Sunteți pe pagina 1din 7

CP9 - Insertii in zone construite protejate – curs la alegere an 5

Sandru Teodor Stelian

Gramont Center, nr.38 - Insertia ce umbreste (1)

An universitar 2018-2019
Insertii in zone protejate

Sandru Teodor Stelian

Gramont Center, nr.38 - Insertia ce umbreste

Cladirea pe care am ales sa o analiez este inserata in cadrul zonei protejate 11 iunie, fiind si la
limita zonei protejate Gramont. Conform planului integrat de dezvoltare urbana al zonei centrale
Bucuresti, cladirea in cauza se afla in subzona de actiune urbana 8, a carei tipologie consta in cea
mai mare masura in case unifamiliale precum si cladiri de inaltime joasa cu un numar redus de
apartamente. Proximitatea fata de zonele active si bine utilizate ale orasului ii ofera acestui areal
si celor din jurul sau, perceptia ca apartin zonei centrale. Cu toate acestea, insertia centrului civic
din anii 80' , a separat aceasta zona si imprejurimile de restul tesutului urban, acesta suferind nu
numai din punct de vedere functional, pierzand legaturile existente, dar si prin faptul ca au
disparut din geografia mentala a locuitorilor ca parti ale centrului orasului.

Subzona dispune de o accesibilitate medie, atat globala, cat si locala, putand sustine fluxuri
pietonale si activitatie comerciale, fiind insa afectata de faptul ca este inconjurata de areale
impermeabile. Cu exceptia Bulevardului Regina Maria, arterele din subzona 9 prezinta o
accesibilitate globala redusa, arealul fiiind izolat si enclavizat din cauza destructurarilor tesutului
urban din timpul construrii Centrului Civic. Din punct de vedere al permeabilitatii, desi zona
detine insule urbane de marime redusa, mostenite din tesutul pre-comunist, exista probleme din
cauza prezentei unor insule urbane mari, ce au adapostit in recut functiuni industriale, cum este
cazul parcelei pe care se afla insertia analizata.Subzona 9, din care face parte zona protejata 11
iunie, este marcata de lipsa obiectivelor de utilitate publica si a legaturilor directe cu zone in
care acestea sunt prezente. O serie din aceste obiective de utilitate publica nu isi valorifica la
maxim spatiul, zona are nevoie ca spatiile sale sa fie utilizate in interesul comunitatii prin
deschiderea lor catre activitati si initiative locale.

Sursa web : Plan integrat de dezvoltare urbana- zona centrala Bucurest

Restrangand caracteristicile in care insertia trebuie sa se incadreze la cele ale zonei protejate 11
iunie, ne referim la un segment secundar al retelei de strazi tipic pentru prima jumatate a
secolului al XX lea si care imbina comertul si serviciile cu locuirea colectiva. Zona protejata 11
iunie se delimiteaza prin strada care uneste Bulevardul Regina Maria de parcul Carol si ale carui
elemente definitorii si care ii confera caraterul sunt: profilul tranzversal constant si echilibrat,
racordarea la tesutul invecinat pe care il structureaza.

Insertia aleasa spre analiza se afla pe strada Gramont nr. 38, aproape de intersectia acesteia cu
strada 11 iunie.

In planurile istorice intocmite de Rudolf Arthur Borroczyn din 1852, zona in care astazi se afla
insertia analizata apare ca o parcelare organica de case unifamiliale aflate in proximitatea
domeniului Grammon si a Gradinii Mitropoliei. Mai apoi, pe harta intocmita de Institutul
Geografic al Armatei in 1895, apare o parcelare ce include parcela actuala a insertiei analizate si
parcela colt cu strada 11 iunie. Desi in prezent, parcelarea fiind diferita, insertia nu se afla pe
strada 11 iunie, in trecut aceasta facand parte dintr-un sit industrial ce ingloba mai multe parcele
actuale, avea deschidere la aceasta strada, fiind firesc inglobata in zona protejata 11 iunie. In anii
80 este inserata in tesutul urban cladirea supusa analizei, ce atunci avea functiunea legata de
industria chimica, pe parcela extinsa cu deschidere la ambele strazi ce era ocupata de complexul
de cladiri cu functiuni legate de industrie.

