Sunteți pe pagina 1din 35

SECŢIUNEA METODICĂ

A.Introducere
Importanţa temei în actualitate(2-4
pg.)teorii,terminologii metodice.Bazele metodicii.

B.Fundamentarea teoretică a temei (25-30 pg


metodica)

Cap.I. Metoda de predare a prozei lui M.Sadoveanu


şi a prozei moderne în general
(metode tradiţionale,modern,numite,descrise,
funcţionalitate,finalitate)

Cap.II.Dezvoltarea limbajului elevilor prin lectura


literară(urmărirea unui grup de elevi)
Teoria didactică despre urmărirea asimilării lecturii
Cap.III.Proiecte didactice (1 gimnaziu+1
liceu)fragment dintr-o operă, (40 pg.)

SECŢIUNEA ŞTIINŢIFICĂ
C.Ipoteza de lucru.Obiectivele
cercetării.Metodologia verificării ipotezei)2-4
pg.)(ce repreyinta socialul pt autor)(ce face din tema
)compare(fol viitorul la introducere)
D. Prezentarea şi interpretarea rezultatelor
obţinute )50+60 pg
Cai I Date semnificative despre viaţa şi opera lui
M.Sadoveanu
1.1 Viaţa (cronologie)
1.2 Operă (opera în general chronologic,
debutul editorial,criteriul genetic –op prez pe
genuri, publicist,traducător)
Cap 2.Mihail Sadoveanu în context românesc

Subtilitatea sadoveniană, ca şi cea a lui Rebreanu, devine paradoxală şi mai absconsă.


Cel care l-a descoperit în 1904, pe Mihail Sadoveanu, a fost Nicolae Iorga.Însuşi Sadoveanu va recunoaşte mai
târziu:”D.Iorga cel dintâi m-a remarcat şi m-a făcu cunoscut marelui public”
Nicolae Iorga l-a descoperit şi l-a lansat , iar revista Sămănătorul i-a deschis generous paginile până la apariţia
“Vieţii româneşti “, impunându-l atenţiei publice.
Nicolae Iorga l-a descoperit şi l-a lansat pe Sadoveanu , iar revista Sămănătorul i-a deschis generous paginile
până la apariţia “Vieţii româneşti”, impunându-l atenţiei publice.(M Sadoveanu …………….)
C. Ipoteza de lucru.Obiectivele cercetării.Metodologia verificării ipotezei
Mihail Sadoveanu, scriitor deosebit de prolific, lasa posteritatii o opera care se intinde pe o jumatate de secol,
avand “amploarea unei intregi literaturi, a literaturii intregi a unui popor, ca si cea populara” (Garabet Ibraileanu)
, indreptatind caracterizarea lui George Calinescu care aprecia ca “esenta operei lui Sadoveanu sta in
dimensionalitate, in granduare”. Raportat la curentele literare, Mihail Sadoveanu a fost caracterizat de critica
literara drept un realist cu viziune romantica si un romantic care aduce detalii ca un realist, un contemplativ.
Ridicat, încă de la debut, deasupra tuturor prozatorilor din generaţia lui, exercitând o influenţă covârşitoare
asupra majorităţii, Mihail Sadoveanu şi-a publicat marile opere după întâiul război mondial.
Opera lui Mihail Sadoveanu reprezintă unul dintre cel mai complex şi mai bogat univers spiritual din literatura
română.Citindu-l , Sadoveanu mi-aminteşte de Patrie,locul unde m-am născut,am trăit , trăiesc împlinindu-mi
destinul.
Strâns înrădăcinaţi în natură sunt oamenii.Mulţi dintre aceştia sunt adevărate vietăţi ale firii ,mulţi aproape zac
de nostalgia naturii materne.Dorul faţă de locurile natale nu se exprimă nicăieri în literature română cu atâta
poezie şi profunzime.Călători de multe ori sub cerul lui Dumnezeu, ,mai ales oştenii din marea epopee
sadoveniană, ei nu-şi află liniştea şi nu se simt împliniţi decât în pământul care i-a născut şi care trebuie să-I
primească.
Prin urmare lumea lui Sadoveanu rezumă lumea românească.Personajele numeroase ale prozei sadoveniene
alcătuiesc o umanitate aproape completă în liniile ei esenţiale, un microcosmos uman.El a creat de la început, din
temelii,ca un demiurge,o lume a sa.
Bogăţia şi varietatea peisajului,cuprinzând cea mai mare parte a pământului românesc,le corespund aceeaşi
bogăţie şi aceeaşi varietate umană.S-ar putea spune ,că Sadoveanu,la fel ca şi Dostoevski vede în fiecare om
ascuns un grăunte de aur.Scriitorul nu condamnă,n-are prejudecăţi, el contemplă lumea cu o îngăduinţă
superioară.

Arta literară în abordarea socialului


În Sadoveanu se întrezăreşte un puternic temperament liric.În faţa realităţii , el a luat o atitudine de exaltare
sau de înduioşare.În această formulă intră şi romanele lui”eroice”şi nuvelele “realiste”, .
Lirismul lui Sadoveanu şi-a găsit puncte de susţinere şi în trecut şi în present:în trecut a creat o literatură eroică,
influenţată de Sienkiewiez;în present, lirismul lui s-a îndreptat asupra elementelor în process de
dispariţie;eroismul vechilor pârcălabi şi plăieşi îşi supravieţuieşte în haiduci.
Stilul marelui scriitor este recogniscibil mai ales prin distilarea desăvârşită,prin rafinamentul cu finalitate
muzicală, prin caracterul ceremonial şi ritualic.
Sadoveanu este primul nostrum mare prozator care se adresează cititorului.Structura scriptică a frazei sale
este indiscutabilă.Prin urmare el este un estet şi un calofil,un autor sărbătoresc.Paul Anghel în ,,Noua arhivă
sentimental,, îl numeşte,, un scriitor de duminică,,, remarcă nu numai subtilă, ci şi adecvată.Textul său este
presărat la tot pasul cu diademe şi însoţit de melodii profunde.Cizelarea artizanală a frazelor,care nu lasă
niciodată impresia de elaborare forţată, cu o fluenţă irească, se topesc în tonalitatea operei din care fac parte.
Prozatorul a respectat foarte mult limba literară, nu a căutat efecte ieftine , nu s-a coborât la limbajul străzii, al
cafenelei.Oamenii săi, fie în situaţii de promiscuitate, de mizerie ori nefericire,au găsit totdeauna un limbaj
cuviincios, arătând respect pentru interlocutor, subaltern, adversar.Oamenii care au populat operele sadoveniene
,oameni simpli,neştiutori de carte se exprimă ca nişte instruiţi, dovedind că politeţea şi urbanitatea comportării
nu ţin numai de nivelul cultural.Lumea sadoveniană este de un perfect aristocratism, atestând o obârşie nobilă şi
o vechime milenară a stripe, lucru afirmat şi de George Călinescu, care spunea că adevărata noastră aristocraţie
este cea ţărănească.
Sadoveanu a oferit prin opera sa monumentală, o replică impunătoare, oferind o alternativă superioară în ce
priveşte direcţia pe care se cuvine să meargă limba literară.
Dând naştere unui peisaj, unui univers uman şi unui stil, Sadoveanu este nu numai un mare scriitor al neamului
său, ci şi un mare scriitor universal.

Cap 5

Arta literară în abordarea socialului


Prin literatura lui Sadoveanu s-au desfăcut larg orizonturile Moldovei de Sus, cu munţii îndepărtaţi, cu
valurile Siretului, cu dealurile Fălticenilor şi ale Paşcanilor, cu satele revărsate şi cu drumurile prăfuite.
La niciunul dintre povestitorii noştrii, legătura dintre natură şi om şi condiţionarea lor reciprocă nu
ajunge la o fuziune atât de intimă c la Sadovenu.
Arta sa este silită la o transpunere de valori ; în poezie , natura devine subiectivă şi se valorifică prin
umanizare.Numai prin această calitate sunt preţuite apusurile de soare,zorile, farmecul nopţilor de vară,
frumuseţile bucolice ale câmpiilor acoperite cu aurul semănătorilor, ce trec fără răgaz prin povestirile lui
Sadovenu .

Tipologia feminină din opera lui Sadoveanu ocupă un capitol esenţial al creaţiei sale.Farumuseţea
captivantă, senzualitatea pustiitoare, tinereţea candidă , viclenia experienţei,spiritul de aventură,gelozia,
ipocrizia, egoismul ,maternitatea , statornicia şi devotamentul casnic mergând până la spiritul de sacrificiu
, toate aceste ipostaze pozitive ori negative se întâlnesc în opera sadoveniană .Antigona, Fedra, Elena din
Troia, Ofelia, Lady Macbeth, Ana Karenina , toate acestea îşi află corespondenţele lor româneşti în marea
operă sadoveniană.
Diversitatea tipologică este legată de istorie şi de un spaţiu precis determinat.Ca orice adevărat creator
de tipuri feminine, El a intuit că prima însuşire considerată încă din mitologie este
frumuseţea.Parafrazându-l pe Andersen toate femeile lui Sadoveanu sunt tinere între cincisprezece şi
şaizeci de ani.Frumuseţea de la Dumnezeu, obţinută fără efort, de cele mai multe ori o cauză a neferiocirii
pentru că se transformă în tentaţie sau în obiect de adoraţie.Neferirea atâtor eroine sadoveniene are de
foarte multe ori o cauză socială.
Femeile lui Sadoveanu sunt mai întotdeauna brune,cu părul negru, subţiri, multe dintre ele adevărate
sălbăticiuni.Ceea ce le distinge dintre-o dată sunt ochii.Ei fiind răsfrângerea în afară a însuşi sufletului
feminin :melancolic, trist, paşnic, mai ales violant, vijelios.Chiva din „Păcat boieresc „are doi ochi aşa de
de mari şi de negrii.Marga din „Fântâna dintre plopi „are „ochii iuţi”, Sultana din” Cozma Răcore” are
„ochi de drac”.Sora Megaluza din „Poiana Ţigăncii” are „ochii adânci”, Aniţa din „O istorie de
demult”are ochii negri aşa de aprigi”.O devărată prounzime de ochi negri întâmpinăm în proza lui
Sadoveanu.
Cap IV
Tema socială
Sadoveanu este in primul rand un povestitor, in traditia unor ilustri inaintasi, Ion Neculce si Ion
Creanga, remarcandu-se printr-o extraordinara capacitate de a se contopi cu lumea evocata, astfel incat un
singur narator, autorul insusi, in postura unui adevarat rapsod, povesteste viata de azi sau din trecut
participand afectiv la cele povestite si inplicand cititorul-ascultator la o asemenea participare afectiv-
subiectiva ce nu puermite detasarea obiectiva, ci indeamna adesea la o reflectie meditativa asupra
conditiei umane. Povestirea sadoveniana capata rezonante de poem sau balada, pastrand accente de
revolta si un profund sentiment de nemultumire, generat de nevoia de libertate si demnitate a eroului
sadovenian, care este adesea taranul roman intr-o infinitate de ipostaze, confirmand marturisirea
autorului: “taranul a fost principalul meu erou”. Intr-o epoca in care se cultiva cu predilectie poezia
citadina, Mihail Sadoveanu a imbogatit substantial traditia poeziei de inspiratie rurala.
Eroii sadovenieni din povestirile de inspiratie rurala sunt oameni cu o anumita structura sufleteasca,
oameni blajini si intelepti, cu un acut simt al dreptatii, al libertatii si demnitatii, aparatori ai unor principii
etice fundamentale. George Calinescu considera ca “miscarile regresive” sunt o caracteristica a literaturii
sadoveniene. Rabdatori in suferinta, taranii lui Sadoveanu tin vesnic in sufletul lor dureri nestinse si se
retrag in mijlocul naturii, fugind de forte ostile, fie rabufnesc cu violenta implinindu-si dreptatea si
mentinand nealterat sentimentul demnitatii umane. De altfel titlul volumului de povestiri din 1904,
“Dureri inabusite” este sugestiv pentru retragerea in durerea interiorizata, devenita o taina ce greu se lasa
dezvaluita, eroii izolandu-se in tacere si singuratate. Adevarul, dreptatea, demnitatea, iubirea patimasa
alcatuiesc universul sufletului taranesc in povestiri dramatice ca: “In drum spre Harlau”, “Pacat boieresc”,
“O umbra”, “Hotul”, “O poveste de demult” cuprinse in volumele “Dureri inabusite”, “Povestiri”, “O
istorie de demult”. Sadoveanu neaga orasul, considerat ca un spatiu al instrainarii, in care eroii traiesc
drame ale dezechilibrului sufletesc, in timp ce satul conserva cele mai valoroase elemente de spiritualitate
romaneasca.

