ACADEMIA DE POLIȚIE

“ALEXANDRU IOAN CUZA”

FACULTATEA POLIȚIE DE FRONTIERĂ

Title of the article: Features of romanian counterfeit banknotes

Titlul articolului: Particularități privind contrafacerea bancnotelor românești

Chermaci Diana-Anca-Maria
Sala Ciprian-Ion
GRUPA 224,221

The birth of society was the moment when people realised the importance of economical
exchanges and money.
As technology advances, the techniques and methods of producing currency develop and
they no larger tend to be of extrinsec value only
Content description If in the past they used to be made of gold or silver, wich added significant value to their
(Eng.): content, they are nowadays made of a less valuable but special paper ment to impede their
counterfeit.
Because development does not always come only with benefits, it is widely known that
the techniques of counterfeiting are more and more diverse. This articles purpose is to highlight
the most important aspects of counterfeiting banknotes of polymer.

Keywords: Economical exchanges, banknote, counterfeit, techniques, polymer.

Article info: Pages/ words: 9/3384

Apariția societății a fost momentul în care oamenii au realizat importanța schimbărilor

economice și a banilor.
Odată cu dezvoltarea tehnologiei, tehnicile și metodele de producere a banilor s-au
diversificat, nemaiavând valoare exclusiv extrinsecă.
Rezumatul articolului Dacă în trecut obișnuiau să existe monede de aur sau argint, acestea adăugând o
(Ro) valoare semnificativă conținutului lor, acum sunt fabricate dintr=o hârtie specială, dar mai puțin
valoroasă, totuși menită să împiedice contrafacerea.
Pentru că dezvoltarea nu aduce întotdeauna doar beneficii, este foarte cunoscut că și
tehnicile de contrafacere a bancnotelor au devenit din ce în ce mai diverse. Scopul acestui articol
este să sublinieze cele mai importante aspecte ale contrafaceri bancnotelor din polimer.

Cuvinte cheie: Schimbări economice, bancnote, contrafacere, tehnici, polimer.

Detalii articol: Pagini/ cuvinte: 9/3384

1
Article`s content (example):
a.Introduction
b.General considerations
c.Legal Issues
d.Conclusions
e.Bibliography

Cuprinsul articolului (exemplu):

a.Scurt istoric
b.Procesul de fabricare a banilor
c.Procesul de falsificare a bancnotelor
d.Metode de descoperire a falsului
e.Concluzii
f.Bibliografie

a. Scurt istoric

Indiferent de materialul din care sunt confecționați, banii ne controleaza existența, fiind
omniprezenți în viața noastră.Economia de piață necesită folosirea banilor căci ei însoțesc și
influențează orice acțiune economică.Definirea banilor în viziunea contemporană se face în special
într-o manieră indirectă,pornind de la rolul si funcțiile pe care ei le îndeplinesc.
Istoria banilor este atat de comună cu cea a oamenilor, încât este adesea confundată cu cea
din urma.
În Epoca de piatră,cand oamenii și-au dat seama că produsele rezultate din munca lor erau cu mult
peste necesarul subzistenței ,a apărut trocul,astfel,bunurile în plus erau schimbate pentru acele
lucruri necesare în gospodărie.Cu timpul,s-a constatat că trocul avea multe neajunsuri,motiv pentru
care a apărut asa-zisul bun-marfa.Bunul-marfă a reprezentat o formă timpurie a banilor și consta în
folosirea pe scară largă a unui produs care se putea schimba ușor cu altele.De exemplu,în China cu
cca 1200 de ani ÎH erau folosite ca mărfuri de schimb cochilii și scoici.
În cadrul schimbului,s-a constatat că banii se aflau în mainile agenților economici,motiv pentru care
nu era obligatoriu ca ei sa aibă o valoare proprie,intrinsecă.A apărut astfel posibilitatea ca banii să
se înlocuiască cu bani fără valoare intrinsecă,cu semne bănești confecționate dintr-un material
comun,și în felul acesta s-a trecut la o nouă etapă-cea a banilor de hartie.Banii de hartie sunt semne
bănesti care, la început înlocuiau, în procesul circulației, banii cu valoare proprie.Practic, începand
cu sec. al XVIII-lea, monedelor metalice aflate în circulație li s-au adăugat bancnotele emise de
către bănci.Ele emiteau în schimb înscrisuri – bancnote – care certificau existența aurului în
tezaurul băncii. Acest drept a fost rezervat, cu timpul, unei singure bănci, transformată în Banca
Centrală sau Banca de Emisiune. Dacă inițial suma bancnotelor nu putea să depașească echivalentul
în metal prețios, odată cu dezvoltarea comerțului și pe măsură ce stocul de aur a devenit insuficient,
Banca Centrală a început să emită bancnote (bilete sau moneda fiduciară). Biletele de bancă aveau
un curs legal și erau acceptate în raporturile de schimb la același titlu ca și metalul prețios, circulau
în
calitate de bani de credit și aveau o dublă garanție: stocul de aur și efectele comerciale (cambiile)
aflate în portofoliul băncii centrale. Garanția biletelor de bancă prin efecte comerciale are rolul de a
asigura o legătură nemijlocită între emisiunea lor și necesitățile de monedă în circulație; întrucat
biletele de bancă se emit cu ocazia creditării circulației mărfurilor, (certificate de cambii scontate),
la scadența creditului, ele se reîntorc în Banca de Emisiune sub forma achitării creditului (cambiei).
În prezent, biletele de bancă și-au pierdut stabilitatea inițială, întrucat nu mai sunt de mult convertite

