1 Realizarea unui studiu de cercetare prin cuvinte-cheie sunt destinate pentru a minimiza
B una dintre problemele fundamentale ale obtinerii/cautarii informatiilor:
• Specificitatea • Tacerea/linistea • Exhaustivitatea/plenitudinea/caracterul complet • Campurile de indexare • Cautarea logica 2 Criteriile legate de validarea continutului unui document includ cateva intrebari, mai D ales organizagiile non-profit si companiile private, CU EXCEPTIA: • Organizatia este numita/denumita in mod explicit? • Poate fi contractata organizatia prin telefon? Prin posta electronica • Este organizatia cunoscuta publicului general? • Organizatia sau compania este pozitiva in raport cu subiectul documentului? • Subiectul documentului este legat/are legatura cu/de domeniul de activitate al organizatiei? 3 Atunci cand o etapa importanta a proiectului este finalizata, descrierea lucrarii poate fi B prezentata in diverse tipuri de documente, CU EXCEPTIA: • Teze • Posturi pe blog • Articole stiintifice • Prepublicari • Rapoarte 4 Rolurile referintelor dintr-un document sunt urmatoarele, cu exceptia: A • Sa se prezinte/ sa se faca cunoscute textele referitoare la subiect si sa fie usor de gasit • Prezinta bazele generale sau istorice ale subiectului documentului • Identificare documentelor sau a resurselor care constituie obiectul de studiu pentru cercetare pe care o descrie documentul • Prezinta lucrari anterioare care sprijina sau confirma interpretarile ...... la concluziile exprimate in document • Propune texte relevate pentru cititor care doreste sa stie mai multe despre subiectul abordat in ducument 5 De exemplu, o planificare detaliata, ce descrie toate etapele experimentului, poate fi C util din diferite puncte de vedere, inca din timpul de realizare a proiectului, CU EXCEPTIA: • Pentru a rezerva suficiente dispozitive in avans colectivului, atunci cand trebuie sa monopolizeze de saptamani sau luni, sau daca acesatea sunt amplasate intr- o alta unitate; pentru a asigura disponibilitatea oamenilor ce vor participa la proiectul de colaborare • Pentru a efectua comenzi suficient de devreme de echipamente si materiale, inclusiv livrearea poate dura luni • Pentru a evalua relevanta efectuarii experimentelor suplimentare si, daca este cazul, rezolvarea naturala • Pentru a decide atunci cand este timpul sa renunti la o parte a proiectului care pare sa nu mearga • Pentru a servi drept o lista de verificare pentru lucrul in laborator sau domeniu 6 Strategia cercetarii documentare nu include: D • Pentru cautarea informatiilor reale, cum ar fi caracteristicile unei metode experimentale (de date) stiintifice, cautarea dupa cuvintele cheie intr-o baza de date stiintifice este metoda de alegere • Pentru a avea cunoastite de baza ale unui domeniu, manualele vor fi sursele preferate • Pentru cele mai recente evolutii dintr-un domeniu, revistele populare, revistele sau jurnalele adresate cercetatorilor si practicienilor unei disciplini (unui domeniu), sunt cele mai bune surse informatii • Pentru cautarea unei informatii precise se extinde cautarea prin analizarea referintelor ce contine un articol, cu atentie la cele care sunt citate in mai mult de un articol si cele dupa titlu (atunci cand vine vorba), sau decpre ce se vorbeste in text, pare a fi mai aproape de subiectul care ne intereseaza • Pentru a realiza o cautarea, daca nu a tuturor datelor, cel putin o mare parte din munca pe care sa concentrat un anumit subiect, cea mai buna strategie este sa se consulte mai intai articole corespunzatoare sau rezumatul (revizuirea) unui articol 7 Pentru proiectele care includ ancheta pe/de teren, planificarea este supusa unor E constrangeri specifice, cu exceptia: • Ancheta de teren costa scump, ar trebui sa se asigure ca numai activitatile esentiale vor fi efectuate si ca vov dispune de bugete suficiente/necesare • Acest lucru nu poate di extins doar pe cateva saptamani sau mai putin, decat asa cum este nomal (dupa latitudinile noastre) • Sunt prevazute mai multe detalii tehnice, atunci cand munca se realizeaza in regiuni izolate/indepartate • Exista posibilitatea intotdeauna de a nu obtine rezultate (a veni fara rezultate), in absenta solutiilor alternative, de obicei este necesar un an de zile pentru a reincepe munca • Precizia semnificatiei statistice, pe care dorim sa o obtinem, este necesara in functie de practicile pe teren 8 Experimentele preliminare pot servi un banc de