4.3 În romanul vieţii contemporane

O opera la alegere- Baltagul

Scris în numai câteva zile, romanul “Baltagul”, apărut în 1930, constituie în creaţia lui Mihail
Sadoveanu, un punct de echilibru, vizând compoziţia, tematica şi limba folosită.
George Călinescu consideră romanul în “Istoria literaturii române de la origini până în prezent” “una
dintre cele mai bune scrieri ale lui Sadoveanu”.Perpessicius spune: “Baltagul”este “romanul unui suflet
de munteancă, Vitoria Lipan, pentru care îndatoririle mortuare ale soţului ei răpus de lotrii
ciobani,(...)sunt comandamente exprese, ce nu-i dau răgaz până când nu-şi află soţul răpus şi nu-i dă
creştinească înmormântare”.

Nuvelistica sadoveniană

Nuvelistica lui Sadoveanu capătă un aer vioi, idilic.Căutarea singurătăţii nu mai este o asceză ci un
rafinament.Vânatul,pescuitul sunt prilejuri de a se bucura de cărnurile şi formele pe care natura le oferă
omului.La crâşmă oamenii vin să se să se veselească de de mirosul şi şi gâlgâirea vinului , iar solitudinea este
interpretată ca vârstă de aur şi natura ca un izvor de lapte şi miere.Eroii plutesc într-o stare de fericire statornică
,aducând laude roadelor pământului care nu cer nicio sforţare din partea individului.
În nuvelele sadoveniene se pune mai totdeauna o problemă morală sau socială.Adulterul şi celelalte păcate
sunt elemente secundare.
„Ochi de urs”şi „24 iunie” sunt două momente nuvelistice luate din preajma vieţii de vânător în munţi ca şi pe
ape.
Prima e o dramă a eredităţii , petrecută prin părţile Sebeşului săsesc, la Preluci, în munte având ca personaj
Paznicul de vânătoare, Culi Ursacke al cărui tată suferise cândva de pierderea minţii.Până să-i vină rândul la
această suferinţă , Culi Ursake îşi lasă în grijă „nanei” Floarea , mama lui Culi, şi el merge în munte să facă o
cercetare .Dispăruse dintr-un anumit loc o pulpă de cal din cele două pe care le păstra acolo pentru când va trebui
să ispitească lupii :dorea să afle cine e hoţul.Ajuns la locul faptei, la „pătul „ a văzut hoţul la cealaltă pulpă, care
mai atârna sub scara pătulului.Când vrea să se întoarcă , turburarea produsă de boala nevestei de acasă creşte , în
întunericul nopţii,până la adevărate spaime superstiţioase :ochiul de urs trebuie să fi fost ochi de drac, căci prea l-
a dus prin locuri nnecunoscute nici de el-paznicul lor.
În aceste momente începe să se declanşeze la acest paznic de vânătoare un fel de criză de nervi, care-i vin de la
suferinţa fără leac a soţiei.El revede scena suferinţei, aude cicăleala nanei Floarea, i se năzăreşte soţia Ana,
resemnată să moară în plină sălbăticie, departe de doctorii de la oraş.Sufletul i se întărâtă, de drumul său , de
viscol, până când la un pod, calul îşi rupe un picior.Bărbatul îl ucide şi se apucă să tragă singur sania cu Ana,
moartă chiar atunci, ca să ajungă unde trebuie:înebunise.
Mihail Sadoveanu nu opreşte povestirea în acel loc, ci ţinteşte la destinul vieţii , care dăinuieşte peste
întreruperi aparente , la nesfârşit.Legile de viaţă şi de moarte , superioare fiecărui ins, legi care apar limpede mai
ales în trecutul colectivităţiilor.
Tovarăşii lui, Toma şi Traian , îi vor acorda sprijinul lor, unul va continua drumul cu Floarea şi copilul, până
unde Ana va fi înmormântată, iar copilulva fi dat unei femei să-l alăpteze , celălalt urcându-l pe Culi, pe alt cal a
luat drumul înapoi la casa din pădure.
Bărbatul, rămas văduv, se va lecui cu rugăciuni dintr-un ceaslov, cu care se vindecase şi tatăl lui, după spusele
nanei Floarea, dar mai ales cu leacul găsit de mama sa, o nouă nevastă.
„Ochi de urs” este povestirea unei vieţi de om care se reface prin uitare şi alte „viclenii”ale lui Dumnezeu.
Nicula Ursake este prin comportarea superstiţioasă , prin automatismul mişcărilor, un tip al neamului său, o
sumă etnică şi un simbol al vieţii.
Ritualul străvechi, superstiţiile, datinile, tradiţiile este obiectul scrierilor sale, alt chip al veşniciei pe care o
urmăreşte.(Vladimir Streinu-Viaţa românească/an XXX I, nr.6/iunie , p 59-64, reprodus în vol Pagini de critică
literară IV,Ed. Minerva, 1976, p 102-110).
Cele mai multe nuvele ale sle nu zugrăvesc un fapt prezent, ci unul mai demult trecut prin amintire.
Schema lor poate fi redusă la revenirea pe locuri demult umblate de care se leagă amintirea unei întâmplări de
dragoste.
Un inadaptat onest este Eudaxiu Barbat din „Oameni din lună”(1924) sub influenţa lui Anatole France în maniera
tratării.
Problema descompunerii şi substituirii boierimii prin clasa ciocoilor şi a evreilor se regăseşte şi la Mihail
Sadoveanu, c a doua temă socială în „Venea o moară pe Siret”(1925) în care tema dragostei unei fete de ţăran cu”
boierul” i s-a adăugat şi tema măcinării lui Alexandru Filoti Buciumanul şi a ridicării pe ruinele lui a avarului
arendaş Ciornei, din descendenţa lui Tănase Scatiul.

Schiţele
Schiţele , atât cele relative la războiul de la 1877, cât şi cele publicate sub titlul „Povestiri”, „Dureri înăbuţite
„ şi „Crâşma lui Moş Precu” sunt creaţiuni de o puternică originalitate, inspirate de intuiţia exactă a unor tipuri
felurite, luate de pe toate treptele sociale , mai ales dintre ţărani şi mici târgoveţi , exprimate într-o formă
adaptată mijlocului social descris.
Meritul cel mare al nuvelelor şi al schiţelor sale este alegerea momemtului psihologic în care culminează
toate.Un eveniment sufletesc hotărâtor formează obiectul povestirii şi în jurul lui se grupează şi se cumpănesc
celelalte amănunte, fie că evenimentul este o criză violentă, fie că este amintirea mai temperată a unei turburări,
fie stabilirea unei linişti finale.Deznodământul nu este niciodată silit, ci apare ca un rezultat neapărat, ca o lege a
naturii ( Titu Maiorescu , Critice, II, E.P.L,Buc,1967, p 469-474)

Povestiri
Încă din primul volum de ”Povestiri „, Sadoveanu se arătase poet al naturii.Vizual el se interesează de aspectul
lor exterior,determinat de forme şi de culori.Arta e silită la o transpunere de valori;în poezie, natura devine
subiectivă şi se valorifică prin umanizare.Numai prin această calitate sunt preţuite apusurile de soare,zorile,
farmecul nopţilorde vară, frumuseţile bucolice ale câmpiilor acoperite cu aurul semănătorilor, cu trecutul fără
răgaz prin povestirile lui Sadoveanu.
Prin literatura lui Sadoveanu s-au desfăcut larg orizonturile Moldovei de Sus, cu munţii îndepărtaţi, cu valea
Siretului, cu dealurile Fălticenilor şi ale Paşcanilor, cu satele revărsate şi cu drumurile prăfuite.
La niciunul dintre povestitorii noştri , legătura dintre natură şi om şi condiţionarea lor reciprocă nu ajunge la o
fuziune atât de intimă ca la Sadoveanu.
De la povestiri eroice, scriitorul a trecut la povestiri de observaţie directă, condiţionate de o anumită
atitudine.Naturalismul scriitorului nu ţinteşte la imposibilitatea teoretică a naturalismului francez, ci ia faţă de
lucruri şi oameni o atitudine :peste cei obidiţi ,picură o lacrimă de înduioşare;el se apropie prin milă şi duioşie de
forma specifică a naturalismului rusesc;între artist şi subiect se stabileşte o corespondenţă sufletească.
Simpatia pentru oameni şi suferinţalor merge uneori până la intervenţia directă şi lirică a
scriitorului:”Ioane,Ioane......
Pulsul vieţii satului bate în cârciumă, după cum cel al oraşelor mici bate în cafenea .Cârciuma se ridică la o
importanţă simbolică în Crâşma lui Moş Precu.Mizetia din sat îl aduce pe Ion Ursu la fabrică;când se întoarce
acasă , el îşi bate copii şi nevasta .........
„Povestirile”(1904), opera sa de debut , sunt mai aproape de eoica populară („Răzbunarea lui Nour”, „Ivanciuc
Leul „ , „ Cosma Răcoare”.Eroii sunt războinici oţeliţi, haiduci sentimentali, ţigani poetici şi amoroşi( „Cântecul de
dragoste”).
În volumul următor („Crâşma lui Moş Precu” (1905), „Dureri înăbuşite”(1904)) subiectele purced din mijlocul
unei lumi reale şi dintr-un conflict de forţe materiale.
Beţia apărută în primele sale povestiri a fost concentrată în două lucrări :beţia pură în „Crâşma lui Moş
Precu”(1905) şi beţia eroică în” Şoimii”(1904)

Personajele
Indivizii lui Sadoveanu au o autenticitate fenomenală.Mişcările, vorbele lor potolite ori repezite sunt verosimile
în sine, fiinţa lor organică e ceţoasă prin definiţie şi nu s-ar putea face o deducţie psihologică pe temeiul ei.
Sadoveanu şi-a pus oamenii din povestirile sale istorice să vorbească aşa cum vorbeau oamenii din copilăria
lui,ţăranii şi târgoveţii din Ţara de Jos, din Moldova sătească şi provincială de la 1890 .
Etosul eroilor sadovenieni , modul de existenţă, la care aspiră, raporturile care se stabilesc în conştiinţă şi cu
lumea înconjurătoare, vorbirea lor , defineşte un tip uman cu individualitate.Omul sadovenian întrupează
omenescul universal şi etern .
Întâiul intelectual zugrăvit de Sadoveanu este un dascăl, propriul învăţător, evocat cu o adevărată evlavie,.ca
unul care i-a sădit pentru întâia oară sămânţa învăţăturii.
”Domnul Trandafir” este dascălul văzut ca un om „din trecut „ , cu nişte virtuţi , rare, aproape dispărute în
lumea nouă.Deşi era un om necăjit , hărţuit de administraţie, problemele sale particulare nu răzbat în faţa
clasei.El se transfigurează când predă istoria.
Portretul învăţătorului este real, se numea Busuioc şi reapare în „Anii de ucenicie” 1944, cu numele adevărat.
În „Comoara dorobanţilor”1907, învăţătorul Vasile Stolniceanu este văzut în maniera sămănătoristă care
consideră pe dascăli şi preoţii rurali nişte luminatori ai sdatelor nu numai sub raportul învăţăturii , ci şi al
comportării morale.
Învăţătorul Neculai din „Însemnările lui Neculain Manea „ 1908 insistă pe lângă Irimia Manea , tatăl eroului
principal, să-şi dea copilul la şcoală, ajutându-l şi material.
Oamenii din „Bordeenii”şi oamenii din „Zodia Cancerului”, şi „din „Fraţii Jderi”nu se deosebesc prea mult în
vorbă de ţăranii lui Creangă, fiindcă povestitorul lui HarapAlb îşi stiliza cu meşteşug subtil fraza scrisă fără exces.
Boierii care abia ştiau să se iscălească, vorbeau ca şi ţăranii(Al.Philippide”Consideraţii confortabile „, II,
Ed.Eminescu, 1972)
Personajele din „Duduia Margaret”1908 par de treabă, se conduc după anumite principii,

