sgsgdfg

Descrierea tehnica a produsului.

.1 Destinaţia

Setul de mobilă pentru oficiu propus este destinat pentru a depozita diferite obiecte de diferite
destinaţii a întregii familii, pentru a pune în evidenţă unele obiecte şi accesori, suvenire s.a.. Acest set de
mobilă va avea un aspect plăcut, pentru ca persoanele ce se vor afla în spaţiul dat să se simtă cit mai
confortabil.
Setul de mobilă pentru oficiu reprezintă un ansamblu de articole de mobilă corp executate în cutii de
construcţie demontabilă şi este proiectat după cerintele Sistemului unic al documentatiei de proiectare,
GOSTurilor respective.
Formarea dimensiunilor de gabarit este în legătură cu dimensiunile corpului uman şi bazată pe
cerinţele antropometrice şi normele GOST-urilor.
Setul de mobilă propus are un design contemporan, plăcut şi este alcştuit din următoarele articole:

Un dulap pentru carti si suvenire:

• Lungimea L = 800 + 5 mm:
• Latimea B = 422+ 5 mm:
• Inaltimea H = 2100 + 5 mm.
Doua dulapuri pentru documente de oficiu:
• Lungimea L = 800 + 5 mm:
• Latimea B = 422+ 5 mm:
• Inaltimea H = 2100 + 5 mm.
Setul dat este realizat din cutii de PAL melaminat cu grosimea de 18 mm.
• Dimensiunile de gabarit sunt:
• Lungimea L = 2400 + 5 mm:
• Latimea B = 422+ 5 mm:
• Inaltimea H = 2100 + 5 mm.
Canturile panourilor se protejează cu fîşii de aceiaş culoare ca şi panourile şi au grosimea de 1mm
Pentru sporirea comodităţii în interiorul şi exteriorul setului sunt montate poliţe.Montarea poliţelor se
face cu elemente de sustinere.
Pereţii orizontali intra în pereţii verticali şi se asamblează cu şuruburi de cuplare şi coltare. Închiderea
şi deschiderea uşilor se face cu ajutorul mînerelor. . Peretii verticali sunt susţinuti cu ajutorul suporturilor de
susţinere.La încleiere se utilizează adeziv PVA

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
Uşile faţadei sînt fixate pe balamale, iar panourile verticale pe fundul şi tavannul corpului mobilei sănt
fixate cu ajutorul şuruburilor. O uşă a faţadei la dulapul pentru vestimente se execută cu tablie din sticla.
Soclu se fixează cu element magnetic.
Pereţii spate sînt din PFL cu grosimea de 4 mm şi se fixează cu ajutorul şurubelor 3x16 GOST 1145.
Înainte de a începe proiectarea unui set de mobilă pentru oficiu , trebuie de ţinut cont de o mulţime de
întrebărilegate de design
Uneori, la proiectare ideile iniţiale nu corespund celor de la urmă. La proiectarea unui produs finit,
ţinem cont de cerinţele antropometrice, oamenii sunt diferiţi după vîrstă, figură, greutate, înălţime, ş.a. De
aceea, pentru a proiecta un scaun pentru un om concret trebuie să-i ştim datele şi parametrii antropometrici
ca scaunul să se primească comod şi omul să se simtă bine în el.
Dacă proiectăm mobilă pentru un anumit grup de oameni (bătrîni sau copii) trebui să ţinem cont de
cerinţele lor: mobila trebuie să fie cît mai compactă şi mai universală ca să fie de folos, de exemplu: patul cu
două nivele să se poată uşor transforma în două paturi aparte (pentru familiile cu adolescenţi), un scaun sau o
masă de lucru (de desenat) corect proiectat pentru secretară trebuie să fie comod pentru oameni cu diferite
figuri. Într-un dulap pentru cărţi policioarele ce se regulează după înălţime ar fi mai comode decît cele fixe,
iar într-un servant sau dulap pentru veselă sînt comode sertarele ce alunecă uşor.
În STAS 2.102—68 sânt descrise detaliat documentele enumerate şi alte documente.
În condiţiile de studiu se utilizează desene de studiu apropiate după conţinut de unele documente de
proiectare industriale. Din aceste desene pot face parte desenele de studiu: ale pieselor, de asamblare, de
ansamblu, specificaţiile, etc.

