c. Unde P disociate de QRS
d. Unde P asociate QRS
e. Complexe de fuziune
42. Urmatoarele sunt caracteristice tahicardiei ventriculare CU EXCEPTIA:

a. QRS largi si regulate
b. QRS largi si neregulate
c. QRS inguste si regulate
d. QRS inguste si neregulate
e. QRS precedate de unda P in derivatiile inferioare
43. NU caracterizeaza fibrilatia ventriculara:

a. QRS largi si regulate
b. Complexe de fuziune
c. Complexe de captura
d. Unde P retrograde in derivatiile inferioare
e. Centriculograme anarhice si rapide
44. NU este adevarat despre extrasistolele atriale:

a. Atriograme precoce fata de intervalele PP sinusale
32
b. Atriograme tardive fata de intervalele PP sinusale
c. Morfologie similara cu unda P
d. Intotdeauna urmate de QRS
e. Niciodata urmate de QRS
45. Este adevarat despre extrasistolele atriale:

a. Atriograma precoce fata de intervalele PP
b. Morfologie diferita de unda P
c. Unda P poate fi urmata sau nu de QRS
d. Atriograma precoce fata de intervalele RR
e. QRS, daca urmeaza, de morfologie diferita
46. Urmatoarele sunt FALSE despre extrasistolele ventriculare:

a. Ventriculograma precoce fata de intervalele RR
b. Ventriculograma precoce fata de intervalele PP
c. Morfologie diferita – QRS larg
d. Morfologie diferita – QRS ingust
e. Neprecedate de unda P
47. Sunt caracteristici ale undei P:

a. Pozitiva in derivatiile inferioare
b. Negativa in derivatiile inferioare
c. Pozitiva in aVR
d. P >2,5mV in DII in hipertrofia atriala dreapta
e. P>120 ms in DII in hipertrofia atriala stanga
48. In Hipertrofia atriala stanga este adevarat despre unda P:

a. P>120 ms in DIII
b. P bifazica in V1
c. P pozitiva in V1
d. P negativa in V1
e. P >2,5 mV in DIII
49. In hipertrofia atriala dreapta este FALS despre unda P:

a. P> 2,5mV in DII
b. P bifazica in V1
c. P pozitiva in V1
d. P negativa in V1
e. P > 120 ms in DII
50. Sunt afirmatii FALSE despre intervalul PR:

a. PR normal este de 120-200 ms
b. PR normal este de 140-200 ms
c. PR normal este de 160- 200 ms
d. PR normal este constant de la un ciclu la altul
e. PR normal este inconstant de la un ciclu la altul
33
51. NU este adevarat depre alungirea PR:
a. PR >200 ms in BAV1
b. In BAV 2/1 doua unde din una sunt conduse
c. In BAV3 blocajul se produce dupa alungirea progresiva a PR
d. In BAV Mobitz II blocajul se produce fara alungirea PR
e. Nu sunt unde P blocate in BAV1
52. Sunt caracteristici ale BAV 2:

a. Blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR
b. Blocaj intermitent al undelor P fara alungirea PR
c. Nu exista unde P blocate
d. Toate undele P sunt blocate
e. Scapare ventriculara lenta
53. PR NU este scurtat in:

a. WPW
b. Brugada
c. Pericardita acuta
d. BAV 1
e. BAV 3
54. Axa dreapta (>120 de grade) apare la:

a. Infarct lateral
b. Infarct inferior
c. Brevilin
d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD
e. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD
55. Axa la 120 grade NU apare la:

b. Hipertrofie ventriculara stanga
c. Infarct lateral
d. Infarct inferior
e. Brevilin
56. Axa stanga (-30 grade) este caracteristica la:

a. BPOC
b. Infarct lateral
c. Hipertrofie ventriculara stanga
d. Hipertrofie ventriculara dreapta
e. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD
57. NU caracterizeaza axa la -30 de grade:

a. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD
b. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD
c. Infarct lateral
34
d. Infarct posterior
e. Infarct inferior
58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS:

a. -15
b. 20
c. 70
d. 120
e. 30
59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un bloc incomplet:

a. 80 ms
b. 100 ms
c. 110 ms
d. 115 ms
e. 120 ms
60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU caracterizeaza un bloc complet:

a. 80 ms
b. 100 ms
c. 125 ms
d. 130 ms
e. 90 ms
61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a indicelui Sokolow:

a. SV1 + RV4
b. SV1 + RV5
c. SV1 + RV6
d. SV2 + RV4
e. SV2 + RV5
62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund hipertrofiei ventriculare stangi:
a. 25 mm
b. 30 mm
c. 31 mm
d. 35 mm
e. 40 mm
63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS:

a. Endocardita
b. Revarsat pericardic
c. Hipocalcemie
d. Mixedem
e. Mixom
35
64. Unda Q este fiziologica in:
a. aVL
b. aVR
c. aVF
d. V4
e. V5
65. Unda Q reprezinta necroza daca:

a. Amplitudinea Q > 30% din cea a undei R
b. Durata >30 ms
c. Este repartizata pe un teritoriu coronarian
d. Lipsesc tulburari secundare de repolarizare
e. Sunt prezente tulburari secundare de repolarizare
66. Existenta undei R in V1V2V3 se poate datora:

a. Hipertrofiei ventriculare stangi
b. Unui infarct bazal
c. Unui infarct anterior
d. Unui BRS
e. Unei preexcitatii ventriculare cu fascicul Kent stang
67. NU sunt caracteristice undei Q in V1V2V3:

a. Hipertrofie ventriculara stanga
b. Infarct bazal
c. BRD
d. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stang
e. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept
68. Existenta supradenivelarii ST se poate datora:

b. Pericardita acuta
c. Sindrom de repolarizare precoce
d. Anevrism ventricular drept
e. Spasm coronarian
69. NU caracterizeaza sindromul coronarian acut:

a. Supradenivelare ST corectata cu trinitrina
b. ST convex in sus cu subdenivelare in oglinda
c. Fara evolutie spre unda Q
e. Microvoltaj
70. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta:

a. Supradenivelare difuza
b. Subdenivelare difuza
c. Convex in sus
36
d. Rezistent la trinitrina
e. Evolotie spre unda Q in miopericardita
71. In ceea ce priveste segmentul ST urmatoarele sunt caracteristice anginei Prinzmetal:

a. Subdenivelare focalizata pe un teritoriu vascular
b. Supradenivelare concava in sus
c. Inglobeaza unde T gigante
d. Este corectat cu trinitrina
e. Este rezistent la trinitrina
72. In anevrismul de ventricul stang:

a. Supradenivelarea ST este discreta
b. Supradenivelarea ST este fixa
c. Supradenivelarea ST este evolutiva
d. Supradenivelarea ST debuteaza in punctul J
e. Supradenivelarea ST apare cel mai frecvent in V2V3V4
73. Sunt cauze atat de supradenivelare cat si de subdenivelare de ST:

a. Blocul de ramura
b. Hipertrofia ventriculara
c. WPW
d. Brugada
e. Anevrismul ventricular stang
74. Sunt cauze exclusiv de subdenivelare ST:

a. Bloc de ramura
b. Hipertrofia ventriculara
c. WPW
d. Tulburari metabolice
e. Tulburari digitalice
75. In ceea ce priveste unda T, urmatoarele sunt cuze de modificari difuze de repolraizare:
a. Pericardita
b. Ischemia
c. Diselectrolitemii
d. Bloc de ramura
e. Preexcitatie
76. NU sunt cauze de modificari focalizate de repolarizare:

a. Perocardita
c. Medicamentoase
d. Ischemice
e. Hipertrofie ventriculara
37
77. Urmatoarele valori ale QTc pot fi sugestive pentru Sindrom Romano-Ward:
a. 415 ms
b. 425 ms
c. 435 ms
d. 451 ms
e. 455 ms
78. Urmatoarele pot fi cauze de QT lung:

a. Antiaritmice
b. Hipokaliemie
c. Hipocalcemie
d. Macrolide
e. Antihistaminice
Raspunsuri
Complement simplu:
1 – C. 2 – B. 3 – D. 4 – A. 5 – C. 6 – E. 7 – E. 8 – D. 9 – D. 10 – C. 11 – A. 12 – C. 13 –
C. 14 – B. 15 – C. 16 – D. 17 – E. 18 – C. 19 – A. 20 – C. 21 – A. 22 – E. 23 – C. 24 – B.
25 – C. 26 – B.
27 – A, C, D, E. 28 – D, E. 29 – A, D. 30 – A, B, D, E. 31 – A, C, D. 32 – A, C, D, E. 33
– B, C, D, E. 34 – B, D. 35 – A, C, E. 36 – A, B, D, E. 37 – B, C. 38 – A, C, E. 39 – B, C,
E. 40 – B, D, E. 41 – B, C, E. 42 – B, C, D, E. 43 – A, B, C, D. 44 – B, C, D, E. 45 – A,
B, C. 46 – B, D. 47 – A, D, E. 48 – B, D. 49 – D, E. 50 – B, C, E. 51 – B, C. 52 – A, B.
53 – B, C, D, E. 54 – A, D. 55 – B, D, E. 56. C, E. 57 – A, B, C, D. 58 – A, D. 59 – B, C,
D, E. 60 – A, B, E. 61 – A, D, E. 62 – D, E. 63 – B, D. 64 – B, E. 65 – A, C, E. 66 – B, E.
67 – B, C, D. 68 – A, B, C, E. 69 – A, C, D, E. 70 – A, D, E. 71 – C, D. 72 – A, B, E. 73 –
A, B, C. 74 – D, E. 75 – A, B, C. 76 – A, B, C. 77 – D, E. 78 – A, B, D, E.
Complement simplu:
1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala:

a. Este tulburarea cea mai putin frecventa
b. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atriale
c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard heterogen datorita fibrozei
d. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atriale
e. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac
2. Este FALS despre fibrilatia atriala:

a. Este cea mai frecventa tulburare de ritm
b. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale
c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard omogen datorita fibrozei
d. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei atriale
e. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac
38
3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala:
a. HTA
b. Revarsat pericardic
c. Valvulopatii
d. Cordul pulmonar cronic
e. Feocromocitom
4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale:

a. Hipertiroidism
b. Feocromocitom
c. Etilismul acut
d. CPA – embolie pulmonara
e. FiA idiopatica
5. NU caracterizeaza manifestarile fibrilatiei atriale:

a. Astenie
b. Lipotimie
c. Sincopa la ritm <200/min
d. Angor
e. Ortopnee
6. In diagnosticul FiA sunt caracteristici ale palpitatiilor CU EXCEPTIA:

a. Neregulate
b. Debut progresiv
c. Sfarsit progresiv
d. Uneori neresimtite
e. Debut si sfarsit brusc
7. Este FALS despre aspectul ECG al FiA:

a. Tahicardie neregulata cu QRS largi, in forma obisnuita
b. Absenta activitatii atriale organizate
c. Ritm ventricular neregulat
e. QRS nu sunt inguste daca se suparpune un bloc de ramura
8. Se recomanda urmatoarele investigatii in diagnosticul FiA CU EXCEPTIA:

a. T3, T4, TSH
b. Radiografie pulmonara
c. Eco Doppler cardiaca transtoracica
d. Eco Doppler cardiaca transesofagiana
e. Holter ECG obligatoriu in primele 24 h
9. In FiA Ecografia transesofagiana este recomandata in mod special pentru a:

a. Investiga nivelul de fibroza atriala
b. Investiga existenta unui cord pulmonar de origine embolica
c. Investiga existenta revarsatului pericardic
39
d. Investiga existenta trombului atrial
e. Investiga existenta valvulopatiei aortice
10. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente CU EXCEPTIA:

a. Cardiopatie
b. Hipertensiune
c. Varsta >75 ani
d. Diabet
e. Sex
11. Riscul embolic in FiA depinde cel mai mult de:

a. Caracterul permanent
b. Caracterul paroxistic
c. Cardiopatia de fond
d. Varsta
e. Sex
12. Urmatoarele sunt adevarate despre scorul CHADS2 CU EXCEPTIA:

a. HTA valoreaza 1 punct
b. Diabetul valoreaza 2 puncte
c. AVC valoreaza 2 puncte
d. Cardiopatia valoreaza 1 punct
e. Varsta valoreaza 1 punct
13. Sunt elemente etiologice ale insuficientei cardiace in FiA CU EXCEPTIA:

a. Pierderea sistolei atriale
b. Tahicardie care scurteaza umplerea ventriculara
c. Cresterea consumului miocardic de oxigen
d. Cardiomiopatie dilatativa consecutiva unei tahiaritmii sustinute
e. Scaderea debitului ventricular prin valvulopatie de fond
14. Insuficienta cardiaca din FiA se poate manifesta in urmatoarele forme CU

EXCEPTIA:
a. Dispnee
b. Astenie
c. Sincope
d. Insuficienta cardiaca globala
e. EPA
15. Este adevarat despre complicatiile FiA:

a. FiA reprezinta un factor de risc adaugat pentru AVC
b. Pierderea sistolei atriale nu este suficienta pentru a determina insuficienta cardiaca
c. Trecerea in FiA permanenta survine in medie la 3 ani dupa primul acces
d. Boala aritmica atriala este intotdeauna controlata cu antiaritmice
e. Tratamentul anticoagulant este recomandat deoarece nu determina complicatii
40
16. Este FALS despre tratamentul FiA:
a. Anticoagulare pe viata de la primul acces daca CHADS < 2
b. Incetinirea frecventei cardiace c. Cardioversie doar daca FiA este simptomatica
d. Tratament simptomatic pentru complicatii
e. In urgenta se administreaza digitalice
17. In FiA Socul extern se admnistreaza dupa verificarea urmatoarelor CU EXCEPTIA:

a. Absenta contraindicatiilor de anestezie generala
b. Oprirea digitalicelor
c. Absenta administrarii de amiodarona
d. Persistenta FiA
e. Kaliemiei
18. Cea mai frecvent utilizata metoda de cardioversie in FiA este:

a. Medicamentoasa cu amiodarona
b. Medicamentoasa cu flecainida
c. Soc electric extern
d. Medicamentoasa cu digitalice
e. Medicamentoasa si electrica
19. NU se practica reducerea imediata a FiA in:

a. FiA paroxistica trecuta in permanenta in ultimele 48 – 72 ore
b. FiA complicata cu soc cardiogenic
c. FiA necomplicata, pe cord sanatos datand de mai putin de 24-48 ore
d. FiA la un pacient deja corect anticoagulat
e. FiA complicata cu EPA refractar
20. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA NU depinde de:

a. Eficacitatea tratamentelor precedente
b. Prezenta unei cardiopatii de baza
c. Varsta
d. Sex
e. Prezenta cardiopatiei la tineri
21. Este corect despre tratamentul cu anticoagulante in FiA:

a. CHADS > 2: AVK cu INR intre 1 si 2
b. CHADS = 1: AVK cu INR intre 1 si 2
c. CHADS = 0: Nimic
d. CHADS = 0: AVK cu INR intre 2 si 3
e. CHADS > 2: Aspirina la pacient necompliant
22. Urmatoarele sunt adevarate despre FiA:

a. FiA corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale
b. Circuitele de reintrare se datoreaza fibrozei
41
c. Fibroza se explica prin imbatranire sau prin cresterea presiunii in atrii
d. Trecerea in FiA inseamna pierderea sistolei atriale care asigura 40% din debitul cardiac
e. FiA este o tulburare de ritm cu prevalenta medie
23. Urmatoarele sunt FALSE despre FiA:

a. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o zi
b. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de 48 ore
c. FiA paroxistica: accesul se reduce spontan in mai putin de o saptamana
d. FiA persistenta: accesul nu se reduce decat cu cardioversie
e. FiA persistenta: nu se poate sau nu se doreste conversia
24. NU sunt cauze extracardiace de FiA:

a. Hipertiroidism
b. Cord pulmonar cronic
c. Cord pulmonar acut
d. Feocromocitom
e. Etilism acut
25. Urmatoarele sunt cauze de FiA:

a. Valvulopatii
b. Coronaropatii
c. Chirurgie cardiaca
d. Feocromocitom
e. Etilism cronic
26. Care din urmatoarele sunt caracteristici ale palpitatiilor in diagnosticul FiA:
a. Neregulate
b. Regulate
c. Debut progresiv
d. Sfarsit progresiv
e. Uneori neresimtite
27. Fibrilatia atriala se poate manifesta prin:

a. Astenie
b. Lipotimie
c. Sincope daca raspunsul ventricular > 150/min
d. Sincope daca se suprapune unei boli ritmice
e. Ortopnee
28. NU caracterizeaza ECG din fibrilatia atriala:

a. QRS inguste, exceptie in blocul de ramura
b. Absenta activitatii atriale organizate fara oscilatia liniei de baza
c. Ritm ventricular neregulat
d. Ritm ventricular regulat
e. QRS largi in forma obisnuita
42
29. Diagnosticul diferential al FiA se face cu:
a. BRD
b. BRS
c. Flutter
d. Tahicardie atriala
e. Tahicardie jonctionala
30. Urmatoarele investigatii sunt utile in diagnosticul FiA:

a. T3, T4, TSH
b. Ecografie Doppler cardiaca transtoracica
c. Coronarografie
d. Scintigrafia atriilor
e. Holter ECG in toate cazurile
31. In diagnosticul FiA despre Ecografia Doppler cardiaca transesofagiana sunt adevarate
urmatoarele:
a. Permite sa ne asiguram de absenta trombului atrial
b. Permite sa ne asiguram de absenta trombului ventricular
c. Se recomanda in caz de embolie arteriala
d. Se recomanda daca se doreste cardioversia imediata
e. Se recomanda la pacientii obezi
32. FiA confera risc independent de:

a. Mortalitate globala
b. AVC ischemic
c. AVC hemoragic
d. AIT
e. Mortalitate asociata cardiomiopatiei
33. Urmatoarele sunt adevarate despre metoda de calcul a CHADS2:

a. Cardiopatie = 1 punct
b. HTA = 2 puncte
c. AVC = 1 punct
d. Varsta >75 de ani = 1 punct
e. Sex feminin = 1 punct
34. Scorul CHADS2 contine urmatoarele elemente:

a. Cardiopatie
b. HTA
c. Varsta >75 ani
d. Diabet
e. Sex
35. Explicatii pentru insuficienta cardiaca din FiA sunt urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Pierderea sistolei atriale
b. Scaderea presiunii in artera pulmonara
43
c. Scurtarea umplerii ventriculare datorita tahicardiei
d. Efort de pompare redus datorita fibrozei
e. Cresterea consumului miocardic de oxigen
36. Sunt complicatii ale FiA:

a. AVC ischemic
b. Insuficienta cardiaca
c. Boala aritmica ventriculara
d. Complicatii iatrogene
e. Recidive, niciodata sub tratament antiaritmic
37. Tratamentul FiA consta in:

a. Tratamentul cardiopatiei de baza si ai eventualilor factori favorizanti
b. Tratamentul simptomatic al complicatiilor
c. Anticoaglulare timp de o luna dupa primul acces daca CHADS > 2
d. Incetinirea frecventei cardiace cu digitalice in urgenta
e. Restabilirea cat mai rapida a ritmului sinusal in chiar daca FiA nu este simptomatica
datorita riscului pe termen lung
38. In FiA se urmareste reducerea frecventei cardiace la:

a. < 70 in repaus
b. < 80 in repaus
c. < 90 in repaus
d. < 110 la efort
e. < 120 la efort
39. In tratamentul FiA exceptii de la regula cardioversiei sunt:

a. FiA necomplicata, pe cord sanatos si datand de mai putin de 24-48 ore
b. FiA la un pacient deja corect anticoagulat
c. FiA complicata cu soc cardiogenic
d. FiA complicata cu cardiomiocardiopatie tahiaritmica
e. FiA complicata cu CPA
40. Metodele dupa care se poate face cardioversia in FiA sunt:

a. Medicamentoasa: doza de incarcare cu amiodarona
b. Medicamentoasa: doza de incarcare cu dronedarona
c. Electrica: soc electric extern
d. Combinata: soc dupa doza de incarcare
e. Combinata: Amiodarona plus Flecainida
41. Este FALS despre preventia recidivelor de FiA:

a. Eficacitatea antiaritmicelor este de 70% la un an
b. Cea mai buna metoda de preventie este tratarea cauzelor
c. Amiodarona este singura autorizata in caz de cardiopatie
d. Amiodarona este interzisa la subiectul tanar
e. Cea mai buna metoda preventiva este tratamentul cu amiodarona
44
42. Alegerea tratamentului antiaritmic in FiA depinde de:
a. Varsta
b. Sex
c. Eficacitatea tratamentelor precedente
d. Frecventa episoadelor de FiA
e. Prezenta unei cardiopatii de baza
43. In FiA cu cardiopatie tratamentul antiaritmic NU se face cu:

a. Amiodarona
b. Dronedarona
c. Flecainida
d. Sotalol
e. Disopiramida
44. Urmatoarele sunt adevarate despre tratamentul anticoagulant in FiA:

a. CHADS2 > 2: AVK cu INR intre 2 si 3
b. CHADS2 = 1: AVK cu INR intre 1 si 2
c. CHADS2 = 1 Aspirina 250 mg/zi in caz de risc hemoragic
d. CHADS2 = 0: Aspirina 250 mg/zi
e. CHADS2 = 0: Nimic
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – C. 3 – E. 4 – D. 5 – C. 6 – E. 7 – A. 8 – E. 9 – D. 10 – E. 11 – C. 12 – B. 13 –
E. 14 – C. 15 – C. 16 – A. 17 – C. 18 – E. 19 – A. 20 – D. 21 – C.
22 – A, B, C. 23 – A, B, E. 24 – B, C. 25 – A, B, C, D. 26 – A, C, D, E. 27. A, B, D, E. 28
– B, D, E. 29 – C, D. 30 – A, B. 31 – A, C, D, E. 32 – A, B. 33 – A, D. 34 – A, B, C, D.
35 – B, D. 36 – A, B, D. 37 – A, B, D. 38 – B, D. 39 – A, B, C. 40 – A, C, D. 41 – A, E.
42 – A, C, E. 43 – B, C, D, E. 44 – A, C, D, E.
Complement simplu:
1. Este mecanism al anomaliilor functiei sinusale:

a. Tulburare suprahisiana
b. Tulburare infrahisiana
c. Tulburare intre NS si miocardul atrial
d. Tulburare tronculara
e. Anomalii ale automatismului NAV
2. NU este adevarat despre aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:

a. Bradicardie cu P b. Posibilitate de unda P retrograda
c. Posibilitatea diferentierii intre disfunctie sinusala si BSA
d. Poate asocia flutter atrial
e. Poate asocia incompetenta cronotropa
45
3. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale:
a. Se instituie tratamente batmotrop negative
b. Se opresc tratamentele dronotrope negative
c. Se instituie tratamente inotrop pozitive
d. Se opresc tratamentele cronotrop negative
e. Se opresc tratamentele inotrop negative
4. Este adevarat despre tratamentul anomaliilor functiei sinusale CU EXCEPTIA:

a. Se va incerca corectarea cauzei
b. Necesita implantarea unui stimulator cardiac daca bradicaria este simptomatica
c. Se vor opri tratamentele cronotrop negative
d. Se va implanta stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa atat simptomatica
cat si asimptomatica
e. Pauzele sinusale mai mari de 3 secunde necesita stimulator cardiac
5. Urmatoarele elemente fac parte din conducerea atrioventriculara CU EXCEPTIA:

a. NAV
b. Trunchiul fasciculului His
c. Ramuri drepte si stangi
d. Hemiramuri stangi
e. Hemiramuri drepte
6. Este FALS despre prognosticul unui BAV:

a. Depinde de toleranta
b. Depinde de etiologie
c. Depinde de sediul tulburarii de conducere
d. Blocurile nodale si tronculare au un prognostic benign
e. Blocurile infrahisiene au prognostic malign
7. Este adevarat despre BAV 1:

a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje pana la blocajul undei P
b. Interval PR intre 180-200 ms fara unde P blocate
c. Sediul blocajului se poate determina prin explorarea fasciculului His
d. BAV 1 este intotdeauna benign si nu evolueaza catre stop cardiac
e. Este deseori simptomatic
8. Este FALS despre BAV 2:

a. Reprezinta incetinirea conducerii la oricare din etaje responsabila de blocarea uneia sau
mai multor unde P in mod intermitent
b. In BAV 2 de tip Wenckebach blocarea unei undei P apare dupa scurtarea progresiva a
intervalelor PR
c. In BAV 2 de tip Mobitx undele P sunt blocate in mod intermitent in timp ce intervalele
PR sunt constante
d. Sediul blocului este frecvent nodal in Wenckbach
e. Sediul bloculi este frecvent distal in Mobitz
46
9. Este adevarat despre BAV 3:
a. Blocaj intermitent al undelor P fara nici o relatie intre P si PR
b. Raport P/R > 1
c. Sediul blocului este frecvent distal
d. Nu exista forme asimptomatice
e. Apar doar prin evolutie de la BAV1 sau 2, nu exista congenitale
10. NU este etiologie a BAV:

a. Boala Lenegre
b. Boala Wilson
c. Miopatia Steinert
d. Boala Lyme
e. Boala Chagas
11. Este etiologie a BAV:

a. Hipercalcemia
b. Hipokaliemia
c. Chimioterapie
d. Radioterapie
e. Miocardite bacteriene
12. Este FALS despre prognosticul BAV:

a. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand e vorba de un BAV 2 tip
Wenckebach
b. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand este vorba de un BAV 3 paroxistic
c. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand BAV se asociaza unei tulburari de
conducere intraventriculara
d. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este hisian
e. Trecerea in BAV complet este mai probabila cand sediul blocului este infrahisian
13. NU caracterizeaza aspectul ECG al BRD:

a. QRS > 120 ms in blocul incomplet
b. Aspect RSR’ in V1
c. Anomalii de repolarizare in V1 V2 V3
d. Modificare a axei frontale daca se asociaza hemibloc
e. Aspect S1Q3 in DI
14. Este caracteristic BRD:

a. Aspect rSR in V1
b. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide < 30 ms
c. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3
d. Aspect S1Q3 in aVL
e. QRS > 120 ms in blocul incomplet
15. NU este etiologie a BRD:

a. Idiopatica
47
b. Embolie pulmonara
c. Valvulopatie pulmonara
d. Defect septal atrial
e. Endocardita
16. Este FALS despre BRS:

b. Aspect RR’ in V5 V6
c. Aspect QR in V1 V2
d. Intarziere in aparitia deflexiunii intrinsecoide > 50 ms
e. Daca exista BRS nu se poate diagnostica ECG infarctul anterior
17. Este adevarat despre BRS:

a. Apare des pe cord sanatos
b. Rareori asimptomatic
c. Poate degenera in BAV 2 in prezenta unui BAV 1
d. In caz de BRS + BAV1 se poate implanta un stimulator cardiac profilactic
e. Apare exclusiv pe fondul unei cardiopatii
18. Caracterizeaza hemiblocul anterosuperior stang:

a. QRS larg 100-120 ms
b. Fara modificare evidenta a axului frontal exceptand anomalii asociate
c. Rareori la varstinici
d. Aspect Q1R3 putand simula o sechela de infarct inferior
e. Conduita de urmate este diagnosticarea unei cardiopatii
19. NU caracterizeaza hemiblocul posteroinferior stang:

a. QRS ingust < 120 ms
b. Complica orice cardiopatie deci este foarte frecvent
c. Asimptomatic atunci cand e izolat
d. Expune la risc de BAV 3
e. Deseori traduce o tulburare de conducere difuza si severa
20. Este FALS despre blocul trifascicular:

a. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBAS cu un BAV 1 sau 2
b. Apare pe ECG ca o asociere de BRD + HBPS cu un BAV 1 sau 2
c. Nu apare in evolutia normala a unor cardiopatii
d. Apare pe fond de cardiopatie evoluata
e. Se recomanda implantarea unui stimulator cardiac
21. Sunt mecanisme pentru anomalii ale functiei sinusale:

a. Tulburari de conducere intre miocardul atrial si NAV
b. Tulburari de conucere intre NS si NAV
c. Tulburari de conducere intre NS si miocardul atrial
48
d. Anomalii ale automatismului NS
e. Anomalii ale automatismului NAV
22. Caracterizeaza aspectul ECG in anomaliile functiei sinusale:

a. Bradicardie cu P>R
b. Posibilitate de unda P retrograda
c. Morfologie diferita a undei P in DS si BSA
d. Asociaza frecvent incompetenta inotropa
e. Poate asocia flutter atrial
23. NU corespunde tratamentului anomaliilor functiei sinusale:

a. Oprirea tratamentelor cronotrop pozitive
b. Corectarea unei eventuale cauze
c. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de pauze sinusale < 3 secunde
d. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de bradicardie simptomatica
e. Implantarea unui stimulator cardiac in caz de incompetenta cronotropa simptomatica
24. Fac parte din etajele conducerii atrioventriculare:

a. NAV
b. Trunchiul fasciculului His
c. Ramuri drepte si stangi
d. Hemiramuri stangi
e. Hemiramuri drepte
25. NU este adevarat despre prognosticul tulburarilor de conducere atrioventriculara:

a. Depinde de toleranta dar nu de etiologie
b. Depinde de etiologie dar nu de toleranta
c. Blocurile nodale au prognostic benign
d. Blocurile tronculare au prognostic benign
e. Blocurile infrahisiene au prognostic benign
26. Este adevarat despre BAV1:

a. Incetinirea conducerii poate fi nodala
b. Incetinirea conducerii poate fi hisiana
c. Incetinirea conducerii poate fi infrahisiana
d. Undele P sunt blocate dupa alungire progresiva a PR
e. Undele P sunt blocate dupa scurtare progresiva a PR
27. Sunt afirmatii FALSE despre BAV1:

a. Intervalul PR este alungit la 160-200 ms dar nu apar unde P blocate
b. Sediul blocului poate fi specificat prin explorare a fasciculului His
c. BAV1 este rar simptomatic cu exceptia alungirii majore a PR
d. Stopul cardiac poate fi o consecinta evolutiva a BAV1
e. Blocul distal este deseori benign
49
28. Este adevarat despre subtipurile BAV2:
a. BAV 2 tip Wenckebach este caracterizat de blocarea undei P dupa scurtarea progresiva
a intervalului PR
b. BAV 2 tip Mobitz este caracterizat de blocajul intermitent al undei P in timp ce
intervalele PR sunt constante
c. BAV 2 tip Mobitz este frecvent nodal
d. BAV 2 Mobitz este frecvent distal
e. BAV 2 tip Wenckebach este frecvent distal
29. NU caracterizeaza BAV 2:

a. Incetinirea conducerii la nivel nodal
b. Incetinirea conducerii la nivel hisian
c. Incetinirea conducerii la nivel infrahisian
d. Este deseori simptomatic
e. Spre deosebire de BAV 1, BAV 2 nu evolueaza in BAV 3
30. Este FALS despre BAV 3:

a. Blocaj permanent al conducerii atrioventriculare
b. Unde P disociate de undele R cu raport P/R > 1
c. Undele R corespund unui ritm de scapare rapid (>40/min) si neregulat
d. Pot determina sincope Adams-Stokes
e. Pot determina stop cardiac
31. Urmatoarele sunt etiologii ale BAV:

a. Boala Lyme
b. Boala Chagas
c. Boala Lenegre
d. Boala Wilson
e. Hemocromatoza
32. Urmatoarele NU sunt etiologii ale BAV:

a. Hipokaliemie
b. Cardiopatie ischemica
c. Chimioterapie
d. Boala Wilson
e. Spondilartrita anchilozanta
33. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRD:

b. Aspect RSR’ in V1
c. Unda S larga si profunda in DII, aVR, V1 si V2
d. Supradenivelare ST si unde T negative in V1 V2 V3
e. Fara modificare evidenta a axei frontale cu exceptia anomaliilor asociate
34. NU este etiologie pentru BRD:

a. Idiopatica
50
b. Cord pulmonar acut
c. Defect septal ventricular
d. Complicatie a ablatiei
e. Traumatism in cursul unui cateterism
35. Urmatoarele aspecte ECG sunt caracteristice BRS:

b. Aspect RR’in V5 V6
c. Aspect QR in V1 V2
d. Supradenivelare ST si unde T negative in V5 V6
e. Modificare axiala dreapta importanta >120
36. Este FALS despre HBAS:

b. Aspect Q1S3
c. Rotatie axiala stanga d. Deseori simptomatic
e. Frecvent la tanar
37. Este adevarat despre HBPS:

b. Aspect S1Q3
c. Rotatie axiala dreapta >120
d. Nu se complica cu BAV3
e. Hemiramura anterioara este cantitativ mai importanta decat cea posterioara
38. Caracterizeaza blocul de ramura alternant:

a. Alternanta de QRS de tip BRS cu altele de tip BRD
b. Alternanta QRS de tip HBAS cu HBPS
c. Orice cardiopatie evoluata poate fi cauza
d. Se trateaza cu antiaritmice
e. Se trateaza prin implant de stimulator cardiac
39. NU caracterizeaza blocul trifascicular:

a. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 3
b. Este asocierea BRD + HBAS + BAV 2
c. Este asocierea BRS + HBPS + BAV 1
d. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 1
e. Este asocierea BRD + HBPS + BAV 2
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – C. 3 – D. 4 – D. 5 – E. 6 – D. 7 – C. 8 – B. 9 – C. 10 – B. 11 – D. 12 – A. 13 –
A. 14 – D. 15 – E. 16 – C. 17 – D. 18 – E. 19 – B. 20 – C.
21 – C, D. 22 – B, E. 23 – A, C. 24 – A, B, C, D. 25 – A, B, D, E. 26 – A, B, C. 27 – A, E.
51
28 – B, D. 29 – D, E. 30 – B, C. 31 – A, B, C, E. 32 – A, C, D. 33 – B, E. 34 – C, D, E. 35
– A, B, D. 36 – D, E. 37 – A, B, C. 38 – A, C, E. 39 – A, C.
Complement simplu:
1. NU este adevarat despre stadializarea HTA:

a. TAs 140-159 corespunde HTA gr 1
b. TAd 100-109 corespunde HTA gr 2
c. TAs 90-99 Corespunde HTA gr 1
d. TAs >180 corespunde HTA gr 3
e. TAd >110 corespunde HTA gr 3
2. Este adevarat despre riscul HTA:

a. Mortalitatea cardio-vasculara globala crescuta de 3 ori
b. Risc AVC crescut de 7 ori
c. Aparitia unei insuficiente cardiace crescuta de 3 ori
d. Aparitia unei coronaropatii crescuta de 4 ori
e. Risc fata de o arteriopatie a arterelor membrelor inferioare si a aortei crescut de 3 ori
3. Care din urmatoarele afirmatii despre diagnosticul HTA este FALSA:

a. HTA necomplicata este total asimptomatica
b. MAPA trezire de 130/80 este HTA
c. Procedura de masurare consta in masurarea presiunii arteriale humerale cu manseta, cel
putin doua masuratori la un minut una de cealalta
d. HTA de halat alb este definita prin HTA la cabinet > 140/90 si MAPA <125/80
e. Se va lua tensiunea si in picioare la pacientii in varsta si diabetici
4. In aprecierea riscului cardio-vascular global al HTA NU sunt considerati factori de risc

cardio-vasculari:
a. Varsta > 50 de ani la femeie
b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani
c. Varsta de 55 de ani la tatal mort de IM
d. LDL >1,60g/l
e. Consumul de mai mult de 2 pahare de alcool pe zi la femeie
5. Este factor de risc cardio-vascular pentru HTA:

a. Tabagismul oprit de mai putin de 4 ani
b. HDL > 1mmol/l
c. AVC precoce < 50 ani
d. IM inainte de 65 ani la mama
e. Varsta > 50 ani la femeie si > 55 ani la barbat
6. NU este semn al afectarii de organ tinta in HTA:

a. HVS
b. Placa carotidiana
c. PWV > 12m/s
52
d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi
e. Clearance creatinina >60 ml/min
7. Este semn clinic de rasunet al HTA CU EXCEPTIA:

a. Infarct miocardic
b. AIT
c. Nefropatie diabetica
d. Proteinurie >250 mg/24h
e. Exsudat retinian
8. Este examinare sistematica in diagnosticul HTA:

a. ECG de repaus
b. ETT
c. Eco-Doppler al arterelor carotide
d. Fund de ochi
e. Glicemie plasmatica postprandiala
9. NU face parte din examinarile recomandate in diagnosticul HTA:

a. Bandeleta urinara
b. Index glezna/brat
c. Fund de ochi
d. Cuantificarea proteinuriei
e. Eco-Doppler al arterelor carotide
10. Urmatoarele sfaturi igieno-dietetice sunt corecte pentru pacientii cu HTA CU