Influenţa asupra altor scriitori


„Dureri înabuşite”, „Floare ofilită”,” Însemnările lui Neculai Manea”, „Duduia Margareta” , „Haia
Sanis”, „Apa Morţilor” alcătuiesc un sector extins cu urmări şi influenţă asupra multor scriitori din acea
perioadă , dar şi după aceea.
O influenţă covârşitoare s-a remarcat asupra romanului ”Târgurile unde se moare „ al lui Cezar
Petrescu, sau „Scrisorile unui răzeş”.
Unele influenţe pot fi detectate şi în poezie, Demestone Botez este un exemplu elocvent.

CAP IV Arta literară în abordarea socialului epic.

Mihail Sadoveanu este ca un pictor flamand şi inefabil ca un muzician, contemplator al frumuseţilor


lumii şi naturalistprin asociaţii şi disociaţii asupra procesului biologic, un analist al sufletelor
impenetrabile, un cunoscător al individului şi al colectivităţilor, al societăţii moderne.
Stupoarea ingenuă a curtenilor, cuviinţa unei jupâniţe, care înainte de a se înfăţişa musafirilor ţine să
se sffiască singură într-o cămară , în vreme ce alta îşi pune mâinile , în faţa coconului domnesc, apariţia şi
dispariţia pruncilor voievodali sunt chipuri ale unei lumi care a depăşit cu multe milenii faza cavernelor
cu reacţiunile ei neprevăzute şi neprotocolare.

Limbajul
Sadoveanu a notat cu multă precizie limba poporului, numele său poate fi alăturat de acel al lui Ion
Creangă.
Ceea ce îl preocupă din punct de vedere lingvistic este stilizarea ei, înălţarea ei artistică la un timbru
grav şi sărbătoresc.
Vorbirea nu este împrumutată mijloacelor limbajului curent, ci unui mod al expresiei elaborat într-o
veche cultură, în care formele curteniei şi simţul nuanţelor este foarte dezvoltat.
Punctul forte al povestitorului e limba .Povestitorul îşi ia pentru romanele istorice elemente de
pretutindeni, în ordinea vremii şi a locului, din cronici şi din graiul ţărănesc, precădere având-o vorbirea
moldovenească.Aduce în prezent forme ce i se par trainice şi apte să exprime idei la înţelegerea omului
modern.Exprimări cu maxime intercalate în vorbire se întâlnesc în numeroase opere , întregind timbrul
special.(Arta prozatorilor români, II, EPL, 1966, p 35-62)
Reconstituirea trecutului în roman este făcută nu prin arhaisme ca atare, ci prin folosirea acestui nou
grai istoric, , creatorul însuşi îl foloseşte cu grijă , pe măsură ce se apropie de prezent, pentru a fi
bineînţeles şi-n trecut.(Sadoveanu „Romane şi povestiri bistorice”, I, 1961, E.P.L.

Despre Sadoveanu, debut, şi alte lucruri

Inspiraţia scriitorului a fost nutrită din trei surse tematice:satul(„Povestiri”), istoria naţională(„Şoimii”),
târgul moldav(„Dureri înnăbuşite”).
Autorul a zugrăvit şi medii existenţiale, tipologii umane deosebite, precum pescarii moldoveni şi
dobrogeni(„Ţara de dincolo de negură”, „Împărăţia apelor”, „Nada florilor”), păstori şi oieri(„Baltagul”),
pădurari moldoveni şi ardeleni(„Nopţile de Sânziene”, „Ochi de urs”).Arta sa a încadrat în eternitate
momentele din timpul domniei lui Ştefan(„Fraţii Jderi”), din timpul degradat al domniei lui Duca(„Zodia
Cancerului).

Mihail Sadoveanu în context universal

Mihail Sadoveanu are realismul lui Balzac şi melancolia unui romancier, voluptatea senzorială a lui
Rabelais.

A zugrăvit şi atmosfera contemporană semiurbană, având viziune fie naturalistă, , o lume fără
orizont(„Floare ofilită”, „O zi ca altele”, ), fie flaubertiană(„Haia Sanis”,”Apa morţilor”), fie balzaciană,
dezvăluind rapacitatea unor suflete rudimentare sau pervertite(„Duduia Margareta”).Sunt naraţiuni în
creaţia sa în care se întâlnesc situaţii specifice romanului rusesc, personaje cu înclinaţii oblomoviene, .Un
personaj reprezentativ fiind Lai Cantacuzin din „Locul....”

Concluzii

În Sadoveanu se întrezăreşte un puternic temperament liric.


În faţa realităţii , el a luat o atitudine de exaltare sau de laudă.În această formulă intră romanele
“eroice”şi nuvelele “realiste “, omul duce o viaţă iluzorie.
Lirismul lui şi-a găsit puncte de susţinere şi în trecut şi în present; în trecut a creat o literatură eroică,
influenţată de Lienkiewiez;în present , lirismul lui s-a îndreptat asupra elementelor în proces de
dispariţie;eroismul vechilor pârcălabi şi plăieşi îşi supravieţuieşte în haiduci.

Încadrarea lui Sadoveanu în lit română

Înainte de 1944, istoricii şi criticii literari au proiectat opera lui Mihail Sadoveanu în spaţiul
sămănătorismului(E.Lovinescu, G.Călinescu), fie în climatul poporanist.(H.Sanielevici).Autorul în propria vizune
aparţine mediului”Vieţii româneşti”.
O bună parte din proza epică a lui Sadoveanu de până la primul război mondial se încadrează prin:tematică,
procedee, atmosferă, limbă, în universal literaturii agreate de gruparea “Semănătorului”.Sadoveanu cel de după
1918, nu şi-a scris naraţiunile sub influenţa literaturii revistei de la începutul secolului.Autorul este , mai curând,
creatorul “semănătorismului” în spaţiul epic.Trebuie admisă părerea că Sadoveanu este conducătorul
prozatorilor semănătorişti.Putem spune că tot el domină şi epica poporanistă.Printr-o seamă de povestiri “O
umbră”, “ Slug”, sunt mai mult poporaniste.

Primii ani
5 noiembrie 1880 se naste , la Pascani, Mihail Ursachi, primul copil al avocatului Alexandru Sadoveanu ( fiu de taran stiutor
de carte) din tinuturile Gorjului, si al Profirei Ursachi, fiica de razesi din satul Verseni, de pe apa Moldovei.

Sadoveanu isi petrece anii copilariei la Pascani si vara la bunicii din partea mamei, la Verseni. In scoala primara il are ca
dascal pe "Domnul Busuioc", nimeni altul decat "Domnul Trandafir " din scrierile sale prin intermediul caruia il va cunoaste pe
Ion Creanga.

Copilul Mihail absolva scoala primara din Pascani 1891. Mihail Ursachi capata numele Sadoveanu.
1892 - 1897 Urmeaza cursurile gimnaziului "Alecu Donici" din Falticeni, unde era director Vasile Lovinescu , tatal lui Eugen
Lovinescu. In clasa a III- a a gimnaziului, adolescentul capata o alura de haiduc, cu pusca si pasiuni vanatoresti.

Profira Ursachi, mama sa moare în 1895. Durerea incercata – va marturisi mai tarziu in lucrarea sa Anii de ucenicie - " Cand
a murit mama aveam saisprezece ani, elev al gimnaziului din Falticeni. A fost o lovitura asa de brutala, incat am simtit-o
indelung dupa aceea. Ea iubea in mine pe primogenitul ei si avea si bucuria asemanarii mele cu ea." Tarziu, in anii senectutii,
scriitorul zabovea adeseori in fata marelui tablou al mamei sale, citind din cartile preferate.

Debutul

Debutează in doua numere din revista umoristica Dracu din Bucuresti, apar versuri si schita” Domnisoara M... din Falticeni,
iscalite "Mihai din Pascani" în anul 1897 , 29 decembrie, este identificat primul manuscris , poezia "De maini".

Activitate publicistică

1897 -1900 Studii la Liceul National din Iasi. Aici leaga prietenii durabile cu N.N. Beldiceanu, Neculai Dunareanu, Grigorita
Nadejde, Eric Furtuna .Colaborari la Vieata noua, Carmen, sub pseudonimul M.S. Cobuz.

1898-1900

*sub pseudonimul M.S.Cobuz (directorul liceului ii interzicea sa semneze cu numele intreg) publica versuri si proza in
revista Pagini literare , scoasa in Bucuresti de Artur Stavrim si Ion Gorun. Mai colaboreaza la aceasta revista Delavreancea,
Caragiale, Jean Bart, D. Anghel.

* octombrie, impreuna cu publicistul Matei Rusu de la Iasi, Sadoveanu scoate revista Lumea, din care nu apar insa decat
trei numere.

1900

in septembrie, pleaca la Bucuresti cu gandul, sugerat de tatal sau, de a se inscribe la Facultatea de Drept, dar frecventeaza
boema literara a Capitalei.

1901

 se stabileste la Falticeni unde se va casatori cu Ecaterina Balu.


 Sadoveanu va colabora la Revista romana cu poezii, traduceri, semnand cu diferite pseudonime (M.
Sadoveanu+Cobuz, C.Prisacaru, C.Sateanu, Ilie Puscasu) la Revista moderna din Bucuresti.
 Din nr.32 al revistei, Sadoveanu incepe sa+si publice nuvela Ion Rusu(32,33,35 ,36,37).

1902

. 20 ianuarie, in nr.45 al Revistei modern, sub pseudonimul Ilie Puscasu, Sadoveanu publica o traducere din
Dostoievski+Moarta.

*iunie, este incorporate in armata


*colaboreaza in revista Pagini literare, unde publica Fratii Potcoava.
*se naste Despina+Lia, primul copil al scriitorului.

În anul 1903 colboreaza la revista Samanatorul si Revista idealista.În toamna revine la Bucuresti si va lucra chiar in
redactia revistei Semanatorul ; va incepe colaborarea la revista Luceafarul de la Sibiu si Fat+Frumos.
Debutul editorial

Anul 1904 a fost considerat ”Anul Sadoveanu”: Sadoveanu debuteaza editorial cu 4 volume: Povestiri,
romanul “Soimii”. “Dureri inabusite “ si “Crasma lui Mos Precu” (nuvele),fiind remarcat de Nicolae Iorga, Eugen
Lovinescu, Sextil Puscariu.Nicolae Iorga este primul care il remarca.
În iunie,Geo Bogza-Duica recenzeaza volumul’’ Povestiri” in revista Convorbiri literare.
*22 august, Nicolae Iorga in Semanatorul publica articolul Doi povestitori.
* alte cronici elogioase semneaza si . Lovinescu si Sextil Puscariu.