1.3 Descrierea tehnică a articolului.

Setul de mobilă pentru oficiu proiectat este executat din cutii din PAL melaminat cu grosimea de 18
mm.. El este compus din următoarele articole principale cu dimensiunile respective:
La acest oficiu sa folosit PAL de grosimea 18 mm are o constructie cu rezistena foarte buna .
Plus la toate este dotat cu polite pentru mape cit ascunse si vizibile . Dulapul este confetionat
din trei sectii. Sectiile dulapului pot fi asezate la dorinta clientului.
— pentru încleiere ABS (adezivi);
Materiale pentru încleiere sunt adezivii utilizaţi în fabricaţia sunt de origine animală sau
sintetică.
Pentru asamblare sa folosit: Surub 3.5x16 mm
Eurosurub
Surub 3.5 x 30 mm

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
Surub 2.5 x 25 mm
Balamale cu diametrul 35 mm
Minere lungimea 96 mm

Principalele operatii de execuţie a lucrărilor de fabricare.

1. Descărcarea materiei prime.
2. Recepţionarea materiei prime.
3. Transportarea în depozit de materie primă.
4. Transportarea în hala de fabricare.
5. Croirea PAL ; PFL.
6. Transportarea de la o operaţie la alta.
7. Incleierea ABS
8. Transportarea de la o operaţie la alta.
9. Burghierea reperilor.
10. Transportarea in depozit .
11. Marcarea.
12. Ambalarea si depozitarea .

2.3 Descrierea procesului tehnologic la fabricarea

1. Descărcarea materiei prime.
Descărcarea materiei prime se efectuează mecanizat cu ajutorul distribuitorului
2. Recepţionarea materiei prime.

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
Această operaţie se face cntitativ şi calitativ.
Cantitaiv - prin verificarea dimensiunilor (lăţimea, grosimea, lungimea). Calculul volumului,
folosind instrumente de măsurat şi tabele de cubaj.
Calitativ - se face vizual, urmărinduse folosirea dacă este corectă.

i
Condiţiile dimensionale si calitative,atit cele din grupa materialelor prime brute si a
semifabricatelor superioare sau primare din PAL sint stabilite de standarte sau norme interne cu
indicaţii privind prescripţii de marcare,receptie cit si de depozitare.Este recepţionat PAL PFL
cu dimensiunile:L=2800 mm;l=2070mm;g=18mm
La controlul de calitate al materiei prime si materialelor se utilizează
următoarele dispozitiveimetrul/rigla; metrul; cupastasul .

3. Transportarea in depozitul de materie prima se efectuează mecanizat cu ajutorul

distribuitorului.
Stivuirea PAL PFL. PAL si PFL este adus la locul de depozitare pe linii de manipulaţie cu
vagonetele sau pe drumuri cu auto sau pe electrostivuitoare. Eltrebuie să fie stivuit în cel mult
1 ora de la intrare în depozit. Inainte de aşezare în stive, trebuie de curăţat de rumeguş si alte
obecte cere duc la scaderea calitatii. Stivele se fac pe platforme executate din elemente de beton
aşezate la o înălţime de minimum 40 cm de sol pe padoane . Pe stive se marchează o tăbliţă
unde este înscris: numărul stivei, data terminării stivei, codul , dimensiunile, calitatea şi
cantitatea.
4. Transportarea în hala de fabricare se face manual cu ajutorul electrostivuitorul.
5. Croirea.
Aceasta operatie se executa la ferestraul circular care are doua discuri , destinat pentru taierea
PAL si PFL . Operatia se executa in felul urmator: se taie pe lungime si pe latime foaia de PAL
si de PFL pentru a obtine un unghi de 90 0 este foarte important sa facem acest lucru , apoi se
regleaza rigla de ghidaj si se debiteaza detaliile dupa dimensiuni .In timul taierii se marcheaza
detaliile unde trebue sa fie incleiate cu ABS . La aceasta masina este oblogatoriu sa lucreze doi
muncitori .
6. Transportarea de la o operaţie la alta - se face manual cu ajutorul căruciorului
7. Incleiere ABS.
Operatia se executa mecanic cu ajutorul masinii de incleiet borduri , aceasta masina este dotata
cu toate sculele aschietoare si incleiere a ABS-ului si a tuturor bordurilor folosite, si executa

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
operatia de frezare , incleiere dintr-o singura trecere doar a pieselor care au canturile drepte . La
inleierea bordurii pe curbe este nevoie de o alta masina ce incleie ABS, ele sunt de diferite
feluri doate au a ceiasi functie . La proiectul meu , eu am incleieat bordura pe curbe la foaia
mesei si la aripile decorative , si bordure a canturilor drepte .
8. Transportarea de la o operaţie la alta - se face manual cu ajutorul căruciorului

