(2)Richard Alan Meier (nascut in 1934), arhitect american, este cunoscut

pentru capacitatea sa de a lucra in mod variat cu principiile clasice ale

modernismului: geometria pura, planul liber si jocul de lumina. Cu toate ca
arhitectura sa apartine stilului postmodern, inceputurile sale ca arhitect il
claseaza in aria „Le Corbusier”, prin asa-numitele „white houses” („case albe”),
caracterizate de o arhitectura rationala.

(3) Am observat ca in lucrarile sale, domina atributul vitruvian venustas, prin

folosirea predominanta a cubului, a culorii alb si a elementelor specifice Le
Corbusier. De asemenea patratul este un element central care prin repetitie,
creeaza o armonie spatiala specifica arhitectului.

Una dintre lucrarile sale de inceput, dar printre cele mai importante, este Casa
Douglas, terminata in 1973, situata pe malul Lacului Michigan. Ca orice cladire
tipica lui Meier, casa este complet alba, facuta din beton armat si deschideri mari
de sticla si se afla intr-o legatura armonioasa cu natura din jurul ei: a fost
pozitionata astfel incat sa fie cat mai putini copaci taiati, si este aseazata pe o panta
abrupta deasupra apei, ca si cum ar pluti prin natura. Constructia nu are nevoie de
nici un ornament in plus inafara de imprejurimile de care este inconjurata.

O alta constructie reprezentativa a lui Richard Meier, este Casa Smith, localizata
in Darien, Connecticut (SUA), terminata in 1967. De asemenea, este o prisma
alba, ce iese in evidenta datorita imprejmuirii de plante mereu verzi, creand un
contrast vizual usor de perceput. Este evidenta opera arhitectului, care a lucrat
cu alternanta de aditie si substractie a unul volum geometric regulat. Peretii
inalti de sticla permit jocuri de lumina in interiorul casei. Naturalul si artificalul
exista in mod independent, ca experiente elementare, insa este imposibil sa fie
separate una de cealalta.

(4)O opera mai recenta a arhitectului este Casa Rachofsky, construita intre anii
1991-1996, situata in Dallas, Texas. Proprietareul, Howard Rachofsky, artist
contemporan, a decis ca doreste sa detina o casa proiectata de R. Meier, dupa ce
s-a indragostit de design-ul arhitectului de la High Museum din Atlanta. Casa
Rachofsky se intinde pe un teren de 12.949 metrii patrati si este bogata in
piesele de colectie ale proprietarului, care insumeaza peste 700 de opere de arta.

Ca si exemplele de mai sus, si dupa cum este specific lui Meier, constructia este
o prisma alba si dupa cum o prezinta proiectantul ei, „un laborator care ofera
posibilitati pentru arhitectura, peisagistica, si prezentarea si integrarea artei
contemporane”.
Casa a fost conceputa pentru o singura persoana, ceea ce i-a permis arhitectului
sa exploreze anumite materiale si elemente de design, care, in alte circumstante
ar fi fost inutile pentru o familie care are diferite prioritati, si programe diverse.
In alte cuvinte, R. Meier sustine faptul ca proiectul sau este un caz de studiu, un
exercitiu care incurajeaza reflectarea la notiunea de casa (in aria de constructie)
si casa (in sensul de locuinta stabila pentru o familie) si tot ce inseamna si
reunesc acestea doua.

(5) cateva exponate

(6)Urmatorul atribut identificat a fost utilitas psihologic, care se percepe prin

lumina naturala care patrunde in casa. Lumina este, de asemenea, un element
principal in arhitectura lui Meier, lumina devine insasi arhitectura. De exemplu,
el foloseste lumina in Casa Rachofsky pentru a diferentia si delimita zona
privata de zona publica a casei. Organizarea spatiala este rezultatul unui
program de arhitectura care separa aria publica de cea privata.

Zona privata este cea de pe fatada de vest, si este caracterizata de opacitatea

fatadei, care este perforata de cateva ferestre.

Cea de-a doua zona, cea publica, se afla in partea opusa a casei si este
caracterizata de peretii inalti din sticla. Aceasta este zona unde familia se
intalneste si petrece timp impreuna.

(7)Pe partea cealalta a lacului, in vecinatatea casei Rachofsky, se afla o alta

constructie a unui arhitect conemporan, Robert A. M. Stern, terminata in anul
2000 si este intitulata Resedinta in Preston Hollow.

(8) Contrastul dintre cele doua este evident. Spre deosebire de casa lui Meier,
opera lui Stern apartine „modernismului clasicit”.

Inca un principiu specific arhitecturii lui Meier, este modul in care construitul
relationeaza cu natura. Astfel, este prezent utilitas simbolic, prin faptul ca intreg
spatiul proprietatii este folosit ca o scena unde sunt expuse operele de arta.
Acestea se extind si in exteriorul casei, in curte, accentuand mai mult importanta
pe care o acorda Meier spatiului exterior, si care este la fel de important in
conceptul de arhitectural.

Aici intervine si utilitas practic, in conditile in care case actioneaza si ca un

muzeu, nu este doar un spatiu de locuit, ci si un spatiu de expunere. Organizarea
spatiala este conceputa in asa fel incat, arta sa se imbine cu locuirea. R. Meier:
„potentialul acestei case ca lucrare de arhitectura consta in faptul ca ea
reprezinta un catalizator pentru o contemplarea mai adanca a naturii si a artei, si
o contemplare a stiintei care le aduce impreuna in armonie.”

(9)In geometria spatiului, Meier a folosit patratul, ca element principal,

construind un ax logitudinal de compozitie, de lungul caruia se prezinta pe rand
spatiile de locuire: public, semiprivat, privat. Este din nou prezent atributul
venustas, prin intermediul armoniei si proportiei evidentiate in organizarea
spatiala a locului.

(10,11,12)

(13)Firmitas este prezent prin structura de pilotis a casei. Modul stuctural pe

care este asezata constructia se percepe mai greu, datorita fatadelor libere care
par ca plutesc deasupra terenului.