Proiectarea didactică
PROIECTAREA DIDACTICĂ
1
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
2
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
3
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
4
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
5
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
Astfel, fiecărui obiectiv cadru îi sunt asociate mai multe obiective de referinţă,
pentru realizarea cărora învăţătorul/profesorul poate organiza diferite tipuri de activităţi
de învăţare (unele fiind sugerate prin programă). Atingerea obiectivelor de referinţă se
realizează cu ajutorul unităţilor de conţinut selectate de către învăţător / profesor din lista
cu „conţinuturile învăţării” cuprinsă în programă.
6
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
Determinarea Stabilirea
Identificarea Selectarea Analiza activităţilor instrumentelor
conţinuturilor de învăţare de evaluare
obiectivelor resurselor
7
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
8
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
9
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
Variante posibile ale acestui tip de lecţie: lecţii de repetare curentă; lecţii de
recapitulare pe baza unui plan dat sau alcătuit de profesor împreună cu elevii; lecţii de
sinteză (la sfârşitul unor unităţi mari de conţinut, capitole mai mari, semestru, an şcolar).
Lecţia mixtă
Urmăreşte realizarea mai multor sarcini didactice: comunicare, fixare,
sistematizare, verificare. Este tipul de lecţie cel mai frecvent întâlnit în practica
educativă, mai ales la clasele mici, datorită diversităţii activităţilor implicate.
Structura relativă a lecţiei mixte:
organizarea clasei pentru lecţie şi captarea atenţiei elevilor;
actualizarea conţinuturilor însuşite: verificarea temei, verificarea cunoştinţelor,
deprinderilor, priceperilor însuşite;
pregătirea elevilor pentru receptarea noilor cunoştinţe (conversaţie introductivă,
actualizarea selectivă a cunoştinţelor relevante pentru noua temă; prezentarea
unor situaţii problemă pentru depăşirea cărora sunt necesare cunoştinţe noi etc.);
precizarea titlului şi a obiectivelor: profesorul comunică elevilor, într-o formă
accesibilă, ce aşteaptă de la ei la sfârşitul activităţii;
printr-o strategie didactică comunicarea/însuşirea noilor cunoştinţe adaptată
obiectivelor, conţinutului, elevilor şi utilizarea de mijloace de învăţământ care pot
facilita realizarea acestei sarcini didactice;
fixarea şi sistematizarea conţinuturilor predate prin repetare şi exerciţii aplicative;
explicaţii pentru continuarea învăţării acasă şi pentru realizarea temei.
10
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
În funcţie de factorii variabili ce intervin, putem delimita mai multe variante. Ele se
diferenţiază în funcţie de strategia dominantă a mijloacelor de învăţare folosite, de
modul de îmbinare a activităţii frontale cu cea pe grupe şi individuală.
Proiectarea lecţiei
11
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
□ Captarea atenţiei
Orice act de învăţare presupune crearea unei anumite stări de pregătire pentru
învăţare, de concentrare a elevului în vederea selectării şi receptării conţinutului învăţării
în care este angajat. Captarea şi menţinerea continuă a atenţiei întregii clase stimulează
12
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
13
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
14
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
15
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
III. ASPECTE
METODOLOGICE ALE
PROCESELOR DE
PREDARE – ÎNVĂŢARE –
EVALUARE:
a) utilizarea metodelor activ –
participative, interactive
b) integrarea mijloacelor de
învăţământ în lecţie
c) folosirea unor strategii de
muncă diferenţiată cu elevii
d) evaluarea continuă –formativă
B)