9. Burghierea
Burghierea este cea mai importanta operatie in fabricarea mobilei din PAL necesita o mare
precizie si si nu se accepta greseli de gauri mai largi si mai inguste decit este nevoie , astfel
mobila va fi de o calitate inferioara . Burghierea am executato in felul urmator , mai intii de
toate am reglat masinele de burghiat (orizontala si verticala), apoi am gaurit toate piesele pe
cant si pe fata.
10. Transportarea in depozit a pieselor deja finisate .
11. Marcarea.
Marcarea se face cu perogravorul sau se aplică aptibild (imagine adeziva) avind marca firmei.
12. Ambalarea si depozitarea .
Prin ambalare se urmăreşt înpachetarea mobilei în aşa fel ca să fie protejată. După ambalare
mobila se depozitează în magazii ferite de umezeală, variaţii de temperatură, curenţi puternici
de aer şi lumina solară.Depozitarea se executa mecanic de muncitori de categoria 2 si 3.
Elemetele de depozitare sunt : incarcarea,fixarea,descarcarea.
Utilajul folosit si sculele utilizate:transportorul,cabluri de lungime de 5 m.Controlul
tehnic: se verifica calitatea fabricatului gata finisat si se verifica daca nu a aparut
zgirieturi,defecte in timpul transportarii
2.2 Caracteristica materiei prime
Plăcile din aşchii de lemn melaminate PALM se obţin din plăci de lemn
acoperite pe ambele feţe, prin presare la cald, cu unul sau mai multe filme de răşini sintetice, filmul de s
uprafaţă fiind în toate cazurile din răşină melaminică. În funcţie de structura filmelor de acoperire, se de
osebesc trei tipuri de plăci melaminate:
1-PALM plăci melaminate simplu (FD + PAL + FD);
2-PALMB plăci melaminate cu film bariera (FD + (FB + PAL + FB + FD);
3-PALMS plăci melaminate speciale (FD + FB + FF + PAL + FB + FF +
FB + FD).
Notaţii: FD film decor; FB film barieră; FF film fenolic.
Dimensiunile de fabricaţie ale plăcilor melaminate sunt:

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
-Formatele(mm):2440x1220;
2460x1720;
2750x1830;
3660x1830.
-Grosimile(mm):4,0; 6,0; 8,0; 10,0; 12,0; 14,0; 16,0; 18,0; 19,0; 22,0; 25,0.
-Abateri limită: la grosime = 0,2 mm, pentru PALM şi 0,5 mm pentru
PAL -MB şi PALMP;
-la lăţime = ± 3 mm;
-la lungime = ± 5 mm.

-Caracteristicile fizico-mecanice ale placilor melaminate:

Caracteristici U/M Valoarea Verificarea
se efectueaza
conform:

0 1 2 3
Densitatea aparenta,min. g/cm3 0,700 STAS 2160-69
Rezistenta la incovoiere daN/cm2
-pentru grosimi pina la
12mm inclusive 250
-pentru placicu grosimea
de 14; 16;18 mm 200 STAS 5855-69
-pentru grosimi mai mari de
19 mm,inclusive 180

Rezistente la:
- vase ferbinti - in afara de o usoara
- tigara aprinsa diminuare a luciului STAS 7808-73
- vapori de apa(aburi) nu se admite aparitia
altor defecte persist.
ale peliculei

Rezistenta stratului nu se admit modificare ale

decorativ la patare - peliculei dupa patare STAS 7809-73

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg

Rezistenta ka fisurare treapta

de 0 STAS 10299-75
finisatre

Rezistenta la lumina - nu se admit de-colorari sau

modificari de nuante ale STAS 10299-75
peliculei

Clasa de combustibilitate - C3-C4 STAS 11375-79

2.4 Controlul tehnic.

Realizarea unor produse de calitate constituie unu din obiectivele de bază prin care se
urmăreşte asigurarea sporirii eficienţei economice în toate întreprinderile. Produsele industriei
lemnului formează o gamă de sortimente din ce în ce mai bogat, urmarea procesului de
diversificare, cu o valoare suerioară de întrebuinţare. Datorită structurii complexe şi sensibile a
lemnului, diferenţiat în funcţie de specii şi al unei activităţi biologice variate se impun a se
acorda o atenţie deosebită prelucrării lemnului în fiecare fază de prelucrare.
Obiectivele controlului tehnic sunt:
verificarea calităţii producţiei: caracteristicile materialelor utilizate, forma, dimensiunile
produsului, , gradul de finisare sau alte caracteristici ale produsului; - respectarea condiţiilor
prevăzute de STAS - uri, norme interne, caiete de sarcini sau alte condiţii stipulate prin
contract;
- prevenirea şi eliminarea debuturilor, a produselor declasate din procesul de fabricaţie;
- respectarea tehnologiei de fabricaţie din momentul intrării materialelor pînă la livrarea
produselor finite.
Produsele din lemn sunt concepute şi realizate pentru a satisface anumite funcţii c u un cost de
producţie cît mai scăzut. Mobila face parte din categoria bunurilor de larg consum cu folosinţă
îndelungată şi satisface nevoile utilitare precise în mobilarea locuinţelor sau a spaţiilor social