Insertia analizata este reprezentata de o cladire D+P+7etaje, a carei functiune predominata in


prezent este cea de birouri - Gramont Center, fiind completata de cea de locuire - Gramont
Residence, si de spatii comerciale la parter. Structura cladirii este de caramida portanta.
Finisajele insertiei nu se incadreaza in culoarea si materialitatea zonei. Suprafata pe care cladirea
o pune la dispozitie pentru zona de birouri este cea de 5303 mp.

Din punct de vedere al ocuparii si utilizarii terenului, cladirea in discutie, cu o suprafata


construita de 750 mp pe o parcela de 2300 mp, prezinta POT-ul de 32 % si CUT-ul de 2.93, fiind
in conformitate cu reglementarile zonei protejate din care face parte. Insa din punct de vedere al
inaltimii maxime admise in zona, depaseste aproape de 3 ori cei 16 m, avand inaltimea de 36 m.
Zona protejata este valoroasa prin faptul ca reprezinta o axa de tesut caracteristica pentru
perioada de configurare a orasului 'burghez' si un element de modernizare a tesutului
premordern. Gradul de protectie fiind maxim, se protejeaza valorile arhitectural-urbanistice,
istorice si de mediu natural in ansamblul lor: trama stradala, fondul construit, caracterul si
valoarea urbanistica, de aceea singurele interventi permise sunt cele ce conserva si potenteaza
valorile existente. Insertia influenteaza perceptia caracterului zonei si integritatea acestuia prin
materialitatea, inaltimea, gabaritul ce ies din obisnuitul locului si ataca vizual, in loc sa protejeze
valorile arhitectural-urbanistice ale orasului 'burghez'. Astfel, interventia are responsabilitatea de
a conserva fronturile si spatiile constituite existente, ceea ce indeplineste partial fiind izolata si
retrasa doi metri de la aliniament din cauza inaltimii, insa in prezent largirea troruarului cu acesti
doi metri il fac pe acesta sa functioneze ca parcare, ceea ce intrerupe continuitatea sa, incalcand
prevederea din reglementarea zonei protejate referitoare la stationarea autovehiculelor ce se
poate face numai in interiorul parcelei, deci in afara circulatiilor publice. Amplasarea cladirilor in
zona protejata 11 iunie se va face pe aliniamentul definit de cladirile existente, fara sa se admita
retragerea noilor constructii, fapt pe care cladirea il incalca.Amplasarea cladirilor pe aceeasi
parcela se va face respectand intre ele distante egale cu jumatate din inaltimea la cornisa a celei
mai inalte dintre ele daca cladirea nu prezinta calcan. Insertia, avand ferestre pe toate laturile, nu
respecta distantele minime fata de restul contruitului.

Desi insertiei se interzice ruptura de scara sau gabarit, aceasta are o inaltime cu mult mai mare
decat cladirile din jurul sau si un volum ce face ca prezenta acesteia sa dauneze perceptiei scarii
zonei. Cei 36 de metri la care ajunge constructia ies cu mult din intervalul de inaltime de 13m-
16m stabilit pentru zona protejata 11 iunie.

Totusi, prin inaltimea sa, insertia ofera utilizatorilor spatiilor sale, panorame ale zonei centrale
ale orasului ce nu pot fi percepute din alt loc din apropiere de la aceeasi inaltime. Tot datorita
inaltimii sale, cladirea are potentialul unui reper in memoria colectiva a cetatenilor.
Reabilitarea spatiilor publice majore si punerea in valoare a cladirilor monument sau a celor
susceptibile de a fi declarate monument si protectia vegetatiei sau refacerea spatiilor verzi
agresate sunt alt doua caracteristici pe care interventia trebuia sa le inglobeze in raza sa de
actiune, pe care insa aceasta le ignora, creeand in jurul cladirii, pe intreaga parcela ce ramane
libera o parcare supraterana de 150 de locuri, eliminand complet orice posibilitate de spatiu
verde sau spatiu public, iar prin inaltimea mai sus amintita, aceasta strirbeste valoarea cladirilor
din jur prin deteriorarea perceptiei lor.

Cu toate acestea, pozitionarea cladirii pe sit este prielnica creeari de lagturi la nivelul strazii, al
legaturilor pietonale si auto, insertia fiind aliniata cu cladirea de pe coltul Strazii Gramont cu
Strada Justitiei, ceeand un acces pe sit in continuarea Strazii Justitiei.

