Institutul de

VOLUMUL VI Rela ii Interna ionale

SISTEMUL JUDICIAR ÎN CONTEXTUL DOCTRINELOR

CONSTITU IONALE COMPARATE

Mihail BÎRG U, doctor habilitat în drept

Valeriu GUREU, master în tiin e politice, IRIM

The substance conditions of the new European vision requires the creation of an appropri-
ate system for and to ensure the right order in society, the result is naturally, a state based on
democratic principles must reflect new objectives for the management effectiveness of the public
interests, through the management relations – being the juridical guarantor of ideal legal reform.

Potrivit unor sondaje de opinii efectuate de exper i în domeniul dreptului

comparat, sistemul judiciar, ca ansamblu al structurilor organizatorice care
concureaz la înf ptuirea actului de justi ie, reprezint în orice stat democratic o
component esen ial a civiliza iei i a progresului social. Inexisten a justi iei pentru
un stat de drept, duce în mod firesc la apari ia riscului, privind imposibilitatea
stabilirii unei veritabile democra ii echitabile.[1]
Practica judiciar interna ional nu o singur dat a demonstrat faptul, c doar
numai prin intermediul sistemului judiciar e posibil a garanta ap rarea valorilor sociale
recunoscute într-o societate de tip democratic , în vederea promov rii i ap rii
drepturilor fundamentale ale cet eanului. Drept tendin inovatoare aceast inovatoare
reprezint un obiectiv esen ial pentru majoritatea statelor europene care pledeaz pentru
o justi ie echitabil . Din acest considerent, ar fi necesar a stabili un organ de
supraveghere i control ce nu ar permite obstruc ionarea justi iei din partea autorit ilor
publice centrale de specialitate în procesul activit ii sale. Este regretabil faptul, c în
prezent în marea majoritate a statelor membre ale CSI aceast presiune administrativ
mai exist , de i conform statisticii judiciare este demonstrat viceversul.
Restructurarea direc iilor economico-politice în cadrul statelor în curs de
dezvoltare a dus la necesitatea organiz rii într-o nou perspectiv a instan elor
judec tore ti i crearea ulterioar a unor organe de jurisdic ie cu caracter special,
cum ar fi cazul Cur ii Constitu ionale, Cur ii de Conturi, Tribunalului Federal de
Asigur ri, Tribunalului Comercial, Tribunalului Paritar pentru bunurile agricole etc.
Introducerea la Facult ile de Drept a disciplinilor juridice de profil ce se ocup
direct de familiarizarea i reciclarea viitorilor speciali ti în detrimentul sistemului
judec toresc, contribue la restructurarea justi iei în cadrul statelor democratice.
Eventual propunem spre examinare trei sisteme judiciare comparate care servesc
drept promotor ideal pentru reformele autorit ilor judec tore ti într-un stat de drept
aflat în curs de dezvoltare: sistemul judiciar englez, sistemul judiciar francez,
sistemul judiciar german. Acestea au meritul deplin de a fi considerate ca unele
din cele mai adecvate sisteme judiciare pentru consolidarea unui stat de drept aflat în
decalajul marilor reforme constitu ionale.
Cercetarea sistemului judiciar englez înglobeaz dificult i de în elegere i de
asimilare a unor no iuni i institu ii greu de penetrat, deoarece fundamentul dreptului