EXCEPTIA:
a. Normalizarea greutatii
b. Diminuarea consumului de ceai
c. Limitarea aporturilor de sare la 5-6 g/zi
d. Activitate fizica regulata
e. Reducerea consumului de lipide nesaturate
11. In instituirea tratamentului pentru HTA NU este considerat ca element ce confera risc
crescut:
a. HTA grad 3
b. >2 factori de risc cardio-vascular
c. Afectare paraclinica de organ tinta
d. Diabet
e. Sindrom metabolic
12. Cele 5 clase terapeutice de utilizat in prima intentie sunt CU EXCEPTIA:

a. Diuretice
b. Betablocante
c. IEC
d. Nitrati
e. ARA II
53
13. Se recurge la multiterapie in tratamentul HTA daca TA tinta nu se atinge in termen de:
a. 2 saptamani
b. 3 saptamani
c. O luna
d. O luna si 2 saptamani
e. Doua luni
14. In HTA cu insuficienta cardiaca se vor prescrie urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. ARA II
b. Betablocante ala IC
c. Inhibitori calcici
d. Diuretice tiazidice
e. Antialdosteronice
15. In HTA dupa infarct miocardic NU se prescrie:

a. IEC
b. ARA II daca nu tolereaza IEC
c. Betablocante
d. Antialdosteronice
e. Diuretice tiazidice
16. Subiectului varstinic cu HTA va fi tratat cu:

a. Diuretice tiazidice
b. Antialdosteronice
c. Betcblocante
d. Anticalcice
e. IEC
17. Subiectul cu diabet insulinodependent si HTA va fi tratat cu:

b. IEC
c. Anticalcice
d. Betablocante
18. HTA rezistenta este:

a. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un
diuretic tiazidic
b. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un
diuretic antialdosteronic
c. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv de tip tripla
terapie: antialdosteronic + IEC + betablocant
d. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un
IEC
e. HTA persistenta sub masuri igienodietetice si tratament antihipertensiv dintre care un
ARA II
54
19. Urmatoarele pot fi cauze de HTA rezistenta CU EXCEPTIA:
a. HTA secundara elucidata
b. Nerespectarea tratamentului
c. Nerespectarea regulilor igieno-dietetice
d. Suprasarcina volemica
e. Apnee in somn
20. HTA secundara NU va fi suspectata in urmatorul caz:

a. HTA la subiectul tanar
b. HTA la subiectul varstnic
c. HTA rezistenta
d. HTA cu aparitie rapida
e. HTA cu agravare rapida
21. HTA secundara iatrogena poate fi indusa de urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Vasoconstrictoare nazale
b. AINS
c. Corticoizi
d. Estroprogestative
e. Cefalosporine
22. Care nefropatie nu determina HTA secundara:

a. Glomerulonefrite acute
b. Glomerulonefrite cronice
c. Nefropatii interstitiale acute
d. Nefropatii interstitiale cronice
e. Hipoplazie renala unilaterala
23. NU este element al mecanismului HTA renovasculare:

a. Stenoza stransa de artera renala unilaterala
b. Stenoza stransa de artera renala bilaterala
c. Activarea secretiei de renina
d. Activarea secretiei de angiotensina
e. Scaderea nivelului aldosteronului
24. Este adevarat despre HTA renovasculara CU EXCEPTIA:

a. Hiperkaliemia datorata aldosteronului este semn evocator
b. EPA “flash” repetitiv este semn evocator
c. Tratamentul de electie este angioplastia
d. Confirmarea responsabilitatii stenozei pentru HTA se face scintigrafic
e. Fibrodisplazia este cauza in general la femei tinere
25. NU este adevarat despre feocromocitom:

a. Benign in 90% din cazuri
b. Secreta catecolamine
c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu “flush” cutanat in puseul de HTA
55
d. Tratamentul este chirurgical
e. Confirmarea se face prin dozarea metanefrinelor urinare pe 24h
26. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:

a. Eliminarea de potasiu este masiva
b. Creste secretia de renina
c. Acidoza metabolica este evocatoare
d. Cauza este de obicei o hipoplazie bilaterala a suprarenalelor
e. Dozarile de renina-aldosteron se fac la distanta de orice tratament interferent (IEC,
diuretice) cu exceptia IRA II
27. Este FALS despre hipercorticism:

a. Cortizolul crescut stimuleaza secretia de renina
b. Boala Cushing este o cauza
c. Cushing paraneoplazic nu este cauza
d. Obezitatea este semn evocator
e. Miastenia este semn evocator
28. NU este cauza de HTA secundara:

a. Acromegalia
b. Coarctatia de aorta
c. Hipercalcemia
d. Hipotiroidism
e. Tumori carcinoide
29. Este element comun intre puseul hipertensiv si HTA maligna:

a. Reprezinta cresterea TAs > 180 si TAd > 110
b. Apar de obicei la pacienti normotensivi
c. Sunt insotite de suferinta viscerala
d. Sunt urgente hipertensive
e. Sunt insotite de retinopatie severa
30. Sunt investigatii in evaluarea pacientului in puseu hipertensiv CU EXCEPTIA:

a. Aprecierea starii de hidratare
b. Identificarea unei cauze ca efectul de rebound
c. Identificarea unei HTA secundare
d. Enzime cardiace
e. Fund de ochi in urgenta pentru toti pacientii
31. NU caracterizeaza tratamentul puseului hipertensiv:

a. Hidratare abundenta
b. Diminuarea rapida a presiunii arteriale in absenta criteriilor de malignitate
c. Se prefera inhibitori calclici intravenosi pe seringa electrica
d. Regim desodat
e. Se administreaza diuretice doar in EPA
56
Complement multiplu
32. Sunt date caracteritice definitiei HTA:
a. TAs > 130 mmHg
b. TAs > 135 mmHg
c. TAs > 140 mmHg
d. TAd > 90 mmHg
e. TAd > 100 mmHg
33. Urmatoarele valori corespund stadiilor HTA:

a. TAs > 170 mmHg in HTA gradul III
b. TAd 100-109 in HTA gradul II
c. TAs 140-159 in HTA gradul I
d. TAd > 110 mmHg in HTA gradul III
e. TAs 160-179 mmHg in HTA gradul II
34. Este FALS despre HTA ca factor de risc:

a. Creste mortalitatea cardio-vasculara globala de 2 ori
b. Creste riscul de AVC de 6 ori
c. Creste riscul aparitiei unei insuficiente cardiace de 3 ori
d. Creste riscul aparitiei unei coronaropatii de 3 ori
e. Creste riscul de aparitie a unei arteriopatii a arterelor membrelor inferioare si aortei de
2 ori
35. Sunt afirmatii FALSE despre HTA:

a. HTA este esentiala in 90% din cazuri
b. HTA necomplicata este total asimptomatica
c. Atat TAs cat si TAd sunt factori de risc cardio-vasculari independenti
d. Pulsul presiunii nu este factor de risc
e. Nu exista relatie graduala intre valorile TA si gravitatea riscului
36. Referitor la diagnosticul HTA este adevarat:

a. Se fac doua masuratori la 30 de secunde una fata de cealalta
b. Manseta trebuie sa fie adaptata morfologiei pacientului
c. Subiectul trebuie sa fie asezat, linistit de cel putin 10 minute
d. Subiectul trebuie sa nu fi fumat in ultimele 15 minute
e. Se va avea in vedere masurarea in picioare la diabetici
37. Urmatoarele definitii sunt adevarate:

a. HTA automasurata = 135/85 mmHg
b. MAPA trezire = 130/80 mmHg
c. MAPA somn = 120/70 mmHg
d. MAPA 24h = 135/85 mmHg
e. HTA de halat alb >140/90 mmHg
38. Sunt considerati ca factori de risc cardio-vascular:

a. Varsta > 60 ani la femeie
57
b. Tabagismul oprit de mai putin de 3 ani
c. Diabet
d. LDL < 1,60 g/l
e. HDL > 1 mmol/l
39. Sunt parametri de luat in considerare in managementul pacientului hipertensiv:

a. Existenta unui sindrom metabolic
b. Existenta angorului in ultimele 2 luni
c. Sedentaritatea
d. Existenta dispneei de efort
e. Consumul excesiv de alcool
40. Sunt semne clinice de rasunet ale HTA:

a. Angor
b. AIT
c. Proteinurie
d. Edem gambier
e. Nefropatie diabetica
41. Sunt semne paraclinice de rasunet ale HTA:

a. HVS
b. PWV > 12 m/s
c. Clearance creatinina > 60 ml/min
d. Microalbuminurie 30-300 mg/zi
e. Grosimea intima-medie > 0,6 mm
42. Sunt examinari sistematice in diagnosticul HTA:

a. Acid uric seric
b. Microalbuminurie
c. Bandeleta urinara
d. Fund de ochi
43. Sunt examinari recomandate in diagnosticul HTA:

a. Estimarea debitului de filtrare glomerulara
b. Kaliemie fara garou
c. Microalbuminurie
d. Viteza undei de puls
44. NU fac parte din sfaturile igieno-dietetice in tratamentul HTA:

a. Diminuarea consumului de ceai
b. Limitarea aporturilor de sare (4-5 g/zi)
c. Activitate fizica regulata
d. Reducerea consumului de lipide nesaturate
e. Favorizarea respectarii tratamentului
58
45. Este adevarat despre tratamentul HTA:
a. Debuteaza in caz de persistenta a TA crescuta la 3-6 luni de respectare riguroasa a
regulilor igieno dietetice
b. Debuteaza din start in caz de risc cardio-vascular crescut
c. Poate debuta cu monoterape sau biterapie
d. Este important sa nu se recurga la linia a doua de terapie in primul an chiar daca TA nu
este scazuta foarte eficient
e. Sunt privilegiate medicamentele in doua prize, dimineata si seara, pentru a creste
complianta terapeutica
46. Sunt medicamente de prima intentie in tratamentul HTA:

a. Diuretice
b. Betablocante
c. IEC
d. Alfablocante
e. ARA II
47. In HTA esentiala necomplicata NU se recomanda:

b. IEC
c. Antialdosteronice
d. ARA II
e. Betablocante
48. In HTA cu DID se recomanda:

a. IEC
b. Betablocante
c. ARA II daca nu sunt tolerati IEC
e. Inhibitori calcici
49. In HTA cu DNID NU se recomanda:

a. ARA II
b. IEC
c. Diuretice tiazidice
e. Betablocante
50. In HTA cu HVS se recomanda:

a. ARA II
b. IEC
c. Diuretice tiazidice
d. Betablocante
59
51. In HTA cu Insuficienta cardiaca se recomanda:
a. IEC
b. Diuretice tiazidice
c. Betablocante ale IC
52. In HTA la coronarieni cronici NU se recomanda:

a. ARA II
b. IEC
c. Betablocante
d. Anticalcice bradicardizante
53. In HTA dupa infarct miocardic NU se recomanda:

a. IEC
b. Diuretice tiazidice
c. Antialdosteronice
d. Betablocante
54. In HTA cu ACOMI NU se recomanda:

a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
d. Metildopa
e. Betablocante
55. In HTA cu antecedente de AVC sau AIT se recomanda:

a. Anticalcice
b. IEC
c. ARA II
56. In HTA cu Insuficienta renala se recomanda:

a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
57. In HTA din sarcina se recomanda:

a. Inhibitori calcici
b. Betablocante
c. IEC
60
e. Metildopa
58. In HTA cu sindrom metabolic NU se recomanda:

b. IEC
c. ARA II
d. Anticalcice
59. In HTA la subiectul tanar se recomanda:

a. Betablocante
b. IEC
c. ARA II
d. Diuretice
e. Anticalcice
60. In HTA la varstnic NU se recomanda:

a. IEC
b. ARA II
c. Anticalcice
e. Betablocante
61. In HTA la subiectii de rasa neagra se recomanda:

b. Antialdosteronice
d. Betablocante
e. ARA II
62. Este adevarat despre HTA rezistenta:

a. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie
antihipertensiva dintre care un diuretic tiazidic
b. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie
antihipertensiva dintre care un diuretic antialdosteronic
c. Reprezinta esecul scadereii TA sub regim igienodietetic asociat cu terapie
antihipertensiva dintre care un diuretic de ansa
d. Se poate datora unei suprasarcini volemice
e. Apare in caz de apnee in somn
63. HTA secundara se va avea in vedere in urmatoarele situatii:

a. HTA la tanar
b. HTA insotita de sindrom metabolic
c. HTA rezistenta
61
d. HTA maligna
e. HTA cu agravare rapida
64. HTA iatrogena se poate datora:

a. Simpatoliticelor
b. AINS
c. Corticoizi
d. Estroprogestative
e. Cefalosporine
65. HTA de cauza toxica se poate datora:

a. Alcoolului
b. Marijuanei
c. Cocainei
d. Amfetaminelor
e. Heroinei
66. Urmatoarele nefropatii pot determina HTA secundara:

a. Glomerulonefrite acute
b. Glomerulonefrite cronice
c. Nefropatii interstitiale acute
d. Nefropatii interstitiale cronice
e. Tuberculoza renala
67. NU caracterizeaza HTA renovasculara:

a. Disectia posttraumatica este o cauza rara
b. EPA “flash” repetitiv este semn evocator
c. Evocator este hiperaldosteronismul cu renina scazuta
d. Confirmarea stenozei se obtine ideal prin Angio-CT
e. Daca stenoza este bilaterala functia renala se agraveaza dupa IEC
68. Este adevarat despre HTA din feocromocitom:

a. Explorarea se face prin scintigrafie cu MIBG
b. Tratamentul este chirurgical sub alfa si betablocante
c. Evocatoare este triada: cefalee-tremor-palpitatii cu “flush” cutanat in puseul de HTA
d. Feocromocitomul este o tumora cromatofina
e. Feocromocitomul este benign in 90% din cazuri
69. Este adevarat despre mecanismul hiperaldosteronismului primar:

a. Creste productia de aldosteron
b. Creste absorbtia de glicirzina
c. Creste reabsorbtia de sodiu la nivelul TCP
d. Eliminare masiva de potasiu
e. Natremia ramane normala
62
70. Este adevarat despre hiperaldosteronismul primar:
a. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina scazuta
b. Este caracteristic hiperaldosteronismul cu renina crescuta
c. Este evocatoare hipokaliemia severa
d. Este evocatoare alcaloza metabolica
e. Este evocatoare kaliureza importanta
71. NU este adevarat despre HTA secundara hipercorticismului:

a. Secretia de cortizol inhiba secretia de renina
b. Boala Cushing este o cauza
c. Cushing paraneolpazic este o cauza
d. Obezitatea nu este evocatoare
e. Vergeturile sunt evocatoare
72. Urmatoarele sunt cauze de HTA secundara:

a. Acromegalia
b. Gigantismul
c. Hiperparatiroidia
d. Coarctatia de aorta
e. Tetralogia Fallot
73. Este adevarat despre HTA maligna:

a. TAs > 180 mmHg
b. TAd > 100 mmHg
c. Apare la pacient normotensiv
d. Insotita de suferinta viscerala
e. Insotita de retinopatie severa
74. Este FALS despre evaluarea pacientului in puseu hipertensiv:

a. Aprecierea starii de hidratare
b. Efectul de rebound nu poate cauza puseu hipertensiv
c. Fund de ochi in urgenta la toti pacientii
d. Se vor face enzimele cardiace
e. Se va face un bilant hepatic complet
75. Este adevarat despre tratamentul puseului hipertensiv:

a. Spitalizare in caz de HTA maligna
b. In absenta criteriilor de malignitate se va diminua rapid TA
c. De prima intentie sunt inhibitorii calcici intravenosi pe seringa electrica
d. De a doua intentie sunt derivatii nitrati si alfablocante
e. Diureticele sunt recomandate cu exceptia EPA deoarece pacientii pot dezvolta
hipovolemie
76. Sunt catalogate ca urgente hipertensive urmatoarele:

a. Eclampsia
b. IRA prin nefroangioscleroza maligna
63
c. Distructie renala unilaterala prin hidronefroza
d. Microangiopatie trombotica cu anemie hemolitica
e. Retinopatie severa
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – B. 3 – B. 4 – A. 5 – D. 6 – E. 7 – D. 8 – A. 9 – A. 10 – E. 11 – B. 12 – D. 13 –
C. 14 – C. 15 – E. 16 – D. 17 – B. 18 – A. 19 – A. 20 – B. 21 – E. 22 – C. 23 – E. 24 – A.
25 – C. 26 – A. 27 – C. 28 – D. 29 – A. 30 – E. 31 – B.
32 – C, D. 33 – B, C, D, E. 34 – B, C. 35 – D, E. 36 – B, D, E. 37 – A, C, E. 38 – A, B, C.
39 – A, C, E. 40 – A, B, C, E. 41 – A, B, D. 42 – A, C. 43 – C, D, E. 44 – B, D. 45 – A,
B, C. 46 – A, B, C, E. 47 – B, C, D, E. 48 – A, C. 49 – C, D, E. 50 – A, C. 51 – A, B, C,
D. 52 – A, B, E. 53 – B, E. 54 – A, B, D, E. 55 – B, D. 56 – A, B. 57 – A, B, E. 58 – A, E.
59 – A, B, D. 60 – A, B, D, E. 61 – A, C. 62 – A, D, E. 63 – A, C, D, E. 64 – B, C, D. 65
– A, C, D. 66 – A, B, D, E. 67 – C, D. 68 – A, B, D, E. 69 – A, D, E. 70 – A, C, D, E. 71 –
A, D. 72 – A, C, D. 73 – A, D, E. 74 – B, C. 75 – A, C, D. 76 – A, B, D, E.
Complement simplu:
1. In diagnosticul durerii toracice trebuie eliminate urmatoarele CU EXCEPTIA:

b. Embolie pulmonara
c. Disectie aortica
d. Endocardita
e. Pneumotorax
2. Urmatoarele caracteristici ale durerii toracice sugereaza angor CU EXCEPTIA:

a. Tip constrictiv
b. Durata de cateva minute
c. Mod de aparitie legat de effort
d. Sediul cervical
e. Iradieri intermitente din epigastru in gat
3. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie:

a. Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita
b. Durata foarte rapida sugereaza angor instabil
c. Iradierea in falci sugereaza reflux
d. Activarea la palpare sugereaza angor
e. Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian
4. Anamneza trebuie sa orienteze diagnosticul catre urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Durere anginoasa
b. Durere pericardica
c. Durere pleurala
64
d. Durere intestinala
e. Durere atipica
5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU EXCEPTIA:

a. Dispnee
b. Palpitatii
c. Lipotimie
d. Edem unilateral al membrelor inferioare
e. Claudicatie a membrelor inferioare
6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza:

a. Pericardita
b. Infarct
c. Pneumopatie
d. Flebita
e. Pleurezie
7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. Tumora rahidiana
b. Tumora timica
c. Tumora pleurala
d. Tumora bronho-pulmonara
e. Tumora ORL
8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare sugereaza infarctul CU
EXCEPTIA:
a. Puls paradoxal
b. Soc cardiogen
c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta
d. Abolirea pulsului periferic
e. Suflu de insuficienta mitrala
9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA:

a. Embolie pulmonara
b. Pneumotorax compresiv
c. Pericardita cu tamponada
d. Pneumopatie hipoxemianta
e. EPA din infarct
10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii din durerea toracica:

a. V8
b. V9
c. V10
d. VE
e. V4R
65
11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este FALSA:
a. Se face in 18 derivatii
b. Se repeta dupa testul cu trinitrina
c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta
d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine coronariana
e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat
12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de
constituire CU EXCEPTIA:
a. Semn in oglinda
b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular
c. Subdenivelare concava in sus
d. Evolutie spre unda Q
e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina
13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea toracica:

a. Subdenivelare difuza
c. Fara evolutie spre unda Q
e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST la pacientul cu durere

toracica este:
a. Oglinda unei subdenivelari
b. Angor instabil cu leziunie percritica
c. Tulburari metabolice
d. WPW
e. Hipertrofie ventriculara
15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii

toracice:
a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic
b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii troponinei I negativa durerea
trebuie sa depaseasca 15 minute
c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore
d. Mioglobina creste in embolia pulmonara
e. Troponina nu creste in anemie acuta
16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele situatii CU EXCEPTIA:

a. Anemie cronica
b. Miopericardita virala
c. Tahicardie extrema
d. Bradicardie extrema
e. Soc
66
17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in durerea toracica NU este se
recomanda:
a. Bilant hemostaza si discreazie
b. CRP
c. Bilant bacteriologic
d. Ionograma
e. Cuantificarea proteinuriei
18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica:

a. Pneumoperitoneu
b. Litiaza veziculara
c. Sindrom alveolo-interstitial
d. Nivele hidroaerice digestive
e. Cardiomegalie
19. Urmatoarea afirmatie despre disectia aortica este adevarata:

a. Va fi suspectata in sindromul Marfan
b. Se confirma prin CT de urgenta
c. Administrare imediata de anticoagulante
d. Chirurgie de urgenta in disectiile de tip B intrucat rata de mortalitate spontana e de 1%
pe ora
e. Hipoxia datorata disectiei se manifesta prin subdenivelare ST pe ECG
20. In durerea toracica NU este adevarat despre embolia pulmonara:

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG
b. Anticoagularea este contraindicata
c. Confirmarea emboliei se face prin angioscanner
d. Confirmarea trombozei venoase profunde se face prin Eco-Doppler
e. In caz de soc hemodinamic pacientul are indicatie de fibrinoliza
21. In cazul durerii toracice de origine digestiva se vor avea in vedere si, CU
EXCEPTIA:
a. Colica hepatica
b. Abcesul subfrenic
c. Pielonefrita
d. Pancreatita cronica
e. Colopatia functionala
22. NU determina durere toracica de tip parietal:

a. Sindrom Tietze
b. Hernie discala
c. Tasare vertebrala
d. Leziune vertebrala lombara
e. Tumora vertebrala
67
23. Diagnosticele care pun in joc prognosticul vital la pacientii cu durere toracica sunt:
a. Sindroame coronariene acute
b. Edemul pulmonar
c. Disectia aortica
d. Endocardita
e. Pneumotorax
24. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt adevarate:

a. Durerea constrictiva sugereaza pericardita
b. Durerea de cateva minute sugereaza angor stabil
c. Durerea de cateva minute sugereaza angor instabil
d. Durerea postprandiala sugereaza durere functionala
e. Durerea cervicala sugereaza o durere digestiva
25. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt FALSE:

a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor
b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux
c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm esofagian
d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala
e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarct
26. Din semnele asociate durerii toracice urmatoarele sunt generale:

a. Astenie
b. Sincopa
c. Lipotimie
d. Anorexie
e. Disfagie
27. In durerea toracica febra poate sugera:

a. Embolie pulmonara
b. Sindrom Marfan
c. Infarct
d. Spondiloiscita
e. Pleurezie
28. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica:

a. Pulsul paradoxal sugereaza tamponada
b. Socul cardiogen sugereaza embolie cerebrala
c. Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada
d. Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta
e. Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct
29. Este adevarat despre examenul ECG in durerea toracica:

a. Se face in 18 derivatii
b. Este dificil de interpretat in caz de BRD
c. O ECG percritica normala nu elimina o durere coronariana
68
d. Va fi comparat daca se poate cu un traseu de referinta
e. Se repeta dupa testul cu trinitrina
30. Urmatoarele derivatii NU sunt folosite in ECG din durerea toracica:

a. V8
b. V9
c. V10
d. VE
e. VT
31. Este adevarat despre infarctul pe cale de constituire:

a. Semnul in oglinda este patognomonic
b. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular
c. Supradenivelare convexa in sus
d. Evolutie spre unda Q si regresia segmentului ST
e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina
32. Este fals despre aspectul ECG al pericarditei acute:

a. Subdenivelare difuza
c. Cu evolutie spre unda Q, mai ales miopericardita
d. Microvoltaj
e. Supradenivelarea ST cedeaza la trinitrina
33. Este adevarat despre aspectul ECG al spasmului Prinzmetal:

a. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular
b. Supradenivelare giganta
c. Supradenivelare concava in sus
d. Supradenivelare cu unde T gigante
e. Supradenivelare a ST corectata cu trinitrina
34. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang:

b. Supradenivelare evolutiva
c. Supradenivelare asociata undei Q
d. Cel mai frecvent in V2 V3 V4
e. Supradenivelare corectata cu trinitrina
35. Este adevarat despre aspectul ECG in sindromul de repolarizare precoce:

b. Supradenivelare fixa
c. Supradenivelare a punctului J
d. Cel mai frecvent in V1 V2 V3
e. Apare mai frecvent la subiecti de rasa alba
69
36. Urmatoarele pot fi cauze de tulburari de repolarizare secundara:
a. WPW
b. Hipertrofie ventriculara
c. Sindrom Brugada
d. Bloc de ramura
e. Hemibloc
37. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii

toracice:
a. Cresterea troponinei este intotdeauna semn de necroza miocardica
b. Troponina poate creste in embolie pulmonara
c. Recoltarea mioglobinei se face dupa 6 ore de la inceputul durerii
d. O durere permanenta de 20 de minute este suficienta pentru a produce necroza
miocardica
e. Troponina I negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic
38. Troponina poate fi crescuta in:

a. Anemie cronica
b. Hipoxemie acuta
c. Soc
d. Tahicardie extrema
e. Bradicardie extrema
39. Este adevarat despre D-Dimeri:

a. Sunt foarte sensibili
b. Sunt foarte specifici
c. Se recomanda in suspiciunea de flebita
d. Se recomanda in suspiciunea de embolie pulmonara
e. Au numeroase rezultate fals-pozitive
40. Ecografia cardiaca in diagnosticul durerii toracice:

a. Transtoracica se foloseste in diagnosticul patologiei pericardice
b. Doppler-Trranstoracica se foloseste in diagnosticul aortei descendente
c. Poate aprecia cinetica segmentara
d. Poate aprecia cinetica globala
e. Nu se foloseste in urgenta
41. Sunt afirmatii FALSE despre disectia aortica:

a. E suspectata daca ECG precritic e normal
b. Diagnosticul se va confirma prin angioscanner
c. Anticoagulantele se vor administra rapid pentru a evita formarea de trombi la nivelul
disectiei
d. Tipul A se trareaza chirurgical
e. Tipul B se trateaza medical si/sau endovascular
70
42. NU este adevarat despre embolia pulmonara:
a. Diagnosticul este sprijinit de ECG
b. Anticoagularea este contraindicata
c. Niciodata nu se va face fibrinoliza daca pacientul este in soc hemodinamic
d. Cliseul pulmonar si D-Dimerii sustin diagnosticul
e. Embolia se confirma prin scintigrafie pulmonara
43. In caz de dureri toracice de origine digestiva se pot suspecta:

a. Iradiere de la o pielonefrita
b. Iradiere de la o pancreatita acuta
c. Reflux gastro-esofagian
d. Diskinezie biliara
e. Spasm esofagian
44. NU determina dureri toracice parietale:

a. Hernia discala
b. Leziunea vertebrala ventrala
c. Abcesul subfrenic
d. Sindrom Tietze
e. Tasare vertebrala
45. Este adevarat despre durerile toracice functionale:

a. Sunt datorate iradierilor din alte afectiuni
b. Include durerea pleurala
c. Include precordialgia submamara pongitiva
d. Frecvente la femeia tanara, neurotonica
e. Frecvente la pacientii cu prolaps valvular mitral
46. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt
adevarate:
a. Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG
si enzime normale
b. Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale
ECG
c. Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari
ECG minime
d. Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata
e. Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – E. 3 – E. 4 – D. 5 – A. 6 – D. 7 – B. 8 – D. 9 – C. 10 – C. 11 – D. 12 – C. 13 –
A. 14. – B. 15 – C. 16 – A. 17 – E. 18 – D. 19 – A. 20 – B. 21 – D. 22 – D.
23 – A, C, E. 24 – A, B, C. 25 – D, E. 26 – A, D. 27 – A, C, D, E. 28 – B, D. 29 – A, D, E.
30 – C, E. 31 – A, D. 32 – C, E. 33 – A, B, D, E. 34 – B, E. 35 – A, B, C. 36 – A, B, C, D.
71
37 – B, C. 38 – B, C, D, E. 39 – A, C, D, E. 40 – A, C, D. 41 – A, C. 42 – B, C. 43 – A, B,
C, E. 44 – B, C. 45 – C, D, E. 46 – A, B, E.
Complement simplu:
1. Caracterizeaza angorul stabil:

a. Leziuni coronare ce produc ischemie stabila ireversibila
b. MVO2 depinde de legea Laplace
c. Ischemia determina trecerea de la anaerobioza la aerobioza
d. Angorul stabil nu determina modificari ECG
e. In cazuri rare poate evolua cu stagnarea leziunilor
2. NU este etiologie pentru angina pectorala:

a. Sifilis
b. Takayashu
c. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva
d. Cardiopatie dilatativa
e. Spasm coronarian
3. Este FALS despre anamneza pacientului cu angina:

a. Durerea anginoasa este tipic de effort
b. Deseori spontana cu exceptia sd Prinzmetal
c. Este calmata foarte rapid de trinitrina
d. Migrenele si sd Raynaud sugereaza angina spastica
e. Se va estima nivelul de efort corespunzator pragului anginos
4. NU este simptomatologie in favoarea unei afectari ateroscleroase difuze:

a. Claudicatie
b. Impotenta
c. Scaderea pilozitatii la nivelul extremitatilor
d. Episoade de AVC
e. Episoade de AIT
5. Este adevarat despre strategia diagnostica in angina pectorala:

a. ECG este intotdeauna normal in afara crizelor
b. Ecografia cardiaca transtoracica diagnosticheaza mai ales o disfunctie ventriculara
dreapta
c. Diagnosticul este inainte de toate clinic
d. Bilantul factorilor de risc este recomandat dar dispensabil
e. Daca este posibil se va efectua un RMN cu dopamina ca test de ischemie
6. Este FALS despre testul de ischemie:

a. Este diagnostic in caz de durere atipica
b. Este de evaluare pentru a aprecia eficacitatea tratamentelor instituite
c. FMT = 220 – varsta
d. Infarctul miocardic mai vechi de 5 zile este contraindicatie pentru test
72
e. Subdenivelarea ST descendenta sau orizontala de maxim 2mm se inscrie in parametri
normali
7. Este adevarat despre scintigrafia de efort:

a. Efortul nu este realizabil
b. Nu are valoare localizatoare
c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal
d. Sensibilitate medie
e. Specificitate buna
8. Clasic, NU este indicatie de coronarografie:

a. Angor atipic
b. Angor jenant
c. Angor refractar la tratament medical
d. Disfunctie ventriculara stanga
e. Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie
9. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:

a. Angor de repaus mai ales nocturn
b. Angor la ore fixe
c. Asociat cu sindrom Raynaud
d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor
e. Diagnostic prin coronarografie cu Metergin
10. NU se administreaza in tratamentul angorului:

a. Aspirina
b. Statine
c. IEC
d. Clopidogrel
e. Diuretice
11. Este adevarat despre tratamentul angorului:

a. Se recomanda aspirina 75-325 g/zi
b. Statinele se prescriu doar in angorul instabil
c. Clopidogrelul se recomanda daca exista stent in angorul stabil
d. Derivatii nitrati sunt prescrisi sistematic sub forma de tablete cu administrare
sublinguala
e. Angioplastia cu implantare de stent are o rata de restenozare intrastent de 30% la 6 ani
12. In tratamentul anginei pectorale urmatoarele sunt indicatii pentru revascularizarea

chirurgicala prin pontaj CU EXCEPTIA:
a. Leziuni difuze tritronculare la diabetic cu disfunctie ventriculara stanga
b. Leziuni care afecteaza trunchiul comun
c. Esec al angioplastiei
d. Leziuni difuze pe artere ce deservesc un teritoriu vascular > 40%
e. Valvulopatie
73
13. Care din urmatoarele afirmatii despre strategia terapeutica in angina pectorala este
FALSA:
a. Realizarea coronarografiei este aproape sistematica dupa un test de ischemie pozitiv
indiferent de gravitatea sau pragul de aparitie al simptomelor
b. La varstnicul cu tare viscerale se va incerca de prima intentie tratamentul medical
c. In caz de recidiva sub tratament la varstnic se va propune ca a doua intentie angio-
RMN pentru a evita riscul coronarografiei
d. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii
leziunilor monotronculare
e. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii
leziunilor bitronculare
14. NU corespunde monitorizarii pacientului cu angina pectorala:

a. Controlul factorilor de risc
b. Monitorizarea eficacitatii tratamentului
c. Depistarea complicatiilor
d. Depistarea restenozei coronare dupa angioplastie
e. Control coronarografic sistematic
15. Caracterizeaza SCA CU EXCEPTIA:

a. Este o durere toracica de alura anginoasa care poate survine de novo, in mod prelungit
sau ca agravare recenta
b. Orice SCA e legat de reducerea brutala a fluxului sanguin coronarian
c. Ruptura (fisura) placii ateromatoase se produce cel mai des la placile vechi
d. Centrul lipidic al placii rupte in contact cu fluxul sangvin determina activarea
coagularii si constituirea unui tromb
e. Se asociaza uneori un anume grad de vasoconstrictie reflexa concomitenta
16. Este adevarat despre fiziopatologia sindromului coronarian cu supradenivelare

permanenta de ST:
a. Cel mai frecvent procesul initial este o embolie
b. Necroza miocitara apare incepand cu minutul 4 de ischemie
c. Dupa 6-12 ore raman inca suficiente miocite pentru a realiza contractia
d. Evolutia tesuturilor necrozate la cicatricea fibroasa duce la amputarea functiei
contractile si dilatare ventruiculara
e. Fenomenul de remodelare este benefic pe termen lung deoarece ajuta la mentinerea
unui volum de ejectie sistolica constant
17. Este FALS despre managementul SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Durerea anginoasa trinitrorezistenta > 30 min asociata unei supradenivelari ST este
suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire
b. Se vor diagnostica alte localizari ale ateromului – suflu carotidian
c. Supradenivelare ST concava in sus fara semn in oglinda
d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE
e. Spre a sasea ora se produce evolutia spre unda Q de necroza care se adanceste in
paralel cu regresia supradenivelarii
74
18. Care din urmatoarele corespondente teritoriu – derivatii modificate este corecta:
a. Anteroseptal – V1V2V3
b. Lateral jos – V6 V7
c. Inferior – DI DII aVL
d. Inferolaterobazal – V5V6V7V8
e. Lateral inalt – V3R V4R
19. Urmatoarea afirmatie despre markerii de necroza miocardica este FALSA:

a. Varful CPK-MB este intre orele 12-24
b. Normalizarea TGO-ASAT se face in ziua 3
c. Pozitivarea mioglobinei se face in orele 2-4
d. Pozitivarea LDH se face la 24 de ore
e. Varful troponinei I este la 12 ore
20. Este FALS despre ecografia cardiaca in SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de embolie pulmonara
b. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de disectie aortica
c. Indicatie de urgenta este confirmarea diagnosticului de infarct chiar daca tabloul ECG
este tipic
d. Indicatie de urgenta este existenta unui soc
e. Este necesara chiar daca nu este urgenta
21. Este adevarat despre tratamentul SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Se va face in UITC
b. Reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice SCA ST + examinat in primele 24 ore
c. Reperfuzia se va face prin angioplastie cu stent daca timpul estimat de la primul
contact medical la angioplastie este > 90 min
d. Fibrinoliza se va incerca doar daca timpul de la primul contact la angioplastie e
suficient de scurt < 90 min
e. Trinitrina de prima intentie
22. Este FALS despre monitorizarea in SC cu denivelare permanenta de ST:

a. Vizeaza prezenta unui sindrom de reperfuzie in cursul fibrinolizei
b. Se urmareste depistarea complicatiilor cum ar fi EPA, soc
c. Se recolteaza troponina si CK de doua ori la interval de 12 ore la inceput si apoi la
fiecare 24 de ore
d. Ecografia cardiaca se va face precoce – ziua 0-1
e. Monitorizare UTIC cel putin 72 ore
23. Sunt complicatii precoce ale infarctului CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatie ventriculara
b. Ritm idioventricular lent
c. Extrasistole ventriculare
d. Fibrilatie atriala
e. Flutter atrial
75
24. Nu sunt complicatii conductive ale infarctului ce necesita cardiostimulare:
a. Bloc nodal
b. BAV infrahisian cu scapare lenta
c. Asociere Bloc stang / Bloc drept
d. Asociere Bloc drept si Hemibloc anterior stang
e. Asociere Bloc drept si Hemibloc posterior stang
25. Este adevarat despre complicatiile mecanice ale infarctului:

a. Mortalitatea in socul cardiogen este de 75%
b. In socul cardiogen se recomanda dopamina
c. Este recomandat CT in urgenta pentru a evidentia complicatiile mecanice responsabile
de soc
d. Coronarografie in urgenta in caz de EPA
e. Balonul de contrapulsatie este indicatie de prima intentie in EPA daca este disponibil
26. Urmatoarele date despre mortalitatea in faza acuta si stadiul Killip corespund:
a. Stadiul I – 10%
b. Stadiul II – 30%
c. Stadiul III – 40%
d. Stadiul III – 50%
e. Stadiul IV – 70%
27. Urmatoarele sunt complicatii mecanice ale infarctului CU EXCEPTIA:

