Sunteți pe pagina 1din 63

ASOCIATIA PENTRU PROMOVAREA INVATAMANTULUI EUROPEAN BACAU

SCOALA SANITARA POSTLICEALA BACAU

SEMIOLOGIE 6.1.
Leziunile pielii (continuare). Tulburari ale starii de
constienta. Tulburari ale staticii si dinamicii.
Mordillo (n. 1932) este un
caricaturist argentinian,
celebru în perioada anilor
’70. Este faimos pentru stilul
amuzant, colorat, fără
dialoguri, al desenelor sale,
care se referă în general la
dragoste, sport (fotbal și golf
în special) și animalele sale
cu gâturi lungi.
PRURITUL
Este o stare patologica care
consta in mancarimea
intense la nivelul pielii sau
mucoaselor, provocata de
tulburari functionale ale
nervilor cutanati . Este o
senzatie neplacuta, pe piele,
care provoaca dorinta
intensa de scarpinare. In
cazurile severe, pruritul
poate duce la tulburari de
somn anxietate si depresie,
iar scarpinarea permanenta
poate provoca leziuni pe
piele.
Localizari ale pruritului :
scalp: dermatita seboreica,
pediculoza,
spate: dorsalgie, boala
Grover,
brate: prurit brahioradial,
maini: dermatita,
inghinal: prurit vulvar,
candidoza vulvovaginala,
lichen scleros,
anus: pruritul anal poate
aparea in psoriazis,
dermatita seboreica, diabet,
infestatii parazitare etc.
Leziunile tesutului
celular subcutanat
-xantomul = mica
tumoare benigna
formata din macrofage
bogate in depuneri
lipidice
-xantelasma = pete
galbui cu margini
neregulate localizate la
nivelul pleoapelor
Aprecierea starii de nutritie

Este subiectiva, neexistand


criterii precise de evaluare. Se
realizeaza prin aprecierea:
-tesutului adipos subcutanat
-tesutului muscular
-cantarire

IMC = G/hxh.
Modificari patologice ale starii
de nutritie

Obezitatea este cea mai


frecventa boala metabolica si se
asociaza adesea cu boli cronice
severe cum ar fi bolile
cardiovasculare, diabetul zaharat,
apneea de somn etc. Ea este
caracterizata printr-un exces de
tesut adipos. In mod normal
organismul barbatilor contine un
procent de 15 - 20 % de tesut
adipos, iar organismul femeilor
un procent de 25 - 30 % de tesut
adipos.
OMS a definit si
clasificat grade de
obezitate, pe baza IMC -
indicele de masa
corporala: gradul 1
de obezitate cu indicele
de masa corporala
cuprins intre 30 - 34,9
kg/m2
gradul 2 de Pacientii cu indicele de masa corporala
obezitate cu indicele de (IMC) cuprins intre 25 - 29,9 kg/m2 au
masa corporala cuprins fost definiti ca supraponderali.
intre 35 - 39,9 kg/m2
gradul 3 de
obezitate cu indicele de
masa corporala egal sau
peste 40 kg/m2
Se cunosc doua modele de
baza ale distributiei tesutului
adipos la indivizii obezi:

obezitate abdominala
(androida, centrala) cu cele
doua componente, viscerala si
subcutanata
obezitate gluteofemurala
(ginoida)
Obezitatea centrala este un
factor determinant puternic al
insulinorezistentei si se asociaza
cu un risc crescut de diabet
zaharat, dislipidemie,
ateroscleroza, hipertensiune si
cancer.
Starea de obezitate este rezultatul
unui dezechilibru intre energia de
aport (valoarea calorica a
alimentelor ingerate) si
cheltuielile energetice (energia
consumata in activitatea fizica si
metabolismul bazal,
termogeneza, prelucrarea
alimentelor ingerate).
Subnutritia

Reprezinta scaderea in
greutate cu mai mult de
10% din greutatea ideala,
datorita unui aport
alimentar cantitativ si
calitativ insuficient fata de
nevoile organismului.

Soldat unionist la eliberarea din inchisoarea Andersonville, 1865.


Din totalul de 45.000 de prizonieri, 13. 000 au murit. [razboiul civil
american, 1861 – 1865].
Malnutritia

Nutriţioniştii includ în termenul


de malnutriţie şi stările de
obezitate nu numai subnutriţia.
Pediatrii prin termenul de
malnutriţie (anglo-saxon) sau
distrofie (francez) definesc
stările de subnutriţie prin MP
aport deficitar alimentar
calitativ şi/sau cantitativ.
Acest fapt face necesară
specificarea şi departajarea
următoare:
Malnutriţie protein-calorică
(MPC);
Malnutriţie proteică (MP);
OMS - 2 termeni
(se referă la stările
severe de
malnutriţie):

- marasm - MPC
severă;
- Kwashiorkor - MP
severă.
Clasificarea clinica
romaneasca:

Slabirea = cu 10%-20%
sub greutatea ideala.
Emacierea = cu 20-30%
sub greutatea ideala.
Casexia = cu peste 30 %
sub greutatea ideala.
Marasmul = stadiul final,
asociat cu tulburari hidro-
electrolitice si acido-
bazice, frecvent
ireversibile.
Sistemul oseo-articular:
Examenul obiectiv al
oaselor
– in cazul fracturilor se
constata mobilitate
anormala si crepitatii
osoase
-deformarile osoase indica
proliferari tumorale sau
acromegalie sau tulburari
metabolice (ex: rahitism).
Pot fi si posttraumatice –
calus osos.
Statura si tipul
constitutional:
La barbati: 175-180
La femei: 165-175
(valori medii)
Peste 200 cm la barbati si
peste 190 cm la femei –
GIGANTISM.
Sub 160 cm la barbati si sub
150 cm la femei – nanism.
Cauze: genetice, endocrine,
metabolice (DZ- nanismul),
carente alimentare, TBC,
afectiuni cardiace.
Tipul
constitutional:
-tipul cerebral (fata
forma de trapez, bazin
mic, are talie, nu are
tendinta de ingrasare),
-tipul respirator (fata
forma de romb, torace
in forma de trapez,
tendinta de ingrasare),
-tipul digestiv
(dobandeste boli ale -tipul muscular (bazin lat, linia
aparatului digestiv, bitrohanteriana>linia biacromiala, exces
fata de trapez, baza de ingrasare la nivelul coapsei si
mare in jos) abdomenului, predispus catre boli
digestive si vasculare).
Starea de constienta:
= suma abilitatilor si
capacitatilor omului de
a fi permanet in
contact cu
evenimentele si stimulii
la care este supus, si de
a prelucra adecvat si
adaptativ informatiile
preluate.
Tulburarile starii de
constienta:
Alterările de conștiență se
clasifică în cele de scurtă și
lungă durată.
Alterările de conștiență de
scurtă durată:
Lipotimia (leșinul) =
tulburare parțială a
conștienței indusă de un șir
de factori, precum
ortostațiunea, mediul
Pietro Longhi (1702–1785),
ambiant inadecvat,
tensionare psihică etc. Lesinul, ulei pe panza, 1744, 49 ×
Persoana amețește, devine 61 cm.
palidă, prezintă epigastralgii,
sialoree, tulburări vizuale etc.
Sincopa = scurtă pierdere de
conștiență ce rezultă dintr-o
scădere acută a fluxului
sanguin cerebral, cu
diminuarea funcțiilor vitale,
consecință a insuficienței
activității cardiace, respiratorii
și suprimării irigației cerebrale.
Durează câteva secunde până
la minute. Bolnavul cade brusc,
este inert, hipoton, pulsul slab, Cauzele sincopelor sunt variate,
aritmic, zgomotele cardiace mecanismul patogenic este
slabe, presiunea arterială
comun – reducerea aportului de
foarte scăzută. La ieșirea din
oxigen la nivelul SNC.
sincopă prezintă amnezie Sincopa taie filmul brusc!
pentru perioada crizei.
Lipotimia treptat!
Din alterările de conștiență de lungă
durată:
-Confuzia- lipsa de claritate a gandirii cu
alterarea memoriei, atentiei, orientarii T-S.
-Obnubilarea cunoștinței reprezintă
reducerea stării de veghe și vigilenței,
somnolență (implicând dereglări de 
atenție).
-Stuporul = somn profund sau o stare de
areactivitate comportamentală similară, în
care subiectul poate fi trezit numai prin
stimuli puternici și repetați.
