MINISTERUL EDUCATIEI $I CERCETANU

Eugenia HRISTACHE Silvia LUCAN Carmen NEAGU

.Edm&e defdmd
manual pentru clasa a XI-a

ffiffi
CUPRINS
PRIMUM CAPITULUM - MARCUS TULLIUS CICERO J

PERTOADA TSTORTCA $r LTTERARA 3

PROFILUL SCRIITORULUI 4
OPERA 5
ORATIONES - DISCURSURI 5
Consennln lur Cnnuu 9
ln Catilinam ontio Nima (planul discutsului) t2
E<ordium ex abrupto 12

GRAMMATICA- Repetitio
. Substantivul t7
. Adiectivul 20
PROIECT: Exordium in discursurile ciceroniene 26
Peroratio 27
GRA,MMATICA - Repetitio
. Pronumele 30
OPERA FILOSOFTCA 37
Cum ia nagrere virfuta 39
GRAMMATICA - Repetitio
. Verbul 43
Srnrul - Respualrcn 50
Conducdtorul iful 50
GRAMMATICA- Repetitio
. Verbul (continuane) 52

PROIECT Valori morale in opere ciceronienl - virtrtre qi prietenia 55

OPERA RETORrcA* 59
PROIECT Optimus orator 59
EP|STU|-AE - SCRISORI* 62
PROIECT Cicero - omul. Un discurspru Cditirro? 63
CONCLUZII 64
Evllumr 68

SECUNDUM CAPITULUM - TITUS LNIUS 72

PERTOADA TSTORTCA $r LTTERARA 72

PROFILUL SCRIITORULUI 76
OPERA 77
Ritual de incheierc a tafafre/o,, 78
GRAMMATICA - Repetitio
. Propozitiile participiele 8l

r98
 Abolira regalittfi
GRAMMATICA- RePetitio
. PropoziFa subordoneti rchlivl 88

Hannihl 89
Porfa.etul lui
GRAMMATICA- RePetitio
. Propozitiile comPletive 92
95
PROIECTE (la alegere): Tirenul
Eroii 96
Coriolenus, Cincirmetus qi Camillus 98

GRAMMATICA
. Propozifiile completive (conlinuerc) 100

. Concordanta timpurilor 103

105
coNcLUzll
Evet-ulne
t07

TERTIUM CAPITULUM - TITUS PETRONIUS NIGER 109

109
PERIOADA ISTORCA 9l LITERARA
110
PROFILUL SCRIITORULUI
OPERA l1l
113
Domus ftimalchionis
GRA.MM,{TICA
. Propozitiile circumstenf,ele 117

Trimalchio et Forfitnab ll9

GRAMi}IATICA
. Propozitiile circumstanlirle (continuere) r22

Ascensiunea lui fiimalchio t24

GRAMMATICA
. Propozitiile circumstenliele (continuere) t27
129
coNcLUzll
130
Evru-uaRe

QUARTUM CAPITULUM - LUCIUS ANNAEUS

SENECA 131

PERTOADA ISTORICA $l LITERARA 131

PROFILUL SCRIITORULUI 132

OPERA 132
133
PROIECT Irabrevistorur
GRAMMATICA
. Propoziliile circumstenFale (continuere) 135

PROIECT De trenquilitatc enimi ed Serenum 136

GRAMNIATICA
. Propozifiile circumstanfiale (continuare) 137
c0NcLUzlt 140

QUTNTUM CAPTTULUM - PUBUUS COnXnr,rus Th"crrus t4t

PERTOADA ISTORICA $l LTTERARA t4t
PROFILUL SCRIITCIRULUI 142
OPERA 142
PROIECT: Voluptas lectiones annalium 143
GL{MMATICA
. Propozifiile circumstanfiale (continuare) t45
PROIECT: Portrete feminine in opera lui Tacitus 147
GRAMMATICA
. Propozifiile circumstanfiale (continuare) 148
CONCLUZII 150

SEXTUM CAPITULUM _ LUCIUS APULEIUS 151

PERTOADA TSTOR|CA gt LTTERARA 151

PROFILUL SCR!ITORULUI 152
OPERA 152
PROIECT Amor qi Psyche 154
GRAMh{ATICA
. Stilul indirect 156
PROIECT; Inilierea in cultut lui Isis 157
GRAN{MATICA - Repetitio 158
CONCLUZII 159

RecepruunE $ EvALUARE FtritALA 160

Anexe literare t62

Principalele qcoli ale filosofiei $eee$ti
Anexe grnmaticale
Declinarea substantivelor 167
Pronumele 168
Numeralul t7t
Verbul 174
Vocabular latin-romin 190