a. Ruptura septala
b. Ruptura peretelui liber
c. Disocierea electromecanica
d. Insuficienta mitrala
e. Insuficienta ventriculara dreapta
28. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Insuficienta cardiaca ischemica survine dupa infarcte intinse sau iterative
b. Evolutia cardiopatiei spre dilatare progresiva se stopeaza cu IEC inca din faza acuta
c. Singurul predictor fiabil pentru tulburarile de ritm ventricular este FEVS d. Sindromul
Dressler apare in a doua saptamana si este deseori refractar
e. Persistenta peste 3 saptamani a supradenivelarii de ST poate trada un anevrism
ventricular
29. Este FALS despre fiziopatologia SCA fara supradenivelare permanenta de ST:
a. Este, ca si SCA ST+, secundar unei rupturi de placa de aterom
b. Necroza nu este transmurala deci unda Q va inlocui treptat supradenivelarea de ST
c. Subendocardul este mai prost irigat decat subepicardul si astfel mai predispus la
necroza
d. SCA ST- survine mai des la varstnici, in special cei cu afectare tritronculara
e. Cei care evolueaza o retea de colaterale au abilitatea de a evita infarctul transmural si
nu necesita reperfuzie in urgenta
76
30. Este FALS despre durerea in SCA ST-:
a. Subintranta
b. Evolutie paroxistica
c. Trinitrosensibila partial sau in totalitate
d. Intermitenta
e. Tipic accesul de durere este corelat cu modificarile ECG
31. Sunt examinari complementare in diagnosticul SCA ST- CU EXCEPTIA:

a. ECG
b. Troponina / CPK
c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular
d. Coronarografia
e. Angio RMN
32. Corespunde tratamentului SCA ST-:

a. Aspirina 75 – 325 g/zi
b. LMWH
c. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere
d. Coronarografie dupa ziua a 4-a in perspectiva unei angioplastii
e. Fibrinoliza in caz ca simptomele nu cedeaza in apropierea pragului de 12 ore
33. Sunt complicatii ale SCA ST- CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta mitrala prin diskinezie de pilier
b. Infarct subendocardic
c. SCA ST+
d. Insuficienta cardiaca
e. Moarte subita prin tulburari ventriculare de ritm
34. Este FALS despre managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism
ventricular
b. Control al bilantului glucidolipidic cel putin de 3 ori pe an
c. Holter ritmic pe 24h pentru diagnosticarea aritmiilor ventriculare maligne
d. Coronarografia nu se reface daca pacientul a beneficiat de angioplastie in acut
e. Masurarea precisa a fractiei de ejectie prin examen izotopic se face pentru a confirma
estimarea ecografica
35. Corespunde tratamentului postinfarct:

a. Aspirina 75 – 325 mg/zi
b. Clopidogrel toata viata la cei cu stent activ
c. IEC sunt introdusi in primele 72 de ore
d. Statinele sunt recomandate doar la cei cu dislipidemie confirmata
e. Inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati in caz de disfunctie de VD sau
tulburari de ritm
Complement multiplu
77
36. MVO2 depinde de:
a. Tensiunea parietala a miocardului
b. Tensiunea parietala a coronarelor
c. Distensibilitatea coronarelor
d. Frecventa cardiaca
e. Ritmul cardiac
37. Este adevarat despre angorul stabil:

a. Ischemia se datoreaza leziunilor coronare si este de efort, tranzitorie si reversibila
b. Ischemia induce trecerea de la aerobioza la anaerobioza
c. Trecerea de la anaerobioza la aerobioza determina anomalii de relaxare si de contractie
d. Evolutia leziunilor se poate face prin progresie regulata
e. Evolutia leziunilor se poate face prin agravare brutala sub forma unui SCA
38. Urmatoarele sunt etiologii ale angorului stabil:

a. Spasm coronar
b. Sifilis
c. Boala Takayashu
d. Valvulopatie mitrala
e. Malformatii congenitale
39. Angorul functional poate apare datorita:

a. Bradicardiei
b. Tahicardiei
c. Anemiei
d. Hipokaliemiei
e. CMHO
40. Caracterizeaza anamneza pacientului cu angor stabil:

a. Durerea este tipica de efort calmata rapid prin stoparea acestuia
b. Durerea raspunde rapid la trinitrina
c. Sindromul Raynaud orienteaza catre Angina Prinzmetal
d. Se vor evalua antecedentele cardiace heredo-colaterale
e. Palpitatii sau sincope evoca aritmii atriale
41. Urmatoarele NU sunt sugestive pentru afectarea aterosclerotica difuza a pacientului

cu angor stabil:
a. Eritem al membrelor inferioare
b. Impotenta
c. Edem al membrelor inferioare
d. AVC
e. AIT
42. Urmatoarele sunt semne sugestive pentru o cardiopatie subiacenta la pacientul cu

angor instabil:
a. Xantoame
78
b. Xantelasme
c. Galop
d. IVS
e. IVD
43. Urmatoarele afirmatii despre strategia diagnostica la pacientul cu angor stabil sunt
adevarate:
a. Diagnosticul este inainte de toate paraclinic
b. ECG este normal in afara crizelor cu exceptia sechelelor de infarct, hipertrofie sau
tulburari de conducere
c. In criza ECG evidentiaza supradenivelare de ST convexa in sus
d. Ecografia cardiaca diagnosticheaza sechele de infarct
e. Se recomanda un test de ischemie pentru certificarea diagnosticului
44. Criteriile de care depinde alegerea testului de ischemie sunt:

a. Efort posibil sau nu
b. Durere paroxistica sau nu
c. ECG bazal perturbat sau nu
d. Contraindicatii ecografice pentru testul de ischemie
e. Nevoia unei valori de localizare
45. Sunt criterii de negativitate ale testului de ischemie:

a. Conducerea la >85% din FMT fara anomalii
b. Absenta angorului la <85% FMT
c. Absenta subdenivelarii Descendente a ST la <85% FMT
d. Absenta subdenivelarii orizontale de mai mult de 2mm a ST la <85% FMT
e. Absenta defectului de contractie sub dobutamina
46. NU este contraindicatie a testului de ischemie:

a. Infarctul miocardic care dateaza de mai mult de 5 zile
b. Insuficienta cardiaca severa
c. Tulburarile de ritm atrial
d. Stenoza aortica stransa simptomatica
e. Cardiomiopatia obstructiva simptomatica
47. Este adevarat despre ECG de efort:

a. Efort realizabil
b. Are valoare localizatoare
d. Sensibilitate medie
e. Specificitate excelenta
48. Este FALS despre scintigrafia de efort:

79
d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT
e. Specificitate medie
49. Este adevarat despre scintigrafia cu dipiridamol/persantina

a. Efortul este realizabil
b. Nu are valoare localizatoare
e. Specificitate excelenta
50. Este adevarat despre ecografia de efort:

a. Efortul este realizabil
e. Specificitate buna
51. Este fals despre ecografia cu dobutamina:

c. Nu este interpretabil daca ECG bazal e anormal
e. Specificitate medie
52. In mod clasic coronarografia ar fi propusa daca:

a. Angorul e jenant
b. Angorul e refractar
c. Exista disfunctie ventriculara stanga
d. Exista disfunctie ventriculara dreapta
e. Diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa testul de ischemie
53. Caracterizeaza spasmul Prinzmetal:

a. Angor de repaus la ore fixe
b. Migrena
c. Sindrom Raynaud
d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor
e. Angor mai ales la orele pranzului
54. Este adevarat despre tratamentul angorului stabil:

a. Se recomanda clopidogrel impreuna cu aspirina doar daca exista stent in angorul cronic
stabil
b. Se recomanda IEC
c. Se recomanda statine in mod sistematic
d. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile active este de 30% la 6 luni
e. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile inactive este de 10% la 6 luni
80
55. Caracterizeaza strategia terapeutica in angorul stabil:
a. Coronarografia se realizeaza sistematic dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de
gravitatea sau pragul simptomelor
b. Indicatia de coronarografie trebuie facuta in functie de starea generala a bolnavului si
de antecedentele acestuia
c. La subiectul varstnic sau cu tare viscerale se va alege scintigrafie in locul
coronarografiei
d. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor
monotronculare
e. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor
bitronculare
56. Este adevarat despre SCA:

a. Durerea anginoasa este asociata unor anomalii ECG
b. Reducerea fluxului coronarian se produce prin ruperea unei placi ateromatoase cel mai
adesea veche
c. Centrul lipidic al placii este cel care in contact cu sangele determina activarea
coagularii si formarea trombului
d. SCA ST- corespunde unui tromb incomplet ocluziv
e. SCA ST+ corespunde unei ocluzii complete
57. Caracterizeaza fiziopatologia SCA ST+

a. Procesul initial poate fi ruptura unei placi de aterom cu tromboza coronara acuta
b. Procesul initial poate fi o embolie
c. Procesul initial poate fi o disectie coronara
d. Necroza incepe din al 7-lea minut de ischemie
e. Remodelarea postinfarct este benefica pe termen lung
58. Sunt afirmatii FALSE despre durerea din SCA ST+:

a. Evolueaza tipic mai mult de 60 de minute
b. Este trinitrorezistenta
c. Poate fi absenta
d. Este calmata la stoparea efortului
e. Cedeaza partial sau total la nitrati sublingual
59. Sunt afirmatii adevarate despre examinarea pacientului cu SCA ST+:

a. Inainte de toate se va aprecia toleranta
b. Nu necesita diagnosticarea altor localizari ale ateromului
c. ECG arata supradenivelare de ST convex in sus cu semn in oglinda
d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE
e. Durerea peste 30 de minute asociata supradenivelarii ST este suficienta pentru
diagnosticul de infarct pe cale de constituire
60. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate

sunt corecte:
a. Inferior – DII DIII aVF
81
b. Apical – V4 V5
c. Lateral jos – V5 V6
d. Bazal – V7 V8 V9
e. Anteroseptal – V2 V3 V4
61. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate

NU sunt corecte:
a. Inferolaterobazal – V5 V6 V7 V8 V9 DI aVL DII DIII aVF
b. Inferior extins la ventriculul drept – DII DIII aVF V3R V4R VE
c. Septal profund V1 V2 V3 DI DII aVL
d. Anterior intins – V1 V2 V3 V4 V5 V6 DI aVL
e. Ventricular drept – V7 V8 V9
62. Sunt afirmatii adevarate despre timpii markerilor de necroza miocardica:

a. LDH are varful la 24 ore
b. TGO-ASAT se normalizeaza in ziua a 5-a
c. CPK se pozitiveaza in orele 6-8
d. Troponina I se normalizeaza in ziua a 7-a
e. Mioglobina se pozitiveaza in 4-8 ore
63. Caracterizeaza tratamentul SCA ST+:

a. Fibrinoliza este justificata daca timpul contact-angioplastie este > 90 minute
b. Angioplastia cu stent se practica daca timpul contact – angioplastie este < 90 min
c. Se recomanda incarcare cu trinitrina cat mai devreme posibil
d. Betablocantele sunt contraindicate cu exceptia socului cardiogenic, infarctului inferior
si infarctului de VD
e. Se recomanda heparina standard sau LMWH
64. Urmatoarele afirmatii despre complicatiile ritmice ale infarctului sunt adevarate:
a. Moartea subita survine in principal in perioada intraspitaliceasca
b. Fibrilatia ventriculara se trateaza cu soc electric extern de 600 jouli
c. Tahicardia ventriculara moderat tolerata se trateaza cu lidocaina, betablocante si
amiodarona
d. Tahicardia ventriculara refractara se trateaza cu soc extern de 300 jouli
e. Deseori apar fibrilatia atriala si flutterul atrial in caz de asociere a unei insuficiente
cardiace
65. Despre complicatiile conductive ale infarctului este FALS:

a. Blocul nodal tranzitoriu raspunde la atropina
b. Blocurile infrahisiene nu au indicatie de pacemaker
c. Blocurile infrahisiene au prognostic negativ
d. Alternanta bloc stang / bloc drept are indicatie de cardiostimulare
e. Asocierea blocului stang cu hemibloc anterior drept are indicatie de cardiostimulare
66. Urmatoarele sunt complicatii mecanice precoce ale infarctului:

a. Insuficienta ventriculara dreapta
82
b. Insuficienta mitrala
c. Disocierea electromecanica
d. Pericardita precoce
e. Insuficienta cardiaca ischemica
67. Urmatoarele sunt FALSE despre clasificarea Killip:

a. In stadiul II creptitantele depasesc jumatate din campurile pulmonare
b. In stadiul I crepitantele apar doar in baze
c. In stadiul III pacientul se afla in EPA
d. In stadiul II mortalitatea este de 44%
e. In stadiul IV mortalitatea ajunge pana la 100%
68. Referitor la atitudinea in infarctul de ventricul drept sunt adevarate urmatoarele:

a. Diagnosticul se bazeaza pe derivatiile neuzuale V7 V8 V9
b. Se vor evita derivatii nitrati
c. Se instituie tratament cu diuretice pentru a evita EPA consecutiv insuficientei inimii
drepte
d. Se administreaza dobutamina
e. Coronarografie in urgenta in vederea angioplastiei
69. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza acuta cu IEC
b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS > 30%
c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare
d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza anevrism ventricular
e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala
70. Urmatoarele situatii sunt acoperite de SCA ST-:

a. Angor de repaus
b. Angor paroxistic
c. Angor refractar
d. Angor crescendo
e. Angor de novo
71. Este adevarat despre fiziopatologia SCA ST-:

a. Artera coronara nu este complet ocluzata de tromb
b. Necroza poate apare prin embolii in aval de placa rupta
c. Proasta irigare a miocitelor subepicardice determina necroza doar a acestora fara a se
ajunge la necroza transmurala
d. SCA ST- survine mai ales la tineri datorita insuficientei dezvoltari a placii pentru a
ocluziona intreg lumenul
e. SCA ST- are aproape intotdeauna indicatie de coronarografie
72. Caracterizeaza durerea in SCA ST-:

a. Tipic subintranta
b. Trinitrorezistenta
83
c. Intermitenta
d. Corelatie evidenta intre durere si modificarile ECG in criza
e. Evolutie paroxistica
73. Sunt factori care pot determina decompensarea unui angor in SCA ST-:
a. Hipoxemie
b. Hipotensiune
c. Hipertensiune
d. Tahicardie
e. Bradicardie
74. Sunt afirmatii adevarate despre examinarile complementare in SCA ST-:

a. ECG este frecvent normal in afara acceselor dureroase
b. Subdenivelarea fixa a ST este criteriu de gravitate
c. Cresterea troponinei/CPK marcheaza evolutia spre un infarct transmural
d. Radiografia toracica este facuta pentru a depista EPA
e. Coronarografia sistematica se face dupa ziua a 4-a, dupa ce pacientul a fost stabilizat
75. NU caracterizeaza tratamentul SCA ST-:

a. Se recomanda betablocante
b. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere
c. Anti GPIIb/IIIa pentru pacientii cu risc foarte crescut
d. Fibrinoliza nu prezinta nici un interes
e. Aspirina 75-325g/zi
76. Sunt complicatii ale SCA ST-:

a. Infarct subepicardic
b. SCA ST+
c. Insuficienta cardiaca
d. Tulburari ventriculare de ritm
e. Insuficienta mitrala prin diskinezia pilierului
77. Este FALS despre examinarile complementare in managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism
ventricular
b. Bilantul glucidolipidic va fi controlat de cel putin 2 ori in primul an
c. Ecografie la externare, la 6 luni si apoi de 2 ori pe an pentru a evalua sechela la
distanta
d. Se recomanda holter 24h pentru a diagnostica aritmiile maligne
e. Se recomanda examen izotopic pentru a confirma FEVS estimat ecografic
78. Este adevarat despre tratamentul postinfarct cu clopidogrel:

a. Cel putin 1 luna pentru stent inactiv
b. Cel putin 6 luni pentru stent inactiv
c. Cel putin 6 luni pentru stent activ
84
d. Cel putin 12 luni pentru stent activ
e. Cel putin 24 luni pentru stent activ
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – D. 3 – B. 4 – C. 5 – C. 6 – D. 7 – C. 8 – A. 9 – D. 10 – E. 11 – C. 12 – D. 13 –
C. 14 – E. 15 – C. 16 -D. 17 – C. 18 – A. 19 – B. 20 – C. 21 – A. 22 – C. 23 – B. 24 – A.
25 – D. 26 – B. 27 – C. 28 – D. 29 – B. 30 – E. 31 – E. 32 – B. 33 – A. 34 – B. 35 – A.
36 – A, D. 37 – A, B, D, E. 38 – A, B, C, E. 39 – A, B, C, E. 40 – A, B, C. 41 – A, C. 42 –
C, D, E. 43 – B, D, E. 44 – A, C, E. 45 – A, E. 46 – A, C. 47 – A, D. 48 – A, E. 49 – C, E.
50 – A, B, C, D. 51 – C, E. 52 – A, B, C, E. 53 – A, B, C. 54 – A, B, C. 55 – A, B, D, E.
56 – A, C, D, E. 57 – A, B, C. 58 – A, D, E. 59 – A, C, D, E. 60 – A, C, D. 61 – C, E. 62 –
B, C, D. 63 – A, B, E. 64 – C, D, E. 65 – B, E. 66 – A, B, D. 67 – A, B, D. 68 – B, D, E.
69 – B, D. 70 – A, D, E. 71 – A, B, E. 72 – A, C, E. 73 – A, C, D, E. 74 – A, B, D. 75 – B,
E. 76 – B, C, D. 77 – B, C. 78 – A, D.
Complement simplu:
1. Este FALS despre AAA datorat aterosclerozei:

a. Este fuziform
b. Afecteaza in special barbatul
c. Asociaza alte afectari vasculare
d. Reprezinta peste 80% din cazuri
e. Asociat cu factori de risc cardio-vasculari (tutun)
2. NU este etiologie pentru AAA:

a. Elher-Danlos
b. Churg-Strauss
c. Marfan
d. Behcet
e. Takayasu
3. Este adevarat despre clinica AAA:

a. De cele mai multe ori AAA este revelat de complicatiile lui
b. Se prezinta ca o masa abdominala pulsatila dureroasa la palpare
c. Semnul De Bakey traduce pozitia suprarenala a AAA
d. Se recomanda auscultarea celorlalte trasee vasculare
e. Bilantul factorilor de risc este irelevant pentru anevrismul deja constituit
4. Este FALS despre diagnosticul AAA:

a. Ecografia este examenul de depistare si monitorizare
b. CT este examenul de referinta in bilantul preterapeutic
c. IRM inlocuieste CT daca este posibil dar este contraindicat in caz de insuficienta renala
d. Aortografia nu prezinta interes
e. CT permite masurarea dimensiunii anevrismului si gradul de calcificare al peretelui
85
5. In bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor din cadrul diagnosticului AAA NU
se recomanda:
a. Glicemie a jeun
b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice
c. ECG si ETT
d. Coronarografie in caz de test ischemic neconcludent
e. Ecografie Doppler a membrelor inferioare
6. Sunt complicatii ale AAA CU EXCEPTIA:

a. Sindrom de fisurare
b. Ruptura acuta
c. Ruptura in duoden
d. Ruptura in cadrul colonic
e. Ruptura in vena cava inferioara
7. Este manifestare de complicatie a AAA:

a. Colica abdominala
b. Edem al peretelui abdominal
c. Lipsa parului pe membrele inferioare
d. Colica hepatica
e. Colica renala
8. Este adevarat despre tratamentul AAA:

a. Se recomanda tratarea anevrismului cu evolutie +0,5 cm/am
b. Se recomanda tratarea anevrismului cu diametru mai mare de 4 cm
c. Postchirurgical poate apare infarct miocardic
d. Tratamentul endovascular nu este recomandat celor cu risc operator crescut
e. Chirurgia conventionala consta in legarea anevrismului
9. NU este etiologie a ACOMI:

a. Tromboangeita Buerger
b. Boala Takayasu
c. Boala Horton
d. Ateroscleroza
e. Boala Kawasaki
10. Urmatoarele corespondente dintre stadiul Leriche si manifestari sunt adevarate:

a. Stadiul I – Claudicatie intermitenta de effort
b. Stadiul II – Disestezii
c. Stadiul III – Sindrom Leriche
d. Stadiul III – Semnul sosetei
e. Stadiul IV – Durere extinsa la fese
11. Examenul clinic al ACOMI contine CU EXCEPTIA:

a. Palpare a traseelor arteriale
b. Auscultare a traseelor arteriale
86
d. Cautarea unui anevrism de aorta abdominala
e. Masurarea indexului presiunii diastolice
12. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

a. 1,1 – ACOMI compensata
b. 0,8 – ACOMI rau compensata
c. 0,85 – normal
d. 0,35 ACOMI rau compensata
e. 0,84 – ACOMI compensata
13. Este FALS despre bilantul diagnostic al ACOMI:

a. O valoare masurata transcutanat a PO2 intre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie continua
b. Tehnica Seldinger de arteriografie comporta risc de fals anevrism
c. Testul de mers pe covor rulant este util doar in lipsa claudicatiei
d. IRM este util in caz de insuficienta renala
e. CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale
14. Despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul

ACOMI este adevarat:
a. Nu se recomanda eco Doppler a trunchiurilor supraaortice deoarece boala evolueaza
distal
b. ECG si ETT sunt efectuate daca pacientul prezinta simptome sistemice – fatigabilitate,
dispnee
c. Se recomanda ecografie a aortei pentru depistarea AAA
d. Clearance-ul creatininei este recomandat doar in caz de modificari ale proteinuriei si
creatininemiei
e. La un pacient cu antecedente coronariene se recomanda ECG
15. Tratamentul ACOMI implica CU EXCEPTIA:

a. Betablocante
b. IEC
c. ARA II
d. Statine
e. Clopidogrel
16. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin pontaj:

a. Indicat pentru stenozele stranse, proximale
b. Risc de infectii
c. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate
d. Risc de impotenta
e. Risc de disectie arteriala
17. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie CU EXCEPTIA:

a. Indicat in tratamentul stenozelor proximale, scurte
b. Indicatie de stent in caz de placa ulcerata
87
c. Risc de anevrism secundar
d. Risc de disectie arteriala
e. Risc de restenoza
18. Este caracteristic atitudinii terapeutice in Stadiul II ale clasificarii Leriche CU

EXCEPTIA:
a. Tratament antiagregant + statine + IEC
b. Controlul tensiunii intre 140-150 mmHg
c. Proceduri de reeducare a mersului
d. Se recomanda angioplastie transluminala daca dupa 3-6 luni se dovedeste a fi
refractara la tratament
e. Revascularizare mai precoce de 3-6 luni in caz de leziune proximala invalidanta sau
amenintatoare
19. Sunt etiologii ale AAA:

a. Elher-Danlos
b. Kawasaki
c. Churg-Strauss
d. Takayasu
e. Buerger
20. Caracterizeaza AAA:

a. Descoperit in general intamplator
b. Se prezinta ca o masa abdominala lateralizata la dreapta
c. Se prezinta ca o masa expansiva si dureroasa la palpare
d. Semnul De Bakey traduce pozitia subrenala
e. Se recomanda palparea si auscultarea celorlalte trasee vasculare
21. Urmatoarele afirmatii despre examenul paraclinic in AAA sunt adevarate:

a. Ecografia reprezinta examenul cel mai simplu pentru diagnostic
b. Ecografia este examen de depistare si monitorizare
c. CT este examen de referinta in bilantul preterapeutic
d. CT este recomandat in locul IRM in caz de insuficienta renala
e. Aortografia este indicata in caz de insuficienta renala
22. Sunt afirmatii adevarate despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor ei in

diagnosticul AAA:
a. Se va testa glicemia a jeun
b. Se va efectua un bilant lipidic complet
c. In caz de antecedente coronariene se recomanda ECG si ETT
d. In caz de anomalii ECG se recomanda test de ischemie
e. Se recomanda ecografie Doppler a membrelor inferioare
88
23. Sunt afirmatii FLASE despre complicatiile AAA:
a. In sindromul de fisurare se palpeaza o masa batanta si dureroasa
b. In ruptura acuta colapsul este in general moderat
c. In ruptura in duden apare o hemoragie digestiva inalta abundenta
d. Embolia proximala determina “blue toe”
e. Compresia urinara determina colica renala si hidronefroza
24. Se indica tratarea AAA in urmatoarele cazuri:

a. Anevrism voluminos
b. Anevrism cu pozitie subrenala
c. Anevrism cu evolutie rapida
d. Anevrism simptomatic
e. Anevrism complicat
25. Sunt complicatii ale chirurgiei AAA CU EXCEPTIA:

a. Ischemie renala
b. Ischemie colica
c. Infarct miocardic
d. Hemoragie
e. Fals anevrism anastomotic
26. Sunt etiologii ale ACOMI:

a. Takayasu
b. Kawasaki
c. Horton
d. Elher-Danlos
e. Buerger
27. Urmatoarele corelatii corespund clasificarii Leriche:

a. Stadiul I – abolirea mai multor pulsuri fara simptome
b. Stadiul II – dureri de decubitus
c. Stadiul III – Semnul sosetei
d. Stadiul IV – tulburari trofice distale
e. Stadiul I – claudicatie intermitenta de effort
28. In cadrul examenului clinic din ACOMI se practica urmatoarele:

a. Palparea traseelor arteriale
b. Cautarea unui anevrism de aorta toracica
d. Masurarea indexului presiunii diastolice
e. Auscultarea traseelor arteriale
29. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

a. 1 – Normal
b. 0,8 – Rau compensata
c. 0, 79 – Rau compensata
89
d. 0,3 – Severa
e. 0,5 – Severa
30. Intra in diagnosticul diferential pentru ACOMI:

a. AAA
b. Coarctatie de aorta
c. Canal lombar stramt
d. Polinevrita alcoolica
e. Degeraturi
31. Este adevarat despre diagnosticul ACOMI:

a. Circulatia colaterala este apreciata prin ecografie Doppler
b. O valoare 30-35 mmHg la masurarea transcutanata a PO2 este dovada de hipoxie
critica
c. Masurarea TCPO2 este indicata in stadiul II Leriche
d. Angio-IRM vizualizeaza trepiedurile femurale
e. Angio-IRM se recomanda in caz de insuficienta renala
32. Urmatoarele sunt adevarate despre ischemia critica:

a. Prognosticul este de 25% amputari la 6 luni
b. Prognosticul este de 20% decese la 6 luni
c. Ischemia critica se suprapune stadiului III Leriche
d. Ischemia critica se suprapune stadiului IV Leriche
e. Presiunea arteriala sistolica este de 50 mmHg la haluce
33. NU caracterizeaza bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in

diagnosticul ACOMI:
a. Se recomanda ecografie de aorta pentru diagnosticarea unui AAA
b. ECG in caz de antecedente coronariene
c. Coronarografie in caz de modificari ETT
d. Eco Doppler a membrelor inferioare
e. Proteinurie, creatininemie si calcul clearance creatinina
34. Se recomanda in tratamentul ACOMI:

a. Oprirea fumatului
b. Aspirina
c. Betablocante
d. IEC
e. ARA II
35. Carcaterizeaza angioplastia in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicata in tratamentul stenozelor stranse, proximale
b. Indicata in tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismala
c. Indicata in tratamentul stenozelor pe bifurcatii
d. Risc de disectie arteriala
e. Risc de anevrism secundar
90
36. Caracerizeaza Endarteriectomia in tratamentul arteriopatiei:
a. Indicata in tratamentul stenozelor scurte, concentrice
b. Indicata in tratamentul stenozelor segmentare
c. Indicata in tratamentul stenozelor neaccesibile angioplastiei
d. Risc de Fals anevrism anastomotic
e. Risc de anevrism secundar
37. NU caracterizeaza pontajul in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicat in tratamentul stenozelor stranse
b. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate
c. Indicat in tratamentul stenozelor complexe
d. Risc de degenerescenta de grefon
e. Risc de disectie arteriala
38. Caracterizeaza simpatectomia in tratamentul arteriopatiei CU EXCEPTIA:

a. Indicatie in tulburarile trofice limitate
b. Indicatie in caz de stenoza la etajul femoro-iliac
c. Risc de ineficienta
d. Risc de impotenta
e. Risc de infectii
39. Sunt indicatii pentru stadiul II al clasificarii Leriche:

a. Tratament antiagregant + statine + IEC
b. Prostaglandine
c. LMWH
d. Reeducare a mersului
e. Mentinerea TA intre 140 -150 mmHg
40. Este adevarat despre atitudinea terapeutica in stadiul III si IV Leriche:

a. Tratament de stadiile I si II
b. Tensiunea trebuie mentinuta intre 145-155 mmHg
c. Masurarea TCPO2
d. Amputatie in caz de revascularizare imposibila si esec terapeutic
e. Obiectivul este salvarea membrului
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – B. 3 – D. 4 – C. 5 – D. 6 – D. 7 – E. 8 – C. 9 – E. 10 – D. 11 – E. 12 – E. 13 –
C. 14 – C. 15 – A. 16 – B. 17 – C. 18 – B.
19 – A, D. 20 – A, D, E. 21 – A, B, C. 22 – A, B, D, E. 23 – B, D. 24 – A, C, D, E. 25 –
A, D. 26 – A, C, E. 27 – A, C, D. 28 – A, C, E. 29 – A, D. 30 – B, C, D. 31 – A, D, E. 32
– B, C, D. 33 – B, C. 34 – A, B, D, E. 35 – A, D. 36 – B, E. 37 – A, B, E. 38 – B, E. 39 –
A, D. 40 – A, C, D, E.
Complement simplu:
91
1. Este adevarat despre fiziopatologia ischemiei membrelor:
a. Obliterarea arteriala provoaca hipoxie tisulara
b. Ischemia provoaca necroza tubulara acuta
c. Eliberarea de ioni H+ determinata de ischemie produce alcaloza metabolica
d. Celulele cele mai sensibile sunt cele musculare
e. Eliberarea de potasiu intracelular determina hipokaliemie
2. NU este etiologie a ischemiei acute a membrelor:

a. Mixomul
b. Ulceratia ateromatoasa
c. Boala Behcet
d. Phlegmatia cerulae
e. Sindrom de hipovascozitate
3. Sunt elemente clinice in diagnosticul ischemiei acute a membrelor CU EXCEPTIA:

a. Membru cianotic
b. Presiune dureroasa a maselor musculare
c. Durere instalata progresiv si intermitenta
d. Unul sau mai multe pulsuri abolite
e. Vene plate
4. Care din urmatoarele semne corespunde localizarii obstructiei in ischemia acuta a

membrelor:
a. Abolirea unui puls popliteal – obstructie a arterei femurale superficiale
b. Abolirea celor doua pulsuri femurale – obstructie femurala comuna
c. Abolirea unui puls popliteal – obstructie iliaca
d. Abolirea doar a pulsurilor gleznei – obstructie femurala comuna
e. Abolirea celor doua pulsuri femurale – ocluzie a arterelor gambei
5. In diagnosticul ischemiei acute a membrelor urmatoarele orienteaza catre embolie pe

artere sanatoase CU EXCEPTIA:
a. Debut brutal
b. Toate celelalte pulsuri sunt percepute
c. Absenta factorilor de risc cardio-vascular
d. Ischemie mai putin severa
e. Cardiopatie emboligena
6. Orienteaza diagnosticul catre ischemia acuta a membrelor de origine trombotica

ateromatoasa:
a. Numerosi factori de risc cardio-vascular
b. Debut acut
c. Ischemie severa franca
d. Toate celelalte pulsuri sunt perceptibile
e. Oprire neta si cupuliforma a produsului de contrast la arteriografie
92
7. Caracterizeaza bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor CU EXCEPTIA:
a. ECG in extrema urgenta in caz de hiperkaliemie severa
b. Diagnosticarea alcalozei metabolice
c. Aglutininele fac parte din examenul preoperator
d. Este important sa se estimeze rasunetul metabolic al ischemiei
e. Se va efectua atat mioglibinemia cat si mioglobinuria
8. Urmatoarea masura NU este conforma cu tratamentul de urgenta al ischemiei acute a

membrelor:
a. Vasodilatatoare arteriale IV
b. Interzis heparina
c. Tratament analgezic
d. Hiperhidratare
e. Alcalinizare plasmatica
9. Este FALS despre tratamentul chirurgical al ischemiei acute a membrelor:

a. Embolectomia cu sonda Fogarty se recomanda in caz de obstructie inalta
b. Pontajul subarticular de salvare se practica la etajul femoro-gambier
c. Complicatiile hemoragice in caz de tromboliza in situ apar la 5-8% din pacienti
d. Aponevrotomia de descarcare se practica in cazul formelor usoare pentru a creste
timpul preoperator
e. Amputatia se propune in caz de gangrena
10. Urmatoarele recomandari sunt FALSE daca arterele subiacente sunt sanatoase in
ischemia acuta a membrelor:
a. Se va elimina sindromul antifosfolipidic
b. Se recomanda ETE
c. Bilant de hemostaza pentru subiectul tanar
d. Se recomanda Holter ECG
e. Se recomanda ecografie abdominala pentru o posibila AAA
11. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia ischemiei acute a membrelor:

a. Obliterarea arteriala provoaca anoxie tisulara
b. Celulele cele mai sensibile la ischemie sunt miocitele
c. Ischemia provoaca rabdomioliza
d. Gravitatea ischemiei nu depinde de viteza de instalare
e. Eliberarea de ioni H+ determina acidoza metabolica
12. Sunt mecanisme trombotice de ischemie acuta a membrelor:

a. Firbrilatia atriala
b. Boala Behcet
c. Spasmul arterial
d. Mixomul
e. Anevrismul arterial
93
13. Sunt mecanisme embolice de ischemie acuta a membrelor:
a. Infarctul miocardic
b. Anevrismul arterial
c. Sindrom de artera poplitee in capcana
d. Ateromul
e. Phlegmatia cerulae
14. Urmatoarele semne NU caracterizeaza ischemia acuta a membrelor:

a. Durere brutala si permanenta in membru
b. Scurtarea timpului de recolorare cutanata
c. Membrul apare rece, palid apoi cianotic
d. Vene umflate, sinuoase
e. Impotenta functionala
15. Urmatoarele semne sunt indicatori de gravitate:

a. Cianoza
b. Hipoestezie
c. Anestezie
d. Deficit motor
e. Tulburari trofice cutanate
16. Urmatoarele semne corespund localizarii obstructiei in diagnosticul ischemiei acute a

membrelor:
a. Abolirea celor doua pulsuri femurale – obstructie a femuralei comune
b. Abolirea unui puls femural – obstructie iliaca
c. Abolirea unui puls popliteal – obstructie a femuralei superficiale
d. Abolirea unui puls femural – obstructie a arterei poplitee
e. Abolirea pulsurilor gleznei – ocluzie a arterelor gambei
17. Caracterizeaza embolia pe artere sanatoase in diagnosticul ischemiei acute a

membrelor:
a. Debut brutal
b. Ischemie mai putin severa
c. Abolirea celorlalte pulsuri
d. Cardiopatie emboligena
18. Caracterizeaza tromboza ateromatoasa in diagnosticul ischemiei acute a membrelor:

a. Numerosi factori de risc cardio-vascular
b. Debut brutal
c. Cardiopatie emboligena
d. Ischemie mai putin severa
e. Imagini de tromboza pe arterele patologice
19. NU caracterizeaza embolia pe artere patologice in diagnosticul ischemiei acute a

membrelor:
94
a. Debut acut
b. Ischemie severa franca
c. Cardiopatie emboligena
d. Absenta factorilor de risc cardio-vasculari
20. Este adevarat despre bilantul paraclinic in ischemia acuta a membrelor:

a. Diagnosticul de ischemie acuta a membrelor este clinic
b. Este important diagnosticul hipokaliemiei
c. Se recomanda ECG in scop diagnostic pentru FiA
d. Examenul Astrup intra in bilantul preoperator
e. Hemostaza nu are relevanta in caz de tromb deja constituit
21. Se recomanda in tratamentul medical de urgenta al ischemiei acute a membrelor:

a. Ajunare
b. Hipohidratare datorita afectarii renale
c. Morfina la nevoie
d. Vasodilatatoare arteriale IV
e. Heparina este interzisa
22. Caracterizeaza embolectomia cu sonda Fogarty in tratamentul ischemiei acute a

membrelor:
a. Abordare sub anestezie generala
b. Abordare sub anestezie locala
c. Abordare in patratul Scarpa
d. Indicata in caz de obstructie inalta
e. Nerecomandata in prezenta leziunilor ateromatoasa
23. NU caracterizeaza revascularizarea prin pontaj in tratamentul ischemiei acute a

membrelor:
a. Indicat pe artere patologice
b. Pontaj aorto femural in etajul femoro-gambier
c. Pontaj extra-anatomic in etajul aortic
d. Pontaj subarticular in etajul femoro-gambier
e. Pontaj subarticular in etajul aortic
24. Amputatia in ischemia acuta a membrelor se realizeaza in caz de:

a. Esec partial al revascularizarii
b. Esec complet al revascularizarii
c. Gangrena
d. Ischemie depasita
e. Ocluzie pe artere patologice
25. Caracterizeaza bilantul etiologic in caz de artere subiacente sanatoase:

a. Se va incearca diagnosticarea cauzei emboligene
b. Se recomanda Holter ECG
95
c. Se recomanda angio-RMN pentru bilantul ACOMI
d. Se va elimina trombocitopenia indusa de heparina de tip 2
e. Se va face un bilant al hemostazei in caz de ischemie acuta repetitiva
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – E. 3 – C. 4 – A. 5 – D. 6 – A. 7 – B. 8 – B. 9 – D. 10 – E.
11 – A, C ,E. 12 – B, C. 13 – A, B. 14 – B, D. 15 – B, C, D, E. 16 – B, C, E. 17 – A, D, E.
18 – A, D, E. 19 – B, D. 20 – A, C, D. 21 – A, C, D. 22 – B, D, E. 23 – B, E. 24 – A, B,
C, D. 25 – A, B, D, E.
Complement simplu:
1. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei cardiace la adult:

a. Hipertrofia ventriculara stanga reduce tensiunea parietala
b. Dilatarea ventriculara stanga corespunde legii Laplace
c. Vasodilatatia prin intermediul angiotensinei II este mecanism compensator periferic
d. Factorul natriuretic atrial determina cresterea secretiei de aldosteron
e. Bradicardia este mecanism compensator cardiac
2. Urmatoarele sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:

a. Tirotoxicoza
b. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita
c. Cord pulmonar cronic
d. Boala Steinert
e. Boala Paget
3. NU este etiologie a insuficientei ventriculare prin tulburari ale functiei pompa:

a. Insuficienta mitrala acuta
b. Insuficienta aortica acuta
c. Comunicare interventriculara congenitala sau dobandita
d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita
e. CMHO
4. Urmatoarele manifestari corespund clasei NYHA:

a. Clasa I – Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante
b. Clasa III – Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite
c. Clasa IV – Dispnee ca urmare a eforturilor fizice importante
d. Clasa II – Fara dispnee sau oboseala in timpul activitatilor obisnuite
e. Clasa II – Limitare franca a activitatilor
5. Sunt semne de debit scazut in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Astenie
b. Lentoare psihomotorie
c. Dureri abdominale
96
d. Oligurie
e. Angor
6. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in insuficienta cardiaca:

a. Tahicardie
b. Galop protodiastolic
c. Suflu protosistolic endoapexian
d. Zgomot 2 accentuat in pulmonar daca se asociaza HTAP
e. Zgomot 4 contemporan cu sistola atriala
7. Caracterizeaza ECG in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Tahicardie sinusala
b. Semne de hipertrofie ventriculara dreapta
c. Semne de hipertrofie ventriculara stanga
d. Extrasistole ventriculare
e. Tahicardie ventriculara
8. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul insuficientei cardiace CU