Maturitate si Creatie

1905

*devine functionar la Casa Scoalelor, unde va lucre pana in 1906.

*incep polemicile pe seama “cazului Sadoveanu”

* in primul volum al revistei Curentul nou din Galati, H.Sanielevici publica tabloul sau synoptic.In numarul urmator al
revistei ,G. Ibraileanu il apara pe scriitor de acuzatiile aberante ale lui H. Sanielevici.

*are loc prima intalnire cu Titu Maiorescu .Gratie raportului favorabil al acestuia in Povestiri, Sadoveanu primeste
Premiul Academiei Romane.

*publica volumul “Povestiri de razboi”

*se naste Dimitrie+Miti, fiul scriitorului(1905+1955)

1906

*publica volumele “Floare ofilita”, “Mormantul unui copil” si “Amintirile caprarului Gheorghita”

*colaboreaza la revista Convorbiri literare.

*martie, ia fiinta revista Viata romaneasca.Sadoveanu e prezentat in primul numar cu nuvela “Pustiul”. Se imprieteneste
cu G.Ibraileanu (pentru Sadoveanu acesta va fi “prietin unic”) si devine collaborator statornic al revistei din Iasi.

* aprilie, Sadoveanu pleaca din Capitala din nou la Falticeni, unde isi injghebeaza o gospodarie.

*se naste al treilea copil Profira, fiica sciitorului.

1907

*februarie/martie, au loc marile rascoale taranesti.Dupa inabusirea lor in sange, Sadoveanu va fi numit de Spiru Haret
(care detinea functia de Ministru al Instructiunii)inspector al cercurilor cultural satesti si al bibliotecilor populare.

*impreuna cu folcloristul Artur Gorovei scoate, la Falticeni, o gazeta Ravasul poporului.

*publica “La noi, in Viisoara” si “Vremuri de bejenie”

1908

*apar “Oameni si locuri”,”O istorie de demult”, ‘Duduia Margareta”.

*se constituie ‘Societatea Scriitorilor romani si Sadoveanu este ales vicepresedinte.

1909

*scoate revista Cumpana, impreuna cu St.O.Iosif, Ilarie Chendi, D.Anghel, pana in aprilie 1910.Aici vor vedea lumina
tiparului “Recenziile unui explorator” reportaj despre viata taranimii, o prima faza in elaborarea “Bordeenilor”
*scoate revista “Cumpana”, impreuna cu Sf.O.Iosif, Ilarie Chendi, D.Anghel, pana in aprilie 1920.Aici vor vedea lumina
tiparului ‘Refleziile unui explorator”, reportaj despre viata taranimii, o prima faza in elaborarea ‘Bordeenilor”.

*apare volumul de povestiri “Cântecul amintirii”.

*se naşte Teodora –Didica.

1910

*Sadoveanu este numit Director al Teatrului National din Iaşi, unde va ramâna pâna în 1919

*apar ,”Povestiri de seară”, “Genoveva de Brabanţ”, “În amintirea lui Creangă”

*se naşte Bogdan –Mihail(1910 -1912)

1911

*apare “Apa morţilor” şi în Viaţa româneasca publică piesa de teatru “De ziua mamei”.

*2 februarie, se joacă la Teatrul Naţional piesa de teatru “De ziua mamei”.

1912

*colaborează la Universul

*apar” Un investigator”, “Bordeenii”

*se nasc gemenii Bogdan (1912-1920) şi Ecaterina-Tincuţa

*în Viaţa românească începe să publice în foileton romanul „Neamul Şoimăreştilor”

1913

*Sadoveanu este subloconent în rezervă;este incorporat şi participă la războiul româno-bulgar;se vor ivi din experienţa
războiului opere importante.

1914

*apare volumul “Privelişti dobrogene”, de inspiraţie româno-bulgar.

1914-1915

*participă la multe concentrări

1915

*apare romanul istoric “Neamul Şoimăreştilor”

*se naşte Mircea, al optulea copil al lui Sadoveanu

1916

*apare volumul „44 de zile în Bulgaria” şi „Războiul Balcanic”, inspirate din războiul romano-bulgar.

*se naşte Livia-Lucia(191-1957)

*apare volumul de povestiri „Foi de toamnă”.

1916-1917
*Sadoveanu este editor al ziarului de front România ce va apărea la Iaşi, alături de Ion Minulescu şi
P.Locusteanu.Adevăratul conducător este însă Octavian Goga.Aici publică aproroape toţi scriitorii activi ai ţării.

1917

*se naşte Ligia-Marioara

1918

*1 decembrie, Marea Adunare de la Alba-Iulia.Realizarea statului naţional unitar.Sadoveanu se stabileşte la Iaşi, în casa care
aparţinuse lui Mihail Kogălniceanu, pe Dealul Copoului.

1919

*2 februarie-21 decembrie, la sugestia lui Garabet Ibrăileanu, Sadoveanu împreună cu George Topârceanu, la Iaşi, scot
revista “Însemnări literare”, care va pregăti reapariţia Vieţii româneşti.

1920

*martie, reapare revista Viaţa românească.Revista are acum şi editura proprie, unde Sadoveanu îşi va publica multe din
volumele sale viitoare.

*apar volumele de povestiri “Priveghiuri” şi “Umbre”.

*se naşte mezinul Mihu, mort în război în 1944.

1921

*începe să colaboreze la Adevărul literar şi artistic.

*apare “Cocostârcul albastru”.

1923

*Sadoveanu este ales membru al Academiei Române. Cu acest prilej ţine discursul de recepţie despre “Poezia
Populară”.Peste puţin timp devine preşedintele Secţiei literare al Academiei.

1924

Sadoveanu scoate revista “Lumea-bazar săptămânal”.

1925

*apare romanul “Venea o moară pe Siret”.

*împreună cu Panait Istrati, Sadoveanu face o călătorie prin munţii Moldovei.

1926

*apare „Ţara de dincolo de negură”.

1927

*iunie, va face o călătorie în Olanda, ţara pe care anul următor o va evoca într-o carte.

1928

*apar volumele” Demonul tinereţii”, „Împărăţia apelor”,” Olanda”,” Hanul Ancuţei”

1929
*vizitează Constantinopolul, împreună cu Ionel Teodoreanu şi Ştefan Velisar.

*apare „Zodia Cancerului sau Vremea Ducăi –Voda”.

1930

*apare romanul „Baltagul”

*noiembrie, este sărbătorit cu prilejul semicentenarului naşterii sale.

1931

*apar „Trenul fantomă şi Măria sa”,” Puiul pădurii”.

1932

*apar „Ţinunta domniţei Ruxandra” şi „Uvar”.

1933

*apar „Locul unde nu s-a întâmplat nimic” şi „Creanga de aur”, ultima nu prea luată în seamă de critică.

1934

*apar „Nopţile de Sânziene”, „Soarele în baltă” şi” Viaţa lui Ştean cel Mare” .De remarcat în această perioadă, cufundarea în
ţinuturi depărtate în timp şi spaţiu şi „refuzul activitaţii”prin care scriitorul îşi manifestă indirect atitudinea sa viguros
antifascistă

*1 aprilie, rosteşte o cuvântare la primul Convert al Francmasoneriei Române Unite.

1935

*apare primul volum al Trilogiei Fraţii Jderi, „Ucenicia lui Ionuţ”.

1936

*ianuarie, reapare (şi va dura până în decembrie 1940) revista mensuală Însemnnări ieşene, sub direcţia lui Mihail
Sadoveanu, George Topârceanu şi Gr.T.Popa.

*revine la Bucureşti şi se stabileşte aici cu familia, întrucât preia şi direcţia ziarelor Adevărul şi Dimineaţa.

*22 noiebrie, când Sadoveanu preia conducerea ambelor ziare publica pe prima pagină, scrisă, după toate probabilităţile, de
Mihail Sadoveanu, următoarea notă redacţională Ziarele noastre trec sub o nouă conducere.Înţelegem să păstrăm acestor
publicaţii atitudinea pe care le-au statornicit-o întemeietorii lor:apărarea libertăţii şi a drepturilor şi sprijinirea unei reale şi
sincere democraţii naţionale.Vom combate violenţa,ori de câte ori ar veni ea.Vom fi necontenit atenţi la toate menifestările de
ordin cultural.Valoroase mărturisiri în acei ani de agresiune a fascismului.

*apare „Izvorul alb”, al doilea volum al trilogiei Fraţii Jderi.

*Sadovenu iese din pasivitte şi se afirmă tot mai viguros în publicistică, începând o polemică cu Nicolae Iorga.

*la moartea lui Garabet Ibrăileanu,Sadoveanu scrie pagini vibrante despre mentorul Vieţii româneşti şi al întregii
spiritualităţi ieşene de la începutul secolului „G.Ibrăileanu continuă să fie un reprezentant nobil al umanităţii, justificându-i
existenţa în faţa celui etern.

*e trimestrul generaţeiei trecute de intelectuali ieşeni către romantismul de mâine.Iese din spiritul de iubire şi
jertfă al socialiştilor, care sţau îndreptat spre ţărănimea obijduită, cerând pentru ea dreptate şi lumină.Cărturar de
mare cultură, de inteligenţă ageră a fost un luptător pentru ideal, fără viclenie şi fără preocupare personală”
1937
*1 aprilie, grupările de dreapta pornesc o campanie violentă împotriva scriitorului, ajungând să-i ardă cărţile în
piaţa publică.Ripostează ennergic un grup de intelectualu (L.Rebreanu, G.Călinescu,E.Lovinescu, Zaharia Stancu,
Al.Philippide, Şerban Cioculescu, Andrei Ooţeţea) care semnalează Protestul intelectualilor:” De câtva timp se
încearcă asasinarea morală a celui mi reprezentativ şi mai autentic scriitor român ...Ne aflăm în faţa unei grave
primejdii pentru literatura şi cultura românească.
*dacă Mihail Sadoveanu poate fi ostracizat cu atâta uşurinţă,fără a se ţine seama de opera care rămâne o
mândrie a literaturii româneşti, înseamnă că lucrurile culturale şi-au pierdut orice valoare şi că fanatismul politic
copleşeşte manifestările spirituale cele mai curate şi mai prteţioase pentru însăşi fiinţa specifică a neamului
nostru”
*Sadoveanu se retrage din calea barbariei în Trasilvania unde scrie „Valea Frumoasei” şi „Ochi de urs”.
*decembrie, ziarele Adevărul şi Dimineaţa sunt suspendate.
1938
*6 februarie , în semn de protest faţă de campania declanşată împotriva scriitorului , Universitatea din Iaşi îi
acordă titlul Doctor Honoris Causa.
1939
*revista Însemnări ieşene închină un întreg număr(5)lui Mihail Sadoveanu
*iunie, Vladimir Streinu publica în Viaţa românesă o cronică la „Ochi de urs”
1940
*apar „Vechime „şi „Divanul persian”
*Editura Fundaţiilor Regale publică primele două volume din ediţia de Opere
1941
*se căsătoreşte cu Valeria Mitru
*apare cel de-al treilea volum al trilogiei Fraţii Jderi, “Oamenii Măriei Sale”
1943
*îşi înălţă o casă la Oasa Mica
*apar Poveştile de la Bradu-Strâmb
1944
*publică Anii de Ucenicie
*cu prilejul împlinirii a patru decenii de debut, Sadoveanu este sărbătorit în presă şi la Academie
*17 noiembrie, în şedinţa publică a Academiei Românr, Tudor Vianu prezintă comunicarea Patru decenii de la
publicarea primei opere a d-lui Mihail Sadoveanu
1945-1949
*bogata activitate publicistică, Sadoveanu colaborează la Jurnalul de diminează, Veac nou, România liberă,
Scânteia.
*vizitează Uniunea Sovietică
*văd lumina tiparului Fantezii răsăritene(1946),Caleidoscop(1946), Păuna Mică(1948),Mitrea Cocor (1949)
1948
*este ales vicepreşedinte al Prezidiului Marii Adunări Naţionale
Apusul unui Soare
1950
*noiembrie, este sărbătorit public pentru împlinirea vârstei de 70 de ani
1951
*apare Nada florilor, o reluare a cărţii Împărăţia apelor
1952
*apare romanul istoric Nicoară Potcoavă, o reluare a primului său roman Şoimii din 1904
1955
*noiembrie, cu ocazia împlinirii vârstei de 75 de ani, Sadoveanu este sărbătorit, conferindu-i-se titlul de Erou al
Muncii Socialiste.
1956
*se tipăreşte volumul Omagiu lui Mihai Sadoveanu