testare pentru metodele, cu EXCEPTIA: E • Nu au fost niciodata angajate in organizatie • Nu au fost niciodata folosite in laborator • Nu au fost, dar trebuie modificate sau adaptate • Nu au fost lofosite de oamenii care lucreaza la proiecte • Dezvoltarea lor este rezultatatul, sau unul din rezultatele proiectului 9 Sunt cateva reguli in ceea ce priveste continutul si managementul/administrarea B caietului de laborator, CU EXCEPTIA: • Caietul trebuie sa fie legat (nu un liant cu foi detasabile) • Informatiile sunt introduse tot timpul taziu, dupa validarea lor • Este scris cu cerneala/pix albatru sau negru, precu si orice eroare este corectata prin taiere usoare, astfel incat inscrierile anterioare raman vizibile si indica motivul corectarii lor • Nu se lasa nici un spatiu sau pagina goala, daca este necesar, se traseaza un Z/X mare la nivelul spatiului liber • Dace este necesar sa introduceti in caiet un elemet extern (poza, material printat/imprimat etc...) este scris pe acest element o identificare clara (inclusiv data) si este lipit in caiet, se face referire in mod explicit la acest elemet in textul specificatiilor 10 Precizia include urmatorul element: A • Rezolutia • Acurateta/corectitudinea • Incertitudinea • Eroarea sistemica • Exactitatea 11 Valoarea incertitudinii este exprimata dupa cum urmeaza, matematic: D • 2 (vmin + vmax) ± 2 (vmax - vmin ) • (vmin + vmax ) ± (vmax - vmin ) • ½ (vmin - vmax ) ± ½ (vmax + vmin ) • ½ (vmin + vmax ) ± ½ (vmax - vmin ) • 2 (vmax - vmin ) ± 2 (vmax + vmin ) 12 Din punct de vedere al populatiei esantionate, literatura de critica nu analizeaza: A • Validitatea interna a rezultatelor • Validitatea externa a rezultatelor • Precizia de selectie • Randomizarea • Procentajul subiectilor la sfarsitul studiului 13 Esantionarea reprezentativ cantitativa este asigurata de: E • Talia suficienta • Extragerea alkeatorie a populatiei tinta • Metode nonprobabilistice • Randomizarea aleatorie • Metode probabilistice 14 Esantionarea nonprobabilistica este o metoda neindicata in studiile medicale, datorita C lipsei de forta in ceea ce priveste posibilitatea de aplicare a concluziilor asupra populatiei de studiu si NU INCLUDE: • Esantion de convenienta • Esantion pe cote • Esantion stratificat • Esantion cu un scop • Esantion rational 15 Parametrul populatiei este: B • O valoare calculata dintr- un esantion studiat • O valoare care nu variaza • Este folosit pentru a aprecia parametrul populational pe care il cautam • Este nitat cu litere latine • O valoare medie ce permite estimarea esantionului 16 Raspunsurile experimentale ale unui sistem includ: C • variabile independente • variabile de control • variante dependente • variabile de influenta • variabile de modelare statistic 17 Exista o serie de mijloace medicale de a aplica metodele bazate pe dovezi , printre care C includ, CU EXCEPTIA: • aparitia a numeroase publicatii stiintifice pentru a practica medicina bazata pe dovezi • existenta unor sisteme de sustinere a deciziilor • furnizarea sintezei computerizate si beta-analizelor • dezvoltarea de informatii medicale • crearea de strategii de educucatie medicala continua 18 In ceea ce priveste instrumentul de evaluare care ar putea fi bine calibrat si ar putea D prezenta variatii mici, metoda de culegere a datelor este: • metode observationale • interviul • chestionarul • fiziologice • inregistrari preexistente 19 Design-ul experimental include urmatoarele etape cu o EXCEPTIE E • selectarea sistemului • selectarea variabilelor • intocmirea matricei de experimentare • derularea experientelor si achizitia datelor experimentale • alegerea nivelului de varianta pentru variabilele independente(inferior, 0,sup) 20 Factorii de influenta au urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA: E • sunt controlabili • pot fi fixati la anumite valori dorite • sunt compatibili • pot fi combinati intre ei in anumite conditii de securitate • sunt dependenti unii fata de altii 21 Incertitudinea trebuie sa fie stabilita cu privire la: C • abaterea standart a tuturor valorilor, impartit la radacina patrata a numarului de masuratori • ½ abaterea standart a tuturor valorilor, impartit la radacina patrata a numarului de masuratori • De doua ori deviata standart a tuturor valorilor, impartit la radacina patrata a numarului de masuratori • Deviata standart a tuturor valorilor, impartit la numarul de masuratori • Radacina patrata a numarului