EXCEPTIA:
a. Serologie HIV
b. Ionogrma sanguina
c. Volum globular mediu
d. TTGO
e. HbA1c la coronarieni
9. Urmatoarele valori ale BNP si NT-proBNP corespund origini dispneei:

a. BNP 124 pg/ml – Dispnee de origine pulmonara
b. NT-proBNP 1800 pg/ml – Nu contribuie la diagnostic
c. BNP 432 pg/ml – Nu contribuie la diagnostic
d. NT-proBNP 432 pg/ml – Dispnee de origine cardiaca
e. NT-proBNP 2500 pg/ml Nu contribuie la diagnostic
10. Este FALS despre ecografia cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei

cardiace la adult:
a. Cuantifica insuficienta cardiaca
b. FEVS < 40% inseamna IC sistolica
c. Nu poate diagnostica etiologia
d. Poate diagnostica complicatii ca regurgitarea mitrala, HTAP
e. Examen cheie de monitorizare a evolutiei
11. Sunt examene practicate in diagnosticul insuficientei cardiace la adult CU

EXCEPTIA:
a. Ventriculografie cu technetiu 99m
b. Coronarografie sistematic la cei cu insuficienta sistolica
c. VO2 de varf sau VO2 max in bilantul pretransplant
97
d. Holter de tensiune arteriala
e. Oximetrie nocturna
12. Sunt factori de decompensare in insuficienta cardiaca CU EXCEPTIA:

a. Oprirea tratamentului
b. Insuficienta renala cu aparitie sau intensificare recenta
c. Puseu de hipertensiune
d. Astm bronsic
e. Tratament tahicardizant sau inotrop pozitiv
13. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:

a. FEVS prabusita
b. Antecedente de spitalizare datorita insuficientei cardiace
c. Disfunctia VD
d. QRS larg
e. BNP crescut
14. Fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca CU

EXCEPTIA:
a. Regim hiposodat < 4 mg/zi in caz de insuficienta cardiaca avansata
b. Vaccinare antigripala
c. Restrictie hidrica < 500-700 ml/zi in caz de hiponatremie de dilutie
d. Oprirea consumului de alcool
e. Corectia factorilor de risc cardio-vascular
15. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre tratamentul farmacologic al insuficientei

cardiace:
a. Diureticele care economisesc potasiul au indicatie in insuficienta renala
b. Carvedilolul si Bisoprololul sunt singurele betablocante autorizate in IC
c. IEC se instituie progresiv duopa instituirea tratamentului cu betablocante
d. Antiaritmicele de clasa I au indicatie in fibrilatia atriala permanenta
e. Inhibitorii de calciu se recomanda in locul IEC daca acestea provoaca tuse
16. Urmatoarele recomandari referitoare la tratament NU corespund claselor NYHA:

a. Clasa I – Betablocante post infarct miocardic
b. Clasa II – Diuretice de ansa in caz de congestie
c. Clasa III – Antialdosteronic doar in stare de post infarct miocardic recent
d. Clasa III – Digitalice
e. Clasa IV – Diuretice i.v. daca exista semne congestive
17. Sunt afirmatii FALSE referitor la tratamentul nefarmacologic al insuficientei

cardiace:
a. DTDVS > 30 mm/m2, FEVS < 35% si QRS >120 ms in ritm sinusal reprezinta
indicatie pentru pacemaker tricameral
b. TV sau FV in faza acuta reprezinta indicatie pentru defibrilator implantabil
c. Pacienti coronarieni NYHA II sau III cu FEVS d. Puseul refractar la tratament
98
farmacologic este indicatie pentru contrapulsatie aortica
e. VO2 max < 14 ml/kgc/min este indicatie de transplant
18. NU este contraindicatie pentru transplantul cardiac in insuficienta cardiaca la adult:

a. Varsta > 55 – 60 ani la barbat
b. HTAP precapilara fixata
c. Stare psihiatrica incompatibila
d. Neoplazie
e. Infectie activa HIV
19. Este etiologie a insuficientei cardiace diastolice CU EXCEPTIA:

b. Inima senila
c. Cardiopatii restrictive
d. CMHO
e. Cardiopatie dilatativa
20. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei cardiace diastolice:

a. Cardiomegalie
b. Calcifiere a tricuspidei
c. Calcifiere a pulmonarei
d. Revarsate pleurale
e. Atelectazii
21. Este FALS despre tratamentul insuficientei cardiace diastolice:

a. Insista asupra reducerii ponderale
b. Este identic cu cel al insuficientei sistolice
c. Nu se recomanda derivatii nitrati datorita supraincarcarii pulmonare
d. Insista asupra controlului HTA
e. Insita asupra restaurarii ritmului sinusal
22. NU se recomanda in edemul pulmonar acut cu TAs > 100 mmHg:

a. Dobutamina
b. Furosemid
c. Oxigenoterapie
d. Derivati nitrati
e. Anticoagulante
23. Urmatoarea afirmatie despre periodicitatea consultatiilor in insuficienta cardiaca este

adevarata:
a. In caz de IC instabila consultatiile se vor face la maxim 30 de zile
b. In timpul fazei de titrare a medicamentelor se va face la fiecare palier
c. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la 2 saptamani
d. In caz de persistenta a simptomelor se va face o consultatie la fiecare saptamana
e. La pacienti echilibrati se va face o data la 3 luni
99
24. Urmatoarele sunt mecanisme compensatorii in insuficienta cardiaca la adult:

a. Tahicardie
b. Bradicardie
c. Dilatarea ventriculului stang
d. Hipertrofia ventriculului stang
e. Activarea secretiei de arginina – vasopresina
25. Urmatoarele afirmatii despre mecanismele compensatorii perfierice in insuficienta

cardiaca sunt adevarate:
a. Activarea sistemului RAA determina vasodilatatie periferica si cresterea perfuziei
glomerulare
b. Activarea secretiei de arginina – vasopresina determina vasconstrictie si reducere a
diurezei
c. Activarea sintezei de endotelina determina vasodilatatie
d. Activarea factorului natriuretic atrial determina vasodilatatie
e. Activarea secretiei de prostaglandine determina vasconstrictie
26. Sunt elemente etiologice ale insuficientei ventriculare stangi prin alterarea functiei
musculare:
a. Virusul Coxasackie
b. CMHO
c. Acromegalia
d. Boala Paget
e. Boala Steinert
27. NU reprezinta etiologii de insuficienta ventriculara prin tulburari ale functiei pompa:
a. Stenoza aortica
b. Stenoza mitrala
c. Coarctatie de aorta
d. Fistula arteriovenoasa congenitala sau dobandita
e. CMHO
28. Sunt etiologii ale insuficientei cardiace cu debit crescut:

a. Anemie cronica
b. Boala Paget
c. Boala Steinert
d. Boala Chagas
e. Carenta de vitamina B1
29. Sunt etiologii ale insuficientei ventriculare drepte:

a. Stenoza mitrala stransa
b. Stenoza aortica
c. Coarctatie de aorta
100
d. Cord pulmonar cronic postembolic
e. Bronhopneumopatia cronica obstructiva
30. Urmatoarele corelatii corespund stadializarii NYHA:

a. Clasa III – Fara jena in repaus
b. Clasa II – Fara jena in repaus
c. Clasa IV – Dispnee ca urmare a activitatilor obisnuite
d. Clasa I – Dispnee doar ca urmare a eforturilor importante
e. Clasa II – Limitare franca a activitatilor
31. In diagnosticul insuficientei cardiace urmatoarele sunt semne periferice de debit

scazut:
a. Astenie
b. Dureri toracice
c. Varsaturi
d. Lentoare psihomotorie
e. Disurie
32. Caracterizeaza examenul clinic in insuficienta cardiaca:

a. Presiunea arteriala se penseaza
b. Deviere a socului apexian in jos la dreapta
c. Galop telediastolic
d. Galop protodiastolic
e. Sibilante unilaterale in caz de pseudoastm cardiac
33. Urmatoarele elemente radiologice sunt caracteristice insuficientei cardiace:

a. Cardiomegalie daca ICT > 0,4
b. Cardiomegalie daca ICT < 0,5
c. Bronhograma aeriana
d. Revarsat pleural bilateral
e. Opacitati vagi, perihilare, confluente
34. Urmatoarele explorari biologice sunt efectuate sistematic in diagnosticul insuficientei

cardiace:
a. Determinarea clearance-ului creatininei
b. Volumul globula mediu
c. Serologie HIV la tineri
d. HbA1c la coronarieni
e. TTGO
35. Este adevarat despre valorile BNP si NT-proBNP:

a. Daca BNP = 150 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara
b. Daca NT-proBNP = 401 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine cardiaca
c. Daca NT-proBNP = 399 pg/ml dispneea este foarte probabil de origine pulmonara
d. Daca BNP = 301 dispneea este foarte probabil de origine cardiaca
e. Daca BNP = 300 contribuie foarte putin la diagnosticarea originii dispneei
101
36. Este FALS despre ecografica cardiaca transtoracica in diagnosticul insuficientei
cardiace:
a. Este un examen fundamental
b. FEVS > 50% este normala
c. Poate diagnostica HTAP
d. Nu poate cuantifica fractia de scurtare
e. Poate diagnostica valvulopatii
37. Este adevarat despre investigatiile din diagnosticul insuficientei cardiace:

a. Diagnosticarea scintigrafica a ischemiei se face cu technetiu 99 m.
b. In caz de slaba probabilitate de cardiopatie ischemica la tanar se recomanda
coroscanare
c. VO2 max este masurat sistematic in bilantul pretransplant
d. Oximetria nocturna se foloseste pentru diagnosticarea apneei in somn
e. Cateterismul drept masoare debitul cardiac prin termodilutie
38. Sunt factori de decompensare ai insuficientei cardiace:

a. Tratament tahicardizant
b. Pneumopatie
c. AVC
d. AIT
e. Boala Paget
39. Sunt factori clinici de prognostic negativ in insuficienta cardiaca:

a. VO2 max < 14 ml/kgc/min
b. Disfunctia VD
c. Cardiopatie ischemica
d. Tulburari ventriculare de ritm
e. Hiponatremie
40. NU fac parte din regulile igieno-dietetice impuse in insuficienta cardiaca:

a. Regim sarac in sare < 4mg/zi in forma putin evoluata
b. Restrictie hidrica <1 l/zi in caz de hiponatremie de dilutie
c. Oprirea consumului de alcool
d. Activitate fizica moderata dar regulata
e. Vaccinare antipneumococica
41. Este adevarat despre diuretice in tratamentul insuficientei cardiace:

a. Se folosesc in tratamentul simptomatic al supraincarcarii saline
b. Se recomanda diuretice ale ansei in caz de EPA
c. Se recomanda diuretice ale ansei in tratamentul de fond
d. Se recomanda diuretice care economisesc potasiul in insuficienta renala
e. Diureticele care economisesc potasiul reduc mortalitatea in IC din stadiile III-IV
42. NU caracterizeaza tratamentul cu IEC in insuficienta cardiaca:

a. Reprezinta tratamentul de referinta chiar si pentru clasa I
102
b. Determina vasoconstrictie arteriala si venoasa
c. Se introduc in doze mici si se cresc progresiv
d. In caz de intoleranta (tuse) vor fi inlocuiti cu inhibitori calcici
e. Previn remodelarea ventriculara
43. Este adevarat despre betablocante in tratamentul insuficientei cardiace:

a. Reduc mortile subite
b. Reduc jena functionala
c. Vor fi introduse in caz de decompensare
d. Singurele molecule autorizate sunt carvedilol si bisoprolol
e. Nu afecteaza mortalitatea cardio-vasculara
44. Este adevarat despre derivatii nitrati in tratamentul IC:

a. Nu influenteaza prognosticul
b. Reprezinta tratament preventiv pentru EPA
c. Determina reducerea postsarcinii
d. Determina reducerea presarcinii
e. Se folosesc in caz de IC avansata care ramane simptomatica sub IEC, betablocante si
diuretice
45. Este adevarat despre tratamentul IC:

a. Antivitaminele K sunt indicate in caz de tromb endocavitar
b. Antiaritmicele de clasa I sunt indicate in caz de fibrilatie atriala paroxistica
c. Digitalicele nu amelioreaza mortalitatea
d. Inhibitorii de calciu nu modifica prognosticul
e. Digitalicele sunt recomandate in caz de IC refractara in stadiul IV
46. NU caracterizeaza indicatiile terapeutice in functie de clasa NYHA:

a. Clasa I – Betablocantele insuficientei cardiace
b. Clasa II – Antialdosteronic in caz de stare post IM recent
c. Clasa IV – Diuretice i.v. in caz de semne congestive
d. Clasa III – Diuretice ale ansei in caz de semne congestive
e. Clasa III – Antialdosteronic in caz de stare post IM recent
47. Urmatoarele afirmatii depsre tratamentul nefarmacologic al IC sunt FALSE:

a. Resincronizarea ventriculara prin implantarea unui pacemaker tricameral este indicata
la un pacient NYHA II-III cu DTDVS > 20 mm/m2 si FEVS<40%
b. TV sustinuta spontana simptomatica pe cardiopatie este indicatie de defibrilator
implantabil
c. Pacientii de clasa NYHA II-III cu FEVS < 30% masurata la cel putin 1 luna dupa IM
au indicatie de defibrilator implantabil
d. Socul cardiogenic refractar nu are indicatie de contrapulsatie aortica
e. Transplantul cardiac are o rata de supravietuire le 1 and de 80%
48. Sunt contraindicatii pentru transplantul cardiac in IC:

a. Neoplazie
103
b. Varsta > 55 ani la barbati
c. HTAP precapilara fixata
d. Pneumopatie
e. Stare psihiatrica incompatibila
49. NU sunt complicatii ale transplantului cardiac in IC:

a. Insuficienta renala
b. Embolie
c. Puseu ischemic
d. Limfom
e. Alterarea grefonului prin ateroscleroza
50. Sunt etiologii are insuficientei cardiace diastolice:

a. HTAP
b. CMHO
c. Pericardita constrictiva
d. Cardiopatii restrictive
e. Stenoza mitrala
51. Caracterizeaza insuficienta cardiaca diastolica:

a. FEVS > 40%
b. Studiul fluxului transmitral este examenul cheie
c. Tratamentul este identic cu cel al insuficientei cardiace sistolice
d. Este deseori determinata de o congestie pulmonara
e. Are semne clinice specifice – revasatul pleural
52. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in EPA cu TAs > 100 mmHg CU EXCEPTIA:
a. Furosemid i.v. aproximativ 1mg/kg pana la o diureza de 2-3 l/24h
b. Fara derivati nitrati
c. Dobutamina
d. Anticoagulare preventiva in functie de cardiopatia subiacenta
e. Oxigenoterapie nazala
53. Caracterizeaza monitorizarea pacientului cu IC:

a. ECG cel putin o data pe an
b. Consultatie la maxim 15 zile in caz de IC instabila
c. Natremie, kaliemie si creatininemie la fiecare 12 luni
d. Radiografie toracica sistematic la 12 luni
e. ETT cel putin o data la 3 ani pentru pacientii stabili
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – C. 3 – D. 4 – B. 5 – E. 6 – C. 7 – E. 8 – D. 9 – B. 10 – C. 11 – D. 12 – E. 13 –
B. 14 – A. 15 – B. 16 – C. 17 – B. 18 – A. 19 – E. 20 – D. 21 – C. 22 – A. 23 – B.
24 – A, C, D, E. 25 – B, D. 26 – A, C, E. 27 – B, D. 28 – A, B, E. 29 – A, D, E.30 – A, B.
104
31 – A, C, D. 32 – A, C, D. 33 – C, D, E. 34 – A, B, C, D. 35 – C, E. 36 – B, D. 37 – B,
C, D, E. 38 – B, C, E. 39 – A, C. 40 – A, B. 41 – A, B, E. 42 – B, D. 43 – A, B, D. 44 – A,
C, D, E. 45 – A, C, D, E. 46 – A, E. 47 – A, D. 48 – A, C, E. 49 – B, C. 50 – B, C, D. 51 –
A, B, C. 52 – B, C. 53 – A, B, E.
Complement simplu:
1. Este FALS despre protezele mecanice:

a. Sunt formate dintr-un inel implantat pe orificiul valvular si un element mobil
b. Au o durata de 8-15 ani
c. Protezele Starr-Edwards sunt destul de stenozante
d. Protezele Bjork-Shiley sunt putin stenozante
e. Protezele Saint Jude Medical au un profil hemodinamic excelent
2. NU este bioproteza:
a. Heterogrefa
b. Homogrefa
c. Autogrefa
d. Bioprotezele stentless
e. Valvele cu aripioare duble
3. Urmatoarea afirmatie referitoare la bioproteze este adevarata:

a. Cu anticoagulare au o durata de viata nelimitata
b. Homogrefele sunt valve umane prelevate chiar de la pacientul in cauza
c. Bioprotezele stentless se insera direct pe inelul valvular
d. Autogrefele proaspete sunt conservate la 4 grade in solutie de antibiotice
e. Heterogrefele sunt cele mai rar utilizate
4. NU este indicatie pentru valve mecanice:

a. Hiperparatiroidie
b. Pacient < 65 ani
c. Pacient deja sub anticoagulant
d. Dorinta de sarcina
e. Dorinta pacientului
5. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele valvulare:

a. Cele precoce se datoreaza in special stafilococului
b. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie
c. Cele tardive sunt cel mai frecvente pe mitrala
d. Cele precoce au o mortalitate scazuta comparativ cu cele tardive
e. Principalul diagnostic diferential pentru cele precoce este tromboza de valva
6. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare:

a. Este rara, < 1% pe pacient/an
b. Cea mai afectata pozitie este cea mitrala
c. Apar deseori sub anticoagulante chiar cu INR in valoarea tinta
105
d. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema urgenta
e. Ecografia gaseste un gradient mediu crescut
7. Urmatoarele afirmatii despre accidentele hemoragice sub AVK la cei cu proteze

valvulare sunt FALSE:
a. Vizeaza in principal purtatorii de valve mecanice
b. Incidenta lor este de la 0,5 la 0,8% pe pacient/an
c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale
d. In timpul unui accident hemoragic se va avea in vedere intotdeauna diagnosticarea
etiologiei subiacente
e. Principalul diagnostic de eliminat este neoplazia
8. Este adevarat despre hemoliza extracorpusculara mecanica CU EXCEPTIA:

a. Se prezinta ca o anemie minima sau moderata
b. E caracterizata de prezenta schizocitelor
c. Hemoliza este fiziologica (LDH < 2N) la pacientii cu valve biologice
d. Formele evolutive trbeuie sa duca la cautarea unei dezinsertii, tromboze sau
endocardite
e. La bilantul biologic se va gasi hiperbilirubinemie predominant libera, haptoglobina
scazuta si LDH ridicata
9. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor cu proteze valvulare CU

EXCEPTIA:
a. Examen cardiovascular complet
b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi annual
c. Consultatie stomatologica anuala
d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva cu indicatii de preventie a
endocarditei infectioase
e. Inmanarea si verificarea carnetului de supraveghere a tratamentului anticoagulant
10. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:

a. FiA
b. AS > 50 mm
c. FEVS < 35%
d. AIT
e. Stare de hipocoagulabilitate
11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate despre protezele valvulare mecanice:

a. Valvele Starr-Edwards sunt cele mai noi
b. Valvele Bjork-Shiley au un disc basculant pana la 60 de grade fata de planul inelului
c. Valvele Star-Edwards sunt foarte putin stenozante
d. Valvele Saint Jude Medical au un excelent profil hemodinamic
e. Valvele Bjork-Shiley sunt mai putin stenozante decat valvele Starr-Edwards
106
12. Este adevarat despre bioprotezele valvulare:
a. Durata lor este limitata la 8-15 ani
b. Heterogrefele sunt cel mai frecvent utilizate
c. Homogrefele sunt valve prelevate chiar de la pacientul in cauza
d. Bioprotezele stentless nu au armatura
e. Homogrefele proaspete se conserva in azot lichid
13. Sunt indicatii pentru bioproteze:

a. Subiecti > 70 ani
b. Imposibilitatea de a urma tratament cu AVK
c. Hiperparatiroidia
d. Absenta contraindicatiilor pentru AVK
e. Dorinta pacientului
14. Este adevarat despre endocarditele ce complica protezele valvulare:

a. Cele precoce sunt datorate in 50-60% din cazuri bacililor gram negativi
b. Cele precoce necesita terapie agresiva apoi o noua interventie de urgenta
c. Mortalitatea in cele precoce este de 60-70%
d. Cele tardive apar la 6 luni dupa chirurgie
e. In cele tardive localizarea aortica este de 5 ori mai frecventa
15. NU caracterizeaza tromboza protezelor valvulare:

a. Este o complicatie rara b. Ecografia cardiaca gaseste un gradient mediu crescut si
uneori o imagine mobila pediculata atasata valvei
c. Apar de obicei la pacienti cu INR peste valoarea tinta
d. Diagnosticul diferential este in principal dezinsertia de proteza
e. Tromboza completa necesita inlocuire valvulara in extrema urgenta
16. Este adevarat despre accidentele hemoragice sub AVK la pacientii cu proteze
valvulare:
a. Vizeaza in principal purtatorii de bioproteze
b. Incidenta este de 0,6-1% pe pacient/an
c. Este vorba mai ales de hemoragii gastroduodenale
d. Vizeaza pacientii sub anticoagulante
e. Se va avea intotdeauna in vedere diagnosticarea etiologiei subiacente
17. Caracterizeaza degenerescenta bioprotezelor:

a. Imbatranirea tesutului biologic al valvei duce la rigidizarea acestuia
b. Procesul de calcificare determina imposibilitatea rupturii protezei dar si defect de
deschidere
c. Riscul de degenerescenta este de 10% la 8 ani si de 80% la 15 ani
d. Degenerescenta este mai frecventa la subiectii sub 30 de ani care prezinta o anomalie a
metabolismului fosfocalcic
e. Tabloul este frecvent subacut cu aparitia progresiva a unei regurgitari
107
18. Este adevarat despre dezinsertiile de proteza valvulara:
a. Sunt in general precoce
b. Diagnosticul este evocat de suflul de regurgitare
c. Suflul de regurgitare este diastolic pentru mitrala si sistolic pentru aortica
d. Rareori se prezinta acompaniata de hemoliza
e. Tratamentul formelor septice este chirurgical
19. NU caracterizeaza hemoliza extracorpusculara mecanica:

a. Este ilustrata prin aparitia unei anemii minime sau moderate
b. Anemia este caracterizata biologic de hiperbilirubinemie cu prediminanta formei legate
c. Se evidentiaza schizocite pe frotiu
d. Hemoliza este fiziologica daca LDH > 2N
e. Formele evolutive trebuie sa conduca la cautarea unei dezinsertii, tromboze sau
endocardite
20. Caracterizeaza examenul clinic din monitorizarea pacientilor cu proteze valvulare:

a. Examen cardiovascular complet
b. ECG la 2 luni, la 4 luni, la 8 luni si apoi anual
c. Consultatie stomatologica anuala
d. Verificarea existentei unui carnet de purtator de valva
e. Consultatie ORL anuala
21. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:

a. AVC
b. AIT
c. FiA
d. TV
e. ESV
22. Caracterizeaza monitorizarea morfologica a pacientului cu proteza valvulara:

a. Examenul ecografic realizat intre a 6-a si a 12-a saptamana postoperator serveste de
referinta pentru examenele ulterioare
b. Ecografie Doppler la 2 luni, 4 luni, 8 luni apoi o data pe an
c. ETE in mod sistematic pentru bioprotezele mitrale
d. Panoramic dentar annual
e. Radiografie a sinusurilor anuala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – E. 3 – C. 4 – D. 5 – A. 6 – C. 7 – B. 8 –C. 9 – B. 10 – E.
11 – B, D, E. 12 – A, B, D. 13 – A, B, E. 14 – B, C, E. 15 – C, D. 16 – B, C, D, E. 17 – A,
D, E. 18 – A, B, E. 19 – B, D. 20 – A, C, D, E. 21 – A, B, C. 22 – A, D, E.
Complement simplu:
108
1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita infectioasa CU EXCEPTIA:
a. Insuficienta aortica
b. Bioproteze valvulare
c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala
d. Bicuspidie aortica
e. Cardiomiopatie obstructiva
2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei infectioase:

a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler
b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara
c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani
d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara
e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative
3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase:

a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet
b. Apare o suprasarcina volemica cronica
c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor
d. Scade presiunea de umplere
e. Creste debitul sistemic
4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Fals panaritiu Osler
b. Placi Janeway
c. Noduli Roth
d. Purpura petesiala clasic la nivelul fetei
e. Splenomegalie
5. NU caracterizeaza bilantul biologic in diagnosticul endocarditei infectioase:

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii
b. Sistematic, recoltari pe medii speciale (Bartonella, Coxiella)
c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor
d. Proteinurie pe 24h
e. Markeri imunologici de forme subacute
6. Ecografia transtoracica si transesofagiana pot preciza in diagnosticul endocarditei

infectioase CU EXCEPTIA:
a. Caracterul pediculat al vegetatiilor
b. Riscul embolic crescut daca dimensiunea > 8mm
c. Valvulopatia subiacenta
d. Complicatii locale ca abcesul
e. Functia ventriculara stanga
7. Diagnosticul de endocardita infectioasa este posibil daca exista:

a. 2 criterii majore Duke
b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke
109
c. 5 criterii minore Duke
d. 4 criterii minore Duke
e. 1 criteriu major si 1 criteriu minor Duke
8. Sunt microorganisme care daca prezente in hemocultura constituie criteriu major Duke
CU EXCEPTIA:
a. Streptococcus viridans
b. Stafilococcus epidermidis
c. Haemofilus
d. Kingella
e. Coxiella burnetii
9. Sunt criterii minore Duke CU EXCEPTIA:

a. Valvulopatie
b. Febra > 38 de grade
c. Hemoragie intracraniana
d. Factor reumatoid
e. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara
10. NU este factor ecocardiografic de prognostic negativ in endocardita infectioasa:

a. HTAP
b. FEVS scazuta
c. Leziuni sub-aortice
d. Endocardita pe proteza
e. Scurgere aortica voluminoasa
11. Sunt complicatii cardiace ale endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Distructie valvulara
c. Anevrism micotic aortic
d. Abces septal ce determina BAV
e. Infarct miocardic prin embolie coronara
12. NU este cauza de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardita

infectioasa:
a. Persistenta portii de intrare
b. Flebita
c. Abces paravalvular
d. Infectie necontrolata la nivel local
e. Splenomegalie
13. Corespunde tratamentului EI in functie de germeni:

a. Streptococi – Ceftriaxona 4 saptamanai
b. Enterococi – Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani
c. Stafilococi meti-S – Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6 saptamani
110
d. Coxiella burnetti – Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 5 zile
e. Hemoculturi negative – Vancomicina 50 mg/kh/zi 6 saptamani
14. NU corespunde antibioterapiei de prima intentie a EI pe proteza:

a. Streptococi – Gentamiina 3 mg/kg/zi timp de 2 saptamani
b. Stafilococi meti-S – Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani
c. Stafilococi meti-R – Gentamicina 3 mg/kg/zi 6 saptamanai
d. Hemoculturi negative – Rifampicina 6 saptamani
e. Hemoculturi negative – Gentamicina 15 zile
15. Este indicatie de tratament chirurgical la 8 zile in endocardita infectioasa:

a. Insuficienta aortica severa c semne clinice de IVS
b. Insuficienta mitrala severa fara indicatie hemodinamica
c. Abcese de inel sau septale necontrolate
d. Endocardita fungica
e. Endocardita infectioasa mitrala cu risc embolic crescut datorita vegetatiilor > 10 mm
16. Este FALS despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase:

a. Este cea mai importanta
b. Necesita masuri stricte de igiena cum ar fi consultatia stomatologica bianuala
c. Ultimele recomandari merg in directia diminuarii antibioprofilaxiei sistematice la toti
valvularii
d. Pacientii sunt clasati in grupe de risc A, B si C
e. Antibioprofilaxia trebuie sa fie rezervata doar pacientilor din grupa A
17. Urmatoarele cardiopatii fac parte din grupa A de risc pentru endocardita infectioasa:
a. Bioprotezele
b. Protezele mecanice
c. PVM cu IM
d. IA
e. IM
18. Urmatorii streptococi alfahemolitici care pot determina EI sunt negrupabili dupa
Lancefield:
a. Mitis
b. Sanguis
c. Bovis
d. Salivarius
e. Mutans
19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI:

a. Dau forme emboligene
b. Principalii sunt aureus si epidermidis
c. Poarta de intrare ORL sau dentara
111
d. Adeseori rezistenti la antibiotice
e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani
20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK:

a. Haemofilus
b. Actinobacter
c. Cardiobacterium
d. Escherichia
e. Kingella
21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI:

a. Cardiomegalie
b. Fals panaritiu Osler
c. Placi Janeway
d. Noduli Roth
e. Suflu de regurgitare
22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din diagnosticul EI:

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul puseelor febrile si
frisoanelor
b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale
c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor
d. Latex Waaler Rose
e. TFA VDRL
23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de intrare in diagnosticul EI:
a. Examen panoramic dentar
b. Radiografie a sinusurilor
c. CT abdomino-pelvian
d. Scintigrafie cardiaca
e. Body-scanner
24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura:

a. Examen anatomopatologic pozitiv
b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke
c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile
d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke
e. 5 criterii minore Duke
25. Sunt criterii majore Duke:

a. Vegetatie de valva protetica pe ETT
b. Abces de valva protetica pe ETE
c. Ac IgG antifaza I > 1/800
d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara
e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella
112
26. Sunt criterii minore Duke:
a. Toxicomanie i.v.
b. Febra > 38 de grade
c. Hemoragie intracraniana
d. Factor reumatoid
e. Hemoculturi pozitive pentru S. Aureus
27. Urmatorii factori de prognostic negativi ai EI sunt complicatii ale EI:

a. Soc septic
b. Disfunctie severa de proteza
c. Diagnosticare cu intarziere
d. DNID
e. AVC
28. Sunt complicatii neurologice ale EI:

a. Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic
b. Abces cerebral
c. Meningita bacteriana
d. Anevrism micotic cerebral
e. AVC embolic
29. Sunt cauze de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in EI:

a. Alergie la antibiotice
b. Reinoculare prin alta poarta de intrare
c. Embolie septica splenica
d. Glomerulonefrita
e. Limfangita la nivelul portii de intrare
30. Corespunde antibioterapiei de prima intentie in EI cu Coxiella Burnetti pe valva

nativa:
a. Doxiciclina 100 mg x2/zi timp de 18 luni
b. Vancomicina 20 mg/kg/zi timp de 6 saptamani
c. Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni
d. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 18 luni
e. Ceftriaxona 100 mg/zi timp de 18 luni
31. Caracterizeaza antibioterapia de prima intentie in EI cu Stafilococi meti-R pe proteza

valvulara:
a. Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani
b. Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6-8 saptamani
c. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 15 zile
d. Rifampicina timp de 6-8 saptamanai
e. Ceftriaxona timp de 6 saptamani
32. Sunt indicatii pentru tratament chirurgical pe termen mediu in EI:

a. IA severa fara indicatie hemodinamica
113
b. IM severa cu indicatie hemodinamica
c. IM severa fara indicatie hemodinamica
d. Endocardita fungica
e. Abcese de inel sau septale
33. Caracterizeaza antibioprofilaxia endocarditei infectioase:

a. Toti pacientii valvulari trebuie sa primeasca un carnet de profilaxie a EI
b. Se recomanda diminuarea antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii
c. In functie de risc pacientii sunt repartizati in grupe: A, B sau C
d. Antibioprofilaxia se recomanda doar in grupa C – riscul cel mai crescut
e. Se recomanda amoxicilina 2g p.o. inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – D. 3 – A. 4 – D. 5 – B. 6 – B. 7 – E. 8 – B. 9 – E. 10 – D. 11 – C. 12 – E. 13 –
A. 14 – C. 15 – B. 16 – D.
17 – A, B. 18 – A, B,D, E. 19 – A, B, E. 20 – A, C, E. 21 – B, C, D. 22 – A, C, D, E. 23 –
A, B, C, E. 24 – A, B, E. 25 – A, B, C, E. 26 – A, B, C, D. 27 – A, C, E. 28 – A, B, C, E.
29 – A, C, D. 30 – A, C. 31 – B, C, D. 32 – A, C. 33 – A, B, E.
Complement simplu:
1. Durerea din pericardita are urmatoarele caracteristici CU EXCEPTIA:

a. Precordiala
b. Iradianta
c. Constrictiva
d. Insensibila la trinitrina
e. Calmata in pozitie sezanda
2. Caracterizeaza frecatura pericardica:

a. Zgomot profund, sistolic
b. Constanta
c. Auzit mai bine in pozitie sezanda
d. Dispare in apnee
e. Foarte putin variabila in timp
3. NU sunt elemente ECG in pericardita acuta:

a. Microvoltaj
b. Alternanta electrica
c. Subdenivelare ST cu semn in oglinda
e. Tahicardie sinusala
4. Sunt elemente ecocardiografice de confirmare a diagnosticului de pericardita acuta:

a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
114
b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular
c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare
d. Tulburare a cineticii segmentare
e. Tumora pericardica
5. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute:

a. Serologie HIV
b. Bilant tiroidian
c. Enzime pancreatice
d. Dozarea markerilor tumorali
e. Diagnosticarea tuberculozei
6. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala CU EXCEPTIA:

a. Infectie ORL banala in zilele precedente
b. Recidive frecvente
c. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare
d. Constituire lenta, diagnosticata de obicei in stadiul de tamponada
e. Determinata de virusi hepatitici
7. Sunt cauze rare de pericardita CU EXCEPTIA:

a. Tuberculoza
b. Lupus
c. HIV
d. RAA
e. Radioterapia
8. Urmatoarea afirmatie despre tratamentul simptomatic al pericarditei acute este FALSA:

a. Se recomanda concediu medical 15 zile
b. Se recomanda aspirina 3 grame in primele 7 zile
c. Se recomanda aspirina 1 gram in a 3-a saptamana
d. Se recomanda tratament anticoagulant
e. Se recomanda control clinic, explorari biologice si ecografic la sfarsitul tratamentului
9. Caracterizeaza miopericardita:
a. Se prezinta ca o pericardita maligna cu soc cardiogen
b. Apar unde Q de necroza
c. Nu apar tulburari de cinetica
d. Ecografia este examenul de electie pentru diagnostic
e. Tratamentul consta in grefa in urgenta
10. Sunt semne clinice caracteristice tamponadei CU EXCEPTIA:

a. Soc cardiogen
b. Fara semne de EPA
c. Semne stangi majore
d. Puls paradoxal Kussmaul
e. Scadere a presiunii arteriale in timpul inspiratiei > 10 mmHg
115
11. NU este adevarat despre tratamentul tamponadei:
a. Se va respecta pozitia semisezanda
b. Se va opri orice tratament anticoagulant
c. Drenaj chirurgical in urgenta
d. Punctie pericardica supraxifoidiana in asteptarea drenajului
e. Se va evita culcarea pacientului
12. Sunt criterii diagnostice ecografice pentru pericardita cronica constrictiva CU

