Câteva precizări
Am dezbătut în Top 20 filme educative pentru copii între 8-14 ani cât de credibile sunt topurile
asemănătoare găsite cu google, cine şi de ce le întocmeşte şi care sunt criteriile după care au fost trecute
filmele în aceste topuri. Aşa stau lucrurile, cu mici excepţii, şi în cazul topurilor pentru adolescenţi.
Mai trebuie specificat că eroii adolescenţi ai majorităţii filmelor din aceste topuri îşi doresc:
să ducă o viaţă plină de plăceri, petreceri, alcool, droguri, sex
să-şi exercite puterea asupra celor din jurul lor şi îndeosebi asupra celor care nu se supun
regulilor grupurilor pe care le conduc (presiuni de tip bullying)
să câştige popularitate cu orice preţ (cel mai sportiv băiat din şcoală, cea mai frumoasă
majoretă etc.)
să obţină succesul cu orice preţ
să scape de sub autoritatea părinţilor şi să ducă stilul de viaţă dorit (de cele mai multe ori pe
banii părinţilor şi fără asumarea responsabilităţilor)
Din foarte multe filme despre adolescenţi (mai ales americane) incluse în aceste topuri lipsesc
aproape cu desăvârşire reflectate următoarele preocupări specifice vârstei:
învăţătura şi importanţa educaţiei
excelenţa într-un anumit domeniu
munca asiduă pentru a ajunge un nume important în domeniul profesional ales
relaţiile de tip maestru-discipol dintre elevi şi profesori
asumarea responsabilităţilor ca o etapă indispensabilă procesului de maturizare
formarea unui caracter drept, frumos şi puternic
cunoaşterea şi aprecierea patrimoniului cultural al umanităţii
idealurile adolescentului
problemele sufleteşti şi relaţiile de substanţă cu cei din jurul lor
dragostea curată şi prietenia
de a-şi pune şi de a-şi răspunde la întrebările fundamentale ale omenirii: Cine suntem? De
unde venim? Care este scopul existenţei noastre pe acest pământ? Ce se întâmplă cu noi după
moarte?
Iată câteva pericole specifice la care se expun adolescenţii care iau drept bune aceste topuri:
de a crede că viaţa lor se reduce la distracţii
de a pune educaţia proprie pe un loc secundar sau chiar în coada priorităţilor
de a-şi alege modele nepotrivite în viaţă
de a-şi făuri visuri şi idealuri nepotrivite
de a-şi forma valori nepotrivite
de a crede că totul li se cuvine
de a crede că pot obţine de-a gata sau cu un efort minim tot ce-şi doresc
de a crede că valorile materiale primează în viaţă şi că numai prin ele poţi fi fericit şi
împlinit
de a sfârşi tragic în încercarea de a-i imita pe eroii acestor filme
Uneori, cunoscând pasiunea mea pentru film, elevii mei încearcă să scape de ora de curs sau de
oboseala unei zile încărcate cerându-mi să vizionăm un film împreună. Când „cedez” rugăminţilor lor
le spun întotdeauna: „De acord, dar vedem un film de-al meu, nu unul de-al vostru.” Iar ei acceptă (că
de, n-au încotro), dar ţin să vă spun că după fiecare film discutăm 15-30 de minute despre el.
Iată câteva lucruri din experienţa proprie la cercul de cinematecă pe care l-am organizat în liceul
nostru:
adolescenţii sunt ca un burete uscat care este gata să absoarbă informaţiile din domeniul
filmului pe care le dăm, dacă facem lucrul acesta cu răbdare, perseverenţă şi tact
adolescenţii au capacitatea intelectuală şi emoţională de a înţelege filmele; le trebuie doar
puţină îndrumare
când li se explică un film, sunt capabili să identifice şi să înţeleagă argumentele pe care le
aduci în sprijinul filmului
uneori filmul a fost folosit ca pretext în discuţiile noastre pentru a discuta despre
problemele lor arzătoare, despre problemele societăţii contemporane, despre unele
evenimente politice sau sociale actuale, despre lumea ideilor şi a cunoaşterii în general
(elevii sunt realmente interesaţi de aceste subiecte, atâta doar că nu au un context în care să
le dezbată, nu au exerciţiul şi curajul s-o facă şi nu sunt încurajaţi în direcţia aceasta)
am fost surprins să constat cât de receptivi sunt la unele filme dificile prin tematica
abordată chiar şi pentru un cunoscător, dacă au beneficiat de un minim de explicaţii:
Ostrovul de Pavel Lunghin
A şaptea pecete de Ingmar Bergman
Călăuza de Andrei Tarkovski
Balada soldatului de Grigori Ciuhrai
Păpuşi de Takeshi Kitano
Sperietoarea de Jerry Schatzberg
Pisica pe acoperişul fierbinte de Richard Brooks
My Fair Lady de George Cukor
Copacul dorinţelor de Teghiz Abuladze
La dolce vita de Federico Fellini
Hamlet de Franco Zeffirelli
Rashomon de Akira Kurosawa
Avocatul Diavolului de Taylor Hackford
Dueliştii de Riddley Scott
Rămăşiţele zilei de James Ivory
Câteva zile din viaţa lui Oblomov de Nikita Mihalkov
Oameni de Yann Arthus Bertrand
Subliniez încă o dată că este o selecţie de filme prin care elevii pot învăţa lecţii importante
despre viaţă. Marea majoritate sunt filme cu şi despre elevi de liceu şi tratează evenimente legate de
şcoală. Altele au legătură cu educaţia şi cu întrebările specifice vârstei de adolescent.
Poate că vă veţi plictisi uneori să vedeţi acelaşi film cu mai multe clase de elevi, dar nu uitaţi:
O operă de artă cu adevărat valoroasă este aceea care te surprinde întotdeauna cu ceva nou, este
întotdeauna proaspătă, îţi dezvăluie mereu lucruri noi sau perspective noi din care să o priveşti
(sau să o citeşti, sau să o asculţi).
Vă recomand să utilizaţi titrările mele pentru că sunt lipsite de vulgarităţi, atent traduse şi bine
sincronizate.
1. Finding Forrester
3. Fahrenheit 451
5. Scent of a Woman
6. He Named Me Malala
8. American History X
9. Padre padrone
17. Reconstituirea
19. Human