211
 Institutul de
Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

englez i ale common-law-lui, în general, sînt esen ialmente diferite, fiind profund
ata ate de tradi ie, de conservatorism.[2]
Common-law-ul este întemeiat pe precedentul judiciar, fapt care reprezint
mecanismul cel mai important în formarea acestui sistem, steaua sa polar .[3]
Organizarea sistemului judiciar britanic este influen at de particularit ile
dreptului englez i îndeosebi de sistemul politic i administrativ al rii. Indiscutabil
este faptul c , un astfel de stat care ine la valorile sale fundamental istorice de-a
lungul secolelor, nu va da gre niciodat în procesul dirij rii puterilor, ci le va
perfec iona i dezvolta în corespundere cu cerin ele i standardele dictate de
actualitatea moderniz rii principiilor de administrare în domeniul economic, politic
i juridic ale statului. Sistemul judiciar englez este organizat în form piramidal , în
fruntea acestui sistem aflîndu-se Camera Lorzilor (House of Lords), urmat de
Curtea Suprem (Supreme Court), iar la baz se situeaz cur ile de district (County
Courts) i tribunalele de prim instan , numite Magistrates Courts.
Caracteristica notabil a sistemului judiciar englez const în centralizarea
excesiv a jurisdic iilor.[4] Specificul acestei nuan ri rezid în faptul, c în Londra sînt
concentrate principalele instan e ce alc tuiesc cele trei grade de jurisdic ie. Afirma ia nu
s-a l sat a fi contestat , deoarece în mod pragmatic potrivit sondajelor Londra este
veritabilul centru judiciar nu numai al Angliei, ci i al Regatului Unit. Caracteristic este
faptul, c tendin a centraliz rii sistemului judiciar englez este favorizat i de existen a
judec torilor de la cur ile de district, care sînt judec tori itineran i i care nu sînt ata i
în mod deosebit de o anumit instan . Din acest considerent societatea britanic se
bucur inerent de o transparen inedit a judec torilor în cadrul sistemului judiciar, fiind
obiectivul de baz pentru majoritatea statelor în curs de dezvoltare.
Un alt sistem judiciar nu mai pu in important, potrivit aspectului evolutiv i al
tendin ei contigue de dezvoltare a unui stat de drept este sistemul judiciar francez.
Constitu ia din anul 1958 a marcat un moment crucial în reorganizarea sistemului
judiciar i a justi iei franceze. Noile reforme au vizat nu numai organizarea judiciar
propriu-zis , ci i personalul judiciar.
Sistemul judiciar francez, este structurat într-o formul piramidal , cunoscut cu
cele dou sisteme de jurisdic ie i anume cel al jurisdic iei de drept comun, ce este
realizat prin intermediul instan elor judec tore ti, în fruntea c rora se afl Curtea de
Casa ie i jurisdic iile administrative, în frunte cu Consiliul de Stat. Este important
de a remarca faptul c , jurisdic iile de ordin administrativ sînt structurate într-un
sistem particular de organizare, pe motivul c constituie în mod practic un sistem
propriu.[5] Cele dou jurisdic ii dispun de o autonomie deplin f implicarea
factorilor ter i i se caracterizeaz prin lipsa oric rui control reciproc. Aceasta la
rîndul s u, deduce un singur argument – statul are deplina încredere doar în cazul
cînd sistemul judiciar în pofida responsabilit ilor sale, se conformeaz cerin elor
dictate de regula convie uirii sociale. Prin urmare, nu este nevoie de anumite calit i
demonstrative privind certitudinea organiz rii sistemului judiciar în statul francez.
Un stat de drept în care este stabilit o justi ie veritabil ce s-ar conforma
necesit ilor sociale, niciodat nu va da gre în procesul garant rii idealurilor social-
umane.