EXCEPTIA:
a. Adiastolie a cavitatilor cardiace
b. Ingrosare pericardica
c. Revarsat pericardic absent
d. Revarsat pericardic putin abundent
e. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare
13. Caracterizeaza durerea pericardica in pericardita acuta:

a. Iradianta
b. Precordiala
c. Constrictiva
d. Sensibila la trinitrina
e. Intensificata in decubit
14. Caracterizeaza sindromul infectios din pericardita acuta:

a. Febra
b. Astenie
c. Artralgii
d. Mialgii
e. Scadere ponderala
15. NU este semn de tamponada in pericardita acuta:

a. Insuficienta cardiaca dreapta
b. Insuficienta cardiaca stanga
c. Semne de soc
d. EPA
e. Puls paradoxal
16. Sunt stadii caracteristice ECG in evolutia pericarditei acute:

a. Supradenivelare ST cu semn in oglinda, convexa in sus
b. Normalizare ST cu aplatizare a undelor T
c. Negativare a undelor T
d. Normalizare a undelor T
e. Persistenta supradenivelarii ST
116
17. Sunt elemente caracteristice ECG in pericardita acuta:
a. Microvoltaj constant
b. Alternanta electrica
c. Subdenivelare a PQ
d. Bradicardie sinusala
e. ESV
18. Urmatoarele elmente radiografice apar in pericardita acuta:

a. Cardiomegalie in ceainic
b. Cardiomegalie in carafa
c. Calcificari pleurale
d. Opacifiere a sacului pericardic
e. Revarsat pleural
19. Sunt criterii etiologice in ecografia cardiaca din pericardita acuta:

a. Spatiu lipsit de ecouri in jurul cavitatilor cardiace
b. Jena la umplerea cavitatilor drepte cu cinetica anormala a septului interventricular
c. Variatii respiratorii ale fluxurilor transvalvulare
d. Tulburare a cineticii segmentare
e. Tumora pericardica
20. Sunt explorari biologice sistematice in diagnosticul pericarditei acute:

a. Serologie HIV
b. Enzime pancreatice
c. Bilant tiroidian
d. Diagnosticarea unei afectiuni autoimune
e. IDR
21. Urmatorii virusi sunt incriminati in pericardita acuta:

a. Coxsackie
b. Paragripal
c. VZV
d. Virusi hepatitici
e. Adenovirus
22. Caracterizeaza pericardita acuta de etiologie virala:

a. Cauza rara
b. Infectie ORL banala in zilele precedente
c. Diagnosticat in faza de tamponada datorita evolutiei subacute
d. Evolutie favorabila sub antiinflamatoare
e. Recidive frecvente
23. Sunt elemente caracteristice ale pericarditei acute de etiologie neoplazica:

a. Constituire lenta, putin zgomotoasa
b. Diagnosticata adeseori in stadiul de tamponada
c. Tratamentul consta in drenajul pericardic
117
d. Evocatoare este imunodepresia
e. Este o cauza foarte rara
24. NU caracterizeaza pericardita acuta de etiologie tuberculoasa:

a. Debut brutal cu durere constrictiva pe fond de dispnee agravata recent
b. Tratament cu corticoizi pentru diminuarea riscului de evolutie spre pericardita cronica
constrictiva
c. Tratamentul consta in drenajul pericardic
d. Diagnosticul de certitudine se face pe analiza lichidului pericardic
e. Este o cauza frecventa
25. Sunt cauze rare de pericardita:

c. Pancreatita acuta
d. RAA
e. Lupus
26. Sunt elemente de tratament simptomatic al pericarditei acute:

a. Paracetamol in caz de durere sub aspirina
b. Aspirina 2 g in primele 7 zile
c. Aspirina 1 gram in saptamana a 3-a
d. Concediu medical 7 zile
e. Oprirea anticoagulantelor
27. Caracterizeaza tamponada cardiaca:

a. Caracterul compresiv al revarsatului tine de volumul acestuia
b. Exista semne de EPA
c. Hemopericardul este o posibila etiologie
d. Exista semne drepte majore
e. Aspect ecografic de adiastolie
28. NU caracterizeaza tratamentul tamponadei din pericardita acuta:

a. Se va institui tratament anticoagulant
b. Se va respecta pozitia in decubit
c. Se va efectua punctie pericardica subxifoidiana in asteptarea drenajului
d. Drenaj chirurgical in urgenta
e. Umplere vasculara prin solutii coloidale
29. Caracterizeaza pericardita cronica constrictiva:

a. Complicatie frecventa
b. Reprezinta constrictia cavitatilor cardiace stangi si apoi drepte prin fibroza pericardica
c. Frecvent de origine tuberculoasa
d. Frecvent de origine postradioterapeutica
e. Frecvent de origine postoperatorie
118
30. Urmatoarele variante reprezinta tratamentul preventiv al pericarditei cronice
constrictive:
a. Drenajul in stadiul acut
b. Drenajul in stadiul cronic
c. Corticoizi
d. Colchicina
e. Aspirina
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – C. 3 – C. 4 – A. 5 – A. 6 – D. 7 – C. 8 – D. 9 – B. 10 – C. 11 – D. 12 – E.
13 – B, C, E. 14 – A, B, C, D. 15 – B, D. 16 – B, C, D. 17 – B, C. 18 – A, B, C, E. 19 –
D, E. 20 – A, E. 21 – A, D, E. 22 – B, D, E. 23 – A, B, C. 24 – A, C, E. 25 – A, C, D, E.
26 – A, C, E. 27 – A, C, D, E. 28 – A, B. 29 – C, D, E. 30 – A, C.
Complement simplu:
1. Este etiologie a insuficientei aortice congenitale:

a. Boala anuloectazianta
b. Bicuspidia aortica
c. Sifilis
d. Takayasu
e. Crohn
2. Cea mai frecventa etiologie a insuficientei aortice cronice la pacientii intre 40-60 ani
din tarile industrializate este:
a. Endocardita subacuta
b. Reumatismul
c. HTA severa
d. Boala degenerativa sau distrofica
e. Aortita sifilitica
3. Urmatoarele sunt cauze de aortite CU EXCEPTIA:

a. Boala Takayasu
b. Boala Crohn
c. Sindrom Laubry-Pezzi
d. Sifilis
e. Spondilartrita anchilozanta
4. Urmatoarele sunt caracteristici ale leziunilor valvulare din EI acuta cu insuficienta

aortica acuta CU EXCEPTIA:
a. Leziuni complexe
b. Leziuni vegetative
c. Perforatii ale sigmoidelor
119
d. Abcese ale sinusurilor valsalva
e. Abcese ale septului interventricular
5. Este consecinta a insuficientei aortice acute:

a. Dilatare a ventriculului stang
b. Supraincarcare volumetrica diastolica
c. Hipertrofie compensatoare a VS
d. Hipertrofie compensatoare a VD
e. EPA
6. Sunt elemente in auscultatia insuficientei aortice CU EXCEPTIA:

a. Suflu telediastolic fin cu maxim in focarul aortic
b. Pistol-shot mezosistolic
c. Suflu diastolic Flint
e. Suflu protodiastolic aspirativ aortic
7. NU caracterizeaza hiperpulsatilitatea arteriala:

a. Semnul Musset
b. Marirea presiunii arteriale diferentiale
c. Semnul Faget
d. Semnul Quincke
e. Hippus pupilar
8. Metoda ecografica PISA masoara in diagnosticul insuficientei aortice urmatoarele CU

EXCEPTIA:
a. Timpul de semi-descensiune
b. Viteza protodiastolica in istmul aortic
c. Largime jetului la origine
d. Suprafata orificiului regurgitant
e. Volumul regurgitat la fiecare diastola
9. Intra in bilantul preoperator CU EXCEPTIA:

a. Coronarografie la femeile la menopauza
c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice
d. Arteriografie in caz de dilatare a aortei descendente
e. Consultatie de anestezie
10. Prognosticul de supravietuire al unui pacient asimptomatic cu insuficienta aortica

este:
a. 70% la 10 ani
b. 75% la 15 ani
c. 80% la 5 ani
d. 90% la 5 ani
e. 50% la 10 ani
120
11. Sunt complicatii ale insuficientei aortice CU EXCEPTIA:
a. Pericardita
c. Tulburari de ritm supraventriculare
d. Tulburari de ritm ventriculare
e. Moarte subita
12. NU este criteriu pentru interventia Bentall in insuficienta aortica:

a. DTSVS > 50 mm
b. DTDVS > 70 mm
c. Aorta descendenta dilatata > 50 mm
d. Aorta ascendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan
e. FEVS < 50%
13. Este adevarat despre boala degenerativa sau distrofica a valvei aortice:
a. Cea mai frecventa etiologie in tarile neindustrializate
b. Afecteaza mai frecvent pacientii intre 40 si 60 de ani
c. Insuficienta aortica impreuna cu dilatarea aortei descendente constituie boala
anuloectazianta
d. Se poate incadra in cadrul bolii Marfan
e. Consta in afectarea distrofica a valvei aortice
14. Sunt etiologii pentru aortite:

a. Sindrom Laubry-Pezzi
b. Boala Crohn
c. LES
d. Sindrom Marfan
e. Boala Takayasu
15. Insuficienta aortica acuta prin disectie aortica apare pe urmatoarele terenuri:
a. HTA
b. Sindrom Marfan
d. Lupus e. Sifilis
16. Sunt consecinte ale regurgitarii aortice:

a. Dilatare a ventriculului stang
b. Dilatare a atriului stang
c. Supraincarcare volumetrica diastolica a VS
. Hipertrofie compensatoare a VS
e. Dilatare compensatoare a VS
17. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei aortice:

a. Dispnee
121
b. Fatigabilitate la effort
c. Angor functional
d. Sincopa
e. Lipotimie
18. Sunt caracteristici auscultatorii ale insuficientei aortice:

a. Pistol-shot mezosistolic
b. Suflu telediastolic in focarul aortic
c. Suflu diastolic Flint in focarul aortic
e. Galop telediastolic
19. Sunt semne de hiperpulsatilitate arteriala in insuficienta aortica:

a. Marirea presiunii arteriale diferentiale
b. Semnul Musset
c. Semnul De Bakey
d. Semnul Faget
e. Hippus pupilar
20. Caracterizeaza ECG in insuficienta aortica:

a. SV1 + RV5 > 35mm
b. Inversarea undelor T in V5 V6
c. SV1 + RV4 > 35 mm
d. Subdenivelare orizontala ST
e. Deviatie axiala dreapta
21. Este adevarat despre ecografia Doppler transtioracica in insuficienta aortica:

a. Poate diagnostica insuficienta dar nu si etiologia
b. Poate determina rasunetul insuficientei – dilatare de ventricul stang
c. Poate diagnostica alte valvulopatii coexistente
d. Poate aprecia existenta regurgitarii dar nu o poate masura
e. In caz de suspiciune de endocardita se va recomanda ecografia transesofagiana
22. Caracterizeaza biantul preoperator in insuficienta aortica:

a. Coronarografie sistematic inaintea interventiei
c. Cautarea focarelor ORL si stomatologice
d. Scintigrafie pentru calcularea fractiei de regurgitare
e. Consultatie de anestezie
23. Sunt complicatii ale insuficientei aortice:

a. Tulburari de ritm supraventriculare
b. Tulburari de ritm ventriculare
c. Endocardita
d. Pericardita
e. Moarte subita
122
24. Tratamentul medicalin insuficienta aortica consta in:
a. Diuretice in caz de semne congestive
b. Inhibitori calcici cu actiune periferica
c. IEC
d. Betablocante in boala Marfan
e. ARA II
25. Se indica tratamentul medical in insuficienta aortica asimptomatica daca:

a. DTSVS = 20 mm/m2 SC
b. DTDVS = 80 mm
c. FEVS = 55%
d. Aorta descendenta dilatata > 45 mm in caz de marfan
e. FEVS = 50%
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – D. 3 – C. 4 – B. 5 – E. 6 – A. 7 – C. 8 – B. 9 – D. 10 – E. 11 – A. 12 – C.
13 – B, D, E. 14 – B, C, E. 15 – A, B. 16 – A, C, D. 17 – A, B, C. 18 – A, D. 19 – A, B, E.
20 – A, B. 21 – B, C, E. 22 – B, C, E. 23 – A, B, C, E. 24 – A, B, C, D. 25 – A, C, E.
Complement simplu:
1. Este adevarat despre insuficienta mitrala cronica reumatismala:

a. Cea mai frecventa, afecteaza barbatii varstnici
b. Este frecvent asociate unei stenoze si altor valvulopatii
c. Afecteaza frecvent femeia tanara
d. Consta in defect de coaptare a valvelor prin tractiunea cordajelor
e. Valvele sunt fine, pelucide
2. NU caracterizeaza boala Barlow:

a. Afecteaza femeia tanara
b. Degenerescenta mixoida a valvelor
c. Valvele prolabeaza in atriul stang
d. Cordaje ingrosate
e. Valve ingrosate
3. Sunt etiologii ale insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Marfan
b. Boala Takayasu
c. CMHO
d. Sindrom Elher-Danlos
e. Mixom al atriului stang
4. Este etiologie a insuficientei mitrale acute:

a. Infarctul miocardic inferior
123
b. Infarctul miocardic lateral
c. Infarctul miocardic bazal
d. Infarctul miocardic posterior
e. Infarctul miocardic anterior
5. Este adevarat despre fiziopatologia insuficientei mitrale cronice:

a. Determina insuficienta cardiaca dreapta
b. Ventriculul stang se rigidizeaza
c. In timpul sistolei sangele ajunge in mod retrograd in atriul drept
d. Ventriculul stang se hipertrofiaza compensator
e. Regurgitarea atriala determina hipertrofie atriala
6. Sunt semne functionale in diagnosticul insuficientei mitrale CU EXCEPTIA:

a. Dispnee
b. Durere toracica
c. Edeme ale membrelor inferioare
d. Hepatalgii
e. Splenomegalie
7. NU sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:

a. Soc in dom
b. Suflu protodiastolic maximal in focrul mitral
c. Semne de HTAP
d. Turgescenta jugulara
e. Click mezosistolic specific bolii Barlow
8. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul insuficientei mitrale CU

EXCEPTIA:
a. Arc mediu stang convex
b. Micsorare a arcului inferior stang
c. Dedublare a conturului arcului inferior drept
d. Calcificari valvulare
e. Revarsat pleural bilateral
9. Este adevarat despre ecografia Doppler color in diagnosticul insuficientei mitrale CU

EXCEPTIA:
a. Determina profunzimea regurgitarii mitrale
b. Determina directia jetului regurgitant in venele pulmonare
c. Masoara presiunea arteriala pulmonara sistolica pornind de la jetul insuficientei
tricuspide
d. Masoara largimea jetului la origine
e. Determina zona de convergenta, volumul regurgitant si fractia de regurgitare
10. NU caracterizeaza cateterismul cardiac stang in diagnosticul insuficientei mitrale:

a. Cuantifica regurgitarea mitrala
b. Cuantifica dilatarea atriului stang
124
c. Masoara volumul si fractia de ejectie ventriculare stangi
d. Masoara presiunea telediastolica in ventriculul stang
e. Cauta unda V pulmonara
11. Are indicatie chirurgicala insuficienta mitrala cronica organica severa asimptomatica
cu:
a. FEVS = 65%
b. DTSVS = 50 mm
c. PAPs 45 mmHg in repaus
d. FEVS = 60%
e. DTSVS = 35 mm
12. Caracterizeaza insuficienta mitrala cronica degenerativa:

a. Este cea mai frecventa
b. Afecteaza varstnicii
c. Valvele sunt ingrosate, redundante
d. Cordajele sunt ingrosate, retractate
e. Comisurile fuzioneaza
13. Este caracteristic insuficientei mitrale cronice reumatismale:

a. Valve ingrosate, calcificate
b. Comisuri fuzionate
c. Asociaza frecvent o stenoza mitrala
d. Degenerescenta mixoida a valvelor
e. Cordaje alungite
14. Sunt cauze de insuficienta mitrala acuta:

a. Infarctul inferior
b. Infarctul anterior
c. Traumatism toracic
d. Ruptura de cordaj
e. Fibroza ischemica a pilierului valvei mitrale mici
15. Este adevarat despre clasificarea Carpentier:

a. Tip 1 – insuficienta mitrala functionala
b. Tip 2 – Insuficienta mitrala restrictiva
c. Tip 3 – Joc valvular limitat cu o inchidere insuficienta in sistola
d. Tip 1 – Amplitudinea miscarilor valvelor este crescuta
e. Tip 2 – Prolaps valvular
16. Sunt afirmatii adevarate despre fiziopatologia insuficientei mitrale acute:

a. Presiunea capilara pulmonara creste brutal
b. Apare EPA
c. Apare insuficienta caradiaca dreapta
125
d. Ventriculul stang se dialata dar nu se hipertrofiaza compensator
e. Atriul stang se dialata
17. Sunt semne functionale care pot apare in diagnosticul insuficientei mitrale:
a. Palpitatii
b. Hepatalgii
c. Splenomegalie
d. Turgescenta jugulara
e. Hemoptizii
18. Sunt semne fizice in diagnosticul insuficientei mitrale:

a. Soc in dom
c. Galop protodiastolic
d. Suflu holosistolic in jet de vapori
e. Z2 pulmonar intarit
19. Caracterizeaza insuficienta mitrala prin ruptura de cordaj:

a. Pocnitura in piept asociata unei dureri scurte
b. Semne de lupus
c. Efort in antecedente
d. Dispnee
e. EPA
20. Sunt elemente ECG in diagnosticul insuficientei mitrale:

a. P > 0,12 s
b. P bifida in V1
c. P bifazica in DII
d. Indice Sokolow > 35mm
e. Fibrilatie sau flutter atrial
21. Ecografia cardiaca bidimensionala si TM evidentiaza in diagnosticul insuficientei

mitrale:
a. Dimensiunea cavitatilor drepte
b. Suprafata regurgitarii mitrale
c. FEVS
d. Largimea jetului la origine
e. Morfologia aparatului valvular si subvalvular
22. Caracterizeaza cateterismul stang in diagnosticul insuficientei mitrale:

a. Masoara PAP
b. Cuantifica regurgitarea mitrala
c. Masoara dilatarea AS
d. Cauta unda V pulmonara
e. Masoara FEVS
126
23. Sunt complicatii ale insuficientei mitrale:
a. Firbrilatia atriala
b. Blocuri nodale
c. Endocardita bacteriana
d. Insuficienta cardiaca dreapta
e. Insuficienta cardiaca stanga
24. Caracterizeaza tratamentul medical al insuficientei mitrale:

a. Angioplastie coronariana in cele ischemice
b. Tratamentul insuficientei cardiace
c. Tratamentul fibrilatiei atriale
d. Profilaxia endocarditei
e. Plastie mitrala cand aparatul subvalvular nu e lezat
25. Implica tratamentul medical al insuficientei mitrale cronice organice severe

asimptomatice:
a. DTSVS = 40 mm
b. FEVS = 55%
c. PAPs = 55 mmHg
d. FiA
e. DTSVS = 45 mm
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – A. 6 – E. 7 – B. 8 – B. 9 – C. 10 – E. 11 – B.
Complement multilplu:
12 – A, B. 13 – A, B, C. 14 – A, C, D, E. 15 – A, C, E. 16 – A, B. 17 – A, B, E. 18 – A, D,
E. 19 – A, C, D, E. 20 – A, D, E. 21 – A, C, E. 22 – B, C, E. 23 – A, C, D, E. 24 –A, B, C,
D. 25 – A, E.
Complement simplu:
1. Este etiologie a stenozei aortice CU EXCEPTIA:

a. Boala Monckeberg
b. Bicuspidia aortica
d. RAA
e. Stenoza subvalvulara congenitala
2. Este adevarat despre boala Monckeberg:

a. Sunt prezente calcificari ale valvelor
b. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie
c. Asociata frecvent unei dilatoari a aortei ascendente
d. Este congenitala
e. Afecteaza cu precadere subiectii tineri intre 20-30 ani
127
3. Este aevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:
a. Suprafata normala este de aproximatov 4 cm2
b. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2
c. Stenoza stransa se refera la suprafete mai mici de 1 cm2/m2
d. Stenoza constituie un obstacol fata de ejectia in ventriculul stang
e. Stenoza provoaca o crestere a presarcinii
4. NU este adevarat despre fiziopatologia stenozei aortice:

a. Apare hipertrofie ventriculara stanga compensatoare
b. Apare un gradient intre ventriculul stang si aorta
c. Pentru un debit cardiac scazut o stenoza stransa antreneaza un gradient mediu VS/Ao
de 40-50 mmHg
d. Debitul cardiac creste insuficient la efort
e. Angorul se explica prin debit insuficient la efort
5. Sunt posibile semne functionale in diagnosticul stenozei aortice CU EXCEPTIA:

a. Angor
b. Sincopa precedata de senzatie de val in fata ochilor
c. Dispnee
d. Lipotimie
e. Palpitatii
6. Caracterizeaza ausculatia stenozei aortice:

a. Suflu protodiastolic fin, dulce, aspirativ, maxim in focarul aortic
c. Galop protodiastolic
d. Zgomot 2 abolit
e. Suflu diastolic Flint in focarul mitral
7. Caracterizeaza radiografia toracica in diagnosticul stenozei aortice:

a. Inima de volum normal
b. Calcificare a inelului mitral
c. Dilatarea ventriculului stang – largirea arcului inferior stang
d. Dilatarea atriului stang – arc mediu stang convex si dedublarea contrurului arcului
inferior drept
e. Cardiomegalie cu index cardiotoracic peste 0,5
8. Sunt elemente ale diagnosticului ecografic in stenoza aortica CU EXCEPTIA:

a. FEVS este mult timp conservata
b. Calculeaza suprafata aortica prin ecuatia de continuitate
c. Calculeaza volumul regurgitat diastolic
d. Observa dilatarea aortei initiale
e. Observa afectarea reumatismala a valvei
9. Sunt complicatii ale stenozei aortice CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta cardiaca
128
b. Moarte subita
c. Tulburari de conducere de grad inalt
d. Tulburari de ritm supraventriculare sau venriculare
e. Disectia aortei ascendente
10. Sunt indicatii de protezare a stenozei aortice in urma probei ECG de efort CU
EXCEPTIA:
a. Aparitia simptomelor
b. Crestere < 20 mmHg a TAs la efort
c. Supradenivelare ST marcata > 2mm
d. Aritmie ventriculara – TV > 4 ESV consecutive
e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
11. NU este caracteristic bolii Monckeberg:

a. Este cauza cea mai frecventa la pacientii de varsta medie
b. Cauza cea mai frecventa la subiectii tineri 20-30 ani
c. Cauza cea mai frecventa la subiectii peste 75 ani
d. Calcificari valvulare
e. Calcificari ale inelului aortic
12. Este adevarat despre stenoza aortica datorita RAA:

a. De obicei asociata cu o insuficienta
b. Comisuri fuzionate
c. Cauza cea mai frecventa la subiectii de varsta medie 50-60 ani
d. Asociata frecvent unei dilatari a aortei ascendente
e. In diminuare in ultimii 20 de ani
13. Urmatoarele valori corespund stenozei aortice stranse:

a. 3 cm2
b. 0,9 cm2
c. 0,9 cm2/m2
d. 0,5 cm2
e. 0,5 cm2/m2
14. Sunt consecinte in amonte ale stenozei aortice:

a. Edem pulmonar
b. Angor
c. Debit cardiac insuficient la efort
d. Dilatarea urechiusei stangi
e. Hipertrofie ventriculara stanga compensatoare
15. Sunt semne functionale ale stenozei aortice:

a. Claudicatie
b. Angor
129
c. Dispnee
d. Palpitatii
e. Lipotimie
16. NU caracterizeaza auscultatia cardiaca in stenoza aortica:

a. Zgomot 2 abolit
b. Galop protodiastolic
c. Pistol-Shot
d. Suflu holosistolic in jet de vapori in focarul aortic
e. Suflu mezosistolic ejectional in focarul aortic
17. Caracterizeaza ECG in stenoza aortica:

a. Indice Sokolow > 35
b. P > 0,12 s
c. Inversarea undelor T in V5 si V6
d. Deviatie axiala stanga
e. BRS incomplet
18. Sunt semne radiografice caracteristice stenozei aortice:

a. Dilatare a aortei initiale
b. Calcificari frecvente ale inelului aortic
c. Dilatarea atriului stang: arc mediu stang convex si dedublare a contrurului arcului
inferior drept
d. Dilatare a ventriculului stang: cardiomegalie si largire a arcului inferior stang
e. Index cardiotoracic peste 0,5
19. Ecografia in stenoza aortica NU indica:

a. FEVS mult timp conservata
b. Suprafata orificiului regurgitant
c. Dilatare a aortei initiale
d. Calculul suprafetei aortice
e. Cartografia fluxului regurgitant in Doppler
20. ETE se recomanda in stenoza aortica daca se constata:

a. Suspiciune de endocardita
b. Slaba ecogenitate
c. Polivalvulopatie
d. Suspiciune de afectare TBC
e. Bilant preoperator
21. Cateterismul cardiac permite in stenoza aortica:

a. Masurarea gradientului presiunii sistolice intre VS si Aorta initiala
b. Masurarea suprafetei aortice prin formula Gorlin
c. Evaluarea functiei ventriculare stangi si a cineticii segmentare
d. Dilatarea aortei ascendente prin angiografie suprasigmoidiana
e. Calcularea PISA
130
22. Este adevarat despre prognosticul stenozei aortice:
a. Supravietuire medie timp de 10 ani in caz de angor
b. Supravietuire medie 3 ani in caz de sincopa
c. Supravietuire medie 1 an in caz de insuficienta cardiaca
d. Supravietuire medie 5 ani in caz de sincopa
e. Supravietuire medie 5 ani in caz de angor
23. Sunt indicatii chirurgicale pentru stenoza aortica stransa asimptomatica:

a. FEVS = 65%
b. FEVS = 55%
c. Calcificari aortice moderate
d. Vmax aortica > 0,3m/sec/an
e. FEVS = 50%
24. Urmatoarele modificari la testul de efort al unui pacient cu stenoza aortica stransa
asimptomatica sunt indicatii chirurgicale:
a. Aparitia simptomelor
b. Cresterea TA cu 30 mmHg
c. Supradenivelare ST marcata > 2mm
d. Aritmie ventriculara – TV > 4 ESV consecutive
e. Imposibilitatea de a atinge 80% din FMT
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – A. 3 – B. 4 – C. 5 – D. 6 – D. 7 – A. 8 – C. 9 – E. 10 – C.
11 – A, B. 12 – A, B, E. 13 – B, D, E. 14 – A, D, E. 15 – B, C, D. 16 – B, C, D. 17 – A, E.
18 – A, B. 19 – B, E. 20 – A, B, C, E. 21 – A, B, C, D. 22 – B, E. 23 – C, D. 24 – A, D, E.
Complement simplu:
1. Sunt factori favorizanti pentru varice CU EXCEPTIA:

a. Varsta
b. Obezitatea
c. Consumul de alcool
d. Sarcina cu simptome din primul trimestru
e. Ereditatea
2. Referitor la fiziopatologia varicelor, returul venos NU este asigurat prin:

a. Continenta valvulelor
b. Presiunea reziduala retelei venoase
c. Pompa musculara surala
d. Apasarea boltei plantare
e. Presiunea negativa generata de respiratie
131
3. Cele mai frecvente varice sunt:
a. Varicele esentiale
b. Varicele postflebitice
c. Varicele congenitale cu agenezie a venelor profunde
d. Varicele datorate compresiei pelvine tumorale
e. Varice de alt tip
4. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor CU EXCEPTIA:

a. Apasare in ortostatism
b. Senzatie de furnicaturi ale gambelor care obliga la miscare
c. Claudicatia venoasa
d. Limitarea vitezei mersului
e. Jena legata de aspect
5. NU caracterizeaza examenul fizic in insuficienta venoasa cronica:

a. Se cauta tulburari trofice asociate
b. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin tehnica Schwartz
c. Incontinenta valvelor va fi evaluata prin proba Trendelenburg
d. Se palpeaza pulsurile distale
e. Edemul este specific insuficientei venoase
6. Se recomanda examinarea Doppler venoasa a membrelor inferioare in urmatoarele

cazuri CU EXCEPTIA:
a. In cadrul unui bilant preoperator
b. In cadrul unui bilant prescleroza
c. In prezenta unui edem voluminos ce face examenul clinic dificil
d. In prezenta ulcerelor membrelor inferioare
e. Pentru a confirma si localiza o tromboza venoasa
7. NU sunt tulburari trofice ca urmare a insuficientei venoase cronice:

a. Eczema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase
b. Dermita ocra
c. Atrofia Killian
d. Ulcer varicos
e. Telangiectazii ale plexului venos sub-papilar al dermului superficial
8. NU caracterizeaza ulcerul varicos:

a. Dimensiuni reduse
b. Margini netede
c. Sediu maleolar intern
d. Fond curat
e. Putin dureros
9. Sunt tratamente medicale ale varicelor CU EXCEPTIA:

a. Benzi de contentie
b. Drenare posturala
132
c. Cure termale
d. Scleroza cu agenti fizici
e. Scleroza cu laser
10. Este adevarat despre insuficienta venoasa cronica:

a. Este o disfunctie a sistemului venos prin incompetenta valvulara
b. IVC este o cauza a varicelor
c. IVC poate fi esentiala
d. IVC poate fi dobandita
e. Varicele afecteaza mai mult femeile decat barbatii
11. Sunt factori favorizanti pentru IVC:

a. Varsta
b. Obezitatea
c. Alcoolul
d. Tututnul
e. Ereditatea
12. Este adevarat despre fiziopatologia IVC:

a. Reteaua venoasa se imparte in profunda si superficiala
b. Reteaua superficiala e formata din safena si tibiale
c. Anastomoza dintre retele este asigurata de venele comunicante
d. Reteaua profunda e alcatuita din trei etaje: sural, femural si inghinal
e. Etajul sural contine si trunchiul tibioperonier
13. Returul venos al membrelor inferioare este asigurat prin:

a. Incontinenta valvulelor
b. Presiunea reziduala retelei venoase
c. Pompa musculara femurala
d. Apasarea boltei plantare
e. Presiunea negativa generata de respiratie
14. Sunt etiologii ale varicelor:

a. Varice esentiale
b. Varice flebitice
c. Varice congenitale
d. Varice ortostatice
e. Varice din insuficienta cardiaca
15. Sunt semne functionale in diagnosticul varicelor:

a. Jena legata de aspect
b. Greutate, apasare, oboseala in ortostatism
c. Senzatie de furnicaturi a gambelor care obliga pacientul sa le miste
133
d. Claudicatie venoasa
e. Eczema cu prurit
16. NU corespunde examenului fizic in diagnosticul varicelor:

a. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin proba Trendelenburg
b. Evaluarea incontinentei valvulare se face prin tehnica Schwartz
c. Sunt evaluate pulsurile arteriale distale
d. Edemul apare de obicei tardiv
e. Edemul este specific insuficientei venoase
17. Corespunde clasifcarii Porter pentru IVC:

a. Clasa 0 – IVC minora
b. Clasa 2 – IVC moderata
c. Clasa 3 – Tulburari trofice majore cu ulcere
d. Clasa 1 – Tulburari trofice evidente fara ulcer
e. Clasa 0 – Semne functionale de staza venoasa
18. Sunt caracteristici ale flebitei superficiale:

a. Roseata si caldura localizate in fata cordonului venos indurat
b. Dermita ocra
c. Exema cu prurit si leziuni eritemato-scuamoase
d. Pielea este fibroasa si indurata
e. Se trateaaza cu AINS
19. Caracterizeaza ulcerul varicos:

a. Unic
b. De mici dimensiuni
c. Cu margini netede
d. Cu fond curat
e. De obicei dureros
20. Sunt masuri generale in tratamentul IVC:

a. Scaderea ponderala
b. Evitarea clinostatismului prelungit
c. Evitarea incalzirii prin pardoseala
d. Vaccinarea antitetanica
e. Evitarea mersului pe jos
21. Reprezinta tratamentul medical al varicelor:

a. Cure termale
b. Benzi de contentie
c. Drenaj postural nocturn
d. Vaccinarea antitetanica
e. Stripping al safenei interne
134
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – E. 6 – C. 7 – D. 8 – A. 9 – B.
10 – A, C, D. 11 – A, B, E. 12 – A, D, E. 13 – D, E. 14 – A, C. 15 – A, B, C, D. 16 – D, E.
17 – B, C. 18 – A, E. 19 – A, C, D. 20 – A, C, D. 21 – A, B.
Complement simplu:
1. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa
administrarea de trombolitice:
a. Continuarea trombolizei
b. Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata
c. Umplere vasculara
d. Transfuzie
e. Tratamentul leziunii hemoragice
2. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:

a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ
b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata
c. Nu este influentat de varsta, doar de doza
d. Este crescut in insuficienta cardiaca
e. Este independent de complianta la tratament
3. NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa administrare de heparina:

a. Tratament simptomatic
b. Se va verifica TCA
c. Se va verifica activitatea anti Xa
d. Se va opri administrarea de heparina
e. Se va adapta tratamentul
4. Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2:

a. > 100 000 tr/ml
b. Progresiva
c. Benigna
d. Asimptomatica
e. Rara
5. Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA:

a. Oprirea imediata si definitiva a heparinei
b. Dozarea zilnica a trombocitelor
c. Confirmarea biologica a alergiei
d. Continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune
e. Administrare de antitrombina
135
6. Este caracteristic preventiei TIH CU EXCEPTIA:
a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW
b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW
c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 2
d. Continuare precoce cu AVK chiar din ziua 1-2
e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament
7. Caracterizeaza riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:

a. 0,5% hemoragii mortale/pacient/an
b. Este mai important la pacientii la care se vizeaza un INR intre 2 si 3
c. Frecvent legat de o neadministrare la timp a dozei
d. Scade cu durata tratamentului datorita cresterii tolerantei
e. Este crescut in insuficienta cardiaca
8. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa
administrarea de AVK:
a. Diminuare a AVK
b. Hemostaza chirurgicala, endoscopica sau endovasculara
c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie
d. Fractia PPSB uman
e. Vitamina K p.o.
Complement multiplu
9. Caracterizeaza tratamentul hemoragiilor minore ca urmare a administrarii de

trombolitice:
b. Contrinuarea trombolizei
c. Oprirea altor anticoagulante
d. Tratamentul leziunii hemoragice
e. Administrare de acid tranexamic
10. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:

a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ
b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata
c. Creste cu durata tratamentului
d. Creste cu varsta
e. Este crescut in insuficienta cardiaca
11. Caracterizeaza atitudinea terapeutica in hemoragiile minore dupa administrarea de

heparina:
b. Se va verifica TCA
c. Se va verifica activitatea anti Xa
d. Se va opri administrarea de heparina
e. Se va antagoniza cu sulfat de protamina
136
12. Este adevarat despre TIH tip 1:
a. Apare intre a 5-a si a 20-a zi
b. Apare prin mecanism de agregare plachetara
c. Este frecventa (10-20%)
d. Se prezinta cu tromboze arteriovenoase multiple
e. Se prezinta cu o scadere < 100 000 tr/ml
13. Caracterizeaza TIH de tip 2:

a. Scadere < 40% din cifra de plecare a trombocitelor
b. Apare prin mecanism de distructie plachetara imuna
c. Grava
d. Tromboze arteriovenoase multiple
e. Apare intre a 2-a si a 5-a zi
14. Sunt elemente terapeutice in tratamentul TIH tip 1:

a. Continuarea heparinei
b. Confirmarea biologica a alergiei
c. Dozarea zilnica a trombocitelor
d. Antitrombina
e. Continuare cu AVK cu timp scurt de actiune
15. Este adevarat despre TIH:

a. Forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina nefractionata
b. Simptomatologia tipului 2 se prezinta prin embolii si tromboze in ciuda unui tratament
anticoagulant eficient
c. Se va cauta confirmarea caracterului imunoalergic al trombocitopeniei
d. Daca se confirma TIH tip 2 se va reduce doza de heparina imediat
e. Daca se confirma TIH tip 2 se va continua tratmentul cu AVK numai daca trombocitele
sunt peste 80000/mm3
16. Este adevarat despre preventia TIH:

a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW
b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW
c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 1
d. Continuarea cu AVK se va face din ziua a 7-a
e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament
17. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:

a. Creste cu varsta
b. Frecvent legat de supradozare
c. 0,5% hemoragii grave/pacient/an
d. Este crescut in insuficienta renala
e. Nu depinde de monitorizarea regulata a INR
18. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile minore dupa administrare de AVK:

a. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK
137
b. Tratament simptomatic
c. Vitamine K p.o. daca INR > 6
d. Se va verifica TCA
e. Se va obtine un aviz cardiologic
19. Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile majore dupa administrare de AVK:

a. Spitalizare
b. Tratamentul sangerarii prin gest hemostatic
c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie
d. Vitamina K p.o. sau i.v.
e. Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – E. 5 – B. 6 – E. 7 – A. 8 – A.
9 – A, B. 10 – B, C, D. 11 – A, B, C. 12 – B, C. 13 – B, C, D. 14 – A, C. 15 – A, B, C. 16
– A, B. 17 – B, D. 18 – A, C, E. 19 – A, B, C, D.
Complement simplu:
1. Este FALS despre urmatoarele trombolitice:

a. Alteplaza se foloseste in caz de AVC ischemic < 3 ore
b. Tenecteplaza este de origine bacteriana
c. Streptokinaza nu este specifica pentru fibrina trombului
d. Alteplaza se administreaza in bolus iv de 10mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de
90mg in 2 ore in embolia pulmonara
e. Tenecteplaza se administreaza 10 U in 2 blousuri la interval de 30 min in infarctul
miocardic
2. Sunt indicatii pentru trombolitice CU EXCEPTIA:

a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore
b. EP cu soc hemodinamic
c. Tromboza ocluziva de proteza valvulara
d. AVC ischemic in faza acuta
e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera
3. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA:

a. Hemoragie cerebro-meningeala
b. Malformatie vasculara sau tumora cerebrala
c. Traumatism cranian < 1 luna
d. Sarcina
e. Traumatism < 21 de zile
4. Este FALS despre heparine:

a. Cele nefractionate au greutate moleculara mare
138
b. LMWH sunt obtinute prin selectia lanturilor scurte a polimerilor fragmentati de
heparina nefractionata
c. Pierderea lanturilor lungi de catre LMWH provoaca o pierdere partiala a efectului anti-
Xa
d. Pentazaharidul este responsabil de activitatea anti-Xa
e. Proportia anti IIa/Xa este de 1 pentru heparinele nefractionate
5. Caracterizeaza farmacocinetica heparinelor nefractionate CU EXCEPTIA:

a. Inactivata p.o.
b. Timp de injumatatire de 60 minute in i.v.
c. Eliminare hepatica
d. Traverseaza bariera placentara, se recomanda LMWH la gravide
e. Excretie urinara
6. NU corespunde indicatiilor heparinei nefractionate:

a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii
tromboembolice venoase cu risc moderat
b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase
c. Calciparina s.c. 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatia atriala
d. TCA tinta este 2-3 pentru SCA fara supradenivelare persistenta de ST
e. Calciparina s.c pentru AVC ischemic de origine embolica cardiaca
7. Este adevarat despre posologia fondaparinux:

a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP
b. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase
c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST
d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate
e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST
8. Sunt contraindicatii absolute pentru adminsitrarea de heparine:

a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Injectii intramusculare
d. Pericardita
e. Disectia aortica
9. Este adevarat despre monitorizarea tratamentului cu heparine:

a. Dozarea trombocitelor se face de 3 ori pe saptamana
b. TCA se face la 4 ore dupa a doua injectie in tratamentul cu heparina nefractionata
c. Heparinemia trebuie sa fie intre 0,6 – 0,8 UI/ml in tratamentul cu heparina
nefractionata
d. TCA se face la 4 ore dupa debutul tratamentului preventiv cu LMWH
e. Anti-Xa se face la 4 ore dupa a doua injectie cu fondaparinux
10. Este adevarat in practica despre tranzitia AVK-heparina CU EXCEPTIA:

a. TCA normal cu INR prea scazut determina oprirea heparinei
139
b. TCA prea scazut determina Cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK
c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina
d. TCA normal determina cresterea AVK
e. TCA prea crescut determina diminuarea heparinei
11. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori CU EXCEPTIA:

a. II
b. VI
c. X
d. IX
e. Proteina C si S
12. Care din urmatorii timpi de actiune sunt caracteristici AVK:

a. Warfarin – 36-72 ore
b. Acenocumarol – 36-72 ore
c. Fluindione – 2-3 zile
d. Acenocumarol – 2-3 zile
e. Fluindione – 24-48 ore
13. NU caracterizeaza durata tratamentului AVK in functie de boala:

a. TVP distala izolata – 6 saptamani
b. TVP proximala – 3 luni
c. TVP idiopatica – cel putin 6 luni
d. TVP + cancer – pe viata sau pana la remisia completa a cancerului
e. TVP recidivanta – cel putin 1 an apoi reevaluare
14. NU este factor de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:

a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica
b. Antecedente de AVC
c. Contrast spontan intens in atriul stang
d. SM asociata
e. FEVS < 35%
15. NU este contraindicatie a tratamentului cu AVK:

a. Alaptarea
b. Sarcina in al treilea trimestru
c. Sarcina in primul trimestru
d. Endocardita
e. AVC hemoragic recent
16. Inhiba catabolismul hepatic al AVK:

a. Carbamazepina
b. Fenitoina
c. Meprobamat
d. Alcool
e. Ketoconazol
140
17. NU diminueaza fixarea proteica a AVK:
a. AINS
b. Sulfamide
c. Fibrati
d. Miconazol
e. Corticoizi
18. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu AVK CU EXCEPTIA:

a. Hemoragii
b. Reactii alergice la indanediona
c. Ulceratii bucale
d. Calcificari epifizale
e. Insuficienta hepatica
19. NU este molecula anticoagulanta:

a. Danaparoida
b. Dabitragan
c. Griseofluvina
d. Bivalirudina
e. Lepirudina
20. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:

a. Aspirina reduce producerea de prostaglandina
b. Clopidogrelul inhiba ciclooxigenaza
c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace
e. Aspirina are efect reversibil asupra plachetelor
21. NU este indicatie pentru clopidogrel:

a. Alergie la aspirina
b. SCA ST-
c. ACOMI
d. Angioplastie coronara complexa
e. AVC
22. Sunt efecte secundare ale tratamentului cu antiagregante CU EXCEPTIA:

a. Reactii alergice
b. Hepatita
c. Trombopenii
d. Gastrite
e. Hemoragii
23. Este adevarat despre urmatoarele trombolitice:

a. Alteplaza este obtinuta prin inginerie genetica
141
b. Streptokinaza este specifica pentru fibrina trombului
c. Tenecteplaza este obtinuta prin inginerie genetica
d. Alteplaza nu este specifica pentru fibrina trombului
e. Streptokinaza e de origine bacteriana
24. Corespunde posologiei tromboliticelor:

a. Tenecteplaza 10 U (2 bolusuri la interval de 30 min) in infarctul miocardic
b. Alteplaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de perfuzie de 90mg in 2 ore in embolia
pulmonara
c. Streptokinaza 1,5 MU/45 min in AVC ischemic sub 3 ore
d. Tenecteplaza 15 mg IVD apoi 0,75 mg/kg/30 min apoi 0,5 mg/kg/60 min in infarctul
miocardic
e. Streptokinaza bolus i.v. de 10 mg in 1-2 min urmat de o perfuzie de 90mg in 2 ore in
infarctul miocardic
25. Este adevarat despre trombolitice:

a. Sunt asociate cu heparina i.v. continua pentru a evita reocluzia vaselor repermeabilizate
b. Administrarea de heparina se incepe imiediat ce fibrinogenul scade sub 1 g/l
c. Hemisuccinatul de hidrocortizon este sistematic asociat streptokinazei spre a evita
reactiile alergice
d. Hemisuccinatul se administreaza initial 50 mg bolus i.v.
e. Tratamentul cu hemisuccinat continua cu perfuzie continua de 100 mg/6h
26. Sunt indicatii pentru trombolitice:

a. Infarctul miocardic care a depasit 12 ore
b. Embolia pulmonara grava cu soc hemodinamic
c. Tromboza ocluziva a protezei valvulare la pacienti cu risc operator scazut
d. Tratamentul fibrinolitic al AVC ischemic in primele 6 ore
e. Ocluzia unui cateter venos central cu camera
27. Sunt contraindicatii absolute ale tromboliticelor CU EXCEPTIA:

a. Disectie aortica
b. Insuficienta hepatocelulara severa
c. AIT < 6 luni
d. Sarcina
e. Traumatism < 21 de zile
28. Este adevarat despre heparine:

a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de
b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1
d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3
e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul
142
29. Este adevarat despre heparine:
a. LMWH se obtin prin selectia lanturilor scurte dupa fragmentarea polimerilor de
b. Pierderea lanturilor lungi provoaca o pierdere partiala a efectului anti-Xa
c. Proportia anti-IIa/Xa pentru heparine nefractionate este 1
d. Proportia anti-IIa/Xa pentru LMWH este 3
e. Fondaparinux este obtinut izoland pentazaharidul
30. Caracterizeaza farmacocinetica LMWH:

a. Inactivata p.o.
b. Fixare proteica si tisulara puternica
c. Timp de injumatatire de 2-4 ore s.c.
d. Eliminare hepatica
e. Excretie urinara
31. Urmatoarele rapoarte la UI pentru heparine sunt adevarate

a. Dalteparina 1mg = 100-200 UI
b. Tinzaparina 1ml = 20000 UI
c. Heparinat de calciu 1ml = 15000 UI
d. Heparinat de sodiu 1ml = 5000 UI
e. Nandroparina 1ml = 10000 UI
32. Este adevarat despre posologia heparinei nefractionate:

a. Calciparina s.c. 5000 UI 2 ore inainte, apoi la 8 ore pentru preventia bolii
tromboembolice venoase cu risc moderat
b. Heparina i.v. pentru tratamentul curativ al bolii tromboembolice venoase
c. Calciparina i.v. 5000 UI pentru AVC ischemic
d. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru fibrilatie atriala
e. Heparina 5000 UI/kg/zi in 3 injectii pentru embolie pulmonara
33. Este FALS despre posologia fondaparinux:

a. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al TVP
b. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in preventia bolii tromboembolice venoase
c. 1 injectie 7,5 mg s.c./zi in SCA cu supradenivelare de ST
d. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in tratamentul curativ al emboliei pulmonare necomplicate
e. 1 injectie 2,5 mg s.c./zi in SCA fara supradenivelare permanenta a ST
34. Sunt contraindicatii absolute ale heparinelor:

a. Chirurgie recenta
b. Asocierea cu AINS
c. Disectie aortica
d. Injectii intramusculare
e. Injectii intraarticulare
35. Sunt contraindicatii relative ale heparinelor:

a. Hemoragii recente
143
b. HTA severa
c. EI
d. Pericardita
e. Trombopenie
36. Inainte de tratamentul cu heparina se vor cauta urmatoarele:

a. Anomalie a hemostazei
c. Insuficienta renala
d. Insuficienta hepatica
e. Anomalie a coagularii
37. Urmatoarele atitudini corespund testului TCA in tranzitia AVK-heparina:

a. INR prea crescut indiferent de TCA determina oprirea heparinei
b. TCA prea scazut determina cresterea heparinei si diminuarea la nevoie a AVK
c. TCA normal determina pastrarea dozei de heparina
d. TCA normal determina cresterea AVK
e. TCA prea crescut determina cresterea heparinei
38. AVK provoaca reducerea sintezei hepatice a urmatorilor factori:

a. III
b. VI
c. X
d. IX
e. Proteina C si S
39. Caracterizeaza farmacodinamica AVK:

a. Absorbtie digestiva slaba
b. Fixare proteica puternica de ordinul a 95%
c. Fixarea proteica nu este susceptibila la modificare prin competitie medicamentoasa
d. Metabolism hepatic
e. Ciclul enterohepatic nu este influentat in cursul unei colestaze
40. Caracterizeaza durata de actiune a AVK:

a. Warfarin – 36-72 ore
b. Acenocumarol – 36-72 ore
c. Fluindione – 2-3 zile
d. Acenocumarol – 2-3 zile
e. Fluindione – 24-48 ore
41. Urmatoarele indicatii si durate de tratament pentru AVK sunt adevarate:

a. 6 saptamani in TVP proximala
b. 3 luni in EP cu factor de risc tranzitoriu reversibil
c. Cel putin 6 luni pentru TVP idiopatica
d. Pe viata la TVP + cancer
e. Cel putin 6 luni, apoi reevaluare la TVP recidivanta
144
42. Urmatoarele valori tinta ale INR corespund patologiei:
a. 2,5-3,5 pentru FiA + bioproteza
b. 2,5 in FiA cu CHADS2 > 2
c. 2 in FiA cu CHADS2 = 1
d. 2-3 in FiA + SM
e. 2,5-3,5 in FiA + proteza valvulara mecanica
43. Sunt factori de risc tromboembolic la pacientii purtatori de valve mecanice:

a. Inlocuire valvulara in pozitie aortica
b. FiA
c. Inlocuire valvulara mecanica in pozitie pulmonara
d. SM asociata
e. AIT in antecedente
44. Sunt contraindicatii ale AVK:

a. Alaptarea
b. Endocardita
c. Pericardita
d. Chirurgie generala recenta
e. Insuficienta cardiaca severa
45. Diminueaza fixarea proteica a AVK:

a. AINS
b. Miconazol
c. Carbunele activat
d. Meprobamat
e. Ketoconazol
46. Induc catabolismul hepatic al AVK:

a. Allopurinol
b. Cimetidina
c. Carbamazepina
d. Fenitoina
e. Griseofulvina
47. Reduc sinteza factorilor vitaminei K dependenti:

a. AINS
b. Fenitoina
c. Amiodarona
d. Miconazol
e. Ketoconazol
48. Sunt efecte proprii cumarinicelor:

a. Greata
b. Alopecie
c. Eritem
145
d. Urticarie
e. Prurit
49. Corespunde monitorizarii INR la pacientii tratati cu AVK:

a. 48-96 de ore dupa orice modificare a posologiei
b. La fiecare 24 de ore in zona terapeutica
c. Saptamanal pana la stabilizare la doua recoltari succesive
d. Cel putin o data la 2 luni in perioada stabila
e. In functie de caz – in cursul hemoragiei
50. Sunt molecule anticoagulante:

a. Danaparoida
b. Bivalirudina
c. Griseofulvina
d. Colestiramina
e. Lepirudina
51. Este adevarat despre antiagregantele plachetare:

a. Aspirina are efect ireversibil
b. Clopidogrelul blocheaza calea ciclooxigenazei
c. Anti GPIIb/IIIa blocheaza agregarea mediata de adenozin difosfat
d. Clopidogrelul are efect antiagregant puternic dar foarte fugace
e. Aspirina se recomanda in doze de 75-325 mg/zi p.o.
52. Aspirina este indicata in urmatoarele cazuri:

a. Faza acuta a SCA
b. AIT
c. AVC
d. Pericardita
e. Endocardita
53. Clopidogrelul este indicat in:

a. AVC
b. AIT
c. ACOMI
d. AAA
e. SCA ST-
54. Sunt indicatii ale anti-GPIIb/IIIa:

a. SCA ST- cu risc crescut
b. SCA ST+ in caz de tromb masiv
c. ACOMI
d. AAA
e. AVC
146
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – A. 3 – D. 4 – C. 5 – D. 6 – C. 7 – E. 8 – C. 9 – B. 10 – B. 11 – B. 12 – A. 13 –
E. 14 – A. 15 – D. 16 – E. 17 – E. 18 – E. 19 – C. 20 – A. 21 – D. 22 – B.
23 – A, C, E. 24 – A, B. 25 – A, C. 26 – B, E. 27 – B, C, D. 28 – A, C, D, E. 29 – A, C, D,
E. 30 – A, D, E. 31 – B, D. 32 – A, B. 33 – A, C, D. 34 – D, E. 35 – B, C, D. 36 – A, C,
D, E. 37 – A, C, D. 38 – C, D, E. 39 –B, D. 40 – C, D. 41 – B, C, D. 42 – B, D, E. 43 – B,
C, D, E. 44 – A, C. 45 – A, B. 46 – C, D, E. 47 – A, C. 48 – A, B, D. 49 – A, C, E. 50 – A,
B, E. 51 – A, E. 52 – A, B, C, D. 53 – A, C, E. 54 – A, B.
Complement simplu:
1. Caracterizeaza diureticele de ansa:

a. Cresc natriureza in TCD
b. Blocheaza reabsorbtia Na in TCD
c. Inhiba actiunea ADH asupra tubului colector
d. Au efect anticalciuric
e. Au efect anti-ADH
2. NU este contraindicatie pentru diureticele de ansa:

a. Obstacol pe caile urinare
b. Hiponatremie < 130 mmol/l c. Creatinina > 200 micromoli/l
d. Encefalopatie hepatica
e. Alaptare
3. Sunt indicatii pentru diureticele tiazidice:

a. Diabet insipid nefrogen
c. Hipercalcemie
d. Miastenie
e. Carenta in acid folic
4. NU este efect secundar al diureticelor tiazidice:

a. Encefalopatie hepatica in ciroza severa
b. Cresterea uricemiei
c. Cresterea glicemiei
d. Ototoxicitate
e. Leucopenie
5. Caracterizeaza farmacocinetica diureticelor care economisesc potasiu:

a. Relatia doza-efect lineara chiar in caz de insuficienta renala severa
b. Insuficient in cazul insuficientei renale
c. Eficient in 30 de min p.o.
d. Eficient intr-o ora p.o.
e. Eficient in 24h p.o.
147
6. Sunt indicatii ale inhibitorilor anhidrazei carbonice CU EXCEPTIA:
a. Glaucom acut
b. Edeme cerebrale posttraumatice
c. Rau de munte
d. Insuficienta hepatica sau renala
e. Cord pulmonar cronic cu hipercapnie simptomatica
7. Sunt contraindicatii ale diureticelor de ansa:

a. Obstacol pe caile urinare
b. Alaptare
c. Insuficienta renala
d. Carenta in acid folic
e. Hiperkaliemie
8. Caracterizeaza posologia diureticelor de ansa:

a. 20-40 mg p.o. la varstnic in 1-2 prize pe zi
b. 120-240 mg i.v. in edemul pulmonar acut
c. Doza unica in EPA
d. Adaugare de potasiu inca de la initierea tratamentului
e. Monitorizare a ionogramei si creatininei
9. Sunt proprietati ale diureticelor tiazidice:

a. Blocheaza absorbtia de Na si Cl la nivelul TCD
b. Blocheaza reabsorbtia Na in Ansa Henle
c. Au efect anticalciuric
d. Au efect calciuric
e. Au efect anti-ADH
10. Sunt efecte secundare ale diureticelor care economisesc potasiul:

a. Cefalee
b. Somnolenta
c. Anemie megaloblastica
d. Leucopenie
e. Trombopenie
11. Este adevarat despre inhibitorii anhidrazei carbonice:

a. Sunt utili in glaucomul acut
b. Determina acidoza hipercloremica cu hipokaliemie si hipocapnie
c. Determina o crestere a secretiei LCR
d. Determina hipoglicemie
e. Sunt contraindicati in caz de insuficienta cardiaca
Raspunsuri:
Complement simplu:
148
1 – A. 2 – C. 3 – A. 4 – D. 5 – E. 6 – D.
7 – A, B. 8 – A, D, E. 9 – A, C, E. 10 – A, B, C. 11 – A, B.
Complement simplu:
1. Caracterizeaza sulfurile functionale CU EXCEPTIA:

a. Cel mai adesea au sediu pulmonar
b. Invariabil cu ciclul respirator
c. Timbru dulce, niciodata aspru
d. Z1 si Z2 normale
e. Apar izolate, fara alta simptomatologie
2. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mic:

a. Cianoza
b. Palpitatii
c. Dispnee de efort
d. Sincope
e. Durere toracica
3. Caracterizeaza comunicarea interventriculara:

a. Suflu in focarul pulmonar
b. Dedublarea Z2
c. Suflu holosistolic mezocardic iradia in spite
d. Suflu subclavicular stang
e. Puls accentuat
4. NU caracterizeaza coarctatia aortei:

a. Diminuarea pulsurilor femurale
b. Abolirea pulsurilor femurale
c. Suflu sistolic subclavicular stang
d. HTA la membrele superioare
e. Dextropozitia aortei
5. Este FALS despre radiografia pulmonara in examenul complementar al suflurilor la

copil:
a. Se face din fata, in picioare
b. Se face in expir profund
c. Deceleaza cardiomegalia
d. Analizeaza cele 3 arcuri stangi si cele 2 arcuri drepte
e. Analizeaza vascularizatia pulmonara
6. ECG in explorarile suflului cardiac la copil NU poate determina:

a. Frecventa cardiaca
b. Tulburari de conducere sau de ritm
c. Tulburari de supraincarcare ventriculara stanga sau dreapta
149
d. Tulburari de repolarizare
e. Tulburari de cinetica
7. Caracterizeaza suflurile functionale la copil:

a. 8 din 10 sunt benigne
b. Sunt cel mai adesea in focarul pulmonar
c. Nu iradiaza sau iradiaza foarte putin
d. Pentru a fi declarat benign suflul trebuie sa implineasca cel putin 6 din cele 8
caracteristici
e. In cazul in care suflul este declarat benign nu este necesara nici o examinare
complementara
8. Sunt semne de insuficienta cardiaca la copilul mare:

a. Cianoza
b. Palpitatii
c. Sincope
d. Edeme periferice
e. Hepatomegalie
9. Caracterizeaza comunicarea interatriala in diagnosticul suflurilor cardiace la copil:

a. Este cea mai frecventa
b. Suflu in focarul pulmonar
c. Sufilu holosistolic mezocardic iradiat in spite
d. Dedublare Z2
e. Scaderea presiunii arteriale diastolice
10. Caracterizeaza tetralogia Fallot:

a. Comunicare interventriculara
c. Hipertrofie ventriculara dreapta
d. Dextropozitia aortei
e. Sunt stanga-dreapta
11. Este adevarat despre ecografia cardiaca in explorarea suflurilor la copil:

a. In mod M poate reflecta functia sistolica a ventriculului stang
b. In mod 2D poate determina directia sunturilor
c. In mod Doppler poate masura presiunea arteriala pulmonara sistolica
d. In mod M poate masura FEVS
e. In mod 2D poate analiza anatomia cardiaca
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – A. 3 – C. 4 – E. 5 – B. 6 – E.
150
7 – B, C, E. 8 – B, C. 9 – B, D. 10 – A, B, C, D. 11 – A, C, E.
Complement simplu:
1. Este FALS conform PNNS:

a. Fructe si legume la fiecare masa
b. Materii grase adaugate – se va limita consumul
c. Produse zaharoase – de 3 ori pe zi
d. Bauturi – apa dupa dorinta
e. Carne, peste, oua – 1-2 ori pe zi
2. Urmatoarele recomandari sunt adevarate:

a. Scaderea densitatii calorice in hipercolesterolemie
b. Cresterea activitatii fizice in reflux
c. Scaderea aportul de apa in diabetul de tip 2
d. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic
e. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie
3. Urmatoarele recomandari sunt FALSE:

a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic
b. Cresterea activitatii fizice in diabetul de tip 2
c. Lupta contra subnutritiei in reflux
d. Scaderea aportului de alcool in hipertrigliceridemie
e. Scaderea aportului proteic in sindromul nefrotic
4. Sunt cauze de edeme unilaterale CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta cardiaca
b. Tromboflebita
c. Metastaza ganglionara
d. Filarioza
e. Erizipel
5. Sunt cauze de edeme bilaterale CU EXCEPTIA:

b. Insuficienta hepatocelulalra
d. Erizipel
e. Edeme ciclice idiopatice
6. Sunt cauze de edeme unilaterale:

a. Filarioza
b. Edeme ciclice idiopatice
c. Tromboflebita
151
d. Insuficienta hepatocelulara
e. Sindrom nefrotic
7. Sunt cauze de edeme bilaterale:

a. Tromboflebita
b. Insuficienta renala
c. Insuficienta cardiaca
d. Insuficienta hepatocelulara
e. Filarioza
8. Este adevarat despre recomandarile PNNS:

a. Se va limita consumul materiilor grase adaugate
b. Se va limita consumul de sare
c. Carne, peste, oua – de 3 ori pe zi
d. Lapte si produse lactate la fiecare masa
e. Fructe si legume cel putin 5 pe zi

a. Scaderea aportului de Na in sindromul nefrotic
b. Scaderea densitatii calorice in reflux
c. Cresterea activitatii fizice in reflux
d. Scaderea aportului de apa in hepatopatia alcoolica
e. Scaderea aportului lipidic in sindromul nefrotic

a. Cresterea activitatii fizice in hepatopatia alcoolica
b. Scaderea aportului de alcool in hipercolesterolemie
c. Lupta contra subnutritiei in hipertrigliceridemie
d. Scaderea aportului de proteine in sindromul nefrotic
e. Cresterea activtatii fizice in HTA
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – D. 3 – C. 4 – A. 5 – D.
6 – A, C. 7 – B, C, D. 8 – A, B, E. 9 – A, B, E. 10 – D, E.
Complement simplu:
1. Corespunde diagnosticului dispneei acute

a. Hipoxie + hipercapnie – Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie – Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie – Decompensare BPOC
d. Hipoxie + hipercapnie – Embolie pulmonara
e. Hipoxie + hipercapnie – EPA
152
2. NU este semn de insuficienta respiratorie acuta:
a. Cianoza
b. Asterixis
c. Polipnee
d. Tiraj intercostal
e. Respiratie abdominala paradoxala
3. Corespunzator conduitei de urgenta in dispneea acuta se va face gazometrie sanguina

in caz de, CU EXCEPTIA:
a. Cianoza
b. Transpiratii
c. Obstacol pe caile superioare
d. Tulburari de constienta
e. Miscari respiratorii anormale
4. NU sunt examene complementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei acute:

a. Masurarea FEV
b. Ecografia cardiaca
c. Scintigrafie de ventilatie/perfuzie
d. Gazometrie sanguina
e. Cateterism cardiac drept
5. Sunt cauze de dispnee expiratorie cu wheezing:

a. Epiglotita infectioasa
b. Compresie traheala data de o tumora mediastinala
c. Astm paroxistic
d. Edem Quincke
e. Pneumopatie acuta infectioasa
6. Este cauza de dispnee acuta fara zgomote anormale:

a. Embolia pulmonara
b. EPA
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Pleurezie masiva
e. Atelectazie completa
7. Caracterizeaza platipneea:
a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Apare in insuficienta cardiaca stanga
c. Apare doar in ortostatism
d. Apare doar in clinostatism
e. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral pe partea cu plamanul afectat
153
8. Corespunde diagnosticului dispneei acute
a. Hipoxie + hipercapnie – Criza de astm
b. Hipoxie + hipocapnie – Pneumopatie acuta
c. Hipoxie + hipocapnie – Embolie pulmonara
d. Hipoxie + hipercapnie – Decompensare BPOC
e. Hipoxie + hipercapnie – EPA
9. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in diagnosticul dispneei:

a. Cianoza
b. Colaps
c. Asterixis
d. Coma
e. Respiratie abdominala paradoxala
10. Sunt manevre in conduita de urgenta in prezenta dispneei acute dupa descoperirea
unui obstacol pe caile aeriene superioare:
a. Laringoscopie
b. Deschiderea gurii
c. Retragere la deget
d. Drenaj
e. Heimlich
11. Sunt examene comlpementare de etapa a treia in diagnosticul dispneei:

b. Laringoscopie
c. Fibroscopie bronsica
d. Cateterism cardiac drept
e. Radiografie toracica
12. Sunt etiologii pentru dispneea inspiratorie zgomotoasa:

a. Epiglotita infectioasa
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. EPA
d. Pneumotorace spontan
e. Cancer laringian
13. NU sunt etiologii ale dispneei expiratorii cu wheezing:

a. Decompensare acuta a BPOC
b. Astm paroxistic
c. Pneumopatia de hipersensibilitate
d. Edemul Quincke
e. EPA
14. Sunt etiologii ale dispneei cu raluri crepitante:

a. Pneumopatia de hipersensibilitate
b. Pneumopatia acuta infectioasa
154
c. Pneumotorace spontan
d. Edem Quincke
e. Epiglotita infectioasa
15. Sunt etiologii ale dispneei cu asimetrie sau liniste auscultatorie:

a. Pneumotorace spontan
b. EPA
c. Edem Quincke
d. Compresie traheala prin tumora mediastinala
e. Pleurezie masiva
16. Sunt etiologii ale dispneei acute fara zgomote anormale:

b. EPA
c. Anemia acuta
d. Edem Quincke
e. Boli neuromusculare
17. Sunt cauze ale dispneei cronice:

a. Boli neuromusculare
b. Pericardita cronica constrictiva
c. BPOC
d. Dispneea psihogena
e. Anemia cronica
18. Caracterizeaza platipneea:

a. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului dorsal
b. Dispnee cu imposibilitatea mentinerii decubitului lateral de partea plamanului afectat
c. Dispnee doar in pozitie ortostatica
d. Apare in caz de sunt dreapta-stanga
e. Apare in caz de sunt stanga-dreapta
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – B. 3 – C. 4 – D. 5 – C. 6 – A. 7 – C.
8 – B, C, D. 9 – A, E. 10 – A, B, C, E. 11 – A, C, D. 12 – A, E. 13 – C, D. 14 – A, B. 15 –
A, E. 16 – A, C, E. 17 – A, B, C, E. 18 – C, D.
Complement simplu
1. NU face parte din principalele cauze ale tusei acute:

a. Pneumopatia acuta infectioasa
b. Embolia pulmonara
c. Edemul pulmonar
155
d. Astmul bronsic
e. Tuberculoza pulmonara
2. Este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:

a. Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c. Astmul hipersecretant
d. Pneumopatie infectioasa subacuta
e. Pneumopatie infiltranata difuza infraradiologica
3. NU este cauza de tuse cronica cu radiografie toracica normala:

a. Tuberculoza bronsica
b. Astmul hipersecretant
c. Mucoviscidoza
d. Cancer bronsic
e. Reflux gastroesofagian
4. Este adevarat despre caracteristicile tusei:

a. Tusea la inceputul noptii sugereaza o bronsita cronica
b. Tusea exclusiv diurna sugereaza o tuse psihogena
c. Tusea la mijlocul sau sfarsitul noptii sugereaza o tuse de origine cardiaca
d. Tusea in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o tuse de origine cardiaca
e. Tusea in cursul deglutitiei sugereaza un reflux gastroesofagian
5. Sunt complicatii ale tusei CU EXCEPTIA:

a. Lipotimie
b. Sincopa
c. Pneumoperitoneu
d. Fractura de coaste
e. Depresie
6. In algoritmul de diagnostic al tusei in caz de radiografie toracica anormala urmatorul

pas este:
a. Examenul expectoratiei
c. Bilant alergologic
d. Test de provocare bronsica
e. pH-metrie
7. Este adevarat despre tratamentul al tusei:

a. Cel simptomatic se prescrie cand tratamentul etiologic este imposibil
b. Moleculele antitusive sunt contraindicate in caz de hiposecretie bronsica
c. Codeina determina cresterea motilitatii intestinale
d. Nu necesita precautie la copii
e. Se recomanda codetilina pentru ca spre deosebire de codeina nu prezinta efecte adverse
156
8. Sunt agenti care cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi CU
EXCEPTIA:
a. Dextrometerfan
b. Caramifen
c. Iodopropiliden
d. Levomepropazina
e. Viminol
9. Sunt cauze de tuse acuta:

a. Astmul bronsic
b. Infectia cailor traheobronsice
c. Pneumopatie infectioasa subacuta
d. Pneumocistoza
e. Tratament cu IEC
10. Sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica anormala:

a. Mucoviscidoza
b. Cancer bronhopulmonar
c. Cancer bronsic
d. Tuberculoza bronsica
e. Sarcoidoza
11. NU sunt cauze de tuse cronica cu radiografie toracica normala:

a. Cancer bronsic
b. Tuberculoza bronsica
c. Pneumocistoza
d. Pneumopatide de hipersensibilitate
e. Mucoviscidoza
12. Caracterizeaza diagnosticul tusei:

a. O tuse la primo-decubit sugereaza un reflux gastroesofagian
b. O tuse in timpul schimbarilor de pozitie sugereaza o aspiratie in caile aeriene
c. O tuse la mijlocul noptii sugereaza o origine cardiaca a tusei
d. O tuse la sfarsitul noptii sugereaza astm
e. O tuse la trezire sugereaza o origine psihogena a tusei
13. Sunt complicatii neurologice ale tusei:

a. Sincopa
b. Incontinenta urinara
c. Hernie de disc
d. Embolie gazoasa cerebrala
e. Depresie
157
14. In cadrul algoritmului de diagnostic al tusei daca radiografia toracica e normala si
pacientul prezinta rinoree posterioara urmatorii pasi sunt:
a. Test de provocare bronsica cu metacolina
c. Bilant alergologic
d. Examenul expectoratiei
e. Endoscopie bronsica
15. In prescrierea tratamentului antitusiv simptomatic se va tine seama de:

a. Tratament antialergic
b. Inlaturarea unui corp strain
c. Sevraj alcoolic
d. Tratament antiinfectios
e. Tratament ORL local
16. Urmatoarele antitusive determina depresie respiratorie:

a. Codeina
b. Codetilina
c. Folcodina
d. Pseudoefedrina
e. Curare
17. Urmatoarele NU reduc contractia muschilor scheletici implicati in tuse

a. Curare
b. Caramifen
c. Guaimesal
d. Lidocaina
e. Bromura de ipratropium
18. Cresc pragul sau latenta de reactivitate a centrilor nervosi

a. Bromura de ipratropium
b. Dextrometorfan
c. Caramifen
d. Viminol
e. Dexbromfeniramina
19. Sunt agenti care NU cresc pragul sau latenta de reactivitate a cailor aferente:
b. Lidocaina
c. Guaimesal
d. Curare
e. Caramifen
20. Sunt agenti care reduc stimularile receptorilor tusei:

b. Difenihidramina
158
c. Levomepropazina
d. Dexbromfeniramina
e. Iodopropiliden glicerol
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – D. 3 – C. 4 – B. 5 – A. 6 – A. 7 – A. 8 – C.
9 – A, B. 10 – A, B, E. 11 – D, E. 12 – A, D. 13 – A, D. 14 – B, C. 15 – A, B, D, E. 16 –
A, B, C. 17 – B, C, D, E. 18 – B, C, D. 19 – A, C, D, E. 20 – A, D, E.
Complement simplu
1. Sunt afirmatii FALSE despre rinitele alergice:

a. Rinitele alergice sezoniere afecteaza 5-6% din copii
b. Alergiile nazale afecteaza 25% din tinerii adulti
c. Nu exista o asociere intre caracterul intermitent sau persistent al rinitei si severitatea ei
d. Rinita alergica se dezvolta inspre 10-15 ani
e. Rinita alergica este deseori un precursor al astmului alergic
2. Este adevarat despre riscul alergic in cadrul rinitelor alergice:

a. Este de 20-40% daca ambii parinti sunt alergici
b. Este 30-50% daca ambii parinti sunt alergici
c. Este de 10% daca doar un parinte e alergic
d. Este de 50-80% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie
e. Este de 90% daca cei doi parinti au aceeasi simptomatologie
3. Este FALS despre IgE:

a. Se considera procent pozitiv daca > 150 UI/ml
b. Nivelul de IgE total este normal la pana la 40% din pacientii cu alergie documentata
c. Poate fi crescut in tabagism
d. Testul Fadiatop are un rezultat calitativ dar nu permite identificarea alergenului
e. Poate fi crescut in parazitoze
4. NU este adevarat despre prick-test:

a. Se pot realiza pe fata anterioara a bratului
b. Sunt sensibile
c. Sunt specifice
d. Determina edem si disestezii la 6 ore
e. Sunt nedureroase
5. Este alergen major pentru acarieni:

a. Der f 1
b. Der p 1
c. Fel d 1
159
d. Fel f 1
e. Can f 1
6. Urmatoarea afirmatie despre alergeni e FALSA:

a. In tarile occidentale alegrenul acarienilor este cel mai frecvent responsabil de
sensibilizare
b. Senzibilizarea la alergenul canin ajunge pana la 40% la copii astmatici
c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de
ori
d. Glandele anale sunt surse principale de alergen al pisicii
e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia
7. Este adevarat despre tratamentul rinitelor alergice:

a. Desensibilizarea este rezervata subiectilor monosensibilizati
b. Rinitele severe vor fi tratate initial cu antihistaminice si corticoizi inhalatori
c. Evaluarea tratamentului se va face la 2 luni
d. Sunt interzisi corticoizii sistemici la polisensibilizati
e. Imunoterapia specifica va fi avuta in vedere inca din stadiul de rinita usoara
8. Sunt afirmatii adevarate despre rinitele alergice:

a. Cele intermitente au simptome < 5 zile pe saptamana
b. Rinitele sezoniere afecteaza 11-18 din copii
c. Alergiile nazale afecteaza aproximativ 25% din adulti
d. Nu este necesara o asociere intre caracterul intermitent sau persistent si severitatea
rinitei
e. Rinita preceda de obicei astmul
9. Este adevarat referitor la anamneza in rinitele alergice:

a. Riscul alergic este de 10-20% daca unul din parinti este alergic
b. Riscul alergic este de 40-60% daca cei 2 parinti sunt alergici
c. Ancheta trebuie sa precizeze tipul lenjeriei de pat
d. Ancheta trebue sa precizeze existenta tabagismului
e. Ancheta trebuie sa precizeze existenta alcoolismului
10. Urmatoarele teste sunt sugestive pentru rinita alergica:

a. Hipereozinofilie sanguina
b. IgE = 160 UI/ml
c. Hiperbazofilie sanguina
d. IgE = 159 UI/ml
e. Hiperneutrofilie sanguina
11. Este adevarat despre prick-test:

a. Sunt sensibile
b. Sunt specifice
160
c. Determina eritem, edem si disestezii la 6 ore
d. 10-20% dintre subiectii cu test cutanat pozitiv nu au simptome clinice
e. Testul este pozitiv daca la 10 min diametrul papulei este mai mare de 2 mm
12. Este adevarat despre pneumalergeni:

a. Alergenul major acarian este Der p 1
b. Alergenul major al pisicii este Fel f 1
c. Sensibilizarea la alternaria creste riscul de stop cardio-circulator prin astm de 200 de
ori
d. Sensibilizarea la alergenul cainelui variaza intre 3 si 14%
e. Alergenii gandacului de bucatarie se gasesc in excrementele acestuia
13. NU sunt alergeni din randul mucegaiurilor:

a. Alternaria alternata
b. Ficus benjamina
c. Botritis
d. Blatella germanica
e. Dermatophagoides farinae
14. Caracterizeaza tratamentul rinitelor alergice:

a. Antihistaminice de prima intentie la rinite intermitente
b. Antihistaminice si corticoizi inhalatori la rinite persistente severe
c. Evaluare la 1 luna dupa inceperea tratamentului
d. Imunoterapia este rezervata polisensibilizatilor
e. In caz de ineficacitate se pot recomanda anticolinergice cu actiune locala
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – D. 3 – B. 4 – A. 5 – B. 6 – E. 7 – A.
8 – C, D. 9 – B, C, D. 10 – A, B, D. 11 – A, B, C, D. 12 – A, C, D. 13 – B, D, E. 14 – A,
C, E.
Complement simplu
1. Episoadele recidivante caracteristice astmului cuprind urmatoarele simptome CU

