FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

SPECIALIZAREA: CONTABILITATEA, AUDITUL SI GESTIUNEA AFACERILOR

PROGRAMUL DE STUDIU: MASTER

STRUCTURILE ORGANIZATORICE
ALE AUDITULUI PUBLIC INTERN

Profesor: Student:

Conf.univ.dr. Ioan Gheorghe ŢARĂ Herţeg Larisa

Oradea
2016

1
 CUPRINS

Cap 1 Organizarea auditului public intern.....................................................................3

Cap 2. Structurile organizatorice ale auditului public intern.........................................4
2.1 Comitetul pentru Audit Public Intern.....................................................................4
2.2 Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern............................6
2.3 Comitetele de audit intern.......................................................................................8
2.4 Compartimentul de audit public intern din entităţile publice................................10
Cap 3. Codul deontologic al auditoului intern...............................................................13

2
 Cap.1 Organizarea auditului public intern
Auditul intern reprezintă o activitate organizată independent în structura unei entități și în
directă subodonare a conducătorului acesteia, care constă în efectuarea de verificări, inspecții
și analize ale sistemului propriu de control intern, în scopul evaluării obiective a măsurii în
care această asigură îndeplinirea obiectivelor entității și utilizarea resurselor în mod
economic, eficace și eficient, precum și pentru a raporta managementului constatările făcute,
slăbiciunile indentificate și acțiunile de corectare a deficiențelor și de ameliorare a sistemului
de control intern.
Cea mai mare parte a auditului intern se desfășoară, așa cum prevăd normele legale în
vigoare, în entitățile cu caracter public, auditul purtând denumirea de audit public intern.
Unitățile din domeniul proprietății private asupra capitalului pot să-și organizeze audit
financiar intern cu respectarea regulilor obligatorii pentru auditul public intern.
Auditul public intern reprezintă o activitate funcțional independenta și obiectivă, care da
asigurări și consiliere conducerii pentru bună administrare a veniturilor și cheltuielilor
publice, perfecționând activitătile entității publice. Ajută entitatea publică să-și indeplinească
obiectivele printr-o abordare sistematică și metodică, care evaluează și imbunătăteste eficienţa
și eficacitatea sistemului de conducere bazat pe gestiunea riscului, a controlului și a
proceselor de administrare. 1
Obiectivul general al auditului public intern în entitățile publice îl reprezintă îmbunătățirea
managementului acestora și poate fi atins, în principal, prin:
a) activități de asigurare, care reprezintă examinări obiective ale elementelor probante,
efectuate în scopul de a furniza entităților publice o evaluare independenta a proceselor de
management al riscurilor, de control și de guvernantă;
b) activități de consiliere menite să adauge valoare și să îmbunătățească procesele
guvernantei în entitățile publice, fără că auditorul intern să își asume responsabilități
2
manageriale.
Sfera auditului public intern cuprinde toate activitățile desfășurate în cadrul entităților
publice pentru îndeplinirea obiectivelor acestora, inclusiv evaluarea sistemului de control
managerial. Ministerul Finanțelor Publice și Cameră Auditorilor Financiari din România vor
elabora Cadrul comun cuprinzând obiectivele specifice auditului intern la entitățile economice
din domeniul public.
1 Ordinul ministrului finantelor publice nr.38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea actvitatatii de
audit public intern
2 Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, republicata 2011

3
 Cap. 2 Structurile organizatorice ale auditului public intern
Auditul public intern in Romania are o organizare piramidală având o coordonare
unitara la nivel naţional si compartimentele de audit mai mici sau mai mari la nivelul
entităţilor publice.3
Conform legii nr. 672/2002 privind auditul public intern, republicată, auditul public intern
este organizat astfel:
a) Comitetul pentru Audit Public Intern
b) Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern
c) Comitetele de audit intern
d) Compartimentul de audit public intern din entităţile publice