1961

*este distins cu Premiul Nobel pentru Pace

19 octombrie moare iar pe 21 octombrie, este înmormântat cu funeralii naţionale la Cimitirul Bellu, lângă Eminescu.Amplu
ecou în presa naţională şi internaţională.Tudor Arghezi public un Zabranic, iar Geo Bogza o memorabilă Inscripţie:”Văzându-l
cum joacă-glăsuia pana lui Geo Bogza-şi dându-mi seama ce fel de ceas e acela în viaţa poporului nostru,l-am petrecut
îndelung cu privirea, urându-I în gând :Drum bun,Măria Ta…Fiindcă în toamna aceasta noi l-am adus la locul de odihnă
veşnică pe Ştefan cel Mare al literaturii româneşti”

METODICA

Cap II
Dezvoltarea limbajului elevilor prin lectura literară
Nascuta din nevoia sufletului omenesc de a-si exprima emotiile sale cele mai puternice , literatura este o arta
reproducatoare a sufletului , a sufletului in miscare , o arta a timpului .
Literatura isi exercita functia educativa prin mijloace estetice , educatia estetica . Aceasta ajuta la educarea
simtului estetic si , a aptitudinilor estetice si a unei atitudini fata de realitatea inconjuratoare . Calea pe care
actioneaza forta de inraurire a literaturii consta in sensibilizarea prin intermediul fortei sugestive a limbajului
poetic . Reusind sa-i sensibilizeze pe elevi , adica sa le produca o stare sufleteasca deosebita , care ii face sa se
simta altfel decat stiu ei in mod obisnuit si le trezeste dorinta de a se modela , literatura isi atinge menirea data de
conditia artei si , implicit le strecoara in minte atitudini si comportamente , sensuri , invataminte , imperative
umane nobile .
Literatura poate juca un rol deosebit in procesul educarii elevilor in spiritul binelui , adevarului si dreptatii , in
formarea unor atitudini pozitive cum sunt cinstea , curajul , spiritul de sacrificiu , demnitatea , atitudinea corecta
fata de munca . Actul receptarii estetice este deosebit de important deoarece acesta se poate converti in
sentimente , fapte si atitudini umane concrete . Opera literara devine material auxiliar , ilustartiv , pentru
disertatii etice . Trairea emotional-reflexiva a universului operei de catre elevi este o cale sigura de educatie
morala a lor . Antrenarea in dezbateri pentru confirmarea sau infirmarea unor teze , stimularea discutiilor
controversate intre elevi , inlaturarea unor inhibitii sunt factori care pun in centrul receptarii operei literare
personalitatea elevului , conditionandu-i dezvoltarea , implinirea .
Studiul literaturii in scoala este un proces complex care incepe cu insusirea instrumentului tehnic al lecturii ,
continua cu formarea capacitatii de a recepta complex opera literara , de a o comenta si interpreta , urmarind in
final formarea gustului estetic .
Importanta si locul disciplinei Limba si literatura romana reiese din specificitatea artistica a ei prin care
realizarea competenţelor generale instructive , educativ-formative ale invatamantului se poate infaptui , pe calea
si sensibilizarii elevilor . Prin intermediul modelelor de arta literara oferite spre receptare , obiectul acesta
actioneaza direct asupra sensibilitatii si , implicit , constiintei lor , inoculandu-le cunostinte , idei , sentimente si
modelandu-le atitudini , comportamente umane .
In toate ciclurile de invatamant si in toate clasele , indiferent de profilul scolilor , literatura
romana este prezenta , in diferite grade de relevanta . Obiectivelecunoasterii literaturii romane ca proces
didactic desfasurat intr-o viziune moderna , sunt formarea interesului elevilor pentru lectura textelor
literare si , pe aceasta cale , modelareagustului lor estetic . In obiectivul acesta general , se includ si alte
obiective , precum : cultivarea gandurii , a imaginatiei (in deosebi a celei creatoare ) , a spiritului de
observatie , a exprimarii , cat si educarea unor sentimente deosebite , precum cele morale (solidartitatea
umana , atasamentul de ceea ce inseamna adevarul , binele si frumosul , fata de locul in care ne-am ivit in
lume : familie , sat , oras , tara natala) , cat si formarea unei conduite civilizate in societate . Finalitatea
principala a procesului de receptare a literaturii in scoala ramane aceea de a forma din elevi cititori de
literatura , in devenire oameni cu deprindere de a citi , zilnic , ceva interesant , capabil de a adopta o
pozitie personala fata de lecturile lor .

concluzie

Obiectivul final al studiului literaturii in scoala este acela de a forma din elevi cititori de literatura , oameni cu
deprinderea de a citi permanent , capabili sa recepteze mesajele transmise de operele literare citite si sa adopte e
atitudine personala fata de lecturile lor . Lectura este proprie literaturii asa cum executia este proprie muzicii .
Cuvantul auzit sau vazut este menit sa se adreseze inteligentei omului , iar literatura nu este doar o arta a
cuvantului , ci o arta a inteligentei prin intermediul lecturii .
Literatura aduce o contributie substantiala la cristalizarea profilului spiritual al cercetatorului . Constantin N.
Arseni , unul dintre cei mai mari specialisti din lume in domeniul neurochirurgiei spunea : „Specialist mare fara
orizont mare nu exista. Orizont mare fara limba si literatura materna , nici vorba Numai literatura si arta dezvolta
mintea , sensibilitatea , spiritul omului . Literatura si arta formeaza tot ce e frumos in creierul nostru”. (Constantin
N. Arsei , articolul din „Flacara”, nr. 11 / 9 martie , 1974 , p.4).

CAP III
Proiecte didactice

Cls a VIII-a
PROIECT DE LECŢIE

Şcoala: Şcoala Profesională Valea Stanciului


Propunător: prof. Petrescu Mihaela-Iuliana
Data:
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa: a VIII-a
Unitatea de învăţare: Romanul
Subiectul lecţiei: Baltagul, de M. Sadoveanu – compoziţia; subiectul romanului; momentele principale ale
subiectului; imaginea vieţii păstorilor, cu obiceiuri şi tradiţii
în strânsă legătură cu ciclurile naturii; elementele folclorice;
lectura citatelor ilustrative.
Tipul lecţiei: De însuşire a noilor cunoştinţe
DEMERSUL DIDACTIC
1. MOTIVAŢIA: este o lecţie valoroasă din perspectiva metodelor activ – participative, în sprijinul
dezvoltării interesului pentru lectură şi a gustului estetic; lecţia se sprijină pe priceperile şi deprinderile deja
formate în decodarea mesajului artistic şi urmăreşte, în principal, perfecţionarea continuă a capacităţii de
comunicare prin valorificarea noţiunilor însuşite şi de investigare a unui text literar.
2. OBIECTIVUL CADRU: cultivarea receptivităţii literar – artistice a elevilor, cu referire specială asupra
universului operei epice în proză.
3. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ:
1.1 să înţeleagă semnificaţia generală a mesajului oral, sesizând progresia şi coerenţa ideilor exprimate;
1.7 să manifeste toleranţă faţă de opiniile diferite exprimate de interlocutori şi să ia o atitudine critică faţă
de argumentele ascultate;
2.1 să construiască un discurs oral pe o temă dată;
2.5 să capteze atenţia interlocutorului prin modul de prezentare a mesajului;
3.1 să interpreteze un text literar, făcând corelaţii între nivelurile fonetic, lexical, morfologic şi semantic;
3.3 să identifice valori etice şi culturale într-un text, exprimându-şi impresiile şi preferinţele;
4.1 să elaboreze texte aparţinând diverselor stiluri funcţionale, adaptând redactarea la situaţia de comunicare şi la
partener.
4. OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
O1 – să cunoască modul în care M. Sadoveanu reconstituie structuri sociale ce aparţin unui mod arhaic de
viaţă, cu profiluri umane determinate de acestea;
O2 – să identifice părţile componente ale romanului: întâmplarea narată, etapele naraţiunii;
O3 – să interpreteze viziunea autorului asupra universului rural;
O4 – să stabilească analogii cu balada populară Mioriţa pentru a ilustra prelucrarea creatoare a mitului
mioritic realizată de M. Sadoveanu;
O5 – să recunoască personajele şi să realizeze o scurtă caracterizare a lor;
O6 – să-şi delimiteze propriile convingeri morale în raport cu lumea înfăţişată;
O7 – să evidenţieze modurile de expunere folosite de autor;
O8 – să recunoască procedeele artistice;
O9 – să definească viziunea, suspansul şi romanul;
5. CONŢINUTURI UTILIZATE: Definiţie, caracteristici, sentimente, conţinut de idei, tipuri umane,
realizare artistică.
6. CONDIŢII PREALABILE:
- clasă la nivel mediu;
- elevii posedă capacitatea de a aborda un text literar;
- elevii vor lucra pe grupe compacte şi vor expune rezultatele produselor lor.
7. EVALUAREA: - elevii completează fişele de muncă independentă, cadranul şi ciorchinele.
8. RESURSELE ŞI MANAGEMENTUL TIMPULUI
A. Resurse materiale: Limba şi literatura română – manual clasa a VIII-a, Al. Crişan, S. Dobra,
F. Sânmihăian, Ed. Humanitas Educaţional, Bucureşti, p.132-153; Limba română – caietul
elevului clasa a VIII-a, Al. Crişan, S. Dobra, F. Sânmihăian, Ed. Humanitas Educaţional, 2005,
Bucureşti, p.146-160; Baltagul, M. Sadoveanu, E.P.L., 1969, Bucureşti, p. 5-126; fişe de lucru.
B. Resurse de timp: - timpul de desfăşurare: 8 ore
9. METODE ŞI PROCEDEE: conversaţia, expunerea, lectura explicativă, spargerea gheţii (gândirea
critică), brainstorming – ul, reflecţia, gândirea activă, activitatea pe grupe, metoda cadranelor (gândirea
critică), munca independentă, metoda calendar (povestirea în lanţ).

SCENARIU DIDACTIC

ORA I
I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Reactualizarea cunoştinţelor ( balada populară Miorţa) şi dirijarea noii învăţări.

Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, citindu-se două variante de
compunere. Oral, se accentuează anumite caracteristici ale operei.

Paralel cu verificarea temei, se face controlul cunoştinţelor teoretice cu ajutorul următoarelor itemuri:

 Care este motivul şi conflictul baladei?( doi ciobani pun la cale uciderea celui de-al treilea pentru a-i lua oile)
 Ce element predomină în baladă?( elementul miraculos)
 Cum caracterizaţi personajul feminin?( femeie singură, îndurerată de pierderea fiului)
 Care este reperul temporal şi spaţial prezentat?(naraţiunea este imprecisă, fiind asemănătoare timpului
şi spaţiului specific basmului)

 Ce este alegoria?(reprezintă substituirea unei imagini cu alta, în virtutea unor asemănări sau corespondenţe dintre ele)

III. Prezentarea noului conţinut


Se cere elevilor să numească ce opere din creaţia sadoveniană au citit.( răspunsuri posibile: Dumbrava
minunată, Domnu Trandafir, Iapa lui Vodă, ş.a.)