2
în aur. Ele se emit nu numai pentru creditarea circulației mărfurilor, ci și pentru operațiuni
financiare ale statului etc. De aceea, semnele bănesti pot fi denumite bilete de bancă numai parțial
(în masura în care se emit pentru circulația mărfurilor), în cea mai mare parte ele transformandu-se
în bani de hartie propriu-ziși sau hartie-monedă. Aceștia au curs forțat, sunt neconvertibili în aur și
se emit, de regulă, pentru finanțarea cheltuielilor statului, inclusiv a deficitelor bugetare.
În economia contemporană,banii se prezintă sub o varietate de forme-bani de hartie,monedă,bani de
credit sau bani scriptici.Valoarea banilor este dată de puterea lor de cumpărare.

b. Procesul de fabricare a banilor

Procesul de fabricare al banilor este unul minuțios realizat si de lungă durată.În
Romania,Instituțiile responsabile cu facricarea leului sunt Monetăria Statului și Imprimăria Băncii
Nationale.Prima se ocupă cu baterea monedei, iar cea de-a doua cu emiterea bancnotelor. Cantitatea
de bani produsă este confidențială.
Procesul de fabricaţie al monedelo începe în atelierul de gravură cu o machetă de ipsos. Macheta
este lucrată manual şi reproduce, la scară mare, forma finală a monedei. Machetele de ipsos sunt
ulterior transformate în machete de rășină.Acestea sunt preluate de un dispozitiv special numit
pantograf. Utilajul transpune imaginea de pe macheta din rășină, pe o piesă din metal. Astfel sunt
realizate matriţele după care se bate moneda. Procedeul poate să dureze şi până la 35 de ore.
După ce sunt realizate matrițele, se trece la baterea propriu-zisă a monedelor. În acest perimetru, au
acces doar angajaţii experimentaţi, după ce au fost supuși la nenumărate teste psihologice căci
tentațiile sunt mari.
În ceea ce privește procesul de fabricare al bancnotelor,acesta începe cu achizitia polimerului și a
cernelurilor.
Grafica bancnotelor este realizată de specialiștii Bancii Naţionale,ulterior se aplică elemente de
sigurantă cu scopul de a preveni falsificarea.

Elementele de siguranță ale acestor bancnote sunt următoarele:

● Fereastra transparentă, în care se observă două măşti de teatru, valoarea nominală
ambutisată şi un element auriu sub formă de panglică,
● Filigranul: în partea stângă, pe faţa bancnotei, se observă portretul lui Ion Luca Caragiale şi
emblema BNR,
● Firul de siguranţă: aflat în partea centrală a bancnotei, este vizibil când bancnota este
luminată din partea opusă privitorului,
● Elementul de suprapunere: fragmente ale unui element de design de mici dimensiuni,
imprimate în acelaşi loc pe ambele feţe, astfel că atunci când sunt privite prin transparenţă şi
luminate din partea opusă privitorului, elementul este văzut în întregime. Acesta se află plasat pe
avers, sub denumirea băncii (Banca Naţională a României). La această bancnotă, fiind vorba despre
o floare stilizată de violetă,
● Banda iridiscentă: imprimată pe revers, în partea dreaptă, este o bandă verticală de culoare
transparent aurie care are înscrisă, pe verticală, de şapte ori, valoarea nominal,
● Microtextul: pe avers și pe revers sunt zone imprimate cu caractere foarte mici, sub 1 mm
înălțime, ce se pot vedea cu ajutorul unei lupe,
● Imprimare vizibilă în lumină ultravioletă: un patrulater ce conţine valoarea nominală.
Seria bancnotelor româneşti în circulaţie este formată din trei cifre şi o literă, iar numărul din şapte
cifre. Numărul fiecărei bancnote este unic. Seria şi numărul tipărite cu cerneală neagră, pe verticală,
în stânga, se văd de culoare verde, iar seria şi numărul imprimate cu cerneală roşie, cu caractere de
înălţime crescătoare, pe orizontală în dreapta, se văd de culoare portocalie în lumină ultraviolet,
● Imprimarea aurie: element de design de pe aversul bancnotei, imprimat cu cerneală de
culoare aurie, fiind vorba despre o panglică în fereastra transparentă,

3
 ● Imprimarea în relief: principalele elemente de design sunt imprimate în relief, pe ambele
fețe,
● Imaginea latent: devine vizibilă când bancnota este privită razant si este constituită din
inițialele BNR. Se gasește pe reversal bancnotei, pe ușile clădirii,
● Microperforațiile: în zona elementului floral pe avers, există înscrisă valoarea nominal prin
perforații foarte fine. Acestea devin vizibile numai când bancnota este luminată din partea opusă
privitorului,
● Cerneala care își schimbă culoarea: pe avers, în partea stângă jos, există elemente
imprimate cu cerneală care își schimbă culoarea din auriu în verde, în funcție de unghiul din care
este privită. (4)

c. Procesul de falsificare a bancnotelor

Falsificarea bancnotelor atrage ca un magnet datorită faptului că banii înlesnesc cumpărarea

oricăror bunuri sau servicii. Aceasta este o activitate profitabilă şi cu un risc mai mic dacă se
falsifică şi se pun în circulaţie în alte ţări decât cele care emit sau folosesc în mod normal astfel de
bancnote, deoarece sunt mai puţin cunoscute şi mai greu de depistat de autorităţi. De obicei nu se
falsifică cupiurile cu o valoare foarte mică deoarece nu este profitabil dar nici cele mari deoarece
atenţia este marită la primirea unei astfel de bancnote.
Numărul mare de elemente de siguranță nu a reprezentat un impediment în calea infractorilor
pentru a încerca prin diverse modalități contrafacerea acestei bancnote.
De a lungul timpului,in urma activitații desfășurate de specialiștii în acest domeniu, s-au constat ca
fiind utilizate în vederea contrafacerii diverse metode

● contrafacere prin tipărire (letter press):

-tehnicile de tipărire sunt diferite de la placa tipografică până la maşini complicate care reuşesc o
fină suprapunere a clişeelor;
-sunt greu de realizat clişeele care nu mai redau la imprimare un cadru fidel;
-tehnicile de printare digitală implică scanere, copiatoare şi calculatoare care reproduc imaginea
cupiurii folosind tonnere de plastic şi tuşuri lichide;
-aceste bancnote au o calitate variabilă în funcţie de cel care le produce şi cunoştintele sale;
Falsificarea este indicată de:
-lipsa unor detalii existente pe bancnotele autentice;
-apar suprapuneri, haşuri, urme de retuş în zonele de maximă fineţe a textului;
-serie unică;
-contururile sunt inegale în dimensiuni;
-hârtia este una obişnuită;
-cernelurile sunt tipografice şi nu speciale.

● contrafacere prin litografiere (offset):

-necesită un echipament special pentru printare, materiale şi abilitati;
-destul de înşelători pentru public dar uşor de detectat de casierii specializaţi;
-pericolul acestui tip de fals rezida şi în numărul mare de bancnote ce pot fi contrafăcute;
-fotografierea (în negativ) a unei bancnote autentice, cu o cameră specială, care poate face negative
după bancnota autentică în trei moduri diferite;

4
-pana la negativare pentru offset se şterg numărul de serie şi sigiliul trezoreriei care se negativează
separat;
-maşina offset este monocromă, este nevoie de trei momente succesive de imprimare cu cerneluri de
culori diferite;
-cu ajutorul plăcii de imprimat offset prin transpunerea din negativ, bancnota este imprimată pe o
suprafata intermediară şi apoi pe hârtie (de aceea se numeşte offset);
-suprafaţa intermediară (patura de pe cilindru) rămâne permanent imprimata şi nu poate fi ştearsă.

