Sunteți pe pagina 1din 3

Structuri algebrice

Definiţie: Aplicaţia L : M  M  M se numeşte lege de compozitie internă pe


mulţimea nevidă M, iar cuplul (M, L ) se numeşte structură algebrică
Definiţie: Fie  : M  M  M lege de compozitie pe M.
O submultime nevidă H a lui M , se numeşte parte stabilă a lui M în raport cu legea
“  ” dacă x  y  H , x, y  H .
Proprietăţile legilor de compoziţie
Fie  : M  M  M lege de compoziţie pe M.
Legea “  “ se numeşte asociativă dacă ( x  y )  z  x  ( y  z ), x, y , z  M
Legea “  “ se numeşte comutativă dacă x  y  y  x, x, y  M
Un element e  M se numeşte element neutru pentru legea “  “ dacă
x  e  e  x  x, x  M .
Dacă există e  M atunci este unic şi spunem că legea admite element neutru.
Un element x  M se numeşte simetrizabil în raport cu legea “  “ dacă
există un element x l  M astfel încât x  x l  x l  x  e
Dacă există x l  M atunci este unic şi spunem că elementul x admite simetric şi
vom notăm cu U(M)={x  M / x este simetrizabil} mulţimea elementelor
simetrizabile.
Un element a  M se numeşte element absorbant pentru legea “  “ dacă
x  a  a  x  a , x  M
Monoid
Definiţie: Cuplul (M, ) formează un monoid dacă are proprietăţile:
M 1: legea este asociativă adică ( x  y )  z  x  ( y  z ), x, y , z  M
M 2: legea admite element neutru adică există e  M astfel încât
x  e  e  x  x , x  M
Dacă în plus legea “  “ este comutativă adică x  y  y  x, x, y  M atunci
monoidul se numeşte comutativ.
Grup
Definiţie: Cuplul (G, ) formează un grup dacă are proprietăţile:
G 1: legea este asociativă adică (x  y )  z  x  ( y  z ), x, y, z  G
G 2: legea admite element neutru adică există e  G astfel încât
x  e  e  x  x , x  G
G 3: orice element este simetrizabil adică x  G, xl  G astfel încât
x  xl  xl  x  e
Dacă în plus x  y  y  x, x, y  G atunci grupul se numeşte abelian sau comutativ.
Definiţie: Un grup G se numeşte finit dacă mulţimea G este finită şi grup infinit ,
în caz contrar.
Se numeşte ordinul grupului G, cardinalul mulţimii G (numărul de elemente din
G).
Notaţie: ord  G 
Ordinul unui element
1
Definţie: Fie  G,  un grup şi x  G . Cel mai mic număr natural nenul n cu
proprietatea că x n  e se numeşte ordinul elementului x în grupul G.
Notaţie: ord  x   n
Teoremă Lagrange: Dacă  G,  un grup finit şi n  ord  G  atunci xn  e , x  G
adică orice element din grup ridicat la ordinul grupului ne dă elementul neutru
Teoremă Lagrange: Dacă  G,  un grup finit şi n  ord  G  atunci ord  x  n adică
ordinul elementului divide ordinul grupului.
Subgrup
Definiţie: Fie (G, ) un grup. O submulţime nevidă H a lui G se numeşte subgrup
al grupului dat dacă legea din G determină pe H o structură de grup.
Teoremă Lagrange: Într-un grup finit ordinul oricărui subgrup divide ordinul
grupului.
Observaţii:
Elementul neutru al subgrupului H coincide cu elementul neutru al grupului
G
Simetricul oricărui element din subgrupul H coincide cu simetricul lui în
grupul G
Teoremă 1: Fie (G, ) un grup. O submulţime nevidă H a lui G este subgrup al
grupului (G, ) dacă îndeplineşte condiţiile:
1) x, y  H  x  y  H .adică H parte stabilă
2) x  H  xl  H
Teoremă 2: Fie (G, ) un grup. O submulţime nevidă H a lui G este subgrup al
grupului (G, ) dacă x, y  H  x  yl  H .
Grupul claselor de resturi modulo n,  n  {1, 2,...,
 n
 1}
( n , ) este grup abelian
( n , ) este monoid comutativ , iar mulțímea elementelor simetrizabile este
U ( n )  {k   n / c.m.m.d .c.(k , n)  1}
(*p , ) unde p număr prim este grup abelian
Morfisme şi izomorfisme de grupuri
Definiţie: Fie (  G1 ,  şi  G2 ,   două grupuri. O funcţie f : G1  G2 se numeşte
morfism de grupuri dacă are loc conditia f ( x  y)  f ( x)  f ( y), x, y  G1 .
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de grupuri.
Teoremă: Fie  G1 ,  şi  G2 ,   două grupuri.
Dacă f : G1  G2 este morfism de grupuri atunci:
1) f  e1   e2 unde e1 , e2 sunt elementele neutre din cele două grupuri.
2) f  x l    f  x   , x  G1
l