Se comunică elevilor că astăzi se începe studierea romanului Baltagul de M. Sadoveanu. Se citeşte apoi,
mărturisirea Profirei Sadoveanu cu privire la elaborarea romanului Baltagul şi li se cere elevilor să explice faptul
că această capodoperă a fost scrisă totuşi numai în zece zile.

IV. Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei


Se face de către profesor şi de către elevi lectura expresivă a fragmentelor din manual, după care prin
metoda brainstorming-ului se realizează o sinteză a celor înţelese din textul citit, folosind următoarele itemuri:

 Ce narează autorul? ( întâmplări)


 Ce ne prezintă în roman?( se prezintă oameni într-un anumit spaţiu, acela al munţilor Moldovei. Se comunică
elevilor că acest spaţiu începuse să-i fie cunoscut autorului, încă din 1906 şi că

devenise unul din izvoarele inspiraţiei sale, viaţa oierilor fiindu-i bine cunoscută.)

 Care este, pe scurt, firul epic al romanului?


( Vitoria Lipan îşi aşteaptă soţul plecat de prea mult timp, la Dorna să cumpere oi. Văzând că nu se mai
întoarce se hotărăşte să plece în căutarea lui împreună cu fiul ei Gheorghiţă. Pentru plecare face o serie întreagă de
preparative gospodăreşti şi religioase. Reface apoi drumul până la Dorna, ia contact cu alţi oameni şi alte feluri de
societăţi decât cea cu care era familiară şi până la urmă, ajutată şi de prietenii pe care şi-i face pe drum îşi găseşte soţul
mort într-o râpă, dar descoperă totodată şi făptaşii crimei, pedepsindu-i pentru fapta nelegiuită prin aceeaşi armă ce au
folosit-o şi ei, însă, spre deosebire, în legitimă apărare.).

 Ce asemănări şi deosebiri observaţi între balada populară Miorţa şi romanul Baltagul?


( au acelaşi motiv şi conflict; dacă în baladă predomină miraculosul, în roman predomină realul; spre
deosebire de personajul feminin al baladei, în roman acesta este puternic, energic, hotărât să răzbune moartea celui
drag; spaţiul din Baltagul este bine conturat, la fel şi timpul poate fi dedus din evenimente)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

IX. Asigurarea transferului

Se alcătuiesc doisprezece grupe de câte doi elevi. Fiecărei grupe i se va repartiza de către profesor unul
din capitolele romanului Baltagul. Grupele vor face lectura respectivelor capitole. Fiecare membru al grupei va
alcătui planul simplu de idei al capitolului dat.
ORA a II-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor

III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu - firul epic, timp şi spaţiu ).

Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi elevii fiecărei grupe să
citească planul simplu de idei realizat, iar în acelaşi timp profesorul corectează şi notează pe tablă planul de idei.
Ceilalţi elevi urmăresc şi îşi notează pe caiete planul de idei de pe tablă.

Se cere fiecărei grupe să rezume în cel mult zece rânduri capitolul studiat.

IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

Astăzi vom discuta despre firul epic, timpul şi spaţiul romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru
precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual de la pagina 144 şi se vor folosi
itemurile:

 Care sunt momentele subiectului? Răspunzând la întrebare se va realiza pe tablă şi în caiete


următoarea schemă:
1. situaţia iniţială (expoziţiunea) – cap. I-III –cunoaştem satul de munte cu toate caracteristicile sale, facem
cunoştinţă cu câteva dintre personaje şi abia se schiţează

trăsăturile Vitoriei Lipan

2. cauza care declanşează


acţiunea (intriga) – cap. IV-VI –dominată de tensiunea aşteptării, a incertitudinilor, a

consultărilor şi a preparativelor pentru plecare

3. desfăşurarea acţiunii - cap. VII-XIII –liniară, simplă, prezintă drumul parcurs de Vitoria şi Gheorghiţă

până în momentul descoperirii adevărului. Sunt prezentate:

nunta, botezul, înmormântarea, cu toate datinile fixate de

veacuri.

4. rezolvarea situaţiei dificile


(punctul culminant) - cap. XIV-XVI –dramatică, în care dominantă este săvârşirea actului justiţiar,

pe baza normelor morale ale poporului şi cu respectarea

datinilor acestuia

5.situaţia finală( deznodământul) – cap. XVI– o prezintă pe Vitoria care ia frâiele gospodăriei în mâinile sale
şi începe rânduiala după datina străbună.

 Care este prima referire temporară din text şi ce moment al acţiunii marchează ea?
( Vitoria(…)stând singură pe prispă, în lumina de toamnă(…). …ş-acu Sfântu-Andrei

era aproape…)

 Ce rol au indicii temporali în text? Notaţi astfel de secvenţe şi comentaţi-le.


(toamna – târgul de oi de la Dorna; Sf. Andrei – momentul când Vitoria îşi dă seama

că întârzierea soţului este suspectă; înaintea sărbătorilor de iarnă- întoarcerea lui

Gheorghiţă acasă; Boboteaza – plecarea la Piatra-Neamţ şi la mănăstirea Bistriţa;

27 februarie – începe împlinirea hotărârii; 10 martie – plecarea spre Dorna; „luna

lui mărţişor”, „soarele îşi slobozise iarăşi puterile” - găsirea câinelui, certitudinea

crimei; „Drumul se curăţise de ape şi se zvânta.(…) pământul se ochise bine şi

înverzeau pajişti” - găsirea lui Nechifor în râpă; primăvara, pe vremea postului mare

– praznicul; la praznic, la asfinţitul soarelui -- demascarea criminalului; „ Cătră


Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril” - popasul celor trei ciobani la ultima Dornă).

 Comentaţi modul în care este realizată descrierea satului la începutul capitolului I.


(imagine panoramică, generală dar foarte clară datorită micilor amănunte: sat risipit pe

sub pădurea de brad, „cu căsuţe şindrilite între garduri de răzlogi”)

 Care este traseul parcurs de cele două personaje?


(BicazCălugăreniFarcaşaBorcaCruciţinutul DornelorVatra Dornei

întoarcerea la Borca şi reluarea căutărilorBorcaSabasamuntele StânişoaraSuha

satul Doi Merişi întoarcerea în Sabasa)

 Comentaţi modul de descriere a ţinuturilor Dornei referindu-vă la elementele descrise, atmosfera


surprinsă, impresia de ansamblu.
(elemente descrise – oameni curaţi, „cu aprindere şi patimă”; spaţiul Dornelor: „numai

pâraie, numai muntişori cu brazi, tăpşanuri şi aşezări de sate”, cu „drum de dezgheţat

cu pâraie sub omăt”; atmosfera surprinsă – „oameni veseli, petrecăreţi care-şi trăiesc

zilele ca şi cum ar fi ultima din această viaţă”; )

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.
VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se dă, ca activitate independentă acasă, rezumarea întregului roman în maximum o pagină.


ORA a III-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor


III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – lumea descrisă: oameni şi

obiceiuri; experienţe iniţiatice).


Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să citească
rezumatul realizat, iar ceilalţi îşi verifică rezumatele, făcând corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

Astăzi vom discuta despre lumea descrisă: oameni şi obiceiuri; experienţele iniţiatice din romanul
Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual
de la pagina 146 şi se vor folosi itemurile următoare realizându-se totodată pe tablă şi în caiete o schemă:

 Cum sunt prezentaţi oamenii de la munte? Faceţi referire la capitolele I şi X.


( Muntenii sunt: - oameni simpli, liniştiţi, împăcaţi cu soarta lor

- iuţi şi nestatornici ca apele

- răbdători în suferinţi

- fără griji în bucurii

- ferindu-se de oamenii de la câmpii

- le plac dragostea, beţia şi datinile

 Cum sunt prezentaţi oamenii de la oraş? Comparaţi felul de a fi a oamenilor de la ţară şi de la


oraş.
( orânduiţi ierarhic, oamenii de la oraş par a fi mai bine organizaţi, dar tot spre

deosebire de cei de la ţară sunt mult mai „înghesuiţi” şi par a nu avea liniştea

şi libertatea acestora)

 Comentaţi modul în care obiceiurile şi tradiţiile populare ordonează viaţa oamenilor de la ţară,
referindu-vă la capitolul V.
(înaintea sărbătorilor de iarnă ciobanii urcă la casele lor lăsând treburile oieritului

rezolvate până în primăvară, iar oile la stâna din vale, sărbătorile de iarnă implică o

mulţime de tradiţii capra, căluţul, urările; la bobotează, preotul sfinţeşte fântânile,

izvoarele şi toate apele; Vitoria ţine post 12 vineri, iar în cea de-a şaptea merge la

mănăstirea Bistriţei; Minodora se interesează de horele ce se joacă la vale, în locul

unde iernează oile; etc.)

 Comentaţi cele trei evenimente esenţiale ale existenţei, referindu-vă la ritualul specific fiecărei
ceremonii, atmosfera tipică şi se4mnificaţia fiecăruia.
(ritualul specific – botezul –Vitoria întâlneşte la Borca o „cumetrie”, fiind invitată mai

mult fără voie decât cu, pune „rodin sub pernă un coştei de bucăţele de zahăr şi pe fruntea creştinului celui nou o
hârtie de douăzeci de lei”, respectând întocmai datina cu care era învăţată; nunta- o întâlneşte la Cruci, aici mireasa
şi druştele au flori în păr, nevestele poartă „numai catrinţi şi bondiţi”, vorniceii le ies înainte pentru a-i invita, le oferă
să bea în cinstea mirilor, ameninţându-i cu pistoalele de nu le intră în voie, iscusită Vitoria face o urare foarte
frumoasă miresei; înmormântarea – găsindu-l pe mort, aprinde lumânări şi priveghează în aşteptarea autorităţilor la
căpătâiul acestuia, îl îngroapă apoi după datină oferind fiecăruia la ieşirea din cimitir „ un sfert de pâne ş-un păhărel
de rachiu”, apoi împarte coliva şi invită oamenii la praznic, unde găteşte după datina postului, dar oferă băutură
aleasă; atmosfera tipică – dacă la nuntă şi la botez oamenii petrec, fiind veseli, primitori şi foarte gălăgioşi, la
înmormântare deşi se strâng la praznic, nu se veselesc, fiind liniştiţi; semnificaţia – fiecare dintre ele marchează un
moment important în viaţa omului, reprezentând un ciclu ritualic creştinesc după care se ghidează oamenii.)

 Comentaţi secvenţele care marchează momentele-cheie în maturizarea lui Gheorghiţă.


(din vorbele mamei sale Gheorghiţă a înţeles că seninătatea copilăriei şi bucuriile ei s-au
spulberat şi de acum el va fi sprijinul casei, şi deşi cunoştea deja meşteşugul oieritului cu toate rânduielile sale, s-ar
mai fi bucurat de copilărie şi de vremea petrecută cu tinerii din sat, vorbind despre fete; din lumea de la oraş sau din
spusele oamenilor el nu prea înţelege nimic, neobservând multe din cele văzute sau înţelese de Vitoria, însă toată
această înşiruire de evenimente la care participă îl maturizează fără a-şi da seama ce se petrece cu el.)

 Ce rol are Vitoria în acest proces de maturizare?


(are rol de ghid, încurajându-l şi îndrumându-l mereu spre ceea ce trebuia înfăptuit)

V. Asigurarea feed-back-ului

Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se dă, ca activitate independentă acasă, rezolvarea exerciţiului 5, din manual de la pagina 147.