-Coma =gravă perturbare cantitativă a
conștienței cu alterarea profundă a
funcțiilor de relație și păstrarea până la un
anumit grad a celor vegetative (respirația,
circulația).
COMA
Este o stare de inhibitie
corticala caracterizata
prin pierderea
persistenta, mai mult
sau mai putin profunda
starii de constienta,
absenta reactiei la
stimuli externi, dar cu
conservarea partiala a
functiilor vegetative
(circulatie, respiratie,
metabolism).
MECANISME DE
PRODUCERE
In functie de etiologie
exista mai multe
mecanisme de
producere :
- Afectarea
functiilor encefalice prin
leziuni primitive ale
encefalului
- Aport energetic
(oxigen si glucoza )
insuficient
- Tulburarea
activitatii enzimatice
corticale prin toxine
Clinic, functie de gradul profunzimii
comele se clasifica astfel:
- Gradul 1 =coma superficiala
(vigila): starea de constienta este
partial pierduta, obnubilare,
reflexele pupilar, cornean si
velopalatin pastrate si absenta
tulburarilor vegetative
- Coma de gradul al II lea sau
coma de profunzime medie =
pierderea marcata a constientei ,
reactivitate redusa, reflexe
encefalice diminuate, absenta
controlului sfincterian.
- Coma de gradul al III lea
sau coma profunda= constienta ,
reactivitate si reflexe encefalice
abolite, pupile midriatice,
tulburari cardio respiratorii si
circulatorii pronuntate.
- Coma de gradul al IV lea
sau coma depasita – se
caracterizeaza prin suprimarea
oricarei activitati encefalice si
afectarea profunda a functiilor
vegetative , respiratia si circulatia
putand fi mentinute doar prin
mijloace articifiale.
In functie de etiologie , comele se
clasifica in :
- Come de origine cerebrala
- Come de origine
extracerebrala
Come de origine cerebrala sau
comele neurologice: se datoreaza
suferintei primitive a encefalului; se
caracterizeaza prin semene
neurologice de focar
Etiologic sunt: infectioase, vasculare,
traumatice, come prin procese
expansive intracraniene. [MRS =
spectroscopie cu rezonanta
magnetica]
Cerebrale:
COMELE INFECTIOASE: sunt come
linistite care apar in infectii severe,
sunt secundare actiunii toxinelor
microbiene sau edemului cerebral
infectios, apar in: meningite,
encefalite, abces cerebral.
COMELE VASCULARE: sunt come
produse de afectarea sistemului
circulator din encefal. Apar in:
hemoragia meningo- cerebrala,
tromboze arteriale si venoase, ruptura
malformatiilor vasculare cerebrale,
HTA sistemica, boli hemoragice.
COMELE TRAUMATICE: apar in caz de Neurotuberculoza cu
traumatisme cranio- cerebrale: caderi infectie HIV
, agresiuni, accidente rutiere.
COMELE PRIN PROCESE
EXPANSIVE INTRACRANIENE:
se datoreaza fenomenului de
hipertensiune intracraniana
sau presiunii directe a unor
regiuni nervoase importante
pentru mentinerea starii de
constienta. Apar in caz de :
tumori cerebrale primitive,
metastaze.
COMELE DE ORIGINE
EXTRACEREBRALA:
In functie de etiologie , ele
sunt clasificate in:
Comele metabolice : in aceasta
categorie intra: coma
diabetica, coma hipoglicemica,
coma uremica, hepatica
Comele endocrine : in aceasta
categorie intra: coma
hipofizara, coma Cea mai lunga coma din
mixedematoasa, coma din lume: 42 de ani – coma
insuficienta corticosuprarenala. diabetica, decedata in 2012.
COMELE TOXICE : apar in
intoxicati accidentale sau
voluntare , sunt come care survin
in plina stare de sanatate fara
istoric de boala anterioara si fara
semen neurologice de focar, dar
cu tulburari respiratorii si
circulatorii, icter, midriaza sau
mioza. Ele pot fi come agitate : in
intoxicatiile cu alcool, romergan,
atropine, DDT; come linistite : in
intoxicatiile cu barbiturice
tranchilizante , neuroleptice.
STAREA NEUROLOGICA