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
-administrative, hoteliere etc. în condiţii de confort, folosire economică a spaţiului şi la un cost
de producţie cît mai scăzut.
Toate aceste însuşiri calitative pe care trebuie să le îndeplinească mobila se ralizează în
procesul de producţie, calităţi care se vor remarca la consumator,prin folosirea mobilei.
• Calitatea producţiei
determină calitatea produselor prin folosirea unor tehnologii perfecţionate, ca vom obţine şi
produse cu însuşiri calitative superioare.
• Calitatea produselor
reprezintă totalitatea proprietăţilor unui produs, măsură în care el satisface necesităţile
societăţii, ca rezultat al performanţelor tehnico - economice şi estetice, al gradului de utilitate şi
eficienţă economică pe care le asigură.
Calitatea se reprezintă sub două aspecte distincte: calitatea industrială şi calitatea comercială.
Se înţelege prin calitatea industrială conformitatea produsului cu normele tehnice de fabricaţie
şi standartele şi se referă la calitatea materialelor, calitatea prelucrărilor, calitatea finisării, a
feroneriei etc.
Se înţelege prin calitatea comercială satisfacerea nevoilor utilitare, estetice, de confort, nivel de
preţ, calitatea finisării, modul de prezentare şi concordanţa cu gustul publicului la un moment
dat. Formele controlului tehnic sunt:
- preventiv - lucrările pregătitoare, maşini, materii prime, forţă de muncă, documentaţii, finanţare
etc.
- în cursul executării producţiei - verificarea cantitativă şi calitativă a lucrărilor ce se execută
forme şi importanţă;
- la sfîrşitul lucrării - recepţia definitivă, introducerea în magazie pentru livrare, ştampilare şi
eliberarea certificatelor de calitate.Controlul de calitate într-o fabrică de mobilă cuprinde
următoarele etape:
Controlul de recepţie a materiilor prime,
semifabricatelor materialelor şi materialelor tehnologice sau al subansamblurilor sosite de la
furnizori. Controlul de recepţie respinge materialele necorespunzătoare calitativ, pe baza
normelor de calitate standartizate sau stabilite prin contracte.
Introducerea unor materiale de proastă calitate are urmări nefavorabile atît asupra calităţii
procesului tehnologic cit şi asupra calităţii şi fiabilităţii produselor finite.
Controlul procesului tehnologic
sau controlul pe fluxul de fabricaţie, care se efectuiază de controlor în posturi fixe sau în
posturi mobile, (la mai multe locuri de muncă ) controlorii verificînd calitatea pe operaţii, pot

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
măsura sau compara rezultatele cu lumitele admise ( compararea dimensiunii efective măsurate
cu limitele admise ale toloranţei). Controlul de recepţie se efectuiază în scopul de a face
posibilă luarea uneia din următoarele decizii: acceptarea sau respingerea lotulu, în funcţie de
numărul defectelor constante. Fiecare material introdus în fabricaţie trebuie să corespundă
condiţiilor de calitate de fabricaţie şi livrare prevăzute separat pentru fiecare material, standarde
în care este înscris şi modul de verificare a calităţii. Condiţiile de calitate ale materiilor prime,
semifabricatelor şi materialelor pentru fabricarea mobilei sînt reglementate în " Mobilier din
lemn. Condiţii tehnice generale de calitate." Pentru a asigura calitatea precisă a produsului,
trebuie să se introducă în fabricaţie materii şi materiale de calitate corespunzătoare, a căror
caracteristici trebuie sever controlate. Calitatea produselor de mobilă se realizează în producţie,
pe
fluxul tehnologic, la fiecare loc de muncă. Fiecare muncitor la locul său de muncă îşi poate
aduce contribuţia la realizarea calităţii produselor prin realizarea calităţii operaţiei pe care o
realizează. Pentru respectarea condiţiilor de calitate la fiecare loc de muncă fiecare muncitor
trebuie să cunoască: ce se urmăreşte din punct de vedere al calităţii, ce se controlează, cu ce se
controlează şi mărimea abaterii de la calitate prescrisă în documentaţia tehnologică.
Verificarea calităţii produselor
de mobilă se face prin verificarea bucată cu bucată sau verificări individuale ( control 100% )
aplicate produselor la controlul final, fiind controlat fiecare produs dacă corespunde condiţiilor
generale de calitate prescrise. Controlul final reprezintă un supracontrol şi constituie ultima
barieră în calea pătrunderii produselor necorespunzătoare în circuitul econemic.
Controlul final
oferă posibilitatea de a verifica competenţa şi exigenţa cu care lucrează controlul interfazic şi să
stabilească măsuri pentru eliminarea deficienţelor de calitate.
Controlul tehnic al operatilor executate.
1. Descărcarea materiei prime verificam de zgirieturi difecte .
2. Recepţionarea materiei prime calitativa se verifica vizual, cantitativa se masoara si se
calculeaza suprafata ; volum.
3. Croirea PAL ; PFL se executa control tehnic la lungime si latime respectiv si unghiurile
de taiere cu ruleta si echierul.
4. Incleierea ABS ferifica grosimea ABS-ului dupa proiect si corectitudinea incleierei
vizual.
5. Burghierea reperilor se verifica adincimea si diametrul gaurilor cu sublerul
6. Transportarea in depozit , dupa transpurtare se verifica de zgirieturi vizual.