ORA a IV-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor


III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – personajele).

Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să citească
tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare.

IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

Astăzi vom discuta despre personajul principal romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea
acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual de la pagina 148 şi se vor folosi itemurile
următoare realizându-se totodată pe tablă şi în caiete o schemă:

 Care sunt modalităţile de caracterizare ale Vitoriei Lipan întâlnite în roman?

VITORIA LIPAN - personajul principal al romanului – descinde din mitul mioritic


 Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – „Ochii ei căprii, în care parcă se răsfrângea lumina castanie a părului, erau duşi departe (…)

Acei ochi aprigi şi încă tineri căutau zări necunoscute.”

Trăsături morale –munteancă de la Măgura Tarcăului, are viaţă grea ca femeile de la munte, uneori „stau

văduve înainte de vreme, ca dânsa”; plină de „gânduri”, de „patimă şi de durere”, „ea se

socotea moartă ca şi omul ei care nu era lângă dânsa”

 Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături fizice – stătea vinerea „fără hrană, fără apă, fără cuvânt, cu broboada cernită peste gură” – imagine

a durerii

Trăsături morale –personaj îndurerat ce-şi urmează neobosită drumul destinului, păstrătoare a datinii străbune,

crede în visele premonitorii, tenace, dârză, inteligentă – ea reconstituie scena crimei în cel

mai mic detaliu, trăieşte un puternic zbucium interior, soţie iubitoare îşi cunoaşte foarte bine

soţul, iscusită, cu spirit practic, se pricepe a-şi orândui treburile gospodăreşti, are
capacitatea de a învinge greutăţile ivite în cale; prenumele ei semnifică biruinţa, fiind „un

Hamlet feminin”- aşa cum o caracteriza G. Călinescu

V. Evaluarea performanţei
Se solicită elevilor rezolvarea testului de evaluare ANEXA 1, având timp de lucru 15 minute.

VI. Asigurarea feed-back-ului


Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

VII. Asigurarea retenţiei şi a transferului

Se dă, ca activitate independentă acasă, realizarea caracterizării Vitoriei Lipan.

ORA a V-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor


III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – personajele).

Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să citească
tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare. Se solicită elevilor rezolvarea testului
de evaluare ANEXA 2, având timp de lucru 15 minute.

IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

Astăzi vom discuta despre personajele secundare ale romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru
precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul textului din manual de la pagina 148-149 şi se vor folosi
itemurile următoare realizându-se totodată pe tablă şi în caiete o schemă:

 Cum este prezentat Nechifor Lipan?


NECHIFOR LIPAN - personajul absent al romanului– descinde din mitul mioritic
 Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – omul cu căciulă brumărie şi cojoc de miel negru, călare pe un cal ţintat în frunte

Trăsături morale –„vrednic român” şi nepăsător în faţa primejdiilor, avea meşteşug la vorbă, harnic, ţinea în

bună rânduială stânele şi ciobanii, era mândru

 Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături fizice – bărbat matur, cu mustaţă neagră şi ochii „cu sprâncene aplecate”, îndesat şi spătos, om

puternic

Trăsături morale – iubitor de viaţă şi de petreceri, darnic şi generos, curajos şi neînfricat, are dimensiunile unui

erou de baladă – imaginea în care se apără de atacatori în noapte.


 Cum este prezentat Gheorghiţă Lipan?

GHEORGHIŢĂ LIPAN - personaj secundar al romanului


 Caracterizare directă – făcută de autor, de alte personaje sau autocaracterizare
Trăsături fizice – avea şaptesprezece ani, era un flăcău sprâncenat, cu ochii căprii, ca ai Vitoriei, cu zâmbet

frumos „ca de fată”, şi „abia începuse să-i înfiereze mustaţa”, purta chimir nou şi o bundiţă

înflorată

 Caracterizare indirectă – rezultată din faptele, comportamentul, gândurile şi frământările personajului; mediul în care trăieşte
Trăsături morale – nu e vorbăreţ, dar e explicit; este deja iniţiat în tainele oieritului; ager la minte, ştiutor de

carte, dovedeşte sensibilitate, respect filial şi credinţă în Dumnezeu; fire meditativă,

retrăieşte nostalgic amintirea copilăriei, trece se maturizează, receptiv la nou, dar fără a

ignora tradiţia.

V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului


Se dă, ca activitate independentă acasă, realizarea caracterizării lui Nechifor Lipan.
ORA a VI-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor


III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – structuri narative, modurile de

expunere, tensiune dramatică şi

suspans, viziunea).

Se verifică executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi câţiva elevi să citească
tema, iar ceilalţi urmărind pe propriile caiete şi făcând corecturile necesare.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

Astăzi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatică şi suspans şi
viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul
textului din manual de la pagina 150-152 şi se vor folosi itemurile următoare, realizându-se totodată pe tablă şi în
caiete o schemă:

 Textul începe cu o secvenţă retrospectivă, în care Vitoria îşi aminteşte o poveste spusă de soţul ei
la diverse petreceri. Discutaţi modul în care această secvenţă este inserată în firul narativ şi rolul
plasării ei la începutul romanului.
( rolul secvenţei este de a evidenţia că personajul Nechifor Lipan este absent şi de

a ajuta la crearea aurei sale legendare. Pornind de la povestea lui Nechifor se

trece la prezentarea personajului principal al romanului, aflat în strânsă

legătură cu acesta, fiind vorba de soţia sa credincioasă.)

RETROSPECTIVA este procedeul prin care un moment anterior este adus în prezentul naraţiunii. Cel mai
adesea retrospectiva se realizează prin rememorarea sau evocarea de către narator sau de către un personaj a
unor evenimente/întâmplări din trecut.

 Care este modul de expunere predominant în text şi ce alte moduri se mai întâlnesc?
(modul de expunere predominant este naraţiunea, care se îmbină cu dialogul,

cu pasajele descriptive şi cu monologul interior.)

 Comentaţi felul în care se realizează suspansul în roman şi în special în ultimul capitol.


( suspansul începe o dată cu întârzierea lui Nechifor Lipan şi creşte trepat în

ritmul accentuării neliniştii Vitoriei, care-l consideră mort, dar speră să-l

găsească viu şi atinge punctul său culminant, în ultimul capitol, când Vitoria

îl încolţeşte pe Calistrat Bogza.)

SUSPANSUL este o trăire a cititorului, ascultătorului sau a spectatorului, care aşteaptă plin de emoţie o
evoluţie sau o finalizare dramatică a acţiunii. Emoţia aşteptării, curiozitatea şi efectul de surpriză ţin treaz
interesul publicului. Joacă un rol important în literatura de aventuri, poliţistă sau ştiinţifico-fantastică.

 Cine relatează întâmplările din romanul Baltagul?


(atât naratorul, cât şi personajele)

 În unele scurte pasaje din text un personaj devine narator. Comentaţi din acest punct de vedere
rolul reconstituirii faptelor povestită de Vitoria la praznic.
( reconstituirea faptelor, pe care Vitoria o realizează în timpul praznicului, are

rolul de a creşte tensiunea dramatică şi de a restrânge perspectiva asupra

evenimentelor)

VIZIUNEA se referă la perceperea lumii prezentate în roman de către un subiect care este narator sau
personaj. Omniscienţa este un tip de perspectivă narativă în care naratorul are o percepţie ilimitată – el
cunoaşte totul despre lumea pe care o prezintă, dar şi despre frământările interioare ale personajelor.

ROMANUL este o specie a genului epic în proză, cu o acţiune mai complicată şi de mai mare întindere
decât a celorlalte specii epice în proză, desfăşurată pe mai multe planuri, cu personaje numeroase.
 Discutaţi Baltagul în comparaţie cu Mioriţa, referindu-vă la dimensiunea textului, numărul
personajelor, complexitatea personajelor, felul acţiunii (simplă/complexă), detalierea naraţiunii,
complexitatea lumii descrise.
(dimensiunea mult mai mare a textului, cuprinzând XVI capitole; spre deosebire de
balada Mioriţa unde există cinci personaje – cei trei ciobănei, mioara năzdrăvană şi măicuţa – în roman
personajele sunt mult mai numeroase şi mult mai bine conturate în ce priveşte portretul moral, acţiunea este
complexă, dezvoltată pe mai multe planuri, naraţiunea este detaliată prezentând o mulţime de alte fapte pe
lângă cele principale şi întreaga lume prezentată este realizată complex, arătând diverse aspecte sociale,
mentalităţi şi atitudini diferite de la o zonă la alta, zugrăvind în toată complexitatea ei o epocă, pe când în
baladă apar doar două fapte, cel al crimei şi cel al căutării de către măicuţă.)

V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului


Se alcătuiesc patru grupe de elevi, cărora li se va repartiza de către profesor una din următoarele
argumentări privind romanul Baltagul : roman monografic  roman mitic  roman iniţiatic  roman poliţist. Fiecare
membru al grupei va aduce argumente pro sau contra acestor interpretări. Se vor da explicaţiile minime necesare.
ORA a VII-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor


III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – interpretarea textului).

Se verifică cunoştinţele dobândite, executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, printr-un
test de evaluare, în care fiecare elev al grupei va scrie argumentarea la care a fost repartizat, având timp de lucru
20 minute.
IV.Prezentarea sarcinilor de învăţare şi obţinerea performanţei

Astăzi vom discuta despre structuri narative, modurile de expunere, tensiune dramatică şi suspans şi
viziunea romanului Baltagul, de M. Sadoveanu. Pentru precizarea acestora se vor urmări exerciţiile de la studiul
textului din manual de la pagina 153 şi se vor folosi itemurile următoare, realizându-se totodată pe tablă şi în
caiete o schemă:

 Care este semnificaţia motivului călătoriei în romanul Baltagul? Alegeţi din următoarele motive şi
argumentaţi: căutarea adevărului, dorinţa de schimbare interioară, o confruntare cu noi
universuri, dorinţa de cunoaştere, căutarea nemuririi, nevoia de noi experienţe, o aventură/o
cercetare, iniţierea în tainele universului.
(motivul căutării adevărului)

 Vitoria este sigură că soţul ei a fost ucis. Care este scopul călătoriei sale: prinderea şi pedepsirea
ucigaşilor, aflarea adevărului, înfăptuirea justiţiei, răzbunarea, descoperirea cauzelor omorului,
împlinirea datinilor creştine?
( Vitoria pleacă mai întâi în căutarea adevărului, apoi caută împlinirea justiţiei
prin prinderea şi pedepsirea făptaşilor şi în final împlinirea datinilor creştine.)

 Comentaţi semnificaţia ce o are călătoria pentru fiecare din cele două personaje.
( Vitoria cunoaşte lumea de jos şi cealaltă lume a oraşului, căreia i se adaptează

cu uşurinţă, iar Gheorghiţă se maturizează, dobândind experienţă şi iniţiindu-

se în tainele vieţii.)

V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului


Se dă, ca activitate independentă acasă, realizarea integrală a comentariului la romanul Baltagul,
de M. Sadoveanu.

ORA a VIII-a

I. Captarea atenţiei: conversaţia situaţională, pregătirea pentru lecţie( elevii îşi pregătesc manualele şi caietele).

II. Enunţarea obiectivelor


III.Reactualizarea cunoştinţelor (romanul Baltagul, de M. Sadoveanu – interpretarea textului).

Se verifică cunoştinţele dobândite, executarea şi calitatea temei pe care elevii au avut-o de efectuat, fiind puşi
câţiva elevi să citească comentariul realizat, iar ceilalţi îşi verifică propriile comentarii, făcând corecturi, dacă sunt
necesare.
IV. Obţinerea performanţei
Astăzi vom discuta testele de evaluare date în ora precedentă, realizând corecturile necesare şi
completând tabelele de pe tablă, pe care elevii şi le notează în caiete. ANEXA 3. Pentru aceasta se folosesc
următoarele itemuri:

 Care sunt trăsăturile romanului monografic?