EXCEPTIA:
a. Tuse
b. Opersiune toracica
c. Wheezing
d. Expectoratie
e. Dispne
2. Este adevarat cu privire la diagnosticul astmului:

a. Tusea poate fi singurul simptom
b. Absenta simptomelor la examinare exclude astmul
161
c. Se ausculta raluri ronflante in timpul respiratiei normale sau fortate si prelungite
d. Episoade recidivante de wheezing la copilul de 3-5 ani sunt aproape intotdeauna
datorate astmului
e. Simptomele nu apar niciodata dupa efort
3. Urmatoarea PFR este caracteristica disfunctiei ventilatorii obstructive reversibile:

a. VEMSpost – VEMSpre = 160 ml
b. VEMSpost – VEMSpre = 160 ml
c. VEMSpost – VEMSpre = 140 ml
d. (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic = 14%
e. (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic = 10%
4. Sunt aspecte ale unei situatii de urgenta la pacientii cu astm CU EXCEPTIA:

a. Criza intensa cu semne de detresa rezistenta la bronhodilatatoare inhalatorii obisnuite
b. Criza severa cu normocapnie
c. Criza severa cu hipercapnie
d. Flux expirator de varf < 30% din valoarea teoretica
e. PEF < 50% din valoarea teoretica
5. In situatiile de urgenta din astm NU sunt semne care impun ventilatie spontana:
a. Tulburari de constiinta
b. FC > 120/min
c. Pauze respiratorii
d. Respiratie paradoxala
e. Hipercapnie > 50 mmHg
6. Este FALS despre investigatiile complementare in diagnosticul astmului:

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca dispar pe trasee succesive
c. Radiografia toracica este un examen de rutina
d. In functie de context se poate face o hemograma
e. In functie de context se poate face o hemocultura
7. Este FALS despre astmul instabil:

a. E frecvent precedat de o perioada de agravare progresiva
b. Poate surveni in orice moment, oricare ar fi gradul de severitate a bolii astmatice
c. E un termen care inlocuieste sindromul de astm acut grav
d. Cresterea consumului de corticoizi inhalatori de scurta durata e cel mai bun indiciu de
instabilitate
e. Permite continuarea activitatilor cotidiene daca este crescuta doza de tratament
intarziind astfel contactul cu medicul
8. NU face parte din criteriile de astm instabil:

a. Mari variatii diurne ale obstructiei bronsice
b. Agravare progresiva a obstructiei bronsice
c. Agravare in timpul noptii
162
d. Sensbilitate mai mica a crizelor la bronhodilatatoarele obisnuite
e. Crize pluricotidiene
9. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Nebulizare cu salbutamol 5mg/2ml in 15 min si de reinnoit la fiecare 20-30min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizi sistemici
d. Nebulizari anticolinergice cu bromura de ipratropium 0,5mg/2ml la adulti
e. Hidratare abundenta 3l/zi
10. Este adevarat despre tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:
a. Spitalizare daca PEF < 50% din valoarea optima
b. Externare daca PEF > 60% din valoare optima
c. Se recomanda o corticoterapie de scurta durata cu 2mg/kg/zi echivalent prednison timp
de 5-10 zile
d. Nu se va suprapune corticoterapia orala cu ce inhalatorie
e. Se va recomanda o consultatie specializata pentru a verifica stabilitatea astmului la 2
luni dupa incident
11. Caracterizeaza stadiul 2 de astm – astmul persistent usor CU EXCEPTIA

a. Simptome > 1 data pe saptamana dar < 1 data pe zi
b. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
c. Exacerbari care pot influenta activitatea si somnul
d. Activitati fizice limitate de catre simptomele de astm
e. PEF sau VEMS > 80% din valorile prezise, cu variabilitate de 2-30%
12. In tratamentul astmului se urmaresc urmatorii parametri CU EXCEPTIA:

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana
b. Activitate fizica normala
c. Absenteism profesional sau scolar putin frecvent
d. VEMS sau PEF > 85% din cea mai buna valoare personala
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%
13. NU caracterizeaza principiile generale de tratament de fond pentru astmul persistent

moderat:
a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Salmeterol 50-100 micrograme/24h
d. Formoterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
14. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm CU EXCEPTIA:

a. Polen
b. Tutun
c. AINS
163
d. Betablocante
e. IEC
Complement multiplu
15. Principalele celule care intervin in mecanismul astmului sunt:

a. Eozinofile
b. Limfocite T
c. Limfocite B
d. Mastocite
e. Macrofage
16. Urmatoarele afirmatii despre astm sunt adevarate:

a. Se manifesta prin episoade recidivante de wheezing, dispnee, opresiune toracica si tuse
b. Tusea nu apare niciodata singura in astm
c. Simptomele apar mai ales in cursul noptii si in zori
d. Este cea mai frecventa boala acuta la copii
e. Inflamatia se asociaza unei hiperreactivitati bronsice nespecifice
17. Caracterizeaza diagnosticul astmului:

a. Absenta simptomelor in momentul examenului exclude diagnosticul de astm
b. Se observa o ingrosare a mucoasei nazale
c. Daca VEMSpost – VEMSpre > 200ml atunci obstructia este ireversibila
d. Daca (VEMSpost – VEMSpre) / VEMSteoretic > 12% Obstructia este reversibila
e. In absenta PFR se va efectua intotdeauna PEF
18. Sunt semne de gravitate a unui astm:

a. Anxietate
b. Liniste auscultatorie
c. FR < 30/min
d. FC > 100/min
e. PaCO2 > 30mmHg
19. Sunt semne care impun o ventilatie spontana in astm:

a. Tulburari de constiinta
b. PEF < 30% decat cel teoretic
c. Cianoza
d. Liniste auscultatorie
e. Pauze respiratorii
20. Este adevarat despre explorarile complementare in diagnosticul astmului:

a. Gazometria arteriala nu este necesara daca PEF > 40% decat cel teoretic
b. Semnele de CPA pe ECG sunt sugestive doar daca persista pe trasee succesive
c. Radiografia toracica se face sistematic
d. Radiografia toracica se face numai dupa amelioararea documentata
e. Radiografia toracica aduce informatii pertinente in peste 22% din crizele de astm
164
21. Este adevarat despre astmul supraacut:
a. Este o forma de AAG
b. Poate conduce la deces in cateva minute
c. Afecteaza cu precadere subiectii masculini < 30 de ani cu functie respiratorie sensibil
normala
d. Nu este corelat cu triggeri psihologici
e. Nu este corelat cu expunere alergenica
22. Sunt criterii de astm instabil:

a. Agravare in timpul noptii
b. Cresterea progresiva a consumului de beta-2-agonisti
c. Variatii diurne ale PEF < 30%
d. Crize pluricotidiene
e. Scadere progresiva a PEF
23. Caracterizeaza tratamentul exacerbarii severe din astm:

a. 0,5-1 mg/kg/zi echivalent de prednisolon la adult timp de 8-10 zile
b. Corticoterapia orala trebuie administrata intreaga durata de 8-10 zile
c. Descresterea progresiva a corticoizilor nu prezinta interes
d. Se indica kinetoterapie respiratorie in caz de obstructie majora
e. Nu se vor administra corticoizi inhalator pe perioada corticoterapiei orale
24. NU caracterizeaza tratamentul astmului acut grav:

a. Salbutamol 5mg/2ml de nebulizat 15 min si reinnoit la fiecare 20-30 min
b. Oxigen nazal 2l/min
c. Corticoizii sistemici nu prezinta interes datorita efectului decalat de 4 ore
d. Bromura de ipratoripium 0,5 mg/2ml
e. Hidratare abundenta 3l/zi
25. Caracterizeaza tratamentul oricarei crize de astm examinata in urgenta:

a. Internare daca PEF < 50% din valoarea optima dupa tratamentul initial
b. Externare daca PEF > 70% din valoarea optima
c. La pacientii cu raspuns incomplet (PEF intre 50-70%) decizia de internare se bazeaza
pe VEMS
d. Se recomanda corticoterapie de 5-10 zile cu 2 mg/kg/zi de echivalent de prednison
e. In timpul corticoterapiei orale cea inhalatorie va fi administrata in doze inalte
26. Caracterizeaza stadiul 1 – astmul intermitent:

a. Simptome intermitente < 1 data pe saptamana
b. Exacerbari severe (de ore-zile)
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
d. Functie respiratorie normala intre crize
27. NU caracterizeaza stadiul 2 – astmul persistent usor:

a. Simptome cotidiene
165
b. Exacerbari ce pot influenta activitatea si somnul
c. Simptome de astm nocturn > 1 data pe saptamana
28. Caracterizeaza stadiul 3 – astm persistent moderat:

a. Simptome cotidiene
c. Frecvent simptome de astm nocturn
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
29. Caracterizeaza stadiul 4 – astmul persistent sever:

a. Simptome permanente
c. Simptome de astm nocturn > 2 ori pe luna
e. PEF sau VEMS < 60% din valorile prezise cu variabilitate > 30%
30. NU sunt parametri doriti in tratamentul astmului:

a. Simptome diurne < 4 zile pe saptamana
b. Simptome nocturne < 2 nopti pe saptamana
c. Activitate fizica normala
d. Absenteism scolar sau profesional putin frecvent
e. Variatie nictmerala a PEF < 15%
31. Caracterizeaza tratamentul astmului persistent moderat:

a. Beclometazona 800-2000 micrograme/24h
b. Fluticazona 100-400 micrograme/24h
c. Se vor asocia corticoizii inhalatori cu cei orali
d. Salmeterol 24-48 micrograme/24h
e. Budesonida 800-2000 micrograme/24h
32. NU caracterizeaza tratamentul astmului persistent sever:

a. Corticoizi inhalatori in doze reduse
b. Bronhodilatatori cu actiune prelungita
c. Antileucotriene
d. Corticoterapie orala pe termen scurt – 0,4-1 mg/kg/zi timp de 8-10 zile
e. Omalizumab
33. Sunt factori favorizanti/agravanti pentru astm:

a. Mucegaiuri
b. Tutun
c. Betablocante
d. IEC
e. Sinuzita
166
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – A. 3 – D. 4 – E.5 – B. 6 – C. 7 – D. 8 – C. 9 – B. 10 – A. 11 – D. 12 – C. 13 –
B. 14 – E.
15 – A, B, D. 16 – A, C, E. 17 – B, D, E. 18 – A, B. 19 – A, E. 20 – A, D. 21 – A, B, C. 22
– B, D, E. 23 – A, C, D. 24 – B, C. 25 – A, B, E. 26 – A, B, D. 27 – A, C, D. 28 – A, B.
29 – A, D, E. 30 – B, D. 31 – A, E. 32 – A, D. 33 – A, B, C, E.
Complement simplu
1. Sunt elemente clinice caracteristice tuberculozei pulmonare comune CU EXCEPTIA:

a. Subfebrilitate
b. Raluri
c. Transpiratii nocturne
d. Tuse prelungita
e. Hemoptizie
2. NU caracterizeaza manifestarile clinice ale tuberculozei miliare:

a. Febra
b. Alterare rapida a starii generale
c. Dispnee
d. Stare grava
e. Tuse prelungita
3. Sunt localizari de retinut ale tuberculozei extrapulmonare CU EXCEPTIA:

a. TBC ganglionara
b. TBC intestinala
c. TBC osoasa
d. TBC renala
e. TBC hepatosplenica
4. NU este adevarat despre IDR:

a. Se injecteaza pe fata anterioara a bratului
b. Este pozitiv daca e > 5mm
c. Se considera viraj daca primul diametru este de 7 mm si al doilea de 11 mm
d. Se considera viraj daca primul diametru este de 4 mm si al doilea de 10 mm
e. Nu se considera viraj daca primul diametru este de 6 mm si al doilea de 10 mm
5. Fac parte din bilantul biologic inainte de instituirea tratamentului pentru tuberculoza
CU EXCEPTIA:
a. Gamma GT
b. Serologie HIV
c. Serologie HVB si HVC
d. LDH
e. Bilirubina
167
6. Urmatoarea substante sunt prescrise in tratamentul tuberculozei la pacientii cu HIV sub
tratament antiretroviral CU EXCEPTIA:
a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Etambutol
d. Rifabutina
e. Pirazinamida
7. Vindecarea TBC se verifica in functie de urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:

a. BK sensibil
b. Tratament corect de 6 luni
c. Disparitia semnelor clinice
d. Regresia semnelor radiologice reversibile
e. Absenta complicatiilor TBC
8. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori decat normal in timpul tratamentului anti
TBC urmatoarele masuri pot fi luate in functie de caz CU EXCEPTIA:
a. Se va opri isoniazida si pirazinamida pana la normalizare
b. Se va opri tot tratamentul pana la normalizare
c. Se vor cauta alte cauze de hepatita
d. Se va reintrodce izoniazida in doza mai mica dupa normalizare
e. Se va reintroduce pirazinamida in doza mai mica dupa normalizare
9. Tuberculoza pulmonara se manifesta prin infiltrate, noduli si caverne la nivelul:

a. Lobilor superiori
b. Lobilor medii
c. Segmentelor apicale ale lobilor inferiori
d. Segmentelor bazale ale lobilor inferiori
e. Segmentelor apicale ale lobilor superiori
10. Caracterizeaza radiografia toracica in tuberculoza miliara:

a. Infiltrate
b. Nodului < 3 mm
c. Sindrom interstitial micronodular difuz si intens
d. Caverne
e. Revarsat pleural
11. Este adevarat despre formele extrapulmonare de TBC:

a. In tuberculoza ganglionara nu pot fi afectate toate ariile ganglionare
b. Toate organele pot fi afectate
c. Pleurezia serofibrinoasa se manifesta cu granuloame epitoloide si gigantocelulare cu
necroza cazeoasa
d. Boala Pott poate afecta toate oasele
e. In tuberculoza renala se intalnesc BAAR in urina
168
12. Este adevarat in ceea ce priveste IDR:
a. Se considera viraj daca prima masuratoare este 3 mm si a doua este 11 mm
b. Se considera viraj daca prima masuratoare este 9 mm si a doua este 11 mm
c. Testul se realizeaza cu 5 unitati de tuberculuina
d. 10 mm este pragul de pozitivitate
e. Testul se va realiza prin injectie intradermica stricta pe fata anterioara a bratului
13. Sunt elemente ale bilantului biologic inainte de instituirea tratamentului TBC:
a. Bilirubina
b. Gamma GT
c. LDH
d. Natriemie
e. Kaliemie
14. Pacientul cu TBC trebuie plasat in izolare respiratorie in caz de afectare:

a. Pleuretica
b. Pulmonara
c. Bronsica
d. Laringiana
e. Meningeala
15. Constituie triterapia pentru femeia insarcinata diagnosticata cu TBC:

a. Isoniazida
b. Rifampicina
c. Rifabutina
d. Etambutol
e. Pirazinamida
16. Caracterizeaza bilantul hepatic din cadrul tratamentului TBC:

a. Se face la 15 zile dupa initierea tratamentului
b. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri isoniazida si
pirazinamida pana la normalizare
c. In caz de crestere a transaminazelor > 6 ori normalul se poate opri tot tratamentul pana
la normalizare
d. Reintroducerea isoniazidei se va face la aceeasi doza
e. Reintroducerea pirazinamidei se va face la doza mai mica
17. Este adevarat despre monitorizarea bacteriologica in tratamentul TBC:

a. Nu este necesara pentru a confirma sterilizarea leziunilor
b. Se face intre a 10-a si 15-a zi de tratament
c. Se face la 2 luni
d. Se face la 6 luni
e. Este indicat la bolnavii cu examen microscopic negativ
Raspunsuri:
Complement simplu:
169
1 – B. 2 – E. 3 – B. 4 – A. 5 – D. 6 – B. 7 – E. 8 – E.
9 – A, C, E. 10 – B, C. 11 – B, C, E. 12 – A, B, C. 13 – A, B, D. 14 – B, C, D. 15 – A, B,
D. 16 – A, B, C. 17 – B, C, D.
Complement simplu
1. Este adevarat despre diagnosticul BPOC:

a. Diagnosticul bronsitei cronice se face numai prin anamneza
b. Emfizemul este o largire permanenta a spatiilor aeriene dincolo de bronhii
c. Testul de reversibilitate bronsica nu este necesar pentru diagnosticul BPOC
d. In termenul de BPOC se gasesc mai multe boli caracterizate de limitare acuta a
debitelor aeriene
e. Existenta unei tuse cronice productive 3 luni pe an cel putin 2 ani consecutivi
sugereaza emfizem
2. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva

a. Bronsita cu obstructie persistenta asociata unei hipoxemii de repaus inafara
exacerbarilor
b. Dispnee de efort
c. PaO2 < 60 mmHg
d. PaO2 < 8 kPa
e. Tuse si expectoratie cronica fara dispnee
3. Sunt elemente clinice ale emfizemului panlobular CU EXCEPTIA:

a. Corpolenta slaba
b. Fara ronchusuri
c. Barbat tanar
d. Tuse si expectoratie precoce
e. Fara IVD
4. NU caracterizeaza PFR in emfizemul centrolobular:

a. VEMS/CV scazut
b. CPT foarte crescut
c. DLCO normal sau putin scazut
d. PaO2 scazuta
e. PaCO2 crescuta
5. Sunt semne de distensie toracica:

a. Punerea in miscare a muschilor respiratori accesorii
b. Ventilatie cu buze tuguiate
c. Semnul Hoover
d. Hipocratism digital
e. Semne de IVD
170
6. Disfunctia ventilatorie obstructiva se poate afirma atunci cand VEMS/CV este:
a. < 0,79
b. < 0,70
c. < 80%
d. < 79%
e. < 0,80
7. NU este caracteristic stadiului IV de BPOC:

a. PaO2 < 60 mmHg
b. VEMS < 50% din valorile prezise in prezenta insuficientei respiratorii
c. VEMS < 40% din cel teoretic
d. VEMS/CV < 0,70
e. Semne de IVD
8. Este semn care impune ventilatie mecanica in BPOC:

a. PaCO2 > 70 mmHg
b. PaO2 < 60 mmHg
c. SaO2 < 90%
d. FR > 25/min
e. FC > 110/min
9. In cadrul managementului exacerbarilor acute ale BPOC fara criterii de gravitate se

recomanda spitalizare abia atunci cand nu exista ameliorare dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Antibioterapie
c. Corticoterapie orala
d. Kinetoterapie
e. Instituirea sau cresterea anticolinergicelor
10. In managementul exacerbarilor acute ale BPOC cu criterii de gravitate se recomanda

urmatoarele atata timp cat nu sunt semne de amenintare a prognosticului vital CU
EXCEPTIA:
a. Corticoterapie i.v.
b. Kinetoterapie
c. Inotrope
d. O2
e. Tratamentul factorului declansator
11. Antibioterapia pentru un pacient BPOC cu VEMS < 30% in timpul unei exacerbari
acute este:
a. Telitromicina
b. Ceftriaxona
c. Macrolide
d. Amoxicilina
e. Pristinamicina
171
12. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:
a. Salmeterol
b. Bromura de ipratropium
c. Bromura de tiotropium
d. Formoterol
e. Fluticazona
13. Se recomanda oxigenoterapie daca PaO2 < de 60 mmHg si exista unul din
urmatoarele criterii CU EXCEPTIA:
a. HTA
b. Poliglobulie importanta
c. Semne de IVD
d. Desaturari nocturne
e. Desaturari la efort
14. Sunt principii de monitorizare de lunga durata in BPOC CU EXCEPTIA:

a. Tratarea simptomeleor
b. Ameliorarea tolerantei la efort
c. Tratarea factorilor de risc
d. Verificarea eficacitatii tratamentului
e. Diminuarea mortalitatii
Complement multiplu
15. Fac parte din BPOC:

a. Bronsita cronica simpla
b. Bronsita cronica obstructiva
c. Emfizemul paracicatricial
d. Emfizemul panlobular
e. Emfizemul centrolobular
16. Caracterizeaza bronsita cronica obstructiva:

a. Obstructie persistenta a cailor aeriene mari
b. Dispnee de efort
c. VEMS < 35%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Absenta hipoxemiei de repaus
17. Sunt caracteristici clinice ale pink puffer:

a. Corpolenta obeza
b. Barbat tanar
c. Tuse rara si tardiva
d. Sibilante
e. Cianoza
172
18. NU caracterizeaza PFR la blue bloater:
a. CPT subnormal
b. DLCO scazut
c. PaO2 scazuta
d. PaCO2 normala
e. VEMS/CV scazut
19. Caracterizeaza radiografia toracica in emfizemul panlobular:

a. Distensie
b. Hiperclaritate a varfurilor
c. Inima in picatura
d. Cardiomegalie
e. Dimensiunea arterelor pulmonare crescuta
20. Este adevarat despre DVO in BPOC:

a. Existenta DVO se poate afirma daca exista semne de distensie toracica
b. Este DVO daca VEMS/CV < 70%
c. Este DVO daca VEMS/CV < 0,70
d. Severitatea DVO se defineste doar prim VEMS
e. Severitatea DVO se defineste doar prin VEMS/CV
21. Caracterizeaza tratamentul in functie de stadiul BPOC:

a. Stadiul I – Corticoizi inflamatori in prezenta simptomelor semnificative
b. Stadiul III – Corticoizi inhalatori in caz de exacerbari repetate
c. Stadiul II – Bronhodilatatori cu scurta durata de actiune la cerere
d. Stadiul III – Tratament regulat cu unul sau mai multe bronhodilatatoare si corticoizi
inhalatori in prezenta simptomelor semnificative
e. Stadiul IV – Se va discuta un tratament chirurgical
22. Caracterizeaza PFR in functie de stadiile BPOC:

a. VEMS/CV < 0,70 in stadiul I
b. VEMS intre 50-80% in stadiul II
c. VEMS < 30% din cel teoretic in stadiul IV
d. VEMS < 50% din cel teoretic in stadiul IV
e. PaO2 > 60 mmHg
23. Sunt indicatii de gazometrie in BPOC:

a. Dispnee
b. Distensie toracica
c. SaO2 < 92%
d. PaO2 < 8 kPa
e. Discordanta clinico-functionala
24. Sunt indici pentru situatie de urgenta in cazul BPOC:

a. Temperatura > 38.5
b. FR > 20/min
173
c. FC > 110/min
d. PaO2 < 60 mmHg
e. SaO2 < 92%
25. Sunt semne care impun ventilatie mecanica in BPOC:

a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 70 mmHg
c. pH < 7,30
d. Confuzie
e. FR > 25/min
26. Conform schemei de management al BPOC fara criterii de gravitate, se va administra

corticoterapie orala in lispa ameliorarii dupa:
a. Instituirea sau cresterea bronhodilatatorilor beta-2-agonisti
b. Educarea pentru autodezobstructie
c. Tratamentul factorului agravant
d. Kinetoterapie
e. Informarea asupra semnelor de gravitate
27. Conform schemei de management al BPOC cu criterii de gravitate, fac parte din
reanimarea spontana:
a. Inotrope
b. Tratamentul factorului declansator
c. Umplere
d. Antibioterapie
e. Intubare
28. Sunt antibiotice recomandate in exacerbarile BPOC daca exista dispnee de efort si
expectoratie franca purulenta verzuie:
a. Levofloxacina
b. Amoxicilina
c. Ceftriaxona
d. Cofotaxim
e. Telitromicina
29. Sunt bronhodilatatori cu actiune scurta utilizati in tratamentul BPOC:

a. Fenoterol
b. Salmeterol
c. Bromura de tiotropium
d. Bromura de ipratoripium
e. Formoterol
30. Sunt indicatii de oxigenoterapie la BPOC daca PaO2 < 60 mmHg:

a. HTAP
b. Hematocrit > 50%
c. SaO2 < 92% mai mult de 30% din timpul de inregistrare, nocturna
174
d. Semne de IVD
e. Desaturari la efort
31. Se recomanda chirurgia la pacientii cu BPOC care:

a. Au emfizem centrolobular cu bule compresive
b. Au emfizem panlobular cu multiple bule la nivelul pleurei
c. Pacienti cu CPT > 125% din cel teoretic, nesecretanti
d. Pacienti cu PCO2> 60 mmHg
e. Pacienti cu HTAP
32. Se recomanda la BPOC cu obstructie bronsica moderat severa la severa fara

oxigenoterapie pe termen lung:
a. PFR/1-2 ani
b. PFR o data pe an
c. Radiografie toracica /1-2 ani
d. Radiografie toracica o data pe an
e. Gazometrie arteriala la 3-6 luni
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – B. 3 – D. 4 – B. 5 – C. 6 – B. 7 C. 8 – A. 9 – C. 10 – C. 11 – B. 12 – B. 13 – A.
14 – D.
15 – B, D, E. 16 – B, E. 17 – B, C. 18 – B, D. 19 – A, C. 20 – B, C, D. 21 – B, E. 22 – A,
B, C. 23 – A, C, E. 24 – A, C, D. 25 – B, C, D. 26 – A, B, D, E. 27 – A, C, D, E. 28 – B,
E. 29 – A, D. 30 – A, D, E. 31 – A, C. 32 – B, D.
Complement simplu
1. Diagnosticul de pneumopatie este suspectat daca exista urmatoarele elemente CU

EXCEPTIA:
a. Expectoratie
b. Temperatura > 37,5
c. Dureri toracice
d. Tahicardie > 100/min
e. Dispnee
2. NU este imagine evocatoare de pneumopatie pe radiografia toracica:

a. Opacitate parenchimatoasa unica
b. Opacitate parenchimatoasa difuza
c. Opacitati in focare multiple
d. Opacitati interstitiale
e. Opacitati interstitiale difuze
3. NU este factor de risc de mortalitate in infectiile bronhopulmonare:

a. Diabet zaharat
175
b. Varsta > 65 ani
c. BPOC
d. Drepanocitoza homozigota
e. Boala renala
4. In infectiile bronhopulmonare sunt semne de gravitate imediata ce impun internarea

CU EXCEPTIA:
a. Frecventa cardiaca > 125/min
b. Temperatura < 35 grade
c. Cianoza
d. TA > 140/90
e. Confuzie
5. Reprezinta indicatie de spitalizare in sectia de terapie intensiva:

a. PaO2 < 60 mmHg
b. PaCO2 > 50 mmHg
c. PaO2/FiO2 < 250 mmHg
d. Hemoglobina < 9 g/dl
e. Leucopenie < 4000 GB/ml
6. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:

a. Temperatura < 35 grade
b. Leucocite > 18000 GB/ml
c. Uree > 7mmol/l
d. TA < 90/60 mmHg
e. Frecventa respiratorie > 30/min
7. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare CU

EXCEPTIA:
a. Debut brutal
b. Junghi toracic
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Afectare bilaterala
e. Febra crescuta inca din prima zi
8. NU sunt bacterii frecvente in cazul infectiilor bronhopulmonare la spital:

a. S. pneumoniae
b. M. pneumoniae
c. Haemofilus influenzae
d. Chlamidia pneumoniae
e. Moraxella catarrhalis
9. In infectiile bronhopulmonare tratamentul cazului particular de abces pulmonar se face

cu:
a. Amoxicilina 1g/8h + acid clavulanic
b. Rifampicina 600mg/12h
176
c. Ceftriaxona 1g/24h
d. Ofloxacina
e. Eritromicina 1g/6h
10. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:

a. Debut rapid progresiv
b. Tuse seaca
c. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
d. Semne extrarespiratorii digestive si neurologice
e. Tratament cu macrolide
11. NU caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu Mycoplasma pneumoniae:

a. Debut progresiv
b. Rinofaringita
c. Opacitati interstitiale bilaterale pe Rx
d. Test Coombs direct pozitiv
e. Tratament cu penicilina G i.v.
12. Caracterizeza tabloul tipic al penumopatiei cu anaerobi:

a. Opacitati alveolare confluente pe Rx
b. Halena fetida
c. Anemie hemolitica
d. Diagnostic prin imunofluorescenta directa din expectoratii
e. Tratament cu macrolide
13. In ceea ce priveste conduita din bronhopneumopatiile prezente in infectia cu HIV, NU

se recomanda Fund de ochi in suspiciunea de:
a. Toxoplasmoza
b. Pneumocistoza
c. Criptococ
d. CMV
e. MAI
14. NU caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Debut subacut
b. Sputa ruginoasa
c. Evolutie posibila cu piopneumotorace
d. Terapie cu exacilina + fluorochinolona pentru stafilococ meticilin sensibil
e. Terapie cu vancomicina si fosfomicina pentru stafilococ meticilin rezistent
15. Caracterizeaza pneumopatia nosocomiala cu BGN:

a. Debut brutal
b. Opacitati interstitiale bilaterale
c. Opacitate alveolara sistematizata
d. Tuse seaca
e. Semne extrarespiratorii digestive: greata
177
16. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in bronsita acuta la adult CU
EXCEPTIA:
a. Febra 38-39
b. Raluri ronflante in prima faza
c. Raluri umede in a doua faza
d. Tuse productiva in prima faza
e. Tuse nedureroasa in a doua faza
17. Este adevarat referitor la exacerbarile bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:

a. Radiografia toracica nu este necesara in formele febrile
b. Poate asocia rinoree
c. Intensitatea crescuta indica origine bacteriana
d. Indicatia de antibioterapie depinde de febrilitate
e. Prezenta a cel putin un criteriu Anthoinisen indica o origine bacteriana
18. In cazul exacerbarilor BPOC sunt antibiotice recomandate daca VEMS > 50% si
expectoratia este verzuie CU EXCEPTIA:
a. Amoxicilina
b. Macrolide
c. Pristinamicina
d. Cefotaxime
e. Cefotiam-hexetil
Complement multiplu
19. Pneumopatia este suspectata daca se constata urmatoarele semne:

a. Tuse
b. Temperatura > 37,5
c. Opacitate parenchimatoasa unica, cu bronhograma aerica
d. Opacitati interstitiale
e. Istoric recent de infectie a cailor respiratorii superioare
20. Sunt factori de risc de motralitate in infectiile bronhopulmonare la adult:

a. Varsta > 60 de ani
b. BPOC
c. Splenectomia
d. Drepanocitoza homozigota
e. Diabetul zaharat echilibrat
21. Sunt spitalizati urmatorii pacienti cu pneumopatie:

a. Varsta < 65 ani + Nici un factor de risc
b. Varsta < 65 ani + 1 factor de risc
c. Varsta < 65 ani + 2 factor de risc
d. Varsta > 65 ani + 1 factor de risc
e. Varsta > 65 ani + 2 factori de risc
178
22. Urmatoarele conditii fac ingrijirea la domiciliu a bolnavilor cu pneumopatie
imposibila:
a. Greata
b. Varsaturi
c. Tulburari ale functiilor superioare
d. Temperatura > 38
e. Risc de nerespectare a tratamentului
23. Sunt criterii biologice de spitalizare in infectiile bronhopulmonare:

a. Hb < 10g/dl
b. Leu < 4000/ml
c. PaO2 < 60 mmHg
d. Leu > 20000/ml
e. Cresterea timpului de protrombina
24. Sunt elemente ale scorului CRB65:

a. Confuzie
b. Frecventa cardiaca > 100/min
c. Frecventa respiratorie > 30/min
d. Presiunea arteriala sistolica < 90 mmHg
e. Presiunea arteriala diastolica < 60 mmHg
25. Sunt indicatii de spitalizare in sectia de terapie intensiva a pacientilor cu

pneumopatie:
a. Polipnee > 30/min
b. PaO2 < 60 mmHg
c. PaCO2 > 50 mmHg
d. PaO2/FiO2 < 250 mmg
e. CIVD
26. Sunt elemente in favoarea pneumococului in infectiile bronhopulmonare:

a. Junghi toracic
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Hiperleucocitoza cu polinucleare neutrofile
d. Stare generala de rau
e. Debut insidios
27. Sunt elemente in favoare legionelozei in infectiile bronhopulmonare:

a. Comorbiditati frecvente
b. Dureri abdominale, varsaturi, diaree
c. Semne ORL asociate
d. Afectarea unilaterala
e. Esec al betalactaminelor active pe pneuomococ
28. Sunt germeni responsabili de pneumopatii frecvent intalniti la domiciliu:

a. Legionela pneumofila
179
b. S. pneumoniae
c. M pneumoniae
d. Moraxella catarrhalis
e. S. aureus
29. Urmatoarele durate corespund tratamentului antibiotic in infectiile bronhopulmonare

la adult:
a. 7-14 zile pentru pneumoniile necomplicate
b. 7-14 zile pentru penumonia cu M. pneumoniae
c. 10-14 zile pentru pneumonia cu Legionella pneuomofila
d. 10-14 zile pnetru pneumonia cu C. pneumoniae
e. 21 de zile pentru pneumonia cu S. aureus
30. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie franca lobara acuta cu pneumococ:

a. Opacitate alveolara sistematizata pe Rx
b. Semne extrarespiratorii digestive
c. Tuse seaca
d. Debut progresiv
e. Herpes nazolabial
31. NU caracterizeaza legioneloza pulmonara:

a. Debut rapid progresiv
b. Halena fetida
c. Rinofaringita
d. Dureri abdominale
e. Opacitati alveolare vagi, confluente pe Rx
32. Caracterizeaza tabloul tipic de pneumopatie cu M. Pneumoniae:

a. Absenta frisoanelor
b. Testul Coombs indirect pozitiv
c. Tratament cu macrolide timp de 10-14 zile
d. Opacitati alveolare bilaterale pe Rx
e. Expectoratie ruginoasa
33. NU caracterizeaza tabloul tipic de pnumopatie cu anaerobi:

a. Halena fetida
b. Opacitate alveolara sistematizata
c. Semne extrarespiratorii digestive
d. Favorizata de alcoolism
e. Tratament cu penicilina G i.v.
34. Conform conduitei in infectiile bronhopulmonare la pacientii cu HIV, se recomanda

biopsie bronsica in suspiciunea de:
a. Nocardia
b. CMV
c. Kaposi
180
d. Pneumocistoza
e. MAI
35. Este adevarat despre pneumopatia nosocomiala cu stafilococ:

a. Favorizata de corticoterapie
b. Sputa purulenta uneori hemoptoica
c. Opacitati extensive bilaterale
d. S. meticilin rezistent este tratat cu oxacilina + aminozida
e. S. meticiln sensibil este tratat cu vancomicina + fosfomicina
36. Caracterizeaza bronsita acuta la adult:

a. Tuse neproductiva in prima faza
b. Raluri sibilante in prima faza
c. Raluri sibilante umede in a doua faza
d. A doua faza dureaza 4-5 zile
e. Prima faza se prezinta cu febra 38-39
37. Este adevarat despre exacerbarea bronsitei cronice la un pacient cu BPOC:

a. Intensitatea febrei este evocatoare pentru etiologia bacteriana
b. Semnele ORL asociate indica spre infectie virala
c. Febra ridicata dupa a 4-a zi evoca etiologia bacteriana
d. Radiografia toracica este recomandata sistematic
e. In caz de pneumopatie se va trata cu antibiotice
38. Fac parte din triada lui Anthonisen:

a. Cresterea volumului expectoratiei
b. Cresterea intensitatii tusei
c. Persistenta febrei
d. Cresterea purulentei expectoratiei
e. Accentuarea dispneei
39. In cazul bronsitei acute la astmatici se recomanda:

a. Corticoterapie orala timp de 7-10 zile
b. Antibioterapie timp de 7-10 zile
c. Antibioterapie timp de 10-14 zile
d. Intensificarea tratamentului de fond
e. Reducerea corticosteroizilor inhalatori
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – B. 3 – A. 4 – D. 5 – C. 6 – C, 7 – D. 8 – E. 9 – A. 10 – C. 11 – E. 12 – B. 13 –
B. 14 – B. 15 – A. 16 – D. 17 – B. 18 – D.
19 – A, C, D. 20 – B, C, D. 21 – C, D, E. 22 – B, C, E. 23 – B, C, D. 24 – A, C, D, E. 25
– A, D, E. 26 – A, B, C, D. 27 – A, B, E. 28 – B, C. 29 – A, D, E. 30 – A, E. 31 – B, C. 32
181
– A, C. 33 – B, C. 34 – A, C, E. 35 – A, B. 36 – A, D, E. 37 – B, C, E. 38 – A, D, E. 39 –
A, D
Complement simplu
1. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si absenta opacitatii radiologice poate sugera:

a. Dispnee laringiana
b. Acutizarea de insuficienta respiratorie restrictiva
c. Acutizare de insuficienta respiratorie obstructiva
d. Astm acut grav
e. EPA
2. In depresia respiratorie acuta, hipoxemia si prezenta opacitatii radiologice poate