200
 PRIMT]M CAPITI]LUM

- PERIOADA ISTORICA $I LITERARA *

PenroaDA rsronrcA PenroaDA LTTERARA

102 aChr. incepe p.i-uf rizboi civil PROZA

intne Sull4 qeful partidei optima$loq
gi Marius, qeful partidei
inceputul crizei Republicii rcflrane;
102-81 aChr. Se desfiqoarl rizboaiele
civile dinte Marius qi Sulla;
86 aChr. Marius moare drryI ce obfne
victoria;
81 aChr. Sulla este numit dictator;
7 3-7 I aChr. Riscoala sclavilor condus, i
de Spartacus;
63 aChr. Conspirafia lui Catilina impo-
triva lui Cicero;
6i0 aChr. Primul triumvirat - Caesar,
Pompei qi Crassus;
58 aChr. Destrilmarea triumviratului
moale Crassus;
5&52 aChr. Caesar cucereste Gallia;
. Istoriografia
C. L Caesar (11n44 aChr.) - ProzA
istoric5- Memorii:
- De bello Gallico,
- De beUo ciili;
C; Sallus{ius Crispus (87-34 aChr. ) -
Prozn istoricS- Monografia - De
coniuratione Catilinae; De bello
Iugurthino;
Cornelius Nepos (D- 24 aChr.) - Pro-
zi istorici- Biografia - De viris
illustrihts.
- . Elocinfa. Ptozaretorici gi fiIosofici
Ctcero (10G43 aChr.) - discursuri, ope-
re de retoric5, de filosofig scrisori.
49-45 aChr. Cel de-al doilea rilzboi POEZIA
civil intre Caesar gi Pompei. Cdgtigd
Caesar; Lucretius (98-55 aChr.) - Poemul
Pompei este ucis in Egipt; didactic - De rerum natura;
Caesar este numit dictator perpetuus; Catullus (84-54 aChr.) - Elegia, epi-
44 aChr. Caesar este asasinat - sfarqi- grarna, poemul mitologic - Carmina.
tul Republicii romane;
43 aChr. Al doilea triumvirat -
Antonius, Octavianus qi Lepidus.

* PROFILUL SCRIITORULUI *
Vnln
- 3 ianuarie 106 aChr., se naqte Marcus Tirllius Cicero, la Arpinum intr-o
familie de cavaleri - clasd de mijloc, compusi din proprietari bogafi, oameni de
afaceri, bancheri.
- Deqi, dupd cum insuqi mirturiseqte, familia sa era antiquissima stirpe, nici
un str[mog al sdu nu a ajuns la rangul de senator.
- Cicero a fost agadar un homo noyus - primul din familia sa care a devenit
consul.

Srupn AcrvrrnrEA PoLrrrcA

Nu se qtie unde a urmat Cicero qcoala
elementard gi cea medie, laArpinum
sau la Roma;
81 aChr. - studiile superioare le face la
Roma. Studiaz[:
- oratoria cu avoca{ii M. Antonius
Ei L. Crassus qi cu jurisconsullii
Mucius Scaevola Augur qi Mucius
Scaevola Pontifex;
- filosofia cu neoacademicianul
Philon, epicureul Phaedrus qi stoicul
Diodot;
- rosteqte primele discursuri;
80-77 aChr. - cdlitoregte in Orient,
viziteazd Atena, unde trmeazd
studii de filosofie, apoi inAsia Mici
qi insula Rhodos, unde il audiazdpe
77 aChr.- se intoarce la Roma. Intri in
viala politici qi parcur1e cursus
honorum:
75 aChr. - quaestor in Sicilia; sicilienii
il numesc patronus - apdrdtor al
intereselor lor la Roma.;
69 aChr. - aedilis;
66 aChr. - praetor;
63 aChr. - consul; complotul lui
Catilina, pedepsirea conjurafilor, i se
acordd titlul onorific de pater patriae;
58 aChr. - Cicero este silit sd plece in
exil, deoarece Clodius, unul dintre
conducdtorii fac{iunii popularilor,
dugman neimpdcat al lui Cicero, a
propus o lege care-l viza direct pe
orator sub ac;tzalia ci acesta

4
 Apollonius Molo, vestitul profesor de
retoric[. Acesta are o mare influen!5
asupra stilului s5u, temperdndu-i ex-
cesele asianice ( curent retoric carac-
teizat prin amploarea perioadelor,
stil inflorit, teatralitate, retorism ;i
apelul la sentimente. Asianismul a
fo st r epr ezentat de Hortensius. ).
Cicero, copil citind
la moarte cet[leni ro-
condamnase
mani (membrii conspiraliei lui
Catilina), fdrfl proceduri legal[;
57 aChr. - este rechemat din qxil;
56 aChr. - reintri in senat, fdrd a mai
juca un rol politic; se va dedica
studiilor de retoricd qi filosofie;
51 aChr. - proconsul in Cilicia;
48 aChr. - este de partea lui Pompei in
rizboiul civil;
46 aChr. - iertat de Caesar, reapare in
for, aplrindu-i pe unii dintre sus{i-
nitorii lui Pompei;
44 aChr. * Caesar este asasinat Ei lui
Cicero ii reinvie speranfa regimului
republican. Se aruncd in lupta impo-
triva lui Marcus Antonius, care se
voia succesorul dictaturii lui Caesar;
7 decembrie 43 aChr. -Cicero este asa-
sinat, surprins la vila
sa din Formiae,
din porunca lui Marcus Antonius.
Capul qi miinile , despirlite de trup, ii
sunt expuse pe tribuna din for.