de masuratori 22 Variabilele dependente se caracterizeaza prin urmatoarele cu o EXCEPTIE: A • ne-optimizate • Observabile • caracterizate fizic in general • caracterizate fizic calitativ • ne-ambigue 23 Principalele dispozitice de prezentare a rezultatelor stiintifice utilizate in lumea vizuala, B nu sunt: • figura • tabelul • video • diagrama • grafica 24 Programul pre-experimental pretest-posttest pe un grup este caracterizat prin urm cu o D EXCEPTIE: • urmareste o masura a schimbarii • urmareste influenta unui nr mic de variabile • grupul este preexaminat • grupul este testat • grupul este examinat 25 Programul pre-experimental pentru a compara grupul static include: E • determina grupuri de echivalenta pre experimental • grupurile sunt pre-revizuite • grupurile sunt tratate simultan • grupurile sunt examinate atunci cand sunt tratate • monitorizarea influentei unei variabile pe un grup si nu altul 26 Consideram tipuri de date sau rezultate, care sunt adesea intalnite in stiinta, CU E EXCEPTIA: • caracteristicile spatialesi/sau obiecte sau fenomene temporale • legaturile logice (in special de cauzalitate) sau intre elementele functionale • comparatii intre seturi de valori numerice • caracteristicile (tendinte, corespondenta, grupuri extreme etc.) dintr-un set de valori numerice (de masuratori sau calcule) • valorile calitative din masuratori sau calcule 27 Planurile experimentale factoriale din programe se refera la: A • studiul interactiunilor dintre factorii de influenta • intretinerea valorilor constante ale variabilelor independente • intretinerea valorilor optime ale variabilelor • studiul interactiunilor intre factorii de raspuns • studiul interactiunilor dintre variabilele independente si persoanele dependente 28 Tabele si diagramele: E • sunt utilizate atunci in cel putin una dintre variabilele independente si cantitatea (continua sau discreta) • poate afisa seria (asociata cu fiecare valoare sau combinatie de valori ale altor variabile independente) in numar limitat, dar fiecare poate include un numar foarte mare de valori • corespund pentru a evidentia tendintele si corelatiile, adica legaturi simple (din punct de vedere matematic) intre variabile, precum si evaluarea caracterului adecvat al unui model • sunt utilizate in principal cu variabile independente calitative sau cantitative • poate afisa u numar minim de valori dincolo de care acestea devin mult mai putin eficace 29 Prevalenta: D • este masura frecventei unui caz (stare) care apare in populatie in timpul unei perioade de timp • este populatia de la baza si rata calculata, de asemenea estenumit cumulativa • ese aplicata pe un segment al populatiei pe o perioada scurta de timp • este numarul persoanelor dintr-o populatie care au boala, sau orice ata functie,sau intr-o anumita perioada de timp • reprezinta numarul de cazuri noi in populatia cu risc pe parcursul unei perioade de timp, in comparatie cu populatia cu risc la inceputul studiului 30 Au fost propuse versiuni diferite a diagramei tip „boxplot” (caseta), cu EXCEPTIA: A • folosita in cazurile in care a fost masurata sau determinata valoarea unei variabile (VD sau VI) discontinue pentru fiecarte element al unui grup • cu sau fata mustata • cu diverse criterii pentru a stabili lungimea acesteia • cu sau fara afisarea valorilor individuale foarte departe de medie • cu valori aberante 31 Intervalul de confidenta are urmatoarele caracteristici, CU EXCEPTIA: D • media calculata pe baza unui esantion nu va echivala media populatiei • puteti sa calculati intervalele pentru orice grad de siguranta, dar 95% este valoarea utilizata • calculele statistice combina marimea/dimensiunea esantionului si variabilitatea (deviata standart) pentru a genera un interval de confidenta (CI) pentru media populatiei • daca presupuneti ca esantionul este ales la intamplare dintr-o populatiei care respecta ditributia non-gaussiana, putem fi siguri, ca 95% intervalul de confidenta include media populatiei • in cazul in care IC este format de 95% din mai multe seturi de date, ne asteptam ca IC sa cuprinda adevarata valoare medie in 95% din cazuri si sa nu includa in restul de 5% 32 Studiile medicale pot avea urmatoarele erori intamplatoare, CU EXCEPTIA: A • exista concordante datorate exclusiv intamplarii intre o observatie efectuata pe un esantion si valoarea reala a parametrului in populatie • exista diferite surse de erori: variabilitatea