Echilibrul static :
La statiunea verticala
participa urmatoarele
sisteme :
- Sistemul vestibular
- Sistemul cerebelos
- Sensibilitatea
profunda constienta si
inconstienta
AVC? Act fast!!!
-asimetrie faciala
-”caderea” bratelor
-vorbire ingreunata

112 – minutele conteaza!


Proba Romberg: pacientul
sta in pozitie verticala, cu
picioarele apropiate,
varfurile si calcaile lipite.
Daca pacientul mentine
aceasta pozitie cu ochii
deschisi, se trece la
examenul echilibrului
static in aceeasi pozitie,
dar cu ochii inchisi.
TULBURARI ALE ECHILIBRULUI
STATIC
a. Sindromul vestibular
caracterizat prin :
- Statiunea verticala
imposibila
- Schimbarea pozitiei
capului determina ameteli,
greata, varsaturi
- In cazuri usoare, statiunea
verticala este mentinuta, dar cu
baza de sustinere largita si cu
tentinta de a cadea de aceeasi
parte cu leziunea. Inchiderea
ochilor poate duce la pierderea
echilibrului.
b. Leziuni cerebeloase, care
determina :
- Echilibru instabil, baza de
sustinere largita, oscilatii ale
corpului
- In leziunile cerebeloase
unilaterale, bolnavul tinde sa
cada de partea leziunii
- In leziunile de vermis,
bolnavul cade in sens antero-
posterior.
ECHILIBRUL DINAMIC
Echilibrul dinamic este starea organismului uman asupra caruia se
exercita forte care nu ii schimba starea de miscare sau de repaus.
Pozitia si mersul sunt acte complexe la care participa sistemul
osteoarticular, sistemul muscular, sistemul vestibular si sistemul
nervos.
Afectarea acestora determina mersul patologic si viciile de postura.
MOTILITATEA VOLUNTARA
Pornind de la definirea motilitatii
drept o proprietate a anumitor
organe de a efectua miscari,
motilitatea voluntara reprezita
activitatea motorie cu obiect sis
cop bine determinate, rezultata
de obicei in urma unui proces de
invatare. Ea are ca manifestari :
-Elementare: ortostatismul,
mersul
-Majore: praxiile (deprinderile),
exprimarea limbajului,
conceperea corticala a actului
motor.
Miscarea voluntara se
executa in urmatoarele
etape:
-Prospectarea senzoriala , in
special vizuala , in scopul
orientarii temporo spatiale a
miscarii
-Prospectarea
proprioceptiva a pozitiei
corpului in raport cu
miscarea care va urma
-Transmiterea de comenzi
prin caile nervoase motorii
piramidale si extrapiramidale
-Controlul performantei
motorii si optimizarea
miscarii in curs de
desfasurare.
PENTRU APRECIEREA MOTILITATII voluntare se urmaresc :
- Miscarile spontane prin simpla inspectie a bolnavului
- Amplitudinea miscarilor cand cerem bolnavului sa execute
diferite miscari in diverse articulatii
- Viteza care reprezinta rapiditatea cu care se face miscarea
- Forta musculara cu care se face o miscare.
TULBURARILE DE
MOTILITATE
ACTIVA SUNT :
- Prin deficit
partial (pareza)
- Prin deficit
total (paralizie-
plegie)
IN FUNCTIE DE SEGMENTUL AFECTAT, TULBURARILE DE
MOTILITATE ACTIVA POT FI :
- Monoplegie : paralizia unui membru
- Hemiplegie : paralizia unei jumatati de corp cu membrele
respective
- Paraplegie: paralizia ambelor membre inferioare
- Tetraplegie: paralizia membrelor superioare si inferioare
MERSUL este o activitate
complexa la care participa
sistemul muscular, sistemul
nervos si aparatul vestibular.
Particularitatile lui pot releva
natura bolii.
TIPURI DE MERS
- Mersul sarind : este un
mers topait , neregulat, care se
intalneste in coree
- Mersul incet: oboist, cu
opriri dese, astenie boala
Addison, convalescent
- Mersul antalgic: datorita
durerii se scurteaza faza de
sprijin pe membrul inferior
afectat; se poate asocial cu
schiopatatul, se intalneste in
tumori, infectii osteoarticulare,
sciatica, reumatism.etc.
- Mersul spastic: este un
mers cu membrele inferioare
rigide , segmentele fiind in
extensie care se intalneste in
scleroza in placi, paraplegie
spastica – run, forrest, run! (you
tube).
- Claudicatia intermitenta:
crampa dureroasa indusa de
efort si ameliorate de repaus ,
apare in arteriopatiile
obliterante.