Inele ( Rings)
Definiţie: Tripletul ( R, , ) formează un inel dacă are proprietăţile:
R1: (R,  ) este grup abelian
2
R2: (R,  ) este monoid
R3: Legea ,,  ” este distributivă faţă de legea ,,  ” adică
x  ( y  z )  ( x  y )  ( x  z ) x, y , z  R şi ( y  z )  x  ( y  x )  ( z  x ) x, y , z  R
Un inel ( R , , )se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma:
x  y  y  x, x, y  R adică monoidul (R,  ) este comutativ
Inelul (R, ,) este fără divizori ai lui 0 dacă x, y  e  x  y  e
unde e  este elementul neutru de la legea ,,  ”.
Un inel (R, ,) comutativ, cu cel putin 2 elemente şi fără divizori ai lui 0, se
numeşte inel integru sau domeniu de integritate .
Observații: Fie inelul  A,,
 Elementul neutru al grupului  A,   se mai numeşte elementul zero al
inelului, iar elementul neutru al monoidului  A,  se mai numeşte elementul
unitate al inelului. Elementele inversabile ale monoidului se numesc
elemente unitate ale inelului, iar mulţimea acestora se notează cu U  A .
 Spunem că inelul  A,, are divizori ai lui zero, dacă există x, y  A, cu
x  0, y  0 astfel încât x  y  0 . În acest caz, x, y se numesc divizori ai lui
zero în inelul A.
Corpuri
Definiţie: Tripletul ( K , , ) formează un corp dacă are proprietăţile:
K1: (K,  ) este grup abelian
K2: (K,  ) este grup
K3: Legea ,,  ” este distributivă faţă de legea ,,  ” adică
x  ( y  z )  ( x  y )  ( x  z ) x, y , z  K şi ( y  z )  x  ( y  x )  ( z  x ) x, y , z  K
Un corp ( K , , ) se numeşte comutativ dacă satisface şi axioma:
x  y  y  x, x, y  K adică grupul (K,  ) este abelian
Observaţie: Corpurile nu au divizori ai lui zero.
Morfisme şi izomorfisme de inele şi corpuri.
Definiţie : Fie ( R, , ) , ( Rl , , ) două inele. O funcţie f : R  Rl se numeşte
morfism de inele dacă :
1) f ( x  y )  f ( x)  f ( y ), x, y  R
2) f ( x  y )  f ( x)  f ( y ), x, y  R
Dacă în plus f este bijectivă atunci f se numeşte izomorfism de inele.
Observaţie:
1) f  e*   e ( e* , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor *,  )
2) f  eo   e ( eo , e fiind elementele neutre corespunzătoare legilor , )
Definiţie: Fiind date corpurile K , K l orice morfism(izomorfism) de inele de la K
la K ' , se numeşte morfism(izomorfism) de corpuri.

S-ar putea să vă placă și