Model generic de crestere urbana (tipul de oras cu structura radial concentrica)

Centralizare Deconcentrare Descentralizare Re-concentrare

Concentrare Explozie Difuzie Satelizare
Tipuri de tesut asociate unor perioade morfologice distincte

1. Ţesut urban tipic

perioadei
haussmanniene

Trasaturi:
- Autoritarism
inplanificare
- Centralizare+
axialitate
- Locuirea colectiva
dominanta
Tipuri de tesut asociate unor perioade morfologice distincte
2. Tesut urban tipic perioadei
victoriene
Traditie in locuirea individuala
Expansiune orizontala
Concentrare liniara
Deconcentrare la scara orasului
 > Aplicatie: PERIOADELE MORFOLOGICE in dezvoltarea BUCURESTIULUI

1- Perioada pre-modernă < 1831.

morfologie bazată pe unităţi parohiale
discontinuitatea structurii urbane

fig. 3 Harhoiu,D., Bucureşti între Orient şi Occident, 2001, p 36 , casa 1841| sursa:
Iorga, N.,2008, Istoria
Bucureştilor, p207
2- Perioada modernă de dezvoltare a oraşului 1831 –
1950: 3 sub-etape

a. 1831 - 1880 dinamica urbana accentuata

progres morfo-spatial rapid
marele foc din 1847
mutarea capitalei la Bucureşti
construirea retelei de cale ferată (construcţia gării
Filaret, Gara de Nord)
 b. 1880 - 1920;
controlul politic
nevoia de reprezentativitate a casei regale
reglementari urbanistice complexe
Marile bulevarde / Influenta urbanimului haussmannian
Institutii publice reprezentative

fig. 5 Bulevardul Carol I şi proiectul bulevardului Dinicu Golescu – modificarea traseului 1910 | sursa: Lascu, N.
2011, Bulevarde Bucureştene _p161 şi p47
c. 1920 – 1950 Crestere economica
(perioada interbelica) Politici urbane de anvergura
Sincronizare arhitecturala cu Europa
Noi planuri de sistematizare (1920, 1926)

Evoluţia bulevardului Brătianu; porţiunea dintre străzile C.A. Rosetti şi Pictor Verona, anii ’30
3- Perioada postbelică: 1950 – 1989
Locuirea colectiva (expresie a boom-ului demografic si a industrializarii pe plan
mondial)
> noile ansambluri de locuinţe colective= tip nou de forma urbana

a.1950-1965
funcţionalitate, standardizare
şi prefabricare
factori economici
factori politico-ideologici
(Discursul lui Hrusciov de la Conferinţa
Constructorilor, Arhitecţilor, 7 dec. 1954)

fig. 7 cartierul Floreasca (1956-1958) | sursa:

revista Arhitectura , 6/1964
 b. 1965-1975
- Constitutia din 1965> instaurarea partidului unic comunist
- Nationalizarea (trecerea in “proprietatea Statului” > disolutia proprietatii private)
- Influenta franceza
-Influenta principiilor urbanismului liber / Carta la Athena

Microraionul = unitatea
morfologică majoră caracteristică
noilor zone de locuit. (500m-
distanţă de utilizare, ~10.000 de
locuitori)
Cartierele – dormitor
~150 000-200 000 locuitori

fig. 8 microraioane cartierul Drumul Taberei | sursa: Lăzărescu, C, Urbanismul în România, p.62
c. 1975- 1989
Acutizarea regimului comunist
Influente din China si Coreea de Nord

>Tipul pietei civice ample, pentru manifstatiile poporului

>Tipul “placarii” ( front inchis/ “cortina”) la marile bulevarde
> Marile demolari
4. Perioada postdecembrista: 1989-2019 (?)
Instabilitate
NON- FORMA URBANA
Restructurare profunda
Fragmentare
Interese private
Expansiune
Privatizarile
Ocupare haotica

fig. 12 Imagine satelit a zonei Iancu Nicolae, apartinand comunei Voluntari- satul Pipera, 2007;
“Non- forma urbana” exprimand deruta statului şi a societatii în egala masura.
PARCELA

 Din punct de vedere perceptiv - parcela este un ansamblu de linii – limite –

garduri, imprejmuiri

Din punct de vedere spatial- parcela este suprafata orizontala

(planul)

 Din punct de vedere morfologic - parcela este unitate primara in cadrul

tesutului urban (unitate urbigena = generatoare de alte elemente urbane
mai complexe- ex. insula urbana, vecinatatea, etc )

 Din punct de vedere juridic- parcela materializeaza proprietatea*

proprietatea in sensul dat de Codul Civil - TITLUL II DESPRE PROPRIETA-
Art. 480. Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura si a dispune de un
lucru în mod exclusiv si absolut, însã în limitele determinate de lege.