- Mersul ebrios – titubant-
este un mers ca de om beat, care
apare in intoxicatia alcoolica
- Mersul cerebelos-
nesigur, cu baza larga de
sustinere
- Mersul precipitat- este un
mers cu pasi marunti , corp
aplecat inainte, apare in boala
Parkinson.
- Mersul stepat- equin sau mersul
pe varfuri- pacientul atinge pamantul cu
varful piciorului si apoi cu calcaiul, ca un
cal de circ, se intalneste in paralizia
muschiului sciatic popliteu extern, in
sciatica paralizanta. ; poate fi considerat
normal la copilul mic (dupa excluderea
obligatorie a unor cauze severe cum ar fi :
sechele de picior, mersul equin spastic,
etc.
- Mersul de tip TRENDELENBURG:
este un mers patologic -datorat
insuficientei muschiului fesier mijlociu, in
care in timpul fazei de sprijin bazinul
basculeaza de partea opusa si in
incercarea de reechilibrare, pacientul
apleaca toracele de partea afectata – se
intalneste in luxatia congenital de sold; in
coxa vara congenitala, in distrofia
musculara Duchenne.
- Mersul cosit, spastic-
este mersul in care membrul
inferior descrie un arc de
cerc, piciorul fiind adus
inainte printr-o miscare de
circumductie; se datoreaza
imposibilitatii flectarii
membrului inferior; apare in
hemipareze sau hemiplegii
spastice.
- Mersul rigid- este un
mers cu pasi mici si capul aplecat
inainte, bolnavul avand dificultati
de oprire si retropulsie; se
intalneste in boala Parkinson
- Mersul dezordonat apare
in coree, complicatie neurologica
din reumatismul articular acut
RAA.
- Mersul talonat- ataxic sau
mersul pe calcaie- este un mers
cu picioarele aruncate neregulat,
calcand pe calcaie
- Mersul de rata – este un
mers leganat care se intalneste in
luxatia congenitala de sold,
muscular si osteomalacie
(Trendelenburg bilateral).
- Mersul ataxic- cand
pacientul merge incet cu
picioarele departate si cu privirea
in jos, apare in afectiunile
cerebeloase.
- Mersul adinamic- apare
in miastenia gravis- boala
Addison, neoplazii in faze
terminale.
COORDONAREA
MISCARILOR.
Se realizeaza prin
conlucrarea armonioasa
a grupelor musculare
care iau parte la
efectuarea miscarii.
Tulburarile de
coordonare a miscarilor
poarta numele de
ataxie.
Tipuri de ataxii:
-tabetica =determinata de leziuni,
ale nervilor sau cailor nervoase ,
care transmit la creier sensibilitatea
porfunda alcatuita din fibre
nervoase ce informeaza scoarta
cerebrala de pozitia diferitelor parti
ale corpului sau membrelor. Se
caracterizeaza printr-un mers
nesigur, cu lipsa miscarilor
armonioase, mai ales ale picioarelor.
Este intalnita la tabes, dar si in alte
boli neurologice.
-cerebeloasa =determinata de
leziuni ale cerebelului. Bolnavul
merge nesigur cu oscilatii in toate
sensurile, asa cum le vedem la omul
beat. Sau la cel de pe gheata…
-vestibulara este determinata de
leziuni ale aparatului vestibular. In
timpul mersului, bolnavul deviaza
sau cade pe o anumita parte.
COORDONAREA MISCARILOR SE
EXAMINEAZA PRIN :
PROBA INDICE NAS:
Bolnavul este pus sa duca al doilea
deget la varful nasului de mai multe ori
succesiv, cu ochii deschisi, apoi inchisi.
- In ataxia cerebeloasa,
bolnavul poate prezenta fie dismetrie
(nu nimereste tinta), fie hipermetrie
(depaseste tinta).
- In ataxia tabetica – prezinta
dismetrie sau hipermetrie dar numai la
proba cu ochii inchisi.
PROBA MARIONETELOR
- Bolnavul este pus sa efectueze
miscari repezi, alternative, de pronatie
si supinatie a mainii.
- Imposibilitatea efectuarii
acestei probe se numeste
adiadocochinezie.
EXAMINAREA REFLEXELOR
:
- Reflexele sunt
semne obiective ale
functiei neuronale.
Reflexele pot fi diminuate
sau absente. Pentru
demonstrarea reflexelor
este necesara o manevra
de intarire. Examinarea
corecta a reflexelor se face
in pozitie relaxata a
pacientului , cu ajutorul
ciocanului de reflexe care
percuteaza tendonul
corespunzator masei
musculare.
1. REFLEXUL BICIPITAL – se executa
pe bratul pacientului care este usor
flectat, cu palma in jos, iar medicul