sugera:
a. Dispnee laringiana
b. SDRA
c. Embolie pulmonara
d. Astm acut grav
e. Pneumotorace bilateral sau compresiv
3. NU este cauza de SDRA prin agresiune pulmonara toxica:

a. Sindromul Mendelson
b. Transfuzii masive
c. Bleomicina
d. Embolia grasoasa
e. Embolia amniotica
4. Este traumatism toracic cauzator de SDRA:

a. Contuzia pulmonara
b. Politraumatism
c. Arsuri intinse
d. Fracturi ale oaselor lungi
e. Zdrobire de membre
5. NU este necesar in diagnosticul etiologic al SDRA:

a. Eliminarea pancreatitei prin ecografie abdominala
b. Eliminarea peritonitei prin radiografie abdominala pe gol
c. Eliminarea pneumotoracelui prin CT
d. Un bilant infectios extrarespirator complet
e. LBA si recoltare distala protejata
6. Este adevarat despre SDRA:

a. Perturbarea principala in SDRA este hipercapnia
b. Hipercapnia apare cand cavitatile sunt ventilate dar slab perfuzate
c. In faza precoce de vasoconstrictie HTP nu are nici un rol
182
d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta
e. Volumul de inchidere al alveolelor este redus
7. NU este adevarat despre managementul SDRA:

a. Amitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate
b. Poate fi necesara hemodiafiltrare pentru limitarea inflatiei hidrosodate
c. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cel mai
bine ventilate
d. Utilizarea de furosemid poate determina alcaloza hipokaliemica crescand hipercapnia
e. NO este vasodilatator arterial pulmonar selectiv
Complement multiplu
8. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipercapnie cu absenta

opacitatii radiologice pulmonare:
a. Acutizarea insuficienteleor respiratorii cronice obstructive
b. Acutizarea insuficientelor respiratorii cronice restrictive
c. Embolia pulmonara
d. Astm acut grav
e. Pneumotoracele bilateral sau compresiv
9. In cazul detresei respiratorii acute la adult pot fi cauze de hipoxie cu prezenta opacitatii
radiologice pulmonare:
b. Astmul acut grav
c. Pneumotoracele bilateral
d. EPA
e. SDRA
10. Caracterizeaza SDRA:

a. PaO2/FiO2 < 200 mmHg
b. PAPO > 18 mmHg
c. Exista o crestere a presiunii hidrostatice microvasculare
d. Exista o crestere a permeabilitatii alveolocapilare
e. Mortalitate de 50%
11. Sunt etiologii SDRA prin agresiune pulmonara toxica generala:

a. Embolia amniotica
b. Embolia grasoasa
c. Bleomicina
d. Sindromul Mendelson
e. Pancreatita acuta necrotica
12. Sunt etiologii infectioase respiratorii ale SDRA:

a. Penumopatie bacteriana
b. Pneumopatie virala
183
c. Soc septic
d. Embolia grasoasa
e. Embolia amniotica
13. Este FALS despre SDRA:

a. Tulburarea principala este hipoxemia
b. Hipoxemia este secundara unui dezechilibru ventilatie/perfuzie
c. Hipercapnia apare datorita cavitatilor bine perfuzate dar slab ventilate
d. Capacitatea reziduala functionala este crescuta
e. Proprietatile elastice ale plamanului sunt afectate
14. Este adevarat despre managementul SDRA:

a. Pacientul va fi ventilat mecanic cu presiune expiratorie pozitiva
b. Ventilatia in decubitul ventral determina redistribuirea perfuziei spre zonele cele mai
bine ventilate
c. NO determina vasoconstrictia zonelor ventilate
d. Almitrina determina vasodilatatia zonelor neventilate
e. Se vor evita vasodilatatorii
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – B. 3 – D. 4 – A. 5 – C. 6 – B. 7 – A.
8 – A, B. 9 – D, E. 10 – A, D, E. 11 – A, C, E. 12 – A, B. 13 – C, D. 14 – A, B, E.
Complement simplu
1. Este adevarat despre hemoptizie:

a. Hemoptizia masiva – intre 50-200 ml/24h
b. Hemoptizia fudroaianta – peste 300-500 ml/24h
c. Hemoptizia masiva – > 200 ml odata
d. Hemoptizia in cantitate mica – 200 ml/24h
e. Hemoptizia in cantitate medie – < 50 ml/24h
2. Sunt examinari de prima intentie in hemoptizie CU EXCEPTIA:

a. Radiografie toracica
b. Fibroscopie bronsica
c. Hemoleucograma
d. CT toracic
e. LBA
3. Sunt cauze de hemoragie alveolara CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Churg-Strauss
b. Hemosideroza pulmonara
c. Lupus
184
d. Sarcoidoza
e. Sindrom Goodpasture
4. NU sunt cauze cardiovasculare de hemoptizie:

a. Fisura bronsica
b. Tulburari de hemostaza
c. EPA cardiogenic
d. Embolie pulmonara
e. Anevrismul aortei toracice
5. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic CU EXCEPTIA:

a. Micobacterioza atipica
b. Grefa aspergilara
c. Bronholitiaza
d. Dilatare a bronhiilor
e. Necroza aseptica a maselor pseudotumorale
6. NU caracterizeaza managementul hemoptiziei medii:

a. Spitalizare sistematica
b. Oxigenoterapie in functie de gazometrie
c. Tratarea cauzei
d. Firboscopia poate fi facuta a doua zi
e. Pozitia Trendelenburg
Complement multiplu
7. Sunt afirmatii adevarate despre hemoptizie

a. Sangele provine doar din caile subglotice
b. Nu orice hemoptizie necesita internare
c. O hemoptizie masiva e deseori precedatat de hemoptizii santinela
d. Hemoptizia ucide prin spolierea sanguina
e. Semnele de anemie acuta indica gravitate extrema
8. Sunt examinari sistematice, de prima intentie in hemoptizie:

a. Gazometrie
b. Grupa sanguina
c. Rh
d. Firboscopie bronsica
e. Biopsie bronsica
9. Sunt cauze de hemoragie alveolara:

a. Sindrom Goodpasture
b. Boala Wegener
c. Sindrom Rendu-Osler
d. Sindrom Churg-Strauss
e. Lupus
185
10. Sunt cauze clasice de hemoptizie la un fost pacient tuberculos:
a. Recidiva BK
b. Asperligiom
c. Micobacterioza atipica
d. Necroza aseptica pe cicatrice
e. Bronholitiaza
11. Sunt cauze de hemoptizie la un subiect silicotic:

a. Micobacterioza atipica
b. Bronholitiaza
c. Cancer pulmonar
d. Grefa aspergilara
e. BK
12. Caracterizeaza managementul hemoptiziei de mare abundenta:

a. Perfuzarea de solutii macromoleculare
b. Terlipresina 1 mg i.v.
c. Arteriorgrafie bronsica selectiva cu embolizare
d. Oxigenoterapie in functie de rezultatele gazometriei
e. Chirurgia hemostazei
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – C. 2 – E. 3 – D. 4 – B. 5 – C. 6 – E.
7 – A, C, E. 8 – A, B, C, D. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B, E. 11 – A, D, E. 12 – A, C, E.
Complement simplu
1. Sunt semne functionale in pneumotorace CU EXCEPTIA:

a. Durere brutala, lancinanta
b. Durere aparuta in repaus
c. Dispnee
d. Expectoratie spumoasa
e. Chinte dureroase de tuse
2. NU apare in examenul clinic al pacientului cu pneumotorace:

a. Timpanism la percutie
b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale
c. Frecatura pleurala datorita epansamentului gazos al pleurei
d. Murmur vezicular diminuat
e. Daca apare matitate bazala franca se poate suspecta un hemopneumotorace
3. Este adevarat despre pneumotoracele spontan primitiv:

a. Fumatul nu este factor favorizant
b. 25% din pacienti recidiveaza in 2 ani
186
c. Apare frecvent la femeile cu BPOC
d. Complica frecvent un traumatism toracic
e. Apare uneori dupa ventilatia mecanica
4. Sunt semne de deglobulinizare in pneumotorace CU EXCEPTIA:

a. Sete
b. Tahicardie
c. Hipotensiune arteriala
d. Puls filant
e. Cianoza
5. NU este semn radiologic de gravitate in pneumotorace:

a. Nivel hidroaeric
b. Anomalie subiacenta a parenchimului
c. Pneumotorace unilateral
d. Brida pleurala
e. Pneumotorace compresiv
6. NU este complicatie a pneumotoracelui:

a. Pleurezia purulenta
b. Atelectazia
c. Edem pulmonar a vacuo
d. Hemotorace
e. Complicatii de decubit
7. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui CU EXCEPTIA:

a. Calatoria cu avionul nepermisa timp de o luna
b. Evitarea suflatului in trompeta
c. Scufundarile submarine interzise timp de o luna
d. Rezectia chirurgicala a zonelor buloase in caz de recidiva
e. Exxamen serologic HIV la tineri
Complement multiplu
8. Sunt semne functionale in pneumotorace:

a. Dispnee
b. Chinte dureroase de tuse
c. Timpanism
d. Matitate bazala
e. Diminuarea murmurului vezicular
9. Caracterizeaza examenul clinic in pneumotorace:

a. Timpanism la percutie
b. Diminuarea transmisiei vibratiilor vocale
c. Diminuarea murmurului vezicular
187
d. Expectoratie spumoasa
e. Sibilante pe partea afectata
10. Caracterizeaza pneumotoracele spontan primitiv:

a. Apare mai frecvent la adulti tineri, longilini
b. Fumatul nu este factor favorizant
c. Frecventa recidivelor este de 25% in urmatorii 6 ani
d. Deseori complica un BPOC
e. Apare prin ruptura unei bule sau unui bleb
11. Caracterizeaza pneumotoracele spontan secundar:

a. 60% din cazuri complica un BPOC
b. Apare in endometrioza subpleurala
c. Frecvent la adulti tineri
d. Frecvent la masculi
e. Complica deseori un traumatism toracic
12. Sunt semne de insuficienta respiratorie acuta in pneumotorace:

a. Dispnee majora
b. Hipotensiune arteriala
c. Cianoza
d. Paloare
e. Desaturare
13. Fac parte din cele 5 semne radiologice de gravitate ale pneumotoracelui:
a. Pneumotorace cu supapa
b. Brida pleurala
c. Nivel hidroaeric
d. Pneumotorace bilateral
e. Anomalie a parenchimului pulmonar subiacent
14. Caracterizeaza managementul pneumotoracelui:

a. Colabare partiala sub 1 cm – Exsuflare cu acul sub anestezie locala
b. Colabare intre 1-3 cm – Repaus la pat, analgezice si oxigenoterapie nazala
c. Colabare completa sau peste 2 cm – Implantarea unui drenaj toracic la -20 cmH2O
d. Daca pneumotoacele e bilateral drenajul incepe pe partea mai mult colabata pentru a
creste rapid toleranta
e. Aspiratia se mentine pana la oprirea pierderilor aerice
15. Este FALS despre managementul pneumotoracelui:

a. Interzicerea calatoriei cu avionul pe termen lung
b. Interzicerea eforturilor cu glota inchisa
c. Interzicerea scufundarilor timp de o luna
d. Indicatie de simfiza pleurala la prima recidiva contralaterala
e. Indicatie de chirurgie a bulelor la prima recidiva homolaterala
188
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – D. 2 – C. 3 – B. 4 – E. 5 – C. 6 – D. 7 – C.
8 – A, B. 9 – A, B, C. 10 – A, E. 11 – A, B. 12 – A, C, E. 13 – B, C, D, E. 14 – B, C, E. 15
– A, C, E.
Complement simplu
1. Este adevarat despre revarsatul pleural:

a. 10 ml de lichid pleural sunt considerati normali
b. Transsudatul apare prin cresterea permeabilitatii vaselor
c. Exsudatul apare prin cresterea gradientului de presiune hidrostatica
d. Nu toate revarsatele de etiologie necunoscuta se punctioneaza
e. In cazul unui revarsat in context febril se va urmari scaderea febrei si abia apoi
punctionarea
2. Este adevarat despre pleurezia purulenta CU EXCEPTIA:

a. Drenaj pleural in urgenta
b. Antibioterapie i.v. cu amoxicilna + acid clavulanic 4-6g/24h
c. Durata totala a tratamentului este de 2-4 saptamani
d. pH < 7,20
e. Se pot administra fibrinolitice intrapleurale
3. NU caracterizeaza examenul clinic in revarsatul pleural:

a. Abolirea murmurului vezicular
b. Suflu pleuretic
c. Cresterea transmiterii vibratiilor vocale
d. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
e. Percutie dureroasa in revarsatele purulente
4. Urmatoarele detalii corespund aspectului de revarsat pleural CU EXCEPTIA:

a. Opacitate densa
b. Opacitate omogena
c. Plaman alb in caz de ravarsat abundent
d. Linia Damoiseau care reprezinta limita superioara este convexa in sus
e. In caz de atelectazie completa mediastinul se deplaseaza de partea opacitatii
5. Un lichid pleural este exsudat daca:

a. Raportul LDH lichid / LDH in sange > 0,5
b. LDH in lichid > o treime din limita superioara normala a LDH in sange
c. Raportul proteine din sange / proteine din lichid > 0,5
d. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
e. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,6
189
6. NU este cauza de transsudat:
a. TBC
b. Ciroza
c. Mixedem
d. Embolie pulmonara
e. Urinotorace
7. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural CU EXCEPTIA:

a. Boala Wegener
b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sarcoidoza
8. Urmatoarele patologii gastrointestinale pot fi etiologii ale revarsatului pleural CU

EXCEPTIA:
a. Hepatita
b. Pancreatita
c. Ruptura esofagiana
d. Chirurgia abdominala
e. Scleroza de varice
Complement multiplu
9. Caracterizeaza revarsatul pleural:

a. Lichidul normal pleural este de 7-14 ml
b. Crestera volumului de lichid pleural apare cand fluxul de iesire depaseste fluxul de
intrare
c. Transsudatul apare datorita cresterii permeabilitatii vaselor pleurale
d. Exsudatul apare datorita cresterii gradientului de presiune hidrostatica
e. Orice revarsat lichidian pleural in context febril trebuie punctionat de urgenta
10. Sunt semne functionale in revarsatul pleural:

a. Durere bazitoracica accentuata in inspir profund
b. Tuse expectoranta
c. Dispnee variabila
d. Cresterea vibratiilor vocale
e. Inasprirea murmurului
11. Urmatoarele semne si simptome fac parte din sindromul de revarsat lichidian pleural:
a. Suflu pleuretic
b. Dispnee
c. Absenta transmiterii vibratiilor vocale
d. Cianoza
e. Matitate decliva cu exceptia revarsatelor localizate sau inchistate
190
12. Sunt cauze posibile de plaman alb:
a. Pleurezie de mare abundenta
b. Tumora gigantica
c. Pneumotorax unilateral cu supapa
d. Atelectazie completa prin obstructia unei bronhii susa
e. Pneumectomia
13. Reprezinta conditii pentru ca revarsatul pleural sa fie exsudat:

a. Raportul proteine in sange / proteine in lichid > 0,6
b. Raportul LDH in sange / LDH in lichid > 0,5
c. LDH in lichid > 2/3 din limita superioara normala a LDH din sange
d. Raport LDH in lichid / LDH in sange > 0,6
e. Raport proteine in lichid / proteine in sange > 0,5
14. Sunt investigatii care se pot face in evaluarea unui exsudat daca etiologia este incerta:
a. LBA
b. Bronhoscopie
c. Biopsie pleurala cu ac
d. Toracoscopie
e. CT
15. Fac parte din patologia tumorala care poate determina pleurezie:
a. Cancerul bronhopulmonar stadiul III
b. Metastaze de la un cancer de ovar
c. Mezoteliomul malign
d. Adenomul alveolar
e. Paragangliomul pulmonar
16. Urmatoarele boli sistemice sunt etiologii ale revarsatului pleural:

a. Sindromul Marfan
b. Sindromul Churg-Strauss
c. Sindromul Sjogren
d. Sindromul Elher-Danlos
e. Sindromul Wegener
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – A. 2 – C. 3 – C. 4 – D. 5 – D. 6 – A. 7 – D. 8 – A.
9 – A, E. 10 – A, C. 11 – A, C, E. 12 – A, D, E. 13 – C, D, E. 14 – B, C, D, E. 15 – B, C.
16 – B, C, E.
Complement simplu
1. Sunt elemente caracteristice examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Tuse productiva
191
b. Dispnee in repaus
c. Raluri sibilante
d. Raluri ronflante
e. Hipocratism digital
2. Sunt posibile etiologii de pneumopatie interstitiala difuza pe teren imunodeprimat CU

EXCEPTIA:
a. Infectia cu mycoplasma pneumoniae
b. Infectia TBC
c. Pneumopatie cu CMV
d. Toxoplasmoza
e. LIP
3. Este caractristic examenului CT in histiocitoza X:

a. Imagini reticulonodulare, triangulare
b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori
c. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici, predominant la baze
d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare
bilaterale si simetrice
e. Imagini micronodulare predominant in regiunea medie si superioara
4. NU caracterizeaza examenul CT in Sarcoidoza:

a. Adenopatii mediastinale
b. Micronoduli
c. Noduli
d. Calcificari pleurale
e. Condensare alveolara
5. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

a. Noduli
b. Sticla mata
c. Linii septale de atenuare
d. Condensare alveolara
e. Calcificari pleurale
6. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. PaO2 + PaCO2 < 140 mmHg
b. CPT < 80%
c. VEMS/CV este marit
d. DLCO/VA este marit
e. Exista o crestere a compliantei la CRF
7. Sunt etiologii posibile in caz de pneumopatie interstitiala difuza cu crestere a

limfocitelor CU EXCEPTIA:
a. Sarcoidoza
b. Pneumopatie de hipersensibilitate
192
c. Limfom
d. Lupus
e. Boala Steinert
8. Poate fi etiologie a alveolitei cu hipercelularitate majora:

a. Sarcoidoza
b. Pneumopatia de hipersensibilitate
c. Histiocitoza X
d. Fibroza pulmonara primitiva
e. Azbestoza
9. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva CU EXCEPTIA:

a. Hipocratism digital in 40-50% din cazuri
b. Debut insidios cu tuse seaca chintoasa
c. Leziunile predomina in partile anterioare si superioare ale celor doua campuri
pulmonare
d. Aspect de plamani mici
e. Linii de atenuare septale si nonseptale
10. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Afecteaza pacientii peste 50 de ani
b. Este o granulomatoza constituita prin proliferarea si infiltrarea tesuturilor de catre
celule Langerhans
c. Cavitati chistice parenchimatoase predominant in baze
d. Nu prezinta tuse
e. Apare in general la nefumatori
11. NU sunt medicmente ce pot induce pneumopatii interstitiale difuze:

a. Amiodarona
b. Nitrofurantoina
c. Saruri de aur
d. D-penicilamina
e. Eritromicina
Complement multiplu
12. Sunt caracteristici ale examenului clinic in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Raluri creptiatnte “velcro”
b. Raluri ronflante
c. Hipocratism digital
d. Dispnee in repaus
e. Tuse seaca
13. Caracterizeaza radiografia toracica in pneumopatia interstitiala difuza:

a. Lisa bronhogramei aerice
b. Opacitati interstitiale nesistematizate
193
c. Lipsa infiltratelor
d. Aspect de plamani mici
e. Aspect de sticla mata sau de opacitati lineare sau de micronoduli
14. Este adevarat despre examenul CT in pneuomopatiile interstitiale difuze:

a. Opacitati lineare care deseneaza o retea cu ochiuri mici predominant la baze in fibroza
pulmonara primitiva
b. Imagini chistice care predomina in lobii superiori in histiocitoza X
c. Imagini reticulonodulare, triunghiulare asociate unor adenopatii mediastinale tumorale
in sarcoidoza
d. Distributie peribronsica predominanta, asociat afectare interstitiala si adenopatii hilare
bilaterale si simetrice in limfangita carcinomatoasa
e. Micronoduli predominant in regiunea medie si superioara in azbestoza
15. Caracterizeaza examenul CT in sarcoidoza:

a. Micronoduli
b. Noduli
c. Imagini chistice
d. Linii septale de atenuare
e. Adenopatii mediastinale
16. Caracterizeaza examenul CT in pneumopatia de hipersensibilitate:

a. Micronoduli
b. Noduli
c. Sticla mata
d. Condensare alveolara
17. Caracterizeaza examenul CT in fibroza pulmonara primitiva:

a. Micronoduli
b. Noduli
c. Sticla mata
d. Linii septale de atenuare
e. Fagure de miere
18. Caracterizeaza examenul CT in azbestoza:

a. Imagini chistice
b. Condensare alveolara
c. Linii septale de atenuare
d. Fagure de miere
19. Caracterizeaza examenul CT in Histiocitoza X:

a. Micronoduli
b. Noduli
c. Imagini chistice
194
d. Sticla mata
e. Condensare alveolara
20. Caracterizeaza examenul CT in silicoza:

a. Micronoduli
b. Linii septale de atenuare
c. Fagure de miere
d. Adenopatii mediastinale
21. Este adevarat despre probele functionale in pneumopatiile interstitiale difuze:

a. Apare un efect de sunt cu PaO2 + PaCO2 < 120 mmHg
b. La administrare de oxigen pur PO2 < 500 mmHg sub o FiO2 de 100%
c. Apare o disfunctie ventilatorie restrictiva cu CPT < 80%
d. Raportul Tiffeneau este marit
e. DLCO/VA este scazut
22. Alveolita cu neutrofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva
b. Sclerodermie
c. Poliartrita reumatoida
d. Sindrom Sjogren
e. Lupus
23. Alveolita cu polinucleare eozinofile poate apare in:

a. Fibroza pulmonara primitiva
b. Histiocitoza X
c. Silicoza
d. Sarcoidoza
e. Pneumopatia medicamentoasa
24. Caracterizeaza fibroza pulmonara primitiva:

a. Varsta medie > 60 ani
b. Exista rar semne extrarespiratorii
c. Leziunile predomina in partile inferioare si posterioare ale celor doua campuri
pulmonare
d. Frecvent alveolita cu eozinofile
e. Frecvent adenopatie mediastinala
25. Caracterizeaza histiocitoza X:

a. Descoperita prin pneumotorace in 10% din cazuri
b. Diagnostic prin LBA
c. Rareori asociata cu fumatul
d. Nodulii si apoi cavitatile chistice sunt predominant in baze
e. Confirmarea diagnosticului se face prin biopsie pulmonara
195
26. Caracterizeaza pneumoconiozele CU EXCEPTIA:
a. Opacitati nodulare bilaterale predominant in jumatatile superioare ale campurilor
pulmonare
b. Opacitatile nu sunt niciodata confluente
c. Hiperclaritati in baze
d. Nu prezinta adenopatii hilare
e. Nu exista tratament specific pentru silicoza cronica necomplicata
27. Urmatoarele medicamente determina pneumopatii medicamentoase fara hipocratism

digital:
a. Amiodarona
b. Bleomicina
c. Saruri de argint
d. Nitrofurantoina
e. Pirazinamida
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – E. 2 – A. 3 – B. 4 – D. 5 – C. 6 – B. 7 – E. 8 – C. 9 – C. 10 – B. 11 – E.
12 – A, C, E. 13 – A, B, D, E. 14 – A, B. 15 – A, B, E. 16 – A, B, C, D. 17 – B, C, D, E.
18 – C, D, E. 19 – B, C, D. 20 – A, B, C, D. 21 – A, C, E. 22 – A, B, C. 23 – A, B, E. 24 –
B, C, D. 25 – A, B, E. 26 – B, D. 27 – A, B, D.
Complement simplu
1. In diagnosticul tumorilor pulmonare sunt semne de extensie locogregionala CU

EXCEPTIA:
a. Adenopatie
b. Disfonie
c. Wheezing
d. SIndrom de cava superioara
e. Disfagie
2. Face parte din bilantul initial al cancerului bronhopulmonar cu celule mici dar nu si al
celui fara celule mici:
a. Ecografia abdominala
b. CT cerebral
c. Fibroscopie bronsica
d. Biopsie medulara
e. PFR
3. Sunt factori profesionali de risc pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici CU
EXCEPTIA:
a. Crom
b. Fier
196
c. Nichel
d. Azbest
e. Plumb
4. Chirurgia este modalitatea terapeutica de referinta pentru cancerele fara celule mici in
urmatoarele stadii:
a. T3 N1
b. T1-3 N2
c. T4 N0-1
d. Toate T N3
e. Toate T, N M1
5. Monoterapia pentru cancerul de stadiu IV cu mutatie EGFR este:

a. Cisplatina
b. Decetaxel
c. Gefitinib
d. Gemcitabina
e. Vinorelbina
6. NU face parte din tratamentul sindromului de cava superioara:

a. Anticoagulante
b. Corticoizi
c. Radioterapie
d. Oxigenoterapie
e. Chimioterapie
7. Urmatoarele forme de cancer determina cel mai frecvent miliara metastazica CU

EXCEPTIA:
a. Cancer gastric
b. Cancer renal
c. Cancer ovarian
d. Melanom malign
e. Carcinom medular al tiroidei
8. NU este una din etiologiile frecvente ale limfangitei carcinomatoase:

a. Cancerul de san
b. Cancerul de stomac
c. Cancerul intestinal
d. Cancerul uterin
e. Cancerul prostatei
9. Este adevarat despre abordarea diagnostica in tumorile pulmonare secundare in care

cancerul primitiv este cunoscut:
a. Radiografia toracica nu este necesara
b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii
etajate
197
c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari
d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa
e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna
metastaza in 100% din cazuri
10. Sunt conditii pentru chirurgia tumorilor pulmonare secundare CU EXCEPTIA:

a. Cancerul primitiv identificat si controlat
b. Prezenta a cel mult 3 alte localizari metastatice
c. Functie pulmonara compatibila
d. Risc anestezic acceptabil
e. Rezecabilitatea posibila a tuturor metastazelor
11. In ceea ce priveste arborele diagnostic in suspiciunea de CBP secundar, daca in urma
PET exista imagini evocatoare de leziuni pulmonare secundare ale unui cancer cunsocut
se recomanda urmatoarele CU EXCEPTIA:
a. Monitorizare
b. Citologia sputei
c. Biopsie prin fibroscopie
d. Punctie transcutanata
e. Chirurgie
Complement multiplu
12. Fac parte din sindromul paraneoplazic al tumorii primitive a plamanului:

a. Disfonie
b. Hipocratism digital
c. Sindrom de cava superioara
d. Ginecomastie
e. Pierdere in greutate
13. Fac parte din bilantul initial ce trebuie realizat in diagnosticul unui CBP fara celule
mici:
a. Fibroscopie bronsica
b. CT toracic si suprarenal
c. CT cerebral
d. Biopsie medulara
e. Markeri tumorali
14. Sunt factori de risc profesionali pentru cancerul bronhopulmonar fara celule mici:
a. Azbest
b. Plumb
c. Crom
d. Cupru
e. Nichel
198
15. Se recomanda chirurgia ca modalitate terapeutica e referinta la urmatoarele stadii de
cancer bronhopulmonar fara celule mici:
a. T2 N0
b. T1-2 N1
c. Toate T N3
d. T3 N1
e. T1-3 N2
16. Se recomanda radioterapia ca tratament ce poate fi avut in vedere in asociere cu

tratamentul de referinta pentru urmatoarele stadii de CBP fara celule mici:
a. T3 N0
b. T3 N1
c. T1-3 N2
d. Toate T N3
e. T4 N2
17. Se recomanda chimioterapia ca modalitate terapeutica de referinta in urmatoarele

stadii de CBP fara celule mici:
a. T2 N0
b. T3 N0
c. T3 N1
d. T1-3 N2
e. T4 N0-1
18. Sunt medicamente acceptate in terapiile CBP de stadiul IV in absenta mutatiei EGFR:
a. Cisplatina
b. Gemcitabina
c. Gefitinib
d. Paclitaxel
e. Pemetrexed
19. Sunt posibile cauze de sindrom de cava superioara:

a. Timom malign
b. Limfom
c. CBP secundar
d. Gusa exotoracica
e. Corp strain
20. Sunt cauze frecvente de noduli pulmonari:

a. Melanomul malign
b. Cancerul gastric
c. Cancerul de prostata
d. Cancerul de pancreas
e. Cancerul ovarian
199
21. Sunt cauze frecvente de limfangita carcinomatoasa:
a. Cancerul de san
b. Cancerul de stomac
c. Cancerul de colon
d. Cancerul renal
e. Melanomul malign
22. Metastazele endobronsice apar frecvent in caz de:

a. Cancer in sfera ORL
b. Cancer testicular
c. Cancer gastric
d. Cancer esofagian
e. Cancer bronhopulmonar
23. Este adevarat referitor la abordarea tumorii pulmonare secundare de la un cancer

primitiv cunoscut:
a. Pentru orice bolnav de cancer se va efectua o radiografie toracica
b. In caz de simptomatologie respiratorii se recomanda fibroscopie bronsica cu biopsii
etajate
c. Cancerul de stomac evolueaza cu precadere cu noduli pulmonari
d. Cancerul de colon evolueaza frecvent cu limfangita carcinomatoasa
e. La un bolnav cu cancer de colon descoperirea unui nodul pulmonar inseamna
metastaza in 100% din cazuri
24. Tratamentul cu laser al localizarilor endobronsice al tumorilor pulmonare secundare

se practica in caz de:
a. Dispnee
b. Pneumopatii repetate
c. Atelectazii
d. Revarsat pleural bilateral
e. Pneumotorax
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 –A. 2 – D. 3 – E. 4 – A. 5 – C. 6 – C. 7 – A. 8 – C. 9 – B. 10 – B. 11 – A.
12 – B, D. 13 – A, B, C. 14 – A, C, E. 15 – A, B, D. 16 – A, B, C. 17 – B, E. 18 – A, B, D,
E. 19 – A, B, C. 20 – A, E. 21 – A, B. 22 – A, D, E. 23 – A, B. 24 – B, C.
Complement simplu
1. Sunt etiologii neuromusculare de IRC restrictiva CU EXCEPTIA:

a. Sindrom Guillain-Barre
b. Spondilartrita anchilozanta
c. Poliomielita anterioara acuta
200
d. Porfirie acuta intermitenta
e. Miastenie
2. Sunt etiologii mecanice de IRC restrictiva cu afectare parenchimatoasa CU

EXCEPTIA
a. Sarcoidoza
b. Traumatism toracic
c. Contruzie pulmonara
d. Exereza pulmonara
e. Pectus excavatum
3. NU caracterizeaza PFR in diagnosticul IRC restrictive:

a. Diminuarea CPT
b. Diminuarea compliantei pulmonare si/sau parietale
c. Diminuarea DLCO/VA in caz de patologie interstitiala
d. VEMS/CV scazut
e. Crestere a VR/CPT in obezitate
4. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC

restrcitive CU EXCEPTIA:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b. Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Stimularea centrilor respiratori
d. Normalizarea comenzii respiratorii secundare corectiei alterarilor nocturne ale
schimburilor gazoase
e. Cresterea compliantei pulmonare si toracice secundare utilizarii de volume curente
importante in timpul noptii
5. NU este tratament etiologic al IRC restrictive:

a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b. Metastazectomia in caz de tumora secundara voluminoasa
c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Stimularea diafragmei prin pacemaker diafragmatic in afectiuni neurologice
Complement multiplu
6. Sunt IRC restrictive prin afectare neurologica de origine cerebrala sau medulara:
a. Sindrom Guillian-Barre
b. Tetanos
c. Porfirie acuta intermitenta
d. Scleroza laterala amiotrofica
e. Poliomielita anterioara acuta
7. Determina IRC restrictive de origine mecanica prin afectare parietala:

a. Spondilartrita anchilozanta
201
b. Pleurezia
c. Traumatismul toracic
d. Contuzia pulmonara
e. Exereza pulmonara
8. Corespunde PFR in diagnosticul IRC restrictive:

a. Diminuarea CPT
b. VEMS/CV crescut
c. Uneori diminuarea compliantei pulmonare si parietale
d. Cresterea raportului DLCO/VA
e. Cresterea raportului VR/CPT in spondilartrita anchilozanta
9. Sunt metode pentru ameliorarea oxigenarii in IRC restrictive:

a. Kinetoterapia respiratorie
b. Oxigenoterapia de lunga durata
c. Ventilatie spontana cu presiune negativa expiratorie
d. Ventilatie asistata
e. Tratament etiologic
10. Sunt mecanisme de actiune a asistentei ventilatorii mecanice in tratamentul IRC

restrcitive:
a. Cresterea ventilatiei alveolare
b. Punerea in repaus a muschilor respiratori
c. Cresterea comenzii respiratorii
d. Scaderea compliantei pulmonare
e. Stimularea diafragmei
11. Caracterizeaza tratamentul etiologic al IRC restrictive:

a. Chirurgia corectoare a unei scolioze
b. Toracotomia
c. Decorticarea pleurala
d. Pierdere in greutate semnificativa in caz de obezitate
e. Chirurgia diafragmei in afectiuni neurologice
Raspunsuri:
Complement simplu:
1 – B. 2 – E. 3 – D. 4 – C. 5 – B.
6 – D, E. 7 – A, B. 8 – A, C, E. 9 – A, B, D, E. 10 – A, B. 11 – A, C, D.
202

Grile2 Cardio

Încărcat de

Informații document

Descriere:

Drepturi de autor

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Descriere:

Drepturi de autor:

Grile2 Cardio

Încărcat de

Descriere:

Drepturi de autor:

Complement simplu:

1. Sincopa se refera la:

2. Lipotimia se refera la:

4. Cauza vasculara de sincopa/lipotimie este:

5. Urmatoarea tulburare de ritm poate fi cauza de sincopa/lipotimie:

6. Urmatoarea este cauza cardiaca de sincopa/lipotimie:

7. E cauza Non-Cardiovasculara de sincopa/lipotimie:

8. NU are importanta pentru orientarea diagnosticului de sincopa/lipotimie

9. Orienteaza diagnosticul catre sincopa vaso-vagala:

10. Orienteaza diagnosticul sincopei catre cauza neurologica:

11. Durata pierderii cunostintei:

12. Examenul clinic in caz de sincopa cuprinde:

13. ECG in diagnosticul sincopei NU:

15. NU e indicatie de spitalizare in cazul sincopei:

16. Ecografia cardiaca NU va depista in cazul unei sincope:

17. In care din urmatoarele NU se recomanda explorare ecografica:

21. Ultimul recurs in diagnosticul sincopei este:

22. Starea de rau se refera la:

23. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere:

27. Sunt cauze vasculare de lipotimie:

28. NU sunt cauze reflexe de sincopa:

30. Urmatoarele cauze cardiace de sincopa sunt tulburari de conducere CU EXCEPTIA:

31. Sunt cauze vasculare de sincopa CU EXCEPTIA:

32. Sunt cauze neurologice de sincopa CU EXCEPTIA:

33. Sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de lipotimie:

34. Urmatoarele tulburari de ritm NU sunt cauze de sincopa:

35. NU sunt cauze Non-Cardio-Vasculare de sincopa:

37. NU sunt cauze neurologice de cadere fara pierdere a cunostintei:

38. Sunt cauze metabolice/toxice de sincopa:

40. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine aritmica/de conducere:

41. Au valoare orientativa in diagnosticul sincopei:

42. Orienteaza diagnosticul catre sincopa de origine neurologica:

43. NU orienteaza diagnosticul in cazul sincopei:

44. Evoca o sincopa vaso-vagala:

46. Sunt semne orientative catre diagnosticul de sincopa de cauza neurologica CU

47. Fac parte din examenul clinic:

48. Masajul sino-carotidian se face:

49. NU fac parte din examenul clinic pentru sincopa:

50. Masurarea tensiunii arteriale se face:

51. ECG identifica ca mecanism direct in diagnosticul sincopei:

53. In diagnosticul ECG al sincopei evoca un BAV paroxistic urmatoarele:

54. In diagnosticul sincopei ECG poate arata semne de:

55. In diagnosticul sincopei ECG poate identifica ca cauza directa:

56. In bilantul biologic din diagnosticul lipotimiei se pot cauta:

57. NU se cauta in bilantul biologic din diagnosticul sincopei:

58. Se va recurge la spitalizare in urmatoarele cazuri:

59. NU necesita spitalizare:

60. Ecocardiografia poate fi recomandata in diagnosticul sincopei in urmatoarele cazuri:

61. In diagnosticul sincopei Ecocardiografia poate evidentia:

62. Sunt explorari de a doua intentie in diagnosticul sincopei:

63. Inregistrarea holter 24h pentru diagnosticul sincopei este:

64. In diagnosticul sincopei sunt explorari neurologice de a doua intentie:

66. Care din urmatoarele necesita explorari suplimentare:

67. NU sunt elemente care sa justifice explorarea electrofiziologica in diagnosticul

1. Termenul de palpitatii se refera la:

3. Printre etiologiile tahicardiei sinusale NU se gaseste:

4. NU este tulburare de ritm atriala:

5. Caracterizeaza extrasistolele atriale:

6. Fibrilatia atriala se caracterizeaza prin:

7. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:

9. Caracterizeaza flutterul atrial:

10. Frecventa flutterului atrial este de aprox:

12. Elementul comun dintre flutterul atrial si tahisistolie este:

13. NU caracterizeaza tahisistolia: