Sisteme dinamice cu

evenimente discrete
Reţele Petri Temporizate

Student: Pantea Bogdan-Şerban

Profesor: Bălaş Valentina
 RETELE PETRI TEMPORIZATE

Apare deseori necesitatea descrierii aspectelor temporale ale sistemelor,

cum sunt duratele unor operatii. Retelele de tip C/E sau P/T, retele cu predicate si
tranzitii (Pr/T) sau cu predicate multivalente si tranzitii etc. pot descrie structuri
logice, dar toate neglijeaza caracterul temporal. Studiul sau descrierea
paralelismului fara a lua in considerare duratele operatiilor sunt deseori
incomplete. Aspectul temporal poate fi utilizat la rafinarea unor operatii, prin
eliminarea unor conditionari functionale inutile. Asocierea timpului la activitatile
care trebuie sa fie executate poate servi la planificarea lor. Prin urmare, timpul
serveste la descrierea duratelor unor activitati, sau a intarzierii lor, la declararea
cerintelor temporale si in final, la verificarea respectarii constrangerilor
temporale. Ipoteza ca tranzitiile se executa instantaneu nu poate fi acceptata in
urmatoarele situatii:
planificarea sarcinilor;
· descrierea constrangerilor temporale;
· determinarea precedentelor;
· determinarea timpului minin si/sau maxim al unei secvente;
· determinarea timpului probabil al unei secvente.
In asemenea cazuri apare necesitatea diferentierii sarcinilor in sarcini
reactive de timp real (legate de interactiunea dintre sistem si mediu) si sarcini de
rationare. Introducerea aspectelor temporale se justifica mai ales la sistemele
care sunt ciclice sau repetitive.
Exista mai multe variante de retele Petri temporizate. O prezentare
generala a lor este facuta de Freedman (1991).

Retele Petri temporizate

 Cea mai simpla varianta pentru includerea timpului se bazeaza pe asocierea
unor atribute temporale cu nodurile retelei. Aceasta se poate realiza conditionand
fie intarzierea jetoanelor in locatii, pentru un anumit interval de timp, inainte de
executia tranzitiilor, fie introducand o intarziere intre momentul in care tranzitiile
sunt admisibile si momentul in care ele se executa (intarzierea tranzitiilor).
Se introduce notiunea de locatie temporizata prin atasarea unei valori ,
reprezentand durata dintre momentul de timp cand un jeton este introdus in
locatie si momentul cand el poate fi extras pentru executia unei tranzitii de iesire.
Daca un jeton este introdus intr-o locatie temporizata, el nu paraseste locatia
(pentru executia tranzitiilor de iesire) pana cand nu a expirat intervalul de timp
asociat locatiei respective.
Definitia 1. O retea Petri (determinista) cu locatii temporizate este de forma (N,),
unde N = (P, T, pre, post), iar este o functie care asociaza un numar real nenegativ
fiecarei locatii a retelei, este minimul timpului de stationare a unui jeton in .
Un jeton dintr-o retea Petri cu locatii temporizate poate fi in doua stari:
gata si in asteptare. Cand un jeton este introdus intr-o locatie, el intra in
asteptare, devenind gata dupa un interval unitati de timp. Jetoanele in asteptare
nu pot permite executia unei tranzitii, situatia fiind asemenatoare aceleia in care
ele nu exista inca acolo.
Deoarece tranzitiile reprezinta activitatile care schimba starea (marcajul)
retelei, se considera mai adecvata asocierea timpului cu aceste activitati
(tranzitii). In scopul rezolvarii confilctelor care apar intre tranzitii, mai multi autori
au impartit timpul de executie al unei tranzitii, care se executa in trei faze.
Acestea sunt:
Cand tranzitia t devine admisibila, este initializata o executie in care
pre(p,t) jetoane dispar din fiecare locatie de intrare a tranzitiei t, urmeaza
procesul de executie, care reprezinta o operatie cu durata de unitati de timp.
Cand cele unitati de timp expira, executia se termina. In aceasta faza
post(t,p) jetoane sunt transferate in fiecare locatie de iesire a tranzitiei t.
 In cazul in care este necesara modelarea prioritatii activitatilor, se asociaza
un timp de activare fiecarei tranzitii, care se considera ca are o executie atomica
(indivizibila). Conflictele sunt rezolvate la expirarea intervalelor de timp asociate
tranzitiilor. Solutia este intotdeauna in favoarea primei tranzitii care indeplineste
conditia legata de temporizare.
O retea Petri (determinista) cu tranzitii temporizate este un cuplu de forma
(N,), unde N = (P, T, pre, post) este o retea si este o functie, care ii asociaza
fiecarei tranzitii a retelei un numar real nenegativ .
O retea Petri cu locatii temporizate poate fi transformata intr-o retea Petri
cu tranzitii temporizate. Figura de mai jos reprezinta aceasta transformare.
Locatia , temporizata cu , poate fi inlocuita cu doua locatii, si netemporizate si o
tranzitie temporizata (cu ). Se poate face si transformarea inversa, adica o
tranzitie temporizata (cu ) se inlocuieste cu doua tranzitii netemporizate si o
locatie p, temporizata (cu ).
O secventa de executii temporzate este: unde este secventa de executii,
iar este timpul la care tranzitia initiaza cea de-a n-a sa executie.
Magot (1984) defineste pentru o retea Petri temporizata care are un
invariant X=[], de tip T, durata ciclului unei secvente prin: pentru orice tranzitie a
reteleo, unde este momentul de timp la care tranzitia initiaza cea de-a -a
executie.
Grafuri de evenimente temporizate
Un graf de evenimente este o retea Petri in care fiecare locatie are o
singura tranzitie de intrare si o singura tranzitie de iesire. Graful de evenimente
este temporizat daca fiecarei tranzitii i se asociaza un timp de executie. O cale
directa dintr-o retea Petri, in care toate nodurile sunt distincte, exceptand
locatiile si , se numeste circuit. O retea Petri este puternic conectata daca intre
oricare doua noduri ale retelei exista o cale directa.