DATA:___________________ PROPUNĂTOR:__________________
ŞCOALA: _________________
CLASA: ___________________
OBIECTUL:________________
TEMA LECŢIEI:_____________
16
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
I. PROIECTAREA
LECŢIEI
1. Calitatea proiectului de lecţiei
________________________
II. REALIZAREA
________________________
LECŢIEI
________________________
2. Pregătirea condiţiilor necesare
________________________
desfăşurării lecţiei
________________________
3. Valenţe educative, formative
________________________
________________________
4. Conţinut ştiinţific
________________________
________________________
5. Corelaţii intra şi interdisciplinare
________________________
________________________
6. Caracter practic - aplicativ
________________________
________________________
7. Alegerea şi folosirea metodelor
________________________
de predare – învăţare
________________________
________________________
8. Îmbinarea diferitelor forme de
________________________
activitate
________________________
9. Stimularea motivaţiei. Activarea
________________________
elevilor
________________________
10. Integrarea mijloacelor de
________________________
învăţământ
________________________
11. Densitatea lecţiei. Dozarea
________________________
judicioasă a timpului
________________________
12. Evaluarea permanentă,
________________________
formativă
________________________
________________________
III. COMPORTAMENTUL
________________________
PROPUNĂTORULUI
________________________
13. Organizarea, îndrumarea,
________________________
conducerea şi controlarea activităţii
________________________
de învăţare
________________________
14. Conduita în relaţiile cu elevii.
________________________
Limbajul. Ţinuta
________________________
________________________
IV. AUTOEVALUAREA
________________________
15. Autoanaliza, receptivitatea şi
________________________
autoevaluarea
________________________
________________________
V. CONCLUZII ŞI
________________________
RECOMANDĂRI
________________________
________________________
17
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
NOTA: ________________________
________________________
________________________
________________________
________________________
SEMNĂTURA EVALUATORULUI:
_____________________
După cum se observă, prima variantă a „fişei de evaluare” cuprinde o serie de
indicatori cu privire la proiectarea lecţiei, realizarea conţinutului ştiinţific al lecţiei,
aspectele metodologice ale procesului de predare – învăţare - evaluare, valenţe formativ-
educative ale lecţiei, comportamentul cadrului didactic (practicantului).
În vederea înregistrării şi evaluării cât mai obiective a acestor indicatori (ce
sintetizează implicarea întregii personalităţi a propunătorului în pregătirea şi realizarea
unei lecţii eficiente, nivelul şi calitatea competenţei sale psihopedagogice, metodice,
psihosociale), pe spaţiul imediat (cel alăturat) sunt trecute trei grade de estimare a fiecărui
indicator; „foarte bine”, „bine”, „slab”. În partea dreaptă a fişei (paginii), vor fi
consemnate aprecierile, observaţiile asupra fiecărei secvenţe a activităţii didactice
asistate.
A doua variantă a fişei de evaluare cuprinde un spaţiu rezervat „criteriilor
indicatori”: proiectarea lecţiei, realizarea lecţiei, comportamentul propunătorului,
autoevaluarea, concluzii şi recomandări şi altul pentru observaţiile evaluatorului asupra
gradului de realizare a fiecărui indicator.
Pentru completarea acestei fişe, evaluatorul trebuie să se orienteze după
următoarele repere:
I. Proiectarea lecţiei
1. Calitatea proiectului de lecţie: documentarea ştiinţifică şi metodică; definirea
corectă a obiectivelor lecţiei , corelarea obiectivelor cu celelalte componente ale lecţiei;
stilul de redactare, aspectul estetic; creativitatea în conceperea şi proiectarea lecţiei.
II. Realizarea lecţiei
2. Pregătirea condiţiilor necesare desfăşurării lecţiei: asigurarea mijloacelor de
învăţământ; asigurarea unor condiţii igienice, ergonomice corespunzătoare; organizarea
clasei (grupei) de elevi (copii).
3. Valenţele educativ-formative: contribuţia lecţiei la dezvoltarea proceselor
cognitive senzoriale şi logice, a potenţialului creativ, contribuţia la educaţia morală,
estetică a elevilor, familiarizarea lor cu tehnici de muncă intelectuală.
4. Conţinutul ştiinţific: volumul şi calitatea cunoştinţelor, deprinderilor şi
priceperilor însuşite de elevi (copii); rigurozitatea noţiunilor ştiinţifice, corectitudinea
informaţiilor prezentate în lecţie.
5. Corelarea intra şi interdisciplinară: stabilirea corectă a lecţiei (activităţii) în
sistem; valorificarea experienţei cognitive a copiilor implicată în învăţarea noului
conţinut; selectarea şi sublinierea elementelor esenţiale de conţinut; corelaţii cu date,
fapte din experienţa de viaţă a copiilor sau cunoscute în cadrul altor discipline de
învăţământ.
6. Caracterul practic-aplicativ: aplicarea cunoştinţelor dobândite în rezolvarea
unor exerciţii şi probleme; aplicarea lor în alte lecţii, la aceeaşi disciplină sau la alte
18
PIPP. Tema 9. Proiectarea didactică
19