 Din punct de vedere istoric- parcela are valoare de patrimoniu cultural

ANALIZA SISTEMULUI PARCELAR

Criterii de analiza

•Dupa mod de provenienta

•Dupa accesibilitate
•Dupa forma- proportii / deschidere la strada
•Dupa densitate- fragmentare
•Dupa functiuni
•Dupa regimul juridic
•Dupa eficienta utilizarii parcelei (POT, CUT)

RELATIILE SISTEMULUI PARCELAR - DINTRE PARCELAR SI RELIEF

- DINTRE TRAMA STRADALA SI
PARCELAR
- DINTRE FUNCTIUNI SI PARCELAR
PRINCIPII DE ORGANIZARE PENTRU O LOTIZARE/ PARCELARE
Date de tema
P+1-2 NIVELURI
LOCUINTE IZOLATE / CUPLATE, ZONA URBANA
/PERIFERICA/SEMICENTRALA
cca. 60 UNITATI, NIVEL MEDIU DE PRET

1. ACCESIBILITATEA CAROSABILA

• relatia rapida si facila cu o artera importanta de relationare cu orasul

• intrare fluenta (preferabil giratoriu),
• dimensionare min.2 benzi/sens (14 m carosabil)
• semnalizare corespunzatoare,
• ierarhizarea circulatiilor interioare (ex. de la 14 m – la min.7m
carosabil artere dublu sens, min.6m artere sens unic)
• fluenta circulatiilor interioare (prin traseu geometric controlat,
intersectii corect rezolvate, spatii de refugiu pentru transport in
comun, spatii pentru parcari laterale, benzi pentru biciclete pe trasee
special concepute)
2. ACCESIBILITATEA PIETONALA

• Sistem pietonal integrat = circulatii pietonale trotuare + circulatii

pietonale si platforme (piete) de promenada/ comerciale /de
agrement/sport
• Dimensionarea trotuarelor in raport cu tipul de strada – gabaritul
strazii + functiunile dominante
• Separarea circulatiilor pietonale de cele carosabile- spatiu plantat
intermediar
• Orientarea si utilizarea elementului natural – lac, padure, spatiu
amenajat de tip parc, scuaruri/ gradini de cartier,
• Relationarea sistemului pietonal cu zonele de invatamant (scoala,
cresa, gradinita)
• Relationarea sistemului pietonal cu arterele si nucleele comerciale si
in relatie cu transportul in comun si cu pistele de biciclete
(incurajarea utilizarii transportului alternativ automobilului)
3. MIXITATE SI COMPATIBILITATE FUNCTIONALA

• Dozarea functiunilor (de la cele mai atractive- comert, servicii, loisir –

la cele mai putin atractive – locuire, depozitare, industrie) in relatie
cu gabaritele circulatiilor carosabile propuse
• Utilizarea unei mixitati de functiuni in zonele cu caracter central – (fie
in imobile cu functiuni mixte -comert si servicii la parter, mezanin +
locuire al etejele superioare, sau mixitate la nivel zonal)
• Evitarea incompatibilitatilor functionale – industrie/locuire, depozitare/
locuire, comert /parc, scoala/alimentatie publica
• Evitarea crearii de nuclee monofunctionale in zonele de interes
central
• Plasarea unitatilor de invatamant obligatoriu (scoala, gradinita) in
raport cu aria de deservire (cca. 50m)- in interiorul zonelor de locuit
si cu deservire de pe artere secundare, dar in vecinatatea statiilor de
transport in comun
4. COERENTA SPATIULUI PLANTAT