212
 Institutul de
VOLUMUL VI Rela ii Interna ionale

Referindu-ne la cel de-al treilea sistem judiciar, în contextul dat putem remarca
faptul, c sistemul judiciar german ocup un loc particular în cadrul marii familii a
dreptului romano-germanic, iar aceasta se datoreaz în mare parte structurii federale
a statului german. Statele federa iei –numite landuri – sînt autonome i au propriile
lor organe administrative, legislative i judiciare. Prin urmare, trebuie s distingem
polemicul instan elor judiciare ale federa iei i cele ale landurilor.
Particularitatea sistemului judiciar german const în existen a mai multor
categorii de jurisdic ii. Dac am face un reper la cadrul constitu ional al statului
german putem afirma faptul c , în materiile jurisdic iei ordinare, jurisdic iei
administrative, ale jurisdic iei financiare, ale jurisdic iei de munc i ale jurisdic iei
sociale, Federa ia trebuie s constituie Cur i Supreme Federale, respectiv o Curte
Federal de Justi ie, o Curte Administrativ Federal , o Curte Federal de Finan e,
o Curte Federal de Munc i respectiv o Curte Federal de Contencios Social.[6]
Respectiva disociere nu ine seama, de divizarea bipartit a dreptului în drept
public i privat, c ci jurisdic ile financiare i sociale nu sînt decît jurisdic ii
administrative speciale.[7]
Fiecare ordin judiciar dispune de propriile sale instan e judec tore ti. Sistemul
judiciar vest-german s-a introdus treptat i în cele 5 noi landuri create în baza
Tratatului de unificare (în partea est-german a federa iei).
Se pune întrebarea, din ce considerent practica judiciar a acestor mari sisteme
impune crearea unui num r mare de instan e specializate în cadrul statului..., nu ar
fi mai simplu institu ionalizarea puterii judiciare prin intermediul doar a unui cerc
restrîns de instan e cum ar fi: cea de fond, de apel i cea de recurs, care persist în
majoritatea statelor post-sovietice?
spunsul la aceast întrebare la prima vedere pare a fi elementar , îns dac
ne-am îngloba în nucleul problemei s-ar putea de spus, c nu este chiar a a de
simplu a te baza doar numai pe un simplu argument individualizat, ar fi necesar a
prezenta calit i veridice, privind suficien a existen ei într-un stat de drept a trei
instan e, considerate drept piloni de baz în procesul administr rii sistemului
judiciar.
Sub prim considerent, statele ce au pledat pentru institu ionalizarea acestor
instan e specializate enun ate mai sus, s-au convins deja de calitatea efectiv i
inerent a competen ei jurisdic ionale a instan elor judec tore ti, privind
obiectivitatea i transparen a litigiilor parvenite între subiec ii implica i în procesul
judec rii cauzei. Important este c , statele europene prin crearea acestor instan e
specializate din start s-au asigurat de un echilibru în cadrul sistemului judiciar.
Din alt considerent deducem faptul c , stastistica judiciar nu o singur dat a
demonstrat, c în cazul existen ei a unui num r restrîns de instan e judec tore ti este
foarte dificil a delimita competen a lor de jurisdic ie, deoarece îns i jurisdic ia
desemneaz în ansamblul s u puterea de a decide asupra conflictelor ivite între
diferitele subiecte de drept – persoane fizice sau juridice – prin aplicarea legii.[8]
Rezultatul este firesc, deoarece în situa ia stabilirii unui regim de guvernare
antieuropean, permanent persist deficitul cadrelor juridice menite a promova ideile
stabilirii unui sistem judiciar apt i echitabil de a face fa cerin elor cerute de stat.
Incapacitatea solu ion rii conflictului de jurisdic ii la timp duce la pr bu irea
213
 Institutul de
Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

imanent a sistemului judiciar, mai ales cînd acest sistem este în proces de
reorganizare – vorbind de statele aflate în curs de dezvoltare. Aceast accep iune
acord dreptul unui magistrat a administra justi ia f careva obstruc ion ri din
partea statului.[9]
Din acest considerent reamintim, c autonomia sistemului judiciar implic
posibilitatea realiz rii efective a func iei jurisdic ionale f ingerin e din partea altor
persoane sau autorit i publice.
Problema atribuirii sistemului judiciar a unui caracter de independen la
momentul actual este de un incontestabil interes universal, fiind tratat de
majoritatea statelor membre afiliate sistemului european, totodat formînd în paralel
obiectul de reglementare i din partea Organiza iei Na iunilor Unite. Convocarea
celui de-al aptelea Congres al Na iunilor Unite pentru prevenirea crimelor i
tratamentelor aplicate delicven ilor, organizat la Milano între 26 august i 6
septembrie 1985, au fost ini iate dou documente interna ionale extrem de
importante pentru problema abordat . Respectivele documente au fost confirmate de
Adunarea General ONU prin Rezolu iile nr. 40/32 din 29 noiembrie 1985 i 40/146 din
13 decembrie 1985. Rezolu iile sus men ionate se refer la obliga ia statelor de a asigura
independen a magistraturii, fapt care direct demonstreaz tendin a obiectiv privind
asigurarea unui sistem judiciar univoc i echitabil pentru întreaga ordine de drept, în
paralel cu aceasta fiind men inut tendin a acord rii unei autonomii financiare.
Prevederile contextuale ale acestor rezolu ii semnific c : “Independen a magistraturii
este garantat de stat i enun at în Constitu ie sau în legisla ia na ional , totodat
incumb tuturor institu iilor guvernamentale i neguvernamentale s respecte
independen a magistraturii”.
Ulterior, pentru ca autonomia sistemului judiciar s fie real i efectiv ea
trebuie s mai beneficieze de structuri organizatorice func ionale, inclusiv de organe
proprii de conducere administrativ , precum i de un buget distinct.
În aceast ordine de idei, se poate de adus i un alt argument la aceast remarc
enun at anterior, potrivit c ruia într-un sistem judiciar eficient, autonomia
financiar reprezint o componen esen ial . Bugetul sistemului judiciar nu trebuie
fie l sat la discre ia executivului sau a legislativului, pentru c , altminteri, s-ar
crea o profund distorsiune în echilibrul ramurilor puterii de stat.[10]
Solu ia optim în acest caz ar putea fi formarea unui buget calculat într-o cot
procentual din bugetul na ional. Prin urmare, apare dubla garan ie, pe de o parte
solu ionarea prielnic a autonomiei financiare a sistemului judiciar, pe de alt parte
riscul redus al coruperii reprezentative.
Autonomia financiar , pentru un sistem judiciar adecvat serve te drept o
garan ie juridic în primul rînd pentru stat, apoi ulterior în consecin estimeaz
directivele justi iei democratice, fapt în care la acest aspect nici un efort nu poate fi
considerat inutil. Doar în situa ia stabilirii unei autonomii efective se poate promova
for a dreptului i a înl tura tendin ele de ignorare i de subminare a statului de drept.
O pozi ie în acest sens, se limiteaz la faptul c , pentru o bun func ionare a
autorit ii judiciare mai este necesar ca instan ele s fie încadrate i cu un num r
suficient de magistra i. Se consider uneori c în raport optim ar fi acela de un