● contrafacere prin utilizarea foto-copiatoarelor:

-perfecţionarea mijloacelor tehnice a simplificat mult activitatea falsificatorilor;
-multiplicarea color a devenit principalul mod de operare;
-acest tip de contrafacere are două variante:
1.Contrafacerea prin utilizarea copiatoarelor alb negru şi colorarea ulterioară a desenului cu
carioca sau diverse tuşuri;
2.Contrafacerea prin utilizarea copiatoarelor color;
Avantaje:
-înalta fidelitate a copiilor face ca acestea să fie greu de detectat;
-costul scăzut;
-usurinţa de operare – oricine poate folosi un copiator şi chiar corelarea faţă verso este automată;
dezavantaje:
-hârtia: falsul este făcut pe o hârtie obişnuită;
-firul de siguranţă din interiporul hârtiei este imitat printr-o linie desenată;
-filigranul lipseşte complet;
-înţeţoşarea imaginilor fine;
-microtextele sunt aproape imposibil de reprodus prin fotocopiere.

d. Metode de descoperire a falsului de bancnote

Oamenii au un rol foarte important în depistarea bancnotelor false, de aceea este bine să se
familiarizeze cu elementele de siguranţă ale acestora. Aceştia trebuie să privească cu atenţie banii
primiţi şi să compare o bacnotă suspectă cu una bună şi să caute diferenţele şi nu asemănările.
La instituţiile care mânuiesc valori monetare se află aparate care au ca scop depistarea bacnotelor
false, însa pentru oamenii obişnuiti este necesar să urmărească anumite aspecte care vor ajuta la
descoperirea bacnotelor false. Astfel trebuie urmărite următoarele:
● portretul -originalul pare real şi se distinge foarte bine de fundal;

-cel fals este în general pal şi turtit iar detaliile se imbină cu fundalul care este
adesea prea întunecat sau pătat.

● Sigiliul Trezoreriei sau al rezervei Federale -pe o bacnota autentică este clar, punctele sunt
distincte;
-pe o bacnota falsificată punctele sunt inegale sau întrerupte.

● Marginile: -liniile marginilor bacnotelor originale sunt clare şi neîntrerupte;

-la cele false liniile sunt şterse şi nu se disting bine

● Seria: -seriile de pe bacnotele originale au un stil aparte şi sunt egal spaţiate;

-la cele false este posibil să nu fie egal spaţiate sau aliniate;

5
 ● Firul de siguranţă: -la bacnotele originale acesta se afla în structura hârtiei;

-la cele false este desenat sau lipit.

● Filigranul: -la bacnotele originale exista;

-la bacnotele false lipseşte complet;

● Prezenţa unui tipar de baleiaj:

Procesul de fotocopiere se realizează cu ajutorul unui fascicul care citeşte imaginea pe care urmează
să o transpună; imaginea se descompune şi recompune apoi pe suport dintr-o succesiune de puncte
care se deruleaza în plan orizontal. Acest fapt lasă semne specifice pe o copie, o anumita aparenta
de microspatii regulate, care apar ca niste linii plan orizontal.

● Inconsecvenţa culorii:

Culoarea unei copii se realizează prin descompunerea şi recombinarea a patru culori

fundamentale/de baza (galben, negru, purpuriu şi albastru). Datorită acestui fapt culoarea poate
varia în intensitate pe o copie chiar dacă are cadrul general identic cu originalul.

● Hârtia: -bancnotele autentice sunt tipărite pe hârtie specială cu elemente specifice intriseci ,
de siguranţă.

-bancnotele false sunt tiparite pe hârtie obişnuită, care sunt uşor de depistat cu razele
ultraviolete, întrucât lipsesc fluorescenţa şi elementele anticopiatoare.

Cea mai mare problemă cu care s-au confruntat specialiștii î n ceea ce priveş te contrafacerea
o reprezintă o variantă foarte reuş ită a acestei bancnote, supranumită şi „SUPER LEU”, realizată î n
condiţ ii tehnice deosebite, imitând practic toate elementele de siguranţă macroscopice, astfel încât
poate înş ela şi vigilenţa persoanelor avizate cu experienţ ă î n domeniu, care nu au la dispoziţ ie
echipamente specifice ş i de analiză microscopică.
Această bancnota la care ne referim, la fel ca ş i varianta originală, este realizată pe suport
din plastic şi imită extrem de bine majoritatea elementelor de siguranţă atât destinate publicului,
vizibile cu ochiul liber, dar şi a celor destinate lucrătorilor din sistemul bancar, detectabile cu
aparatură specială (lupă, lumină UV). Cu toate acestea, elementele de siguranță sunt imitate foarte
bine și deşi circulă nestingherit, fiind descoperit până acum numai î n centrele de procesare, SUPER
LEUL nu poate trece de examinarea criminalistică microscopica.
În urma examinărilor criminalistice efectuate de către organele competente, s-au stabilit
anumite particularități privind această modalitate de contrafacere a bancnotei.
Fereastra transparentă, reprezentaând cele două măş ti ce simbolizează tragedia și comedia.
Elementul ambutisat reprezentând valoarea nominală există în cadrul ferestrei, însă nu este redat î n
linii fine orizontale, precum la bancnota autentică.

Bancnotă contrafăcută Specimen

6
 Microtextul: pe aversul bancnotei, linia de deasupra textului BANCA NAȚIONALĂ A
ROMANIEI, în interiorul cufrelor ce indică valoarea nominal din colțul stânga josnu se distinge,
î n dreptunghiul din partea stângă inferioară ş i î n interiorul cifrelor care redau valoarea, î n colţul
dreapta jos.

Bancnotă contrafăcută Specimen

De specificat faptul că bancnotele din categoria SUPER LEU se deteriorează mai repede
decât cele autentice, prezentând aspecte nespecifice acestora. Astfel, suportul din care sunt
confecţionate bancnotele SUPER LEU are un comportament diferit sub acţiunea factorilor externi,
ducând uneori la dezlipirea celor două pelicule corespunzătoare aversului şi reversului, din care este
constituită o astfel de bancnotă. Având în vedere modul aproape perfect de contrafacere, o
caracteristică a bancnotelor SUPER LEU utilă persoanelor neavizate pentru a distinge o astfel de
bancnotă de una autentică este prezenţ a unei linii orizontale î n plus î n fereastra din dreapta jos din
cadrul clădirii Teatrului Naţional de pe revers. Însă specialiștii în domeniu apreciază că aceasta nu
este o greşeală a falsificatorilor, fiind probabil un element plasat intenţ ionat de aceş tia (1)
O altă particularitate privind contrafacerea bancnotelor românești o constituie tipologia
grupurilor implicate și anume:
● Grupuri sau rețele de plasatori care, în contextul actual, dispunând de mijloace, pot acoperi o
arie geografică amplă, ceea ce favorizează punerea în circulație a unor mari cantăți de
bancnote contrafăcute,
● Grupuri de falsificatori care dispun de o bază tehnică performantă și de cunoștințe care să
permită obținerea unor falsuri de calitate (tipografi, specialiști IT, utilaje tipografice offset,
tehnică de calcul).

În ceea ce privește locurile preferate de infractori pentru a plasa bancnotele contrafăcute

există anumite particularități în funcție de zone:
● În mediul rural sa observat o creștere a numărului bancnotelor contrafăcute plasate cu
ocazia tranzacțiilor între persoane fizice, gen achiziții de animale vii în târguri sau la
domiciliu vânzătorului, tranzacții la comercianți care vând produse pe marginea drumurilor
publice. Persoanele implicate având un nivel mediu de educație și cunoștințe superficiale
privind elementele de siguranță ale bancnotelor.
● În mediul urban se preferă zonele comerciale aglomerate, gen centre comerciale, piețe
agroalimentare, bănci și case de schimb valutar. De regulă, persoanele implicate fac parte
din categoria persoanelor fără o calitate anume, care comercializează ocazional diverse
bunuri, lucrători comerciali, operatori de schimb valutar. (2)

e. Aspecte legislative
La nivel național toate dispozițiile europene au fost implementate pentru a asigura
funcționalitatea sistemului, cu toate că România nu a trecut la moneda Euro. Astfel în cadrul
Inspectoratului General al Poliției Române, Direcția de Combatere a Criminalității Organizate
funcționează Oficiul Național Central pentru combaterea falsului de monedă care centralizează
toate falsurile depistate de unitățile de poliție și prin intermediul căruia se trimit spre expertizare
bancnotele.
Ca regim sancționator Noul Cod Penal prevede următoarele sancțiuni:
- Pentru activități de falsificare:

7
 ● Art. 310 Noul Cod Penal prevede sancționarea falsificării de monedă cu valoare
circulatorie, cu inchisoarea de la 3 la 10 ani și interzicerea exercitării unor drepturi.