• Realizarea unui sistem plantat integrat in relatie cu cel pietonal si cu

circulatiile carosabile.
• Acest sistem plantat trebuie orientat catre elementul natural existent
(daca exista)
• Sistemul plantat trebuie ierarhizat in corelare cu gradul de interes
public – spatiile cele mai mari catre zonele cele mai atractive
• Sistemul plantat trebuie sa ajunga sa deserveasca toate zonele
propuse prin gradini, scuaruri, piatete la nivelul fiecarei insule urbane

5. COERENTA INALTIMILOR

• Altimetria generala a zonei trebuie conceputa in relatie cu:

• Topografia naturala a terenului
• Geometria si gabaritul circulatiilor carosabile
• Accentele verticale trebuie distribuite astfel incat sa
serveasca semnalizarii si marcarii locurilor semnificative
ale ansamblului
CRITERII DE ANALIZA a sistemului construit

-Dupa forma in plan a cladirilor Gruparea

-Dupa starea fizica a cladirilor
-Dupa valoarea arhitecturala
-Dupa vechime
-Dupa inaltime
-Dupa modul de percepere
-Dupa asezarea pe parcela / grupare
-Dupa modul de devenire
-Dupa relatia casa- strada/ front
-Dupa relatia casa – parcela (POT, CUT)
-...
criteriilor de analiza:
- starea fizica a cladirilor
+ forma
- gabarit + inaltime + mod
de percepere
- valoarea arhitectural-
ambientala + vechime

Conduce la posibilitatea confruntarii unor tipologii

+ concluzii preliminare
Dupa asezarea cladirii pe parcela
TIPUL TEORETIC

Cladiri izolate pe parcela Cladiri grupate

Cladiri insiruite Cladiri covor

TIPUL CONCRET

Cladiri insiruite Cladiri alipite la o latura Cladiri cuplate partial

a parcelei

Sub- tipuri ale tipului izolat pe parcela

Monumental Monumental izolat

cu curte de central Front
onoare (cu sau fara ax de simetrie)
Sub- tipuri ale tipului alipit

Alipit la Alipit la Alipit la Alipit la Alipit la Alipit Alipit

o latura o latura 2 laturi 2 laturi 2 laturi la 3 laturi la 3 laturi
cu ax de pe fund la partial pe fund partial
simetrie de lot aliniament de lot
FACTORI DETERMINANTI AI MOBILITATII URBANE:

1. ADMINSTRATORII

2. ECONOMIA

3. ASPECTELE SOCIALE COMPONENTE DE

STUDIU AL
MOBILITATII
4. MODUL DE UTILIZARE/
URBANE
FUNCTIUNI

5. MEDIUL
2 PALIERE DE ANALIZE

ANALIZA CALITATIVA

urbanistul
•morfologia tramelor stradale
•ierarhia retelei stradale
•spatiul strazii

complementaritate
•tipologia intersectiilor, fronturile, relatiile spatiale si
functionale ale strazii

ANALIZA CANTITATIVA

inginerul
•analize de trafic (ale deplasarilor vehiculelor , oamenilor,
etc)
•intensitatea, fluenta, dinamica deplasarilor in raport cu
interesele oamenilor, etc
FACTORI DETERMINANTI AI MOBILITATII URBANE:

1. ADMINSTRATORII

2. ECONOMIA

3. ASPECTELE SOCIALE COMPONENTE DE

STUDIU AL
MOBILITATII
4. MODUL DE UTILIZARE/
URBANE
FUNCTIUNI

5. MEDIUL
2 PALIERE DE ANALIZE

ANALIZA CALITATIVA

urbanistul
•morfologia tramelor stradale
•ierarhia retelei stradale
•spatiul strazii

complementaritate
•tipologia intersectiilor, fronturile, relatiile spatiale si
functionale ale strazii

ANALIZA CANTITATIVA

inginerul
•analize de trafic (ale deplasarilor vehiculelor , oamenilor,
etc)
•intensitatea, fluenta, dinamica deplasarilor in raport cu
interesele oamenilor, etc
CRITERII DE ANALIZA MORFOLOGICA A SISTEMULUI VIAR:

-GEOMETRIA TRAMEI STRADALE – cu referire la profilul

longitudinal: trama rectangulara / ramificata/ radial-concentrica/
mixta

- VECHIMEA TRAMEI STRADALE - tronsoane pastrate din per.