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
7. Marcarea se verifica cantitatea culoarea si produsul.
8. Ambalarea si depozitarea se verifica marcarea produsului.

Protecţia muncii şi mediul ambiant

Principalele cauze ale incendiilor în industria lemnului simt:

a) Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse. In grupa flăcărilor, sub formă de foc
deschis, intră: flacăra de chibrit, de lămpi de lipit sau ale sudurii oxiacetilenice. Ţigara nestinsă
uitată sau aruncată la întîmplare pe lemne sau alte materiale combustibile generează întotdeauna
incendii. In industria lemnului ţigara incadescentă poate aprinde rumeguşul, făina de lemn, praful de
la şlefuirea panourilor finisate cu răşini poliesterice, stofele tapiţerie etc. O grămadă de rumeguş se
aprinde de la o ţigară în 2 - 3 ore, timp în care temperatura ajunge la 410 - 470 C°, ceea ce provoacă
aprinderea. Hîrtia în contact cu ţigara nestinsă se poate aprinde în 40 - 50 minute.
b) Corpurile încălzite sau supraîncălzite (conducte termice, radiatoare etc.) şi radiaţiile prezintă
pericol de incendiu în industria lemnului. La radiaţii de 0,3 - 0,4 cal/cm 2, aşchiile de lemn se pot
aprinde.
Praful de lemn de pe conductele termice sau din apropierea acestora, încălzit timp îndelungat la
temperaturi de 100 C°, se carbonizează forrnînd aşa zisul „cărbune piroforic", care se auto-aprinde
în contact cu aerul atmosferic, provocînd grave incendii.
c) Scînteile din lemn şi din materiale combustibile sau de la sudură, precum şi scînteile care ies pe
coşurile de la centrala termică sau de la locomotive au capacitatea termică necesară pentru a aprinde
lemnul sau alte materiale combustibile din industria lemnului.
d) Scînteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare a lemnului, în care se găsesc
amestecuri de gaze, vapori sau prafuri combustibile prezintă un mare pericol de explozie şi
incendiu.
scurtcircuit se înregistrează acolo unde utilajele şi aparatele electrice se suprasolicită şi unde se
folosesc instalaţii electrice improvizate.
f) Trăsnetul apare ca sursă de incendiu în industria lemnului, pe timpul furtunilor. Protecţia
împotriva descărcărilor electricităţii atmosferice în întreprinderi se realizează prin instalaţii de
paratrăsnet.
g) Scînteile mecanice sunt şi ele surse de aprindere a diferitelor materiale combustibile din
industria lemnului. Pentru evitarea apariţiei scînteilor mecanice la prelucrare lemnului se vor

