Conductivitate, temperatura, adancime (CTD)

autor: Micu Alexandru, 204B

1. Rezumat

Referatul prezinta notiuni teoretice despre proprietatie masurate cu ajutorul senzorilor CTD:
conductivitatea electrica, din interpretarea careia se obine salinitatea, temperatura, presiunea si
densitatea, care rezulta din calculul celor 3 parametrii si interpretarea unor rezultate concrete
masurate in Marea Neagra.

2. Introducere

Termenul de CTD este un acronim pentru Conductivitate ,Temperatura, Depth (adancime).

Un senzor CTD masoara la intervale regulate temperatura, conductivitatea electrica si presiunea
hidrostatica - din care se deduce adancimea. Pe baza celor trei parametrii se determina cele mai
importante trei variabile ale apei oceanice: temperatura, salinitatea, care deriva din conductivitatea
electrica, si densitatea, care deriva din cele 3.

Presiunea hidrostatica variaza cu adancimea si depinde de densitatea coloanei de apa

marina. Se masoara in decibari, iar 1 decibar reprezinta presiunea exercitata de o coloana de apa
marina cu inaltimea de 1m pe o suprafata de 1cm2.

Salinitatea apei oceanice depinde de temperatura apei si de continutul de saruri dizolvate.

Valoarea medie globala a salinitatii apelor oceanice este de 3,5% ceea ce inseamna ca fiecare
kilogram (aproximativ 1 litru in volum) are aproximativ 35 de grame de saruri dizolvate, majoritatea
fiind ioni de Na+ si Cl−.

Temperatura apei oceanice variaza in principal cu cresterea adancimii si cu variatia

latitudinii. In zonele polare, la latitudini mari, temperatura poate ajunge si la -2°C, in timp ce la
latitudini mici, aproape de Ecuator, temperatura creste pana la 36°C.

Conductivitatea electrica este proprietatea apei de a conduce un curent electric, iar acest
lucru se datoreaza continutului de saruri dizolvate, deoarece apa pura, fara ioni straini este un
izolator foarte bun. Unitatea de masura este mho/cm numit si 1 Siemen. Aceasta valoare este prea
mare si nu se intalneste in natura, in locul ei folosindu-se unitatea milimoh/cm , mS (1000
milimoh=1mho).

Fig. 1.1 Diagrama care reprezinta variatia temperaturii in functie de adancime

sursa: http://www.windows2universe.org/earth/Water/temp.html

A - zona de suprafata

B - termoclina

C - adancul oceanic

Temperatura este mai ridicata in partea de suprafata a oceanelor, acolo unde apa este
incalzita de razele soarelui. Zona de suprafata a oceanelor, sub actiunea vanturilor si a valurilor,
este intr-o continua miscare, si asta amesteca apa, uniformizand temperatura. Sub zona de
suprafata(fig. 1.1 A) se afla o zona numita termoclina(fig. 1.1 B), o zona in care temperatura scade
mult mai repede decat in zona de suprafata sau cea a adancului. oceanic(fig. 1.1 C). Dupa
termoclina temperatura continua sa scada dar nu la fel de brusc, odata cu cresterea adancimii.

Densitatea apei oceanice este influentata de 2 factori majori: salinitatea si temperatura.

Densitatea creste pe masura ce temperatura scade pana cand apa ingheata si creste pe masura
ce salinitatea creste, deoarece sarurile dizolvate adauga masa fara sa contribuie prea mult la
volum.

3. Descrierea datelor

Datele puse la dispozitie(fig. 3.1) se constituie intr-un set de valori ale presiunii,
conductivitatii electrice, temperaturii si densitatii, exprimate prin parametrul σ, unde σ=(ρ-1)*1000.

Fig. 3.1 Date CTD sursa: Conf. Dr. Viorel Ungureanu

 Deasemenea sunt precizate coordonatele geografice ale punctului de observatie de unde s-
au prelevat datele: N43°49'25" E30°24'24".

Fig. 3.2 Pozitionarea pe harta a punctului de observatie sursa: Google Maps

4. Metodica de lucru

Senzorii CTD(fig. 4.1) sunt coborati de la bordul vasului si realizeaza un profil vertical al
conductivitatatii electrice, presiunii si temperaturii. Ei pot fi deasemenea atasati diferitelor vehicule
submarine: ROV, AUV

Fig 4.1 Senzor CTD sursa: http://www.amloceanographic.com/CTD

 Pentru prelevarea unor mostre de apa de la diferite adancimi se foloseste un sistem(fig 4.2)
format dintr-un senzor CTD si sticle Niskin, care sunt niste tuburi deschise la ambele capete pentru
a permite circulatia apei. Acestea se inchid la adancimea dorita si capteaza o mostra de apa de la
adancimea respectiva.

Fig. 4.2 Rozeta CTD sursa:

http://www.godac.jamstec.go.jp/cruisedata.html

Rezultatele obtinute sunt transmise la bordul navei de cercetare pentru procesare. In cazul
datelor puse la dispozitie am folosit programul "Microsoft Office Excel 2007" pentru a realiza
grafice pe baza setului de date.

Datele se introduc in program iar apoi folosind optiunea Insert -> Chart -> X Y (scatter) ->
Scatter with smooth lines se creaza graficele selectand valorile temperaturii, conductivitatii si
densitatii pentru axa OX si valorile presiunii pentru axa OY. Ulterior se editeaza graficele pentru ca
axa OY sa figureze in josul axei OX folosind optiunea Chart Options -> Axes -> Primary Vertical
Axes -> Values in reverse order.
5. Interpretarea datelor

In urma procesarii datelor au rezultat cele trei grafice care reprezinta variatia
conductivitatii(fig. 5.1), a temperaturii(fig 5.2) respectiv a densitatii(fig. 5.3) in raport cu presiunea.

Fig. 5.1 Graficul variatiei conductivitatii in raport cu presiunea

Din analiza graficului(fig. 5.1) reiese faptul ca valorile conductivitatii scad de la suprafata
marii de la valoarea de 21,3 mS pana la valoarea de 20 mS in dreptul adancimii de 45m. Ulterior
conductivitatea creste constant si ajunge la valoarea de 24,4 mS la adancimea de 280m.
Fig. 5.2 Graficul variatiei temperaturii in raport cu presiunea

Din analiza graficului(fig 5.2) reiese faptul ca temperatura scade de la 9,3°C la suprafata
marii brusc pana la temperatura de 6°C la adancimea de 45m. Ulterior temperatura creste si
ramane relativ constanta intre valorile de 8,2-8,5C
Fig. 5.3 Graficul variatiei densitatii in raport cu presiunea

Din analiza graficului reiese ca densitatea se mentine relativ constanta pana la adancimea
de 40m, avand valoarea de 1,018, apoi creste constant pana la valoarea de 1,022 la adancimea de
280m.
 Din corelarea celor 3 grafice(fig. 5.1, 5.2, 5.3) se poate observa ca la adancimea de 45m
densitatea incepe sa creasca in timp ce temperatura si conductivitatea electrica scad brusc. Acest
fapt se atribuie unei mase de ape rece, saraca in saruri dizolvate, provenite de la un fluviu care
alimenteaza bazinul Marii Negre, cel mai probabil Dunarea. Apa aceasta nu are densitatea destul
de mare pentru a coborii la o adancime mai mare si de aceea ramane la adancimea constanta de
45m. Sub aceasta masa de apa dulce densitatea, conductivitatea si temperatura cresc constant si
ajung la valori stabile.

Din faptul ca temperatura la suprafata marii este de 9°C putem deduce ca masuratorile s-au
desfasurat intr-o perioada in care Soarele nu incalzeste intens zona de suprafata a Marii Negre.

6. Concluzii

 senzorii CTD ofera informatii vitale despre cei mai importanti parametrii ai apelor marine
 discordanta in valorile de temperatura si conductivitate la adancimea de 45m indica
prezenta unei mase de apa dulce provenita de la un fluviu, probabil Dunarea
 in adancime temperatura Marii Negre se mentine constanta in jurul valorii de 9°C
 densitatea apei creste constant odata cu cresterea adancimii

7. Bibliografie

http://www.windows2universe.org/earth/Water/temp.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Water_%28molecule%29#Density_of_water_and_ice

http://en.wikipedia.org/wiki/Seawater

http://www.godac.jamstec.go.jp/cruisedata/mirai/e/eq_oceanographic.html

http://www.swrcb.ca.gov/water_issues/programs/swamp/docs/cwt/guidance/3130en.pdf

http://www.iasonnet.gr/past_conf/abstracts/korotaev.html