mediavala, strapungeri de artere in perioada moderna, etc

- MODUL DE APARITIE – trama proiectata/ spontana

-GABARITELE TRAMEI / IMPORTANTA – categoria I, II, III, IV-

prezenta / absenta transportului in comun

-FORMA INTERSECTIILOR – in T, in X, in L, giratii, etc

-CARACTERUL STRAZII dupa functiunea dominanta-comerciala,

de promenada, de tranzit, etc
ANALIZA MORFOLOGICA A TRAMELORSTRADALE
-IERARHIZARE
-TIPOLOGII IN FUNCTIE DE SPATIU / FUNCTIE/ UTILIZARE

A_ sistem “arbore”- zone

centrale istorice-
conectivitate mare
B_ sistem “grid” – zone
(semi)centrale de extensie
- conectivitate medie-mare
C_sistem “mixt” (de
umplere) – zone
perifericeconectivitate
medie
D_sistem “cul de sac”-
zone periferice-
conectivitate redusa
Schema tipologiei ABCD Transect
dupa Stephen Marshall, op.cit. pag.84
 Conditiile in care strada devine atragatoare:
1. Delimitare PUBLIC – PRIVAT- reguli precise de trecere,
mecanisme de protectie, mecanisme de intermediere

2. Supravegherea strazii de catre proprietarii aferenti – orientare

cladirilor cu ferestrele la strada

3. Utilizarea permenenta a trotuarelor (supravegherea reciproca a

trecatorilor)

Jane Jacobs – “Apologia strazii” –

in “The Death and Life of Great
American Cities” (1961 !)
Fronturi stradale
FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONT CONTINUU
- O lungime de min.30m
- Poate fi format dintr-o cladire
sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
INCHIS ( domina plinurile
>50% plin)
DESCHIS (domina golurile
>50% gol)

FRONT ALVEOLAR

- alternanta coerenta spatiu construit

/ liber

FRONT DESTRUCTURAT
CRITERII DE ANALIZA MORFOLOGICA A SISTEMULUI VIAR:

-GEOMETRIA TRAMEI STRADALE – cu referire la profilul

longitudinal: trama rectangulara / ramificata/ radial-concentrica/
mixta

- VECHIMEA TRAMEI STRADALE - tronsoane pastrate din per.

mediavala, strapungeri de artere in perioada moderna, etc

- MODUL DE APARITIE – trama proiectata/ spontana

-GABARITELE TRAMEI / IMPORTANTA – categoria I, II, III, IV-

prezenta / absenta transportului in comun

-FORMA INTERSECTIILOR – in T, in X, in L, giratii, etc

-CARACTERUL STRAZII dupa functiunea dominanta-comerciala,

de promenada, de tranzit, etc
ANALIZA MORFOLOGICA A TRAMELORSTRADALE
-IERARHIZARE
-TIPOLOGII IN FUNCTIE DE SPATIU / FUNCTIE/ UTILIZARE

A_ sistem “arbore”- zone

centrale istorice-
conectivitate mare
B_ sistem “grid” – zone
(semi)centrale de extensie
- conectivitate medie-mare
C_sistem “mixt” (de
umplere) – zone
perifericeconectivitate
medie
D_sistem “cul de sac”-
zone periferice-
conectivitate redusa
Schema tipologiei ABCD Transect
dupa Stephen Marshall, op.cit. pag.84
 Elemente morfologice si tehnice de proiectare a strazii
PROFILUL STRAZII > CARACTERUL STRAZII
Geometria traseului
Lungimea
ELEMENTE TEHNICE DE PROIECTARE Axele strazilor
Numarul de benzi
Intersectiile, trecerile de pietoni
Continuitatea trotuarelor
Parcaje

ELEMENTE FUNCTIONALE Fronturile stradale

Accesele de deservire a activitatilor
Corelarea functionala

mi n.5 0 m
ELEMENTE SPATIALE Gabarite
Cornisa a rter e s e cu nd ar e

Contur
Silueta
Accente
Ritm
Dominanta a rte re se cu nd a re
FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONT CONTINUU
- O lungime de min.30m
- Poate fi format dintr-o cladire
sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
INCHIS ( domina plinurile
>50% plin)
DESCHIS (domina golurile
>50% gol)