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
înlătura eventualele corpuri metalice sau pietrele care ar putea provoca scîntei mecanice şi uzura
prematură a pînzelor tăietoare.
în încăperile cu pericol de explozie pardoselile trebuie executate din materiale care nu dau naştere la
scîntei atunci cînd sunt lovite sau izbite cu piese de oţel.
h) Exploziile care apar în industria lemnului sunt de cele mai multe ori,
urmate de incendii. în acest caz explozia devine o cauză exactă a incendiului.
Cel mai mare pericol de explozie în industria lemnului îl prezintă praful de lemn, făina de lemn,
făina de plută şi praful de la materialele de finisarea lemnului. Limitele inferioare de explozii la
aceste prafuri sunt concentraţiile în aer de 30 - 60 g / m3.
în industria lemnului, la protejarea contra exploziilor se foloseşte des metoda înăbuşirii exploziei,
care se bazează pe creşterea presiunii în cazul iniţierii unei exploziei într-un spaţiu înschis. Instalaţia
automată de înăbuşire
Ventilarea înlătura posibilitatea formării amestecurilor explozive. De aceea, ventilarea este
recomandată pe scara largă în industria lemnului, în încăperile cu degajări de praf de lemn,
rumeguş, gaze, vapori etc.
i) Auto-aprinderea este un fenomen care generează incendii în stare ascunsă, greu de descoperit în
faza iniţială.
Un interesant caz de autoaprindere îl constituie autoaprinderea lemnului la o temperatură sub cea de
aprindere. Asemenea situaţii se întîlnesc la instalaţiile de uscare a lemnului, aşchiilor, furnirelor, la
tratarea termică a plăcilor din fibre de lemn, la grinzile din apropierea coşurilor de fum etc.
Fenomenul de autoaprindere la lemn se produce la aproximativ 110...140°C, în unele situaţii chiar şi
la temperaturi mai mici. De fapt se petrec două fenomene bine distincte: acumularea de căldură şi
auto-aprinderea. Acumularea de căldură în timp face ca temperatura din masa lemnului să atingă
270...300°C
în rumeguşul de lemn autoaprinderea are loc formarea unor focare avînd aspectul unor caverne.
Apariţia fenomenului se datorează prezenţei, în masa rumeguşului, a umidităţii, bacteriilor
termofite, stratului gros de depozitare, influenţei temperaturii exterioare.
în sectoarele de finisare a lemnului, lacurile rămase în cabinele de pulverizare au tendinţa de
autoaprindere.
Autoaprinderea, ca fenomen generator de incendiu, poate fi preîntîmpinată în industria lemnului
printr-o bună ventilaţie, păstrarea curăţeniei şi evacuarea căldurii degajate în urma unor încălziri,
tratamentelor termice şi reacţiile din masa materialelor.
j) Reacţiile chimice se numără şi ele printre cauzele de incendiu în industria

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
lemnului, se vor identifica şi cunoaşte substanţele cu acţiune reciprocă, care dau reacţii cu degajări
mari de căldură. Incendiile şi exploziile cauzate de reacţii cliimice pot fi înlăturate prin depozitarea,
transportului şi manipularea cu grijă şi corespunzătoare a substanţelor cu acţiune reciprocă.
Cerinţele antiinceăinl.
- Pentru a evita incendiile la locul de muncă al lucrătorului din industria lemnului nu trebuie să se
găsească nici un obiect de prisos, care să-1 stângenească în executarea diferitelor mişcări legate de
munca sa productivă.
- La pornirea maşinii de rindeluit, electropalanul trebuie să se găsească la o distanţă de 2 - 3 m de
maşină.
- Transportul cuţitelor se face numai cu apărătoare şi cu un număr suficient de oameni.
- Pentru a preveni incedielor electrocutare, este necesar ca muncitorul să controleze dacă maşina de
rindeluit are legătură cu pământul.
- După pornire, maşina trebuie lăsată să funcţioneze în gol, o perioadă de timp, până se constată că
ea nu prezintă nici defecţiune, apoi se începe lucrul efectiv.
Fiecare muncitor trebuie să aibă calificarea profesională prevăzută de indicatorul general al
meseriilor şi specialităţilor şi i se facă periodic instructajul de protecţie a muncii specific locului de
muncă la care îşi desfăşoară activitatea. Muncitorul este obligat să folosească în mod corect
echipamentul şi materialele de protecţie acordate pentru muncă şi operaţiunea respectivă, precum şi
echipamentul de lucru.
Prevenirea şi stingerea incendiilor.
La efectuarea operaţiilor de prelucrare a lemnului, personalul muncitor din industria lemnului trebuie
sa cunoască bine cauzele apariţiei incendiilor şi este obligat a face tot ce-i stă în putinţă pentru a
împiedica izbucnirea incendiului, în conformitate cu instructajele care i se fac.
în toate intreprinderile de prelucrare a lemnului se vor întocmi şi difuza la toate locurile de munca şi
la fiecare persoană în parte obligaţiile şi răspunderile în organizarea şi desăfşurarea activităţii de
prevenire şi stingere a incendiilor.
în fiecare întreprindere de prelucrare a lemnului va funcţiona comisia tehnică de prevenire şi stingere
a incendiilor care va lucra pe baza planului de apărare împotriva incendiilor şi va organiza întreaga
activitate de prevenire şi stingere a incendiilor pe întreprindere şi pe fiecare fabrică şi sector de
fabricaţie în parte. în întreprinderile de prelucrare a lemnului se vor organiza şi informaţii civile de
pompieri din rîndul salariaţiilor care dovedesc devotament şi cunosc instalaţiile, specificul
proceselor tehnologice şi pot îndeplini misiunile de prevenire şi stingere a incendiilor.
în toate fabricile în care se prelucrează lemnul prin tăiere cu ferestraie, rindeluire, şlefuire se produc
mari cantităţi de praf, rumeguş şi talas, care prezintă pericol de incendiu.