,* OPERA *
. sutnmum al culturii latine .

QRA-E*QNES - &ISCE}RSIJR"*
- s-au pistrat qaizeci qi unu.
- caracterizate prin:. uis (for,ti),
: ",::::"5:Xt;#"turargumentaliei)
- imbinS:. ingenium (talentul) cu
. do ctrina (bazd teoretici, invi{itur[).

Tipuri de discurs
. Judiciar - discursuri in procese penale (Pro Milone, Pro Archia poeta, Pro
Marcello, Pro Ligario etc.);
. Deliberativ - discursuri in procese qi dezbateri politice (De imperio Cn. Pompei,
De provinciis consularibus);
. Demonstrativ (epidictic) - discurs de elogiere, panegiric, funebru - pulin
reprezentat de Cicero (elogiul ficut 1ui Cato Maior.).

Discursurile sale judiciare sunt atdt de acuzare In - ,,irrrpottiva", c6t 9i in

apdrarea divergilor clienfi Pro -,,p€Iltfu", Ei sunt legate, de cele mai multe ori, de
procese cu caracter politic.
DISCURSURILE PRECONSULARE, privind corupfia sau abuzul de putere, i-au
asigurat prestigiul (dignitas), influenla qi starea materiald indispensabile
pentru obfinerea de magistraturi.
DISCURSURILE CONSULARE dovedesc ceea ce l-a orientat pe Cicero de-a
lungul viefii - grijafa\dde Roma. El a vrut s5 asigure un echilibru de forle qi
o bund funclionare a statului. in toate discursurile din timpul consulatului,
Cicero se identilici cu interesele aristocra{iei senatoriale. De pe aceastl
pozilie, oratorul nu izbuteEte, totuqi, sd discearnd catzele economice ale
crizei republicii romane.
DISCURSURILE POSTCONSULARE. Degi a avut o catierd.politici fluctuantS,
Cicero gi-a incheiat-o prin lupta indirjit[ cu Antonius, rostind celebrele
discursuri Phitlipicae. Cu ochii intor;i spre un trecut idealizat, identificat cu
suprema{ia formei republicane autentice, el se ridic[ indignat impotriva noii
tiranii ce ameninla si se impunf. Tiiumvirii (Antonius, Octavianus Ei
Lepidus) il vor include printre proscriEi, la cererea expresi a lui Antonius.
Astfel, conduita sa politicd i-a adus lui Cicero gi pedeapsa exilului, qi, in cele
din urm6, proscrierea Ei moartea.

Selectim cele mai importante discursuri ciceroniene:

DISCURSURI PRECONSULARE
81 aChr. - Pro Quinctio - primtrl siu discurs; un proces civll causa privata in stil
asianic in care il infruntd pe cel mai mare orator al vremii Q. Hortensius
Hortalus.
80 aChr. - Pro Sesto Roscio Amerino - o causa publica, cl implicalii politice,
impotriva lui Chrisogonus, partizan al lui Sulla, in care atacl regimul
dictatorial instaurat de acesta.
70 aChr. - In Verrem orationes septem - ,sapte discursuri judiciare in apdratea
sicilienilor, impotriva lui Verres, membru al aristocraliei senatoriale, care, in
calitate de guvernator al Siciliei, jefuise provincia.
66 aChr. - Pro lege Manilia sive de imperio Cn. Pompei - primul s[u discurs
propriu-zis politic, pentru investirea lui Pompeius at imperium maximum in
campania din r[sirit impotriva lui Mithridates, regele Pontului.
DISCURSURI CONSULARE
63 aChr. - De lege agraria - patru discursuri impotriva proiectului de lege agrard
propus de Rullus. Oratorul se identificase cu interesele aristocraliei senatoriale;
- In Catilinam orationes quattuor - patru discursuri rostite impotriva lui
Catilina, prin care face cunoscutl senatului conspirafia acestuia qi cere
pedepsirea vinovafilor.
 DISCT]RSI]RI POSTCONSULARE
62 aChr. - Pro Archia poeta - discurs rostit in apilrareapoetului Archias, n[scut in
Antiochia (Asia Mici), invinuit ci-qi dobindise ilegal ceti,tenia romanS.
Pledoaria este un amplu qi pasionat elogiu adus literaturii qi rolului acesteia in
societate.
57 aChr. - Pro domo sna -discurs prin care Cicero igi revendici in fala pontificilor
casa de pe Palatin, dir6mat[ de Clodius, dupd plecarea sa in exil. Pledoaria
ridici importante probleme de drept public.
56 aChr. - Pro Caelio - aplr6ndu-l pe tdndrul siu prieten, Caelius, de acl.;z;atia de a
fi incercat s-o offSveasci pe Clodia, celebra sord a lui Publius Clodius, Cicero
abordeazd problema educaliei tinerilor.
52 aChr. -Pro Milone (discurs rescris, cel mai frumos dintre toate discursurile
ciceroniene) - Cicero incearci sd-l apere pe Milo, care-l ucisese pe Clodius
(celebrul fruntaq al partidei popularilor, duqmanul lui Cicero, om politic
controversat, ales tribun in 59 aChr. cu ajutorul lui Caesar, apoi consul cu
sprijinul lui Pompei qi asasinat de oamenii lui Milo (conducitor al partidei
optima{ilor, adversarul siu politic).
46 aChr. - Pro Marcello Ei Pro Ligario - ia
apdrarea unor partizani ai lui Pompei
aflali in exil.
4443 aChr. - In Marcum Antonium oratio-
nes XIV - discursuri impotriva lui
Marcus Antonius numite qi Phillipicae,
care, datoriti patosului acuza{iiloq fiind
aseminate cu discursurile lui
Demostene, celebrul orator atenian,
impotriva lui Filip al Il-lea, regele
Macedoniei, i-au adus moartea.

Partes orationis - Pirtile discursului

EXORDIUM - exordiul, cuprinde:
a) principiun - introducere in problema ce urmeazl a fi dezbdtntd;
b\ captatio benevolentiae (insinuatio) - cf,qtigarea bunivoin{ei auditoriului.

Principia autem dicendi semper cum accurata et acuta et instructa

sententiis, apta verbis, tum vero causarum propria esse debent.
Cicero, De oratore,II, LXXVIII, 315.
Exordiul trebuie tntotdeauna fie, mai tntdi, ingriiit ;i pdtrunzdtor ;i
sd
bine ordnduit tn privinla ideilor potrivit tn privinla cuvintelor apoi, tnsd,
trebuie sd fie specific fiecdrui tip de cauzd.

Exordiul trebuie: - s[ exprime esenfialul pe scurt;

- si atragd atenlia auditoriului;
- si dea tonul discursului.
NARRATIO - prezentarea faptelor; trebuie s[ fie, dupi cum spune Cicero:
. brevis (scurtn);
. aperta (clari);
. prob abilis (demonstrabil[).

Narrationem [...] veri similem esse et apertam et brevem, recte nos

admonent.
Cicero, De oratore, II, 19.
Mae;trii greci ne atrag atenlia, pe bund dreptate, ca naraliunea sd fie
verosimild ;i clard ;i concisd.
Este constituitl din:
a) partitio - prezentarea argumentirii;
b) conftrmatio - argumentarea pe bazaprezentdrii probelor materiale (signa)
qi logice (argumenta). De obicei oratorul examineazd, la inceput,
moralitatea clientului s5u pentru a sublinia injuste,tea aotza[iei, apoi aduce
probele propriu-zise.
c) reprehensio - respingerea argumentelor adversarului.

PERORATIO (CONCLUSIO) - incheierea:

a) enumeratio (recapitulatio) - rezumarea ideilor principale;
b) indignatio - indignarea - aducerea de argumente in defavoarea adversa-
rului, menite s[ provoace indignarea judec[torilor;
c) conquestio (miseratio) - pateticul, plf,ngerea - stirnirea milei, a compa-
siunii pentru cel acrzat.
ln ultima parte a unui discurs oratorul rccapltrileazd considerentele
cele mai importante, trage concluzia practici generall qi incearcfl s[ o
impun[ auditoriului, sd o faci acceptabil[.
Referitor lapartea discursului in care orato-
rul face apel la sentimente, Quintilian, retor roman
din secolul I pChr., admirator al lui Cicero, dis-
tinge dou[ tipuri de miseratio.
Duplex est tamen miseratio, altera cum
invidia, altera cum deprecatione.
Quintilian, Institutio oratoria, Xl, 2, 17 l.
De doud tipuri este miseratio, fie tncheindu-se
mai degrabd cu stdrnirea invidiei,fie cu rugdmin{i.

Oratorul poate face apel la compasiune pen-

tru a-l achita pe aotzat (discursuri de ap[rare) sau
incearci s[ stirneasci mdnia, ura qi si atragi con-
damnarea acuzatului (discursuri vehernente de
Un orator in senat aauzare).