Din punctul de vedere al utilizarii functionale, cladirea rasounde la nivelul parterului cu spatii
destinate publicului prin spatiile comerciale existente, iar la nivelurile de peste parter cu birouri
si locuinte, insa proportia de minim 50% de locuinte nu este respectata, acestea fiind dominate ca
suprafata de birouri.

Prin amenajarea din prezent se incalca prevederile legate de spatii libere si plantate prin parcajul
din fata constructiei si cele legate de imprejmuiri, gardul fiind inlocuit cu unul contemporan
neadaptat formal zonei si prevederilor.

Din punct de vedere al aspectului exterior, compozitia fatadei nu se raporteaza in niciun fel
caracteristicilor specifice din zona invecinata, unde sunt prezente majoritar imobile in stil
neoromanesc si in stil modernist. La nivelul distributiei golurilor, in zona sunt prezente goluri
dispuse ritmat, specific perioade in care au fost construite. Imobilul analizat prezinta de
asemenea goluri ritmate insa dimensiunea este iesita din scara, fara a fi prezenta relationarea cu
contextul.De asemenea, la nivelul fatadei, al finisajelor si al cromaticii prezente, realizate in
ultima faza de reabilitare a contructiei, aceasta nu se incadreaza in reglementarile zonei protejate,
unde imitatiile de material sau utilizarea improprie a materialelor precum placajele ceramice
prezente, sau suprafetele mari vitrate stralucitoare sunt interzise.
Cladirea se percepe ca un monolit, cu un volum ce iese din scara locului, asezat intr-o structura
urbana faramitata alcatuita preponderent din locuinte unifamiliale, caracteristica a zonei protejate
Gramont. Desi insertia face parte din zona protejata 11 iunie, ce este mai permisibila la nivelul
functiunilor si inaltimii, aceasta afecteaza la nivelul perceptiei si specificului zonei protejata
Gramont.

In urma aprofundarii istoricului cladirii am aflat faptul ca aceasta a fost construita in anii 80,
facand parte dintr-un complex industrial de ambalare chimica. Mai apoi, in anii 2010-2016
intervenindu-se asupra ei din punct de vedere structural, estetic, la nivelul fatadelor si a
finisajelor si functional, devenind un centru de birouri si apartamente rezidentiale. Chiar daca in
perioada in care a fost construita cladirea, nu se aflau in vigoare reglementarile zonei protejate 11
iunie din prezent, aceasta ignora in mare parte contextul in care este amplasata, prin inaltimea
exagerata, gabaritul si raportarea la strada de locuinte idividuale Gramont, spre care are fatada
principala. Facand parte dintr-un complex industrial specific perioadei, se intelege nevoia de
suprafata utila mare, insa Solutia propusa nu este in conformitate cu existentul din jur, pe de-o
parte acesta fiind in principal cu un regim de inaltime jos, si in acelasi timp facand parte din
centrul orasului. In acelasi timp insa, pozitionarea volumului in sine si inaltimea sa, scoasa din
contextul apropiat(cu … locuinte unifamiliale si pluri ) si vizualizata in contextual urban largit,
prezinta calitatea de reper, fiind dispus in axa creata de aleea principala a parcului Carol si
Memorialul Eroilor Neamului.

Fiind astfel o interventie asupra unei cladiri existente in zona protejata, insa neavand calitatile
necesare conservarii ei, sau valori importante, prezenta ei in forma actuala nu a adus niciun
beneficiu zonei din punct de vedere architectural urbanistic. Doar la nivelul fuctiunilor prezente
se poate pune problema de o reconversie benefica, fiind insa supusa problemelor de acces in
zona din care face parte. Astfel, putem spune doar ca pe viitor, in urma completarii si evolutiei
acestui nucleu de functiuni publice, va beneficia de o functionalitate completa, in prezent fiind
intr-o proportie destul de mare neutilizata.

Bibliografie si webografie:
http://www.pmb.ro/servicii/urbanism/zone_protejate/docs/11iunie.pdf?fbclid=IwAR1g-
UJ8YoYr5Ga9rriIswu4zz79r3K3YdQDcU9GCw0EIkmjdYAbmXWC29s

Google maps

Plan integrat de dezvoltare urbana- zona centrala Bucurest

Privirea care atnge arhitectura si simturile – Juhani Pallasmaa