(totul are un aer patriarhal; trăsăturile esenţiale ale oamenilor de la munte; îşi desfăşoară viaţa în
funcţie de anotimpuri; satul, organiz. gospodăriei şi relaţiile din familie au o anumită tradiţie;
percepţia asupra oamenilor de la oraş ;obiceiurile şi tradiţiile de pe valea Tarcăului)
 Care sunt trăsăturile romanului mitic?
(preia şi dezvoltă motivele principale din balada Mioriţa; baladă – crimă ipotetică / roman – crimă
îndeplinită; personajul feminin în căutarea celui dispărut; motivul călătoriei se completează cu cel al
căutării adevărului; latura mitică a romanului se îmbină cu latura realistă;.)
 Care sunt trăsăturile romanului iniţiatic?
(romanul formării unei personalităţi; înfăţişează maturizarea lui Gheorghiţă; dispariţia tatălui îl pune în
situaţii, ce-i marchează devenirea; rolul Vitoriei în maturizarea lui Gheorghiţă; experienţa fundamentală
a Vitoriei)
 Care sunt trăsăturile romanului poliţist?
(este poliţist pentru că se ocupă cu rezolvarea unei crime; căutarea adevărului este planificată şi
urmărită riguros; refacerea traseului parcurs de Nechifor Lipan; culegerea informaţiilor; rezolvarea
crimei; importanţa baltagului)

V. Asigurarea feed-back-ului
Se fac observaţii asupra modului cum s-a lucrat. Elevii vor fi informaţi continuu despre felul cum îşi
îndeplinesc sarcinile de învăţare.

VI. Asigurarea retenţiei şi a transferului


Se dă, ca activitate independentă acasă, următorul exerciţiu:
Argumentaţi ce anume v-a plăcut în romanul Baltagul, de M. Sadoveanu şi ce v-a plictisit sau vi s-a părut
neinteresant în acelaşi roman?

ANEXA 1 – TEST DE EVALUARE


Comentaţi atitudinea Vitoriei Lipan referindu-vă la confruntarea dintre tradiţie şi inovaţie,
aşa cum reiese din replica finală a romanului:

„- Vină încoace, Gheorghiţă, vorbi ea, trezită din nou de griji multe. Vezi de ţesală caii, după moda nouă
care am aflat-o aici, şi-i întăreşte cu orz, căci drumurile încă nu ni s-au sfârşit. Facem cu domnu Toma toate
socotelile şi-i plătim cinstit, mulţămindu-i frumos. Plătim preoţilor, oamenilor care s-au ostenit şi tuturora. Pe
urmă, stăm şi ne odihnim trei zile, după care facem parastasul întâi tatălui tău. Îndată ne încălărăm şi ne ducem la
apa Prutului la Ştefăneşti, ca să cunoaştem turma de la Rarău. Socot că mergând cu spor, pe vreme bună, ne
putem întoarce iar aici în Sabasa, ca să facem parastasul de nouă zile. Apoi ne ducem dincolo la Jijia, ca să
vorbim cu baciul Alexa şi să ne alcătuim cu el pentru întoarcerea oilor cătră munţi, unde avem tocmită păşunea de
vară. La patruzeci de zile vom fi iar aici şi vom ruga pe domnu Toma şi pe părintele să ne ajute a împlini datoria
de patruzeci de zile. Atuncea om face praznic mai bun, cu carne de miel de la turma cea nouă. Om aduce atuncea
de la mănăstirea Văraticului şi pe soră-ta Minodora, ca să cunoască mormântul. Ş-apoi după aceea ne-om
întoarce iar la Măgura, ca să luăm de coadă toate câte am lăsat. Iar pe soră-ta să ştii că nici c-un chip nu mă pot
învoi ca s-o dau după feciorul acela nalt şi cu nasul mare al dăscăliţei lui Topor.”

ANEXA 2 - TEST DE EVALUARE


Citiţi următoarele opinii critice:

a) Vitoria e un Hamlet feminin care bănuieşte cu metodă, cercetează cu disimulaţie, pune la cale reprezentaţiuni
trădătoare şi, când dovada s-a făcut, dă drumul răzbunării.(…)Obiecţia ce se poate face: prea multă îndârjire
din partea unei femei.
(G. Călinescu, Istoria literaturii române de la origini până în prezent)
b) Baltagul este (…) o epopee (…) în care sufletul tenace şi aprig de munteancă al Vitoriei Lipan nu pregetă nicio
oboseală până nu dă de firul întâmplărilor şi măiestria d-lui Mihail Sadoveanu stă într-aceea că a conturat în
trăsături omeneşti, dar fără nicio slăbiciune acest aspru caracter, de o voinţă aproape sălbatecă, aproape
neomenească.
(Perpessicius, Opere, vol. IV, Menţiuni critice)
c) Vitoria are stofa întreprinzătoare a burghezului, simţul lui practic, lipsa de prejudecăţi, e nereligioasă, vicleană
şi rea.
(N. Manolescu, Arca lui Noe)

Arătaţi care din aceste puncte de vedere este mai apropiat de al vostru. Argumentaţi-vă
răspunsul. Alegeţi din fiecare un singur element / o singură trăsătură care vi se pare că sintetizează
cel mai sugestiv portretul personajului.
ANEXA 3 – Baltagul, de M. Sadoveanu
METODA CADRANELOR
CADRANUL I
CADRANUL II
Sarcina Grupei I - Romanul monografic Sarcina Grupei II- Romanul mitic
Trăsăturile -totul are un aer -prin organizarea gospodăriei, prin Trăsăturile - preia şi dezvoltă - motivul existenţei
satului şi a patriarhal; relaţiile dintre membri familiei şi mitice ale motivele principale pastorale, al transhumanţei,
oamenilor ai comunităţii săteşti, prin romanului din balada Mioriţa; al animalului credincios şi
de la obiceiuri şi tradiţii. motivul complotului;
- trăsăturile - umblă domol, ostenesc zi şi - baladă – crimă
munte ipotetică / roman – - la fel ca în baladă doi
esenţiale ale noapte în tăcere, aşezările lor se
oamenilor de la află în locuri strâmte, între stânci crimă îndeplinită; ciobani plănuiesc o crimă
munte; de piatră; Dumnezeu le-a hărăzit împotriva celui de-al
să se bucure de petreceri şi de - personajul feminin treilea, cu scopul de a-l
frumuseţea şi de dragostea în căutarea celui jefui, însă în roman o şi
- îşi desfăşoară soţiilor. dispărut; înfăptuiesc;
viaţa în funcţie de - plecarea/întoarcerea turmelor de -în baladă, mama este cea
anotimpuri; la iernat; practică şi alte meserii -motivul călătoriei se care-şi caută persoana
- satul, organiz. „cu toporul sau cu caţa” completează cu cel al îndrăgită, iar în roman soţia
gospodăriei şi -satul e „risipit prin râpi, cu căsuţe căutării adevărului; acestuia.
relaţiile din şindrilite…”, are crâşmă şi
familie au o biserică, gospodăria se alcătuieşte - căutarea adevărului
anumită tradiţie; după modelul arhaic; femeia implică un drum sinuos,
trebuie să se supună puterii unde personajele sunt
bărbatului ei, băiatul să devină -latura mitică a supuse, asemenea
- percepţia asupra sprijinul familiei, iar fata să fie romanului se îmbină basmelor, unor probe ale
oamenilor de la gospodină şi să se mărite după cu latura realistă; labirintului, primesc
oraş; voia părintească. ajutoare, se confruntă cu
- obiceiurile şi - lume ordonată după reguli şi duşmani, drumul e presărat
tradiţiile de pe ierarhii de semne cosmice,
valea Tarcăului elementelor naturii sau
-sărbătorile, horele, femeile în fenomenele anotimpurilor;
vârstă se cer sfat preotului, -având ca moto două
versuri din Mioriţa este
botezul, nunta, înmormântarea incontestabilă apartenenţa
se fac după datina străbună. mitică, dar aceasta se
îmbină cu realul.

CADRANUL III
CADRANUL IV
Sarcina Grupei III- Romanul iniţiatic Sarcina Grupei IV- Romanul poliţist
Trăsăturile - romanul formării - este iniţiatic pentru că parţial Trăsăturile -este poliţist pentru că - căutarea adevărului este
iniţiatice unei personalităţi; se ocupă de transformările poliţiste se ocupă cu plină de suspans, apar
ale - înfăţişează lăuntrice ale personajelor; ale rezolvarea unei crime situaţii neprevăzute, cărora
romanului maturizarea lui -trăind în munte avusese o romanului cei doi eroi trebuie să le facă
Gheorghiţă; copilărie lipsită de griji; iese faţă; întreprinzătoare şi
brusc din copilărie pentru a prevăzătoare e Vitoria e
intra în lumea adulţilor; treptat -căutarea adevărului conştientă de pericolele
- dispariţia tatălui îl devine flăcău şi merge la joc este planificată şi care-i pândesc pe drum
pune în situaţii, ce-i unde se întâlneşte cu tinerii de urmărită riguros -Vitoria orânduieşte totul cu
marchează seama sa. -refacerea traseului o abilitate şi cu o exactitate
devenirea -este supus unor adevărate parcurs de Nechifor de invidiat;
- rolul Vitoriei în probe: lupta cu troianul, Lipan -merge întrebând din om în
maturizarea lui înfruntarea străinului, om şi astfel află traseul
Gheorghiţă priveghiul, înfăptuirea dreptăţii parcurs de soţul ei, traseu pe
-experienţa -culegerea care îl reia cu perseverenţă
fundamentală a - rol hotărâtor în iniţierea în informaţiilor de unde i s-a pierdut urma;
Vitoriei tainele vieţii găsirea indiciilor – a
câinelui, a clopoţeilor, etc.
-parcurge calea spre o lume - culege cu abilitate
necunoscută – părăseşte spaţiul informaţii de la cei din jur,
familiar al satului pentru a dovedind o mare pricepere
pătrunde în lumea oraşului; - rezolvarea crimei; în descifrarea sufletului
contactul cu lumea nouă – importanţa baltagului oamenilor; îşi foloseşte
confruntarea tradiţie/inovaţie - pentru aceasta stăpânirea de
este dificil, dar reuşeşte prin sine şi o inteligenţă ieşită
inteligenţă şi dârzenie să din comun, pe care şi-o
reuşească manifestă în diferite
-după trecerea şi rezolvarea împrejurări
încercărilor se întoarce la -găsirea lui Nechifor,
preocupările anterioare. pedepsirea făptaşilor cu
aceeaşi armă cu care s-a
săvârşit crima
ANEXA 3
NARAŢIUNE SCOPUL: DE A LE ÎNDEPĂRTA

TRĂSĂTURI UMANE
DIALOG GREŞELI UMANE NEGATIVE DEFECTE OMENEŞTI

SATIRIZEAZĂ PARTEA
MODURI DE
NARATIVĂ
EXPUNERE
(întâmplarea)
MONOLOG
STRUCTURA
INTERIOR
ROMANUL MORALA
PERSONIFICARE (învăţătura)

FIGURI OPERĂ
ANTITEZĂ DE STIL EPICĂ
ÎN PROZĂ

COMPARAŢII
ACŢIUNE (întâmplarea PERSONAJE NARATOR
propriu-zisă)
METAFORE
PRINCIPALE
SECUND EPISOD
ALEGORIA ARE ICE
LEGĂTURA
DINTRE
PERSONAJ

S-ar putea să vă placă și