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
Praful de lemn şi rumeguşul cu urme de ulei şi răşină şi cu o anumită umiditate, depozitat timp
îndelungat se poate autoaprinde.
Sarcinile electrostatice care se formează la frecarea particulelor de praf cu aerul sau între ele produc
uşor o autoaprindere. Pericolul de incendiu dintr-o fabrică de prelucrare a lemnului este mărit şi
cauza stocurilor de material lemnos, combustibil sau de deşeuri rezultate de la maşini în timpul
în fabricile de produse finite din lemn se utilizează pe scara largă finisarea c u lacuri sau vopsele în
reţeta căreia intră şi substanţe chimice (solvenţi, diluanţi etc.) uşor inflamabile. In timpul
pulverizării, turnării şi finisării peliculelor de lac există pericol de incendiu.
Pentru evitarea aglomerii locurilor de muncă şi a sufocării maşinilor cu praf, rumeguş, talas se
impune evacuarea mecanică a acestor deşeuri cu ajutorul instalaţiilor de transport pneumatic. Pentru
a se preveni producerea unor răbufniri şi trecerea flăcărilor în conductele instalaţiilor pneumatice
între buncăre, viteza trebuie să fie superioară vitezei de ardere a prafului de lemn. Viteza de ardere a
prafului de lemn este de 14 m/s şi deci cea de insuflare a acestuia trebuie sa fie superioară, peste 15
m/s.
Datorită pericolului pe care-1 prezintă scînteile, maşinile de ascuţit pînze şi cuţite se amplasează în
încăperi separate de cele de prelucrare a materialului lemnos.
Fierberea, încălzirea şi prepararea adezivilor trebuie să se facă tot în încăperi separate.
Instalaţiile electrice de tturninat şi forţă trebuie să fie corespunzătoare pentru încăperile cu pericol de
incendiu şi explozie.
Toate motoarele şi maşinile acţionate electric trebuie să fie legate la pământ.
Iluminatul încăperilor se va face cu lămpi protejate împotriva prafului.
In principiu, în fabricile de prelucrarea lemnului nu sînt admise sudurile la flacără. Aceste operaţii se
pot executa, însă, după ce există permis de foc conform căruia se opreşte producţia şi se
îndepărtează materialele combustibile, rumeguşul şi praful pe o rază de cel puţin 5 m. Avîndu-se în
vedere pericolul de explozie a prafului de lemn, depunerea lui pe tavan, pe pereţi, pe grinzi, pe
maşini, pe pervazurile ferestrelor, pe instalaţiile de încălzire şi pe corpurile de iluminat trebuie
îndepărtata cu regularitate, evitîndu-se formarea vîrtejului de praf (norilor de praf) din cauza
curenţilor de aer şi aşa zisului „trăsnet de praf".
Camerele de pulverizare se prevăd cu instalaţii de aspirare şi purifiacre a aerului încărcat cu vapori
de solvenţi. O asemenea instalaţie trebuie să funcţioneze în bună condiţii, în scopul îndepărtării din
aer a particulelor de vapori de solvenţi şi nitrolac; întregul utilaj folosit trebuie să excludă
posibilitatea formării de scîntei.
Purificarea aerului se recomandă să se facă cu filtre umede. Substanţele chimice folosite la finisarea
lemnului se vor pregăti şi păstra în încăperi separate, în fabrica admiţindu-se numai necesarul pentru