biologica individuala ;i eroarea de masurare • determina o lipsa de precizie in masurarea unei asocieri • aceste erori nu pot fi eliminate complet, insa pot fi reduse prin masurarea atenta a rezultatului expunerii (variabilitatea biologica) • erorile nu pot fi complet eliminate, insa pot fi reduse prin cresterea taliei esantionului (eroarea de esantionaj) 33 Diagrama tip „scatter” este un grafic: D • pentru a ilustra o tendinta, CAD modul in care VD variaza in functie de VI, eventual pentru fiecare valoare sau combinatie de valori sau alte VI • pentru a estimara caracterul adecvat al unui model matematic, teoretic sau empiric, descriind relatia dintre VD si/sau VI; acest model fiind reprezentat de una sau mai multe curbe grafice • pentru a determina daca exista o corelatie intre doua variabile, acestea nu se cunoaste a priori daca unul este egal cu celalat sau il influenteaza • sau valorile ale oricareia dintre cele doua variabile au fost alese sau stabilite (la distante egale de exemple) in timpul experimentarii sau observarii • sau valorile minime ale unei variabile pot fi asociate cu aceeasi valoare a celuilalt 34 Riscul relativ este caracterizat de urmatoarele, CU EXCEPTIA: B • poate fi calculat direct din studiile de cohorta • o persoana expusa la un factor de risc are o probabilitate egala cu riscul relativ de a dezvolta boala ne fiind expus la facturul de risc • masoara raportul dintre incidenta bolii la expusi si incidenta bolii la neexpusi la aceeasi boala • daca riscul relativ este =1 sau aproape de riscul bolii a bolii aparute, este aceeasi in prezenta sau absenta factorilor de risc • daca riscul relativ este <1 este o asociere negativa cu factor de risc de boala 35 Intr-o lucrarea stiintilica pregatita de standartele generice, tabelel trebuie sa respecte E urmatoarele reguli, CU EXCEPTIA: • separarea intre randuri se face doar pentru primul si ultimul rand eventual daca exista un „total” se scoate in evidenta prin linie de separare • Numarul de zecimale trebuie limitat la maxim doua • Indicii statistici sunt explicati sub tabel • Nu se utilizeaza mai mult de 6-8 randuri pentru fiecare coloana • Datele sunt repetate in tabelul scris, doar se atrage atentia asupra elementelor semnificative din tabel 36 Marimea esantionului pentru un studiu randomizat este determinata de: D • Reducerea riscului absolut • Riscul relativ • P (uni sau bidirectionala) • Rata de migrare intre grupuri • Testul de putere 37 Sursele de incertitudine pentru teste de diagnostic includ: C • Instrumentele de masurare • Sub rezerva variabilitatii • Coeficientul de asimetrie k • Valabilitatea intriseca a testului (Sn, Sp) • Prevalenta bolii 38 Acest lucru este reflectat, printre altele, de urmatoarele caracteristici de proprietate D intelectuala (IP), cu exceptia: • IP nu acopera fapte sau idei, ci numai forma in care acestea sunt exprimate • IP nu acopera anumite categorii de produse diferite, in diferite tari. De exemplu, in SUA (dar nu in Canada) testele scrise de angajatii de stat nu sunt supuse niciunei IP; ele sunt considerate „domeniu public”. In mod similar continutul bazelor de date pot fi protejate prin IP in Europa, dar nu in SUA si Canada • Exceptiile incluse in legislatie sau oferite in mod voluntar de catre titularii de IP, permite anumite utilizari care, in mod normal, constituie infractiuni, amintim exceptia dreptului de autor, precum si decazare in beneficiul tarilor sarace, afectand brevete pe anumite medicamene • Protectia oferita de IP este vesnica: o productie care nu este acoperita de PI dupa un numar de ani, variabila in functie de tipul de productie si a tarii, atunci spunem ca acesta productie „se incadreaza in domeniul public” • IP nu acopera fapte sau idei, ci numai forma in care acestea sunt intruchipate 39 Drepturile economice privind actele referitoare la exploatarea comerciala a activitatii, E CU EXCEPRIA: • Copierea (chiar si a unui singur exemplar, cu exceptia anumitor utilizari limitate) • Distributia copiilor (date, inchiriate, vandute) • Comunicarea publicului prin telecomunicatii (inclusiv postarea pe internet) • Modificarea (care include, printre altele, abrevierea, traducerea, transformarea intr-un alt format, includerea intr-o lucrare mai mare) • Dreptul la integritatea operei 40 Indicatorii de dispersie pentru statisticile descriprive nu includ: C • Amplitudinea • Amplitudinea relativa • Variataia • Mediana • Deviata standart