1. Pentru început, mă poți ajuta să mă orientez puțin în familia ta – de exemplu, cine se afla în imediata apropiere și unde ai locuit? 2. Acum aș vrea să încerci să descrii relațiile pe care le aveai cu părinții tăi când erai copil cât de devreme poți să-ți aduci aminte. 3-4. Poți să-mi dai cinci adjective sau expresii care să descrie relația ta cu mama/ tatăl tău în copilărie? O să le scriu și atunci când le am pe toate cinci, o să te rog să-mi spui ce amintiri sau experiențe te-au făcut să le alegi pe fiecare dintre acestea. 5.Față de care părinte te-ai simțit mai apropiat și de ce? 6. Când erai copil te supărai, ce făceai și ce se întâmpla? Poți să-mi dai câteva exemple de evenimente specifice când ai fost supărat din punct de vedere emotional? Durere fizică? Bolnav? 7.Poți să-mi descri prima separare de părinții tăi? 8. Te-ai simțit vreodată respins când erai copil? E ai făcut? Crezi că părinții tăi realizau că te resping? 9. Te-au amenințat vreodată părinții tăi- ca metode de disciplină sau în joacă? 10. Cum crezi că ți-a influențat personalitatea ca adult întreaga ta experiență timpurie? Există unele aspect pe care le consideri piedici în dezvoltarea ta? 11.De ce crezi că părinții tăi s-au purtat așa în copilăria ta? 12. Au fost alți adulți care ți-au fost apropiați- ca niște părinți-în copilărie? 13. Ai trait pierderea unui părinte sau a unei alte personae apropiate când erai copil sau ca adult? 14. Au fost multe schimbări în relația ta cu părinții între copilărie și vârsta adultă? 15. Cum este în present relația cu părinții tăi? Chestionar C.S.A. Vă rugăm să citiţi cu atenţie întrebările de mai jos şi să alegeţi pentru fiecare din ele cifra care se potriveşte cel mai bine. 1 – dezacord puternic 2 – dezacord parţial 3 – nu ştiu 4 – acord parţial 5 – acord puternic 1. Mă simt neplăcut să ajung să depind de alţii. 1 2 3 4 5 2. Oamenii nu sunt niciodată acolo unde ai nevoie de ei. 1 2 3 4 5 3. Mă simt în largul meu atunci când depind de alţii. 1 2 3 4 5 4. Ştiu ca ceilalţi vor fi acolo unde am nevoie de ei. 1 2 3 4 5 5. Îmi este greu să am încredere în ceilalţi. 1 2 3 4 5 6. Nu sunt sigur că pot avea întotdeauna încredere că ceilalţi vor fi acolo unde am nevoie de ei. 1 2 3 4 5 7. Nu mă îngrijorez frecvent că voi fi abandonat. 1 2 3 4 5 8. Adesea îmi este teamă că de fapt partenerul/a nu mă iubeşte. 1 2 3 4 5 9. Mi se pare că ceilalţi sunt rezervaţi în a-mi deveni apropiaţi pe cât mi-ar plăcea mie. 1 2 3 4 5 10. Îmi este teamă adesea că partenerul/a nu vrea să rămână cu mine. 1 2 3 4 5 11. Îmi doresc o comuniune completă cu o altă persoană. 1 2 3 4 5 12. Dorinţa mea de comuniune îi sperie câteodată pe ceilalţi. 1 2 3 4 5 13. Mi se pare relativ uşor să mă apropii de ceilalţi. 1 2 3 4 5 14. Nu mă îngrijorez frecvent că cineva mi-ar putea deveni prea apropiat. 1 2 3 4 5 15. Mă simt oarecum stingherit să fiu apropiat cu ceilalţi. 1 2 3 4 5 16. Mă irită ca cineva să vrea să îmi devină prea apropiat. 1 2 3 4 5 17. Mă simt în largul meu când ceilalţi depind de mine. 1 2 3 4 5 18. Adesea iubitul/a meu (mea) vrea să fim mai intimi unul cu celălalt decât mă simt eu bine. 1 2 3 4 5
Stilurile de ataşament au fost apreciate cu ajutorul Chestionarului pentru stilul de
ataşament (C.S.A.) elaborat de către Collins şi Read în 1990 . Acest chestionar este un inventar dimensional cu 18 itemi , câte 6 pentru fiecare prototip de ataşament , participanţii fiind rugaţi să aleagă pe o scală cu 5 trepte gradul de descriptivitate pentru sine al itemilor , unde :1 = dezacord puternic, 2 = dezacord parţial, 3 = nu ştiu, 4 = acord parţial şi 5 = acord puternic. Fiecare subiect obţine la acest chestionar trei scoruri (medii aritmetice ale punctajelor pentru fiecare stil de ataşament în parte), stilul cu nota cea mai mare fiind stilul de ataşament care corespunde subiectului: 1. stilul de ataşament sigur: având itemii 3, 4, 7, 13, 14 şi 17; 2. stilul de ataşament nesigur: având itemii 6, 8, 9, 10, 11 şi 12; 3. stilul de ataşament anxios: având itemii 1, 2, 5, 15, 16 şi 18.