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
un schimb. După terminarea lucrului, vasele cu substanţe inflamabile folosite se vor scoate din
fabrică şi se vor depozita în încăperi separate.
încălzirea fabricilor de prelucrare a lemnului se va face cu apă caldă sau cu abur de joasă presiune,
avîndu-se în vedere ca radiatoarele termice şi conductele să fie în permanenţă curăţare de praf, iar la
distanţa de 50 cm de ele să nu se găsească piese de lemn sau alt material combustibil. Totodată se va
păstra curăţenia în secţii şi sectoare, se vor respecta culoarele de circulaţie şi se vor evita supra
aglomerările cu semifabricate din lemn. întreprinderile şi
fiecare fabrică de prelucrare a lemnului se vor asigura cu toate mijloacele şi instalaţiile de prevenire
şi stingere a incendiilor.
Cunoscîndu-se cauzele reale ale incediilor se pot lua cele mai eficiente măsuri de prevenire şi
stingere a incendiilor la toate etapele de prelucrare şi fabricare.
în hală, la etapele de recepţie a lemnului principalii factori de izbucnire a incendiilor reprezintă:
- Focurile deschise, sub formă de flăcări sau ţigări nestinse.
- Corpurile încălzite sau supraîncălzite (conducte tremice, radiatoare) şi radiaţiile reprezintă
pericol de incendiu.
- Scurt circuitul electric, incendiile de acest tip sunt cauzate acolo unde utilajele şi aparatele
electrice se suprasolicită sau se folosesc instalaţii improvizate. Pentru acesta nu se vor folosi
dispozitive vechi sau macarale neechipate corespunzător.
La etapele de prelucrare a lemnului factorii principali de provocare a incendiilor sunt acei factori de
risc care datorită intrării în contact cu rumeguşul sau praful de lemn cu particule minuscule pot risca
incendii:
- Scînteile şi arcele electrice ce apar în sectoarele de finisare în care se găsesc amestecuri de
gaze, v apori sau prafuri combustibile.
- Scurt circuitul electric.
- Praful de lemn de pe conductele termice încălzit timp îndelungat la temperatura de 100° C
se caronizează după care se autoaprinde, în contactul cu aerul atmosferic.
Cel mai mare pericol de xplozie îl reprezintă praful de lemn, făina de lemn, făina de plută şi praful a
materialele de finisare.
în sectoarele de finisare, lacurile rămase în cabinele de pulverizare au tendinţa de autoaprindere.
Reacţiile chimice se numără şi ele printre factorii
In încăpeci cu pericolde explozie pardoselele trebuie executate din materiale care nu dau naştere la
scîntei atunci cînd simt lovite de barele de oţel. Protejarea exploziilor şi evitatrea lor se foloseşte
instalaţia de înăbuşirea a exploziilor .

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
Ventilarea înlătură posibilitatea formării amestecurilor explozive. Pentru prevenirea aprinderii de la
trăsnet se vor instala paratrăsnete.

Bibliografia
1. Arcadie Hinescu "Manualul maistrului din industria lemnului" Editura
Tehnică, Bucureşti 1992.
2. Vasile Lupu "Ghid practic de prelucrare primară a lemnului" Editura
Bucureşti 1991.

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data
sgsgdfg
3. P. Suciu "Materii prime în industria lemnului" Editura Bucureşti 1993.
4. Rambu I., Florescu I., Doganu V. "Tehnologia prelucrării lemnului" volumul
II.
5. Constantin Lăzărescu, Eugen T. "Tehnologia lemnului" îndrumar pentru anul
I.
6. Contantinescu V. "Productivitatea muncii şi factorul uman" Editura Politică,
Bucureşti 1977.
7. Curtu I. „Calculul de rezistenţă în industria lemnului,, Editura Tehnică,
Bucureşti 1981.
8. M.A. Kuznetov - Atlas de Construcţii.
9. V. I. Korotcov - Maşini, unelte şi utilaje folosite în industria lemnului.
10. N. Ţăran - întreţinerea şi folosirea maşinilor unelte şi utilaje din industria
lemnului.
BIBLIOGRAFIE ECONOMIE
1. Angelescu, Coralia; Stănescu, Ileana.- Economie politică.- Editura OSCAR
PRINŢ, Bucureşti, 1999
2. Abraham - Frois, Gilbert.- Economia politică.- Editura Humanitas, Bucureşti,
1994
3. Dobrota, Nita.- Economie politică.- Editura Economică, Bucureşti, 1997
4. Ciucur, Dumitru ; Gavrila, llie; Popescu, Constantin.- Economie.- Editura
Economica, Bucureşti, 1999
5. Fudulu, Paul.- Microeconomie.- Editura HIROYUKI, 1997
6. Heyne, Paul.- Modul economic de gândire.- Editura Didactica si Pedagogica,
1991

PD–19– 2305 – 2018 --ME Coala

Nr.Mod
document Semnat Data