isi plaseaza policele sau indexul la
nivelul bicepsului. Executand
percutia cu ciocanelul. Se urmareste
flexia cotului si contractia
bicepsului. Modificarea reflexului
poate fi determinata de o afectare la
nivel medular bla C5-C6.
2. REFLEXUL ROTULIAN – pacientul
fiind in decubit dorsal cu genunchii
usor flexati, medicul sustine ambele
membre la nivelul spatiului popliteu
si percuteaza tendonul rotulian
imediat dedesubt. Daca pacientul
sta pe scaun se face aceeasi
manevra. Normal, se produce
contractia cvadricepsului si extensia
gambei pe coapse. Apar tulburari in
caz de afectare la nivel de coloana
lombara L2, L3, L4.
3. REFLEXELE ABDOMINALE – se
efectueaza cu un betisor invelit in
vata atingand abdomenul
deasupra si dedesubt de ombilic,
simetric, urmarind contractia
musculaturii. Pot aparea
modificari in sensul abolirii lor in
caz de afectare a neuronilor
motori centrali sau periferici
(T8,T9,T10,T11,T12)
4. REFLEXUL CREMASTERIAN – la
barbati, prin atingerea fin a
scrotului se obtine retractia, prin
contractia muschiului
cremasterian.
MISCARILE ANORMALE
Miscarile anormale sau involuntare
sunt datorate contractiilor muscular
nedorite.
- Fibrilatii si fasciculatii:
contractii rapide, limitate la suprafata
muschilor, fara mobilizarea
segmentului, apar in intoxicatii
exogene, endogene, uremie,
insuficienta hepatica, insuficienta
respiratorie
- Tremuraturile : sunt miscari
involuntare, fine, ritmice, regulate,
rapide, de amplitudine mica si egala
ale corpului sau ale segmentelor
sale, ele pot fi localizate (in emotii,
surmenaj, exces de cafea, fumat,
alcoholism, nevroze) sau generalizate
(in frison, hipoglicemie, frig ).
- Miscarile atetozice – sunt
miscari permanente, lente, aritmice,
sinuoase, de mica amplitudine,
continue, limitate la membrele
superioare si fata; la degete,
miscarile sunt vermiculare;
impiedica mentinerea unei pozitii
stabile, ele survin in boli
degenerative ale sistemului nervos
central.
- Convulsii – sunt miscari
ample, repetate dezorganizate,
generalizate, in crize, alternand
contractii si decontractii tonico-
clonice, se intalnesc in epilepsie,
hipertensiune intracraniana datorata
meningitelor, encefalitelor,
accidentelor vasculare cerebrale.
- Spasme – sunt contractii
involuntare ale unui grup
muscular de exemplu,
hemispasmul facial, crampele
profesionale, torticolisul.
-Miocloniile – reprezinta
contractii musculare
rapide, partiale, repetitive,
ce apar la percutia
muscular usoara, ele sunt
ca niste zvacniri musculare
involuntare dar
constiente, asemanatoare
cu contractile produse prin
A. Semnul Chvostek B. Semnul
excitare electrica, scurte, Trousseau (apare la umflarea unui manson
discontinue, in boli de tensiometru pe brat).
neurologice, hipocalcemie. A = mioclonie; B= spasm!!
- Ticurile – sunt miscari
convulsive bruste, intempestive,
instantanee, independente de
vointa si imposibil de oprit prin
vointa; sunt produse prin
contractia involuntara a unui
grup muscular; ele reproduce
brusc , involuntar si repetat un
gest curent ce devine stereotip,
se intalneste in tulburari de
comportament, nervozitate,
anxietate, insomnia, stress,
emotii, spasmofilie; frecvent sunt
de cauza psihogena.*

*My worst Tourette..


-Crampele musculare: sunt
spasme musculare
dureroase de scurta durata
care se pot repeta
paroxistic; se intalnesc in
arterita obliteranta,
deshidratare, hipocalcemie,
supraantrenament sportiv,
picior plat, diabet.
- Miscarile coreice : sunt
miscari rapide, bruste, violente,
dezordonate, neregulate cu
caracter de secuse tonice sau
clonice, ample, care se produc
continuu, luand aspectul unei
gesticulatii neintrerupte, a unei
agitatii permanente, ilogice,
curioase, constiente, dar
imposibil de oprit, deoarece se
manifesta si in cursul miscarilor
voluntare, ele fac imposibila
executia acestora : se intalnesc in
reumatismul articular acut,
isterie, intoxicatii cu alcool.
Pauza??
Pauza