FRONT ALVEOLAR

- alternanta coerenta spatiu construit

/ liber

FRONT DESTRUCTURAT
FRONTURI STRADALE- TIPOLOGII

FRONT CONTINUU
- O lungime de min.30m
- Poate fi format dintr-o cladire
sau mai multe

FRONT DISCONTINUU
INCHIS ( domina plinurile
>50% plin)
DESCHIS (domina golurile
>50% gol)

FRONT ALVEOLAR

- alternanta coerenta spatiu construit

/ liber

FRONT DESTRUCTURAT
 Urbanismul postmodern

Postmodernismul – curent artistic ce apare ca reactie la modernism

(implicit ca reactie la principiile functionalismului).
- literatura, arta, filozofie, arhitectura, economie

In sens mai larg, este o reactie la eforturile stiintifice / obiective de a explica

realitatea.

Relativizare: …Fiecare cu realitatea lui, fiecare cu adevarul lui…

Accent pe interpretare sipe experienta
Cele mai multe realitati sunt “constructii sociale”- deci relative si nu
absolute
Scepticism

Concepte utilizate : contextualism, istoricism, regionalism, anti-

universalism, pluralism, colaj, auto-
referentialitate, reflexivitate, imagine/decor
scenografie, superficialitate, efemeralitate,
fragmentare, populism, apoliticism,
comercialism, pierderea credintei, ironie.
 •Postmodernism in arhitectura si
design urban

Caracter formal al spatiului urban care devine

doar un decor pentru viata urbana
Ca reactie la stilul
international al -Lipsa dimensiunii sociale
-Lipsa grijii pentru oras in ansamblul sau
modernistilor

La nivelul spatiului urban:

•Accidentalul
•Formele hibride
•Efectele scenografice

•Robert Venturi
-Reformarea conceptelor- integrand dimensiunea sociala
in planificare.

-Cautarea diferentei in solutiile adoptate - reactie la

principiul 'one size fits all‘
-
-Capacitatea de a gestiona (de) la scara ecosistemului
urban (macroteritorial)

- Necesitatea tratarii spatiilor periferice “de jos in sus”

 Miscarea “New Urbanism”

•1980, SUA - Miscarea “New Urbanism”-

Initial - miscare sociala - orientata asupra comunitatilor
din suburbiile americane, pentru a le face prietenoase

O MISCARE USOR NOSTALGICA- REVENIREA LA ORASUL DE DINAINTE

DE ERA AUTOMOBILULUI, orientarea catre pieton

in 1993, la Chicago - se fondeaza CNU - Congress for The New Urbanism -

www.cnu.org

Critica situatiei orasului in general:

- Dezinteresul investitional pentru zonele centrale ale oraselor
- Expansiunea urbana de tip Sprawl (imprastiere, dezmembrare)
- Segregarea sociala functie de rasa si stare materiala
- Deteriorarea conditiilor de mediu
- Pierderea terenurilor agricole si a zonelor naturale
- Erodarea mosternirii istorice
Principii generale New Urbanism:

1 - compactizarea cadrului construit pentru o mai eficientă

utilizare a energiei şi a echipamentelor

2 - o mixitate la nivel funcţional (mix- use & diversity)

3 - asigurarea unei vieţi comunitare mai bune (quality of life)

4 - mobilitate orientată către pieton (walkability)

5 - utilizarea unor mijloace de transport mai puţin poluante

(tren, tramvai, etc) (sustainability)

6 - pastrarea modelului tradiţional de organizare a oraşelor –

de la densităţi ridicate în centru la densităţi slabe către
periferie (urban-to-rural transect hierarchy).
 Carta “New Urbanism”
Principii pentru politici publice, practici urbane, planificare urbana si design:

•Regiunea: “Metropolis, city, town”

Regiunea (zona) metropolitana

=o arie finita- delimitata topografic si functional cuprinzand

multiple centralitati- Orasul, satele, orasele mici.