214
 Institutul de
VOLUMUL VI Rela ii Interna ionale

judec tor la 7000 de locuitori, de i în cadrul practicii judiciare acest raport difer de
la un stat la altul.[11]
Prin urmare, motiva ia este simpl , deoarece dac aceast idee s-ar realiza pe
deplin în practic , am putea sus ine c , în acest stat predomin inten ia unei
administr ri ideale în domeniul sistemului judiciar.

215
 Institutul de
Rela ii Interna ionale ANUAR TIIN IFIC

Astfel, majoritatea statelor europene au fondat aceste institu ii judiciare pentru i

în scopul benefic al statului s u luat în mod particular, avînd propriile sale
convingeri în acest sens, doar s nu omitem faptul, c fiecare regim constitu ional
poate admite un sistem judiciar prielnic pentru întreaga ordine de drept.
În concluzie, ar fi util dar i semnificativ faptul de a expune men iunea f cut de
un fost pre edinte sud american care sus inea c : “O justi ie bun este costisitoare
pentru o Republic s rac ca a noastr , dar îi d acesteia mai mult str lucire, mai
mult grandoare, mai mult importan , mai mult prestigiu, o corect administrare
a drept ii, îi confer mai mult ordine, mai mult cultur i mai mult demnitate
vie ii umane decît oricare alt ac iune de civiliza ie material ... am putea s nu
avem nici o cale ferat , nici o autostrad , nici un palat, dar dac am avea o
organizare judiciar model, nimeni nu ar îndr zni s spun – iat un popor
barbar”. [12]

Referin e

1. Ioan Le , Sisteme judiciare comparate, Ed., All Beck, Bucure ti, 2002, p. 5.
2. J. Makdisi, Introduction to the study of Law, Anderson Publishing Co. Cincinnati,
1990, p. 51-52.
3. O. Rabasa, El derecho angloamerciano, Ed., Porrua, S. A. Mexico, 1982, p. 25-26.
4. S. Poillot-Peruzzetto, Guide pratique de la procedure civile anglaise, Litec, p. 6.
5. M. Lombard, Droit administratif, 3eme Ed., Dalloz, Paris, 1999, p. 351-364.
6. V. Duculescu, C. C linoiu, G. Duculescu, Drept Constitu ional Comparat, Vol. I, Ed.,
Lumina Lex, Bucure ti, 1999, p. 412.
7. F. Ferrand, Droit prive allemand, Dalloz, 1997, p. 89.
8. D. Radu, Ac iunea în procesul civil, Ed., Junimea, Ia i, 1974, p. 34-39.
9. V. C. C dere, Tratat de procedur civil , ed. a III-a, Ed., Na ional , Bucure ti, 1928, p. 44.
10. Josefina Calcano de Temeltas, A. R. Brewer-Carias, Ley Organica de la Corte Suprema
de Justicia, ed. A II-a, Ed., Juridica Venezuelana, Caracas, 1991, p. 84.
11. Expunerea de motive la Codul de procedur general din Uruguay, Montevideo, 1988, p. 213.
12. V. Baez Finol, El Poder Judicial en Venezuela, în Buletin de la Academia de Ciencias
Politicas y Sociales, nr. 121, 1990, Caracas, p. 334.

Prezentat la 26.11.2008

216