- Pentru activitatea de punere în circulație ori deținere de instrumente în vederea falsificării de

valori:
● Art. 313 din Noul Cod Penal prevede: (1) Punerea în circulație a valorilor
falsificateprevăzute în art. 310312, precum și primirea, deținerea sau trimiterea
acestora, în vederea punerii lor în circulație, se sancționează cu pedeaspa prevăzută de
lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse.
(2) Punerea în circulație a valorilor falsificate prevăzute la rt 310312, săvârșite de către autor
sau un participant la infracțiunea de falsificare se sancționează cu pedeaspa prevăzută
de lege pentru infracțiunea de falsificare prin care au fost produse.
- Pentru emiterea frauduloasă de monedă:
● Art. 315 Noul Cod Penal prevede: (1) Confecționarea de monedă autentică prin
folosirea de instalații sau material destinate acestui scop, cu încălcarea condițiilor
stabilite de autoritățiile competente sau fără acordul acestora, se pedepsește cu
închisoarea de la 2 la 7 ani și interzicerea unor drepturi.
(2) Cu aceeași pedeapsă se sancționează punerea în circulație a monedei confecționată în
condițiile alin (1), precum și primirea, deținerea sau transmiterea acesteia, în vederea
punerii ei în circulație.
De remarcat faptul că, în toate cazurile menționate anterior, tentativa se pedepsește.

f. Concluzii

In opinia noastră, având în vedere contextul actual în care au fost reevaluate atât
reglementările privind libera circulație a persoanei la nivelul spatiului comunitar cât și la nivel
global, coroborat cu fenomenele specific generate de criza economică prin care a trecut țara noastră,
falsificare de monedă a rămas una din infracțiunile grave din sfera criminalității organizate. Acest
gen de infracțiune poate contribui la amplificarea dezechilibrelor economice ale unei țări, care
afectează în mod direct atât fondurile publice cât și cele private, aducând prejudicii de imagine
sistemului financiar al unui stat, prin slăbirea încrederii populației în moneda națională.
Din punctul nostru de vedere, acest fenomen poate fi redus prin cooperare interinstituțională
atât la nivel național, european, internațional în mod integrat între instituțiile financiar−bancare și
organele competente să aplice legea. O altă metodă constă în armonizarea instrumentelor
investigative, de expertiză și de cercetare utilizate de organele competente.
Cu toate acestea, ținând seamă de ultimele analize, putem constata o scădere a fenomenului
contrafacerii de bancnote la nivel național, fapt datorat dezvoltării sistemelor de plată electronice,
ceea ce reprezintă o noua provocare pentru organele competente să aplice legea.

8
 f. Bibliografie

(1)−http://www.mpublic.ro/sites/default/files/PDF/PUBLICATII/rccp_4_2015.pdf

(2)−https://brailachirei.files.wordpress.com/2015/03/prevenire-falsificare-monede-ipj-mart-
2015.pdf

(3)−Bancnota și falsificatorii de bancnote, Casa de editură și presă ”Șansa” S.R.L. București 1996,
Ion Vochescu și Vasile Bercheșan

(4)−http://www.gandul.info/stiri/fabricile-de-bani-falsi-din-romania-procuror-se-profita-de-
naivitatea-romanilor-8517203

(5)−https://andreivocila.wordpress.com/2010/11/26/falsificarea-de-moneda/

(6)−http://www.academiadepolitie.ro/root/studii/iosud/rezumate_teze/2016/drumcea/Rezumat%20t
eza%20Drumcea.pdf
(7)−https://www.agerpres.ro/politia-capitalei/2013/09/22/BCCO-Bucuresti-Mediul-online-
favorizeaza-infractorii-falsificatorii-de-bani-cumpara-de-pe-internet-holograme-gata-facute09-48-
26
(8)−http://www.asociatiacriminalistilor.ro/wp-content/uploads/2015/09/Criminalistica-5-2015-
internet.pdf
(9)−http://www.asociatiacriminalistilor.ro/wp-content/uploads/2015/08/Criminalistica-4-2015-
internet.pdf