= Unitatea economica si administrativa de baza

= Relatie fragila a ariei metropolitane cu peisajul si terenul

agricol- grija pentru prezervarea terenului agricol si a
specificitatii peisajelor

= Regiunea metropolitana trebuie sa dezvolte strategii de

completare- umplere (“infill”) in cadrul structurilor urbane
periferice (fara extensii suplimentare)

-Pastrarea limitelor intre entitatile componente

-Respectul urmelor/traditiilor/istoriei
 Carta “New Urbanism”

•Vecinatatea, cartierul, coridorul

(The neighborhood, the district, and the corridor)

Vecinatatea - compactizare, mixitate

functionala, pietonala

Cartierul - mono-functionaliate, functii

complementare, incurajeaza
vecinatatea

Coridorul - conectori regionali avand

ca suport elemente
lineare(autostrzi, cai ferate, ape,
etc) care leaga vecinatatile/
cartierele

“Transit corridors, when properly planned and coordinated, can help organize
metropolitan structure and revitalize urban centers. In contrast, highway corridors
should not displace investment from existing centers.”
 Carta “New Urbanism”

•Insula(urbana), strada, cladirea

(The block, the street, and the building)

•Siguranta, confort
•Accesibilitaate
•deschidere
•Racordarea la context (mai puternica
decat stilul)
•Respectul conditiilor locale
(topografice, climatice, culturale)
•Incurajarea pietonului
•Diversificare formala a spatiilor publice
- piete- cultura democaratiei, identitate
comunitara
•Eficienta energetica a cladirilor-
utilizarea surselor alternative de energie
(solara, eoliana)

Dupa 1960
- dez-urbanizarea spaţiului periferic
~ “disurbanism”
(după termenul lui Rem Koolhas)
discontinuitate dispersare
deconcentrare masiva
orizontalitate extensialitate
dominanta cantitativa / etalare
Urbanizare - Rurbanizare
dizolvarea ierarhiei centru-
margine
maximă ambiguitate formala
si spatial- functionala
(ORASUL amalgam/
mozaic/hibrid/colaj)
înghiţirea nucleelor de
habitat rural în structuri
discontinue
stergerea diferenţelor
dintre urban şi spaţiul rural
! Pericolul dereglării “dispozitivului urban”

(“extenuarea teritoriului”,de- localizare,creşterea

timpului de parcurgere)

Pericolul fragilizării sistemului ambiental

(extinderea amprentei de carbon, epuizarea

resurselor,compromiterea peisajelor)

Pericolul schizoidării relaţiei dintre om şi

mediul de viaţă
(dispariţia sentimentului de apartenenţă, apariţia
“maladiilor urbane”, alterarea specificitatii rurale)
 Principii actuale ale urbanismului

Anii 2000- prezent

CRITICA MISCARII “NEW URBANISM“
•Gradul mare de utopie - mai ales in privinta schimbarii
comportamentelor umane (necesitatea confortului, utilizarea
automobilului , preferintele pentru comertul de tip cutie, etc)

•Pierde din vedere ORGANICITATEA URBANULUI care nu accepta

usor reţete de intervenţie

•Pericolul pierderii DIVERSITATII URBANE, PRIN CARACTERUL ELITIST al

spatiilor si al esteticii arhitectural-urbane

•Compactizarea nu poate merge ca soluţie general-valabilă :

vezi orasele - arhipelag, a caror natura este tocmai dispersia urbana si
intercalarea elementelor naturale intre cele antropizate
 Noi tendinte in urbanism

•Sensul COMUNITATII – ca resort principal in operatiunile de urbanism

-consultarea populatiei, publicarea, deabaterea publica

•Sensul ETAPIZARII - implementarea in trepte - mizand pe puterea de

asimilare a noului in contextul respectiv

•Sensul pastrarii matricei urbane PLIN – GOL - rolul spatiilor libere in

structura orasului – cu sens de articulatii de crestere

Adoptarea modelului RIZOMULUI

Conceptul de PROLIFERARE - creşterea prin
metamorfoze succesive, generând un alt model
de creştere şi devenire a urbanului bazat pe
capacitatea acestuia de a creşte prin intermediul
spaţiilor interstiţiale.