Se considera graful de evenimente reprezentat in figura b), cu circuitele

elementare:
 S-a demonstrat ca numarul total de jetoane in orice circuit elementar
ramane acelasi (este invariabil) dupa executia tranzitiilor.

O alta categorie de retele Petri temporizate este aceea in care tranzitiile

sunt intarziate, dar ele pot fi executate intr-un interval de timp dat,
numit interval de executie. Notand cu I(t) intervalul de timp asociat fiecarei
tranzitii, acesta ia valoarea:

I(t)=0 daca tranzitia nu este executabila;

I(t)=[a,b] cu a<b, a, b>0, daca este admisibila.

In acest caz starea retelei nu mai este suficient descrisa numai de

marcajul M, ci mai trebuie adaugat un asa numit domeniu al executiilor, Q.
Prin urmare, starea este data de perechea (M,Q). Deoarece timpul este
continuu, tranzitiile pot fi executate in orice moment, deci starea depinde de
planificarea executiilor tranzitiilor. Setul tuturor tranzitiilor executabile dintr-
un marcaj initial este numit clasa de stari. Pentru simplificarea claselor de
stare, deplasarea dintr-o clasa de stare in alta este restrictionata prin
executia, numai, a unei singure tranzitii. Cand mai multe tranzitii sunt
executabile in acelasi moment de timp, singura tranzitie aleasa pentru a fi
executata este aceea al carei interval de timp nu este mai mare decat al
oricarei alte tranzitii admisibile.
 Optimizarea grafurilor de evenimente
deterministe puternic conectate

Exista cativa algoritmi simpli (Di Cesare, 1993), care pot fi aplicati
pentru a obtine toate circuitele elementare ale unui graf puternic conectat.
Acestia sunt utili in analiza sistemelor flexibile de fabricatie deterministe care
opereaza intr-un mod ciclic, ceea ce presupune mai mult decat capacitatea
evaluarii performantelor modelului bazat pe grafuri de evenimente. Pentru a
optimiza un asemenea sistem, trebuie minimizata o functie liniara: este un numar
intreg nenegativ (i=1,2,,n); este numarul initial al jetoanelor in locatia i (i=1,2,,n);
este peformanta ceruta, iar este viteza de executie a tranzitiei trebuie astfel ales
incat sa fie mai mic sau egal cu , unde este timpul de executie al tranzitiei .
Functia liniara care este necesar sa fie minimizata, nu trebuie sa depinda
de starea sistemului (aceasta functie trebuie sa ramana invariabila la executia
oricarei tranzitii, altfel minimizarea nu are sens). Conditia este indeplinita daca
este un invariant de tip P.
Algoritmul se bazeaza pe urmatoarea proprietate
Fie M() setul marcajelor, astfel incat (M,l,1/)[0.1), pentru pP. Atunci:
1. Fiecare M M() este o solutie posibila a problemei.
2. Fie M M() si fie M, astfel incat MM si MM. (Daca M(p)M(p), pP si exista cel
putin un pP, astfel incat M( p)<M(p), atunci M nu este realizabil si deci nu poate
constitui o parte a solutiei optimale a problemei.)
3. M() contine cel putin o solutie a problemei respective.
Algoritmul se starteaza cu un marcaj realizabil si deplaseaza iterativ
jetoanele din locatii pana cand se obtine o solutie care apartine lui M(). Poate fi
considerat ca marcaj initial posibil marcajul care contine un jeton in fiecare locatie
sau oricare alta solutie posibila. La fiecare iteratie este deplasat euristic un jeton
intr-o locatie p.
 Concluzii

Efectele introducerii timpului in reţelele Petri pot fi sintetizate in cele ce urmeaza:

1. Setul secventeleor de executii ale unei retele Petri temporizate este un
subset al secventeleor de executii al retelei netemporizate, deoarece informatiile
temporale pot numai sa inhibe executiile anumitor tranzitii, dar nu pot sa creeze
secvenţe executabile in plus.
2. Starea unei reţele Petri temporizate nu mai poate fi descrisă complet
numai de marcajul retelei netemporizate. Trebuie adaugate informatii despre
întarzierile asociate tranziţiilor executabile.
3.Setul marcajelor realizabile al unei retele Petri temporizate este un subset
al setului marcajelor retelei Petri netemporizate. Informatiile temporale pot sa
altereze executiile unor tranzitii, sau sa modifice ordinea executiilor unor
secvente de tranzitii, desi organizarea logica a executiilor nu se modifica.
4. Invarianţiile reţelei Petri temporizate sunt aceleaşi cu cel ai retelei
netemporizate.
5.Unele proprietăţi, ca de exemplu marginirea, se conserva. Despre alte
proprietati, ca de exemplu realizabilitatea (implicit interblocajul) nu se poate
afirma nimic in cazul general.

Bibliografie
https://graduo.ro/licente/matematica/utilizarea-unor-modele-de-sincronizare-a-
proceselor-paralele-in-studiul-retelelor-algebrice-petri-318808
http://www.ctanm.pub.ro/academic/undergraduate/MS/Lab/4%20Retele%20Pet
ri/Retele%20temporizate.htm