Cresterea complexitatii sistemului urban

care evoluează superior, dincolo de
calităţile şi suma componentelor lui
CHRISTOPHER Alexander (în “A city is not a tree”, 1965)
 Carta de la Leipzig

CARTA DE LA LEIPZIG pentru orase europene durabile

adoptata cu ocazia reuniunii ministeriale informale privind dezvoltarea urbana si
coeziunea teritoriala de la Leipzig, din 24 si 25 mai 2007

RECOMANDARI:

I. Sa se utilizeze mai intens Politica integrata de

abordarile integrate ale dezvoltare urbana este un
politicii de dezvoltare proces în care sunt coordonate
aspectele spatiale, sectoriale si
urbana
temporale ale domeniilor cheie
Mobilitate
•PIDU Mediu
Social
Economic

Strategii de actiune cu importanta capitala în cresterea competitivitatii oraselor

europene:
- Crearea si asigurarea unor spatii publice de buna calitate
- Modernizarea retelelor de infrastructuri si cresterea eficientei energetice
- Inovatia proactiva si politicile educationale
 Carta de la Leipzig
II. Sa se acorde o atentie
speciala zonelor defavorizate
în contextul orasului ca tot O politica de integrare sociala
unitar care sa contribuie la reducerea
inegalitatilor si la prevenirea
Locuinte sanatoase, adecvate si excluziunii sociale
accesibile ca pret
- ameliorarea posibilitatilor de locuire
existente în zonele defavorizate, în
ceea ce priveste designul, conditiile
fizice si eficienta energetica.
- imbunatatirea standardelor de locuit
pentru noile cladiri, precum si pentru
cladirile din pre-fabricate existente sau
pentru cladirile vechi si de o slaba
calitate

•Consolidarea economiei locale si a

politicii locale privind piata fortei de
munca

•Promovarea unui transport urban

eficient si la preturi accesibile
STAREA ACTUALA A LIMBAJULUI DESPRE ORAS
(in Romania):

•O suma de invective
•Opinii exprimate isteric
•Limbaje improprii
•Intoleranta
•Atitudine ostila
•Opacitate
•Lipsa de argumente
•Autism

•INFLATIA DISCURSULUI DESPRE ORAS –este in directa relatie

cu EXPANSIUNEA ORASULUI INSUSI (sprawl, urbanizare
difuza, rurban, etc)
 Discursul despre oras
risca sa devina un Turn Babel.

Orasul risca sa devina

INCOMUNICABIL
atunci cand limbajele folosite
pentru a-l explica
sunt ireconciliabile.
 LIMBAJUL despre ORAS:

• PERICOLUL STANDARDIZARII EXCESIVE

• PERICOLUL CONVENTIONALISMULUI

• LIPSA EXPRESIEI AUTENTICE

• LIPSA TRANSPARENTEI

• LIPSA MECANISMELOR DE SUGESTIE, COMPARATIE,

ALUZIE, METAFORA

….un limbaj codificat si

echivoc ce pierde
contactul cu realitatea.
 LECTURA ORASULUI
Cum citim orasul?

explorarea fizica
calatoria, parcursul, vizitarea locurilor
cu un set de intrebari calauzitoare

identificarea entitatilor
prin auto-intrebari, evaluari, decizii,
LECTURA ORIENTATA adnotari, conexiuni intre lecturi si
spatii/peisaje, relatii intre citit si vazut

rememorare si re-lectura
confruntare intre diferitele faze ale
lecturii, selectia valorica, critica,
interpretarea
PARCELAR/ sistem parcelar

Mark Bradford...mapping the urban space

>>> aspecte ale modului de viata, calitatea locuirii,

eficienta folosirii terenului, cresterea/ devenirea,
intensitatea vietii urbane…
STRADA/ sistem viar

- “limbajul strazii” >>> normativitatea spatiului public

(respectarea legii, interdictia, mecanismul opiniei
publice), modul in care functioneaza relatia public-
privat, supravegherea spatiului public, libertatea si
anonimitatea, etc.
 CONSTRUCTII / sistem construit

LIMBAJ – ARHITECTURA
plastica arhitecturala, expresivitatea, noutatea, racordarea
la modele autohtone sau straine, absorbtia tehnologiei
Global / local/ glocal
Creativitatea urbana

- O abordare fenomenologica

- O reactie senzoriala la calitatea formei urbane

- O iesire din logica de tip diagrama /

cartograma

- O recunoastere a faptului ca planificarea

urbana nu poate acoperi in mod obiectiv
intreaga realitate a orasului

- O intoarcere la subiectivismul lecturii si

experientei orasului transpus in act creativ
 Creativitatea limbajului = Creativitatea orasului

Creativitatea urbana muta

accentul pe procesul
creatiei, ca act de
pregatire a deciziei.

CREATIVITATEA ORASULUI =
CULTURA + COMUNITATE

www.creativecities.com
 Creativitatea ca factor stimulativ in dezvoltarea urbana

Creativitatea urbana = stimularea energiei si a

sensibilitatii noastre indreptate catre orasul inteles ca
entitate vie, evolutiva.

Creativitatea orasului
se poate pierde in
conditiile unui
context indiferent si
nestimulativ.
CREATIVITATEA ORASULUI
= factor “soft” in dezvoltarea regionala

Implicatii in competitivitatea urbana

Conceptul de
“ORASE DESCHISE”
- Atragerea de investitori
- Revitalizarea spatiului
public
- Atragerea elitelor
- Mobilizarea atentiei
comunitatii locale

Workshopuri si conferinte, proiecte culturale in

jurul unor teme /probleme ale orasului,
implicand inmod real cetateni- simpli locuitori
sau artisti ai orasului
ELEMENTE TEHNICE DE PROIECTARE LOCUINTA COLECTIVA

TRONSONUL = suma tuturor apartamentelor servite de o scara

T R O N S O A N E D E M IJ LO C (s a u D E C A M P)

TR O N S O N D E C A PA T T R O N S O N D E C A PA T

TRONSONUL DE BLOC # SECTIUNEA DE BLOC

ELEMENTE MORFOLOGICE LOCUINTA COLECTIVA
Forma in plan - tip de spatiu generat
•Tipologii forme primare

•CLADIRE - PUNCT •CLADIRE - TURN

•Spatiu centrifug •Spatiu centripet
•poli-orientat •mono-orientat

•CLADIRE - BARA •CLADIRE - LAMA

•Spatiu dublu-orientat •Spatiu dublu- orientat
•divergent •convergent
ELEMENTE MORFOLOGICE LOCUINTA COLECTIVA
Relatia cu situl

•Orientare cardinala •CONSTRANGERI

•Orientare fata de elementele topografice
•Orientare fata de elemente de cadru natural valoroase •OPORTUNITATI

•Orientare cardinala & regimul vanturilor

Roza vanturilor Pentru Bucuresti

Viteze+intensitati ale vanturilor - iarna/vara

Efecte negative
V E din expuneri
nefavorabile la
vant:
S suctiune
amplificare
turbionare

•nefavorabil
•Foarte nefavorabil
ELEMENTE MORFOLOGICE LOCUINTA COLECTIVA
Relatia cu situl

ACCENTUARE

DINAMIZARE

NEGARE

MODIFICARE
ELEMENTE MORFOLOGICE LOCUINTA COLECTIVA
Relatia cu strada - spatiu public/privat

L
l

Tangent L Tangent L Tangent l Oblic 45% Oblic aleator Tangent

Acces direct Acces indirect Acces indirect Acces indirect Acces direct Acces indirect
spate

RELATIA spatiu public/privat

•TANGENT -spatiul public nu are intermediar in relatia cu spatiul privat

-separare neta

•INTERMEDIAT -spatiul public are un intermediar in relatia cu spatiul privat

-SPATIUL SEMI-PUBLIC- acces public dar ambianta diferita
de spatiul public

•INTERMEDIEREA- •In mai multe moduri

•tangent •interpus •intrepatruns •penetrat •inclus

Spatiu privat
Spatiu public
Spatiu semipublic

•portic

•demisol
•gang

•parter inalt
ELEMENTE MORFOLOGICE LOCUINTA COLECTIVA
Inscrierea cladirilor in context - compozitional

Inscriere imitativa - context puternic

(tesut istoric)

Inscriere - accent- reorganizeaza

Inscriere ca marca prin axe de simetrie

Inscriere - accent- schimba ritmul

Inscriere - accent- redirectioneaza Inscriere - accent- re-organizeaza

ELEMENTE MORFOLOGICE LOCUINTA COLECTIVA
Relatia ansamblului in contextul urban

•Izolat/ independent
•Integrat - continuitate

• Izolat - relationat

•Integrat - contrast

Tesut existent
Artera principala
Artere locale
Accese deservire
•Izolat - enclava