2.1 Comitetul pentru Audit Public Intern (CAPI)

Comitetul pentru Audit Public Intern este un organism cu caracter consultativ, care are
că rol definirea strategiei și îmbunătățirea activității de audit public intern. Acest organism
funcționează pe lângă Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern, ce face
parte integrantă din Ministerul Finanțelor Publice.
Comitetul pentru Audit Public Intern este format din 11 membri, specialiști în domeniul
auditului și în domenii adiacente acestuia. Comitetul este condus de un președinte ales din
cadrul membrilor, iar în lipsă acestuia, comitetul este condus de vicepreședinte. Mandatul
președintelui este de trei ani și poate fi reînnoit.
CAPI este constituit din 11 membri, în urmă unui proces de selecție pe bază Ordinului
ministrului finanțelor publice, H.G. 235 din 4 martie 2003 stabilește modul de nominalizare a
membrilor CAPI, astfel:
a) președintele Camerei Auditorilor Financiari din România;
b) doi profesori universitari cu specialitate în domeniul auditului public intern ; pentru
desemnarea celor doi profesori universitari normele prevăd consultarea a cel puțin cinci
instituții de învățământ superior din România.
c)trei specialiști cu înaltă calificare în domeniul auditului public intern ; acești specialiști au
fost desemnați în CAPI prin consultarea următoarelor instituții publice:

3 Ion Gheorghe Tara ,,Auditul financiar” Editura universitatii din Oradea, pag17

4
 - ministere cu atribuții economice, respectiv la acea data Ministerul Industriei și al
Resurselor, Ministerul Agriculturii, Alimentației și pădurilor, Ministerul Lucrărilor Publice,
Transporturilor și Locuinței;
- ministere cu atribuții sociale, cum ar fi Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul
Sănătății și Familiei, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale
d) directorul general al UCAAPI;
e) patru experți din alte domenii de activitate, respectiv contabilitate publică, juridic, sisteme
informatice; pentru desemnarea acestora a fost consultat:
-Corpul experților Contabili și Contabililor Autorizați din România și Asociația Generală
a Economiștilor din România, pentru experții în domeniul contabilității publice;
-Ministerul Justiției pentru desemnarea experților din domeniul juridic;
-Ministerul Comunicației și Tehnologiei Informațiilor pentru desemnarea experților în
sisteme informatice.
Conform Regulamentului de organizare a Comitetului pentru Audit Public Intern, acesta
ar trebui să se întâlnească în ședințe ordinare, o data pe trimestru și în ședințe extraordinare
ori de câte ori este nevoie. Având în vedere că activitatea de audit public intern este în plină
organizare, comitetul se întâlnește de regulă lunar.
Membrii CAPI işi pot inceta activitatea in acest comitet in următoarele condiţii:4
o la cerere;
o in cazul in care intr-o perioada mai mare de 6 luni nu-şi pot exercita atribuţiile;
o in cazul in care un membru primeşte o condamnare penala pe baza unei
hotărâri judecatoreşti definitive;
o in caz de deces;
Membrii CAPI, cu excepția directorului general al UCAAPI, nu pot face parte din
structurile Ministerului Finanțelor Publice.
Ministrul finanțelor publice nu are posibilitatea eliberării din funcție a membrilor CAPI,
decât la cererea președintelui acestui organism în cazurile prevăzute de lege, ceea ce conferă
comitetului un grad mare de stabilitate.
CAPI este condus de un președinte ales cu majoritate simplă de voturi dintre membrii
comitetului, pentru o perioadă de 3 ani. Președintele convoacă întâlnirile CAPI. Regulamentul
de organizare și funcționare a CAPI este aprobat de plenul acestuia, cu o majoritate de
jumătate plus unu din voturi iar secretariatul tehnic al CAPI este asigurat de UCAAPI.

4H.G. 235 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a membrilor Comitetului pentru
Audit Public Intern

5
 În realizarea obiectivelor sale CAPI are următoarele atribuții principale : 5
a) dezbate planurile strategice de dezvoltare in domeniul auditului public intern si emite
opinie asupra direcţiilor de dezvoltare a acestuia;
b) dezbate și emite o opinie asupra actului normativ elaborat de UCAAPI în domeniul
auditului public intern;
c) dezbate și avizează raportul anual privind activitatea de audit public intern și îl prezintă
Guvernului;
d) avizează planul misiunilor de audit public intern de interes național cu implicații
multisectoriale;
e) dezbate și emite o opinie asupra rapoartelor de audit public intern de interes național cu
implicații multisectoriale;
f) analizează importantă recomandărilor formulate de auditorii interni în cazul divergențelor
de opinii dintre conducătorul entității publice și auditorii interni, emițând o opinie asupra
consecințelor neimplementarii recomandărilor formulate de aceștia;
g) analizează acordurile de cooperare între auditul intern și cel extern referitor la definirea
conceptelor și la utilizarea standardelor în domeniu, schimbul de rezultate din activitatea
propriu-zisă de audit, precum și pregătirea profesională comună a auditorilor;
h) avizează numirea și revocarea directorului general al UCAAPI.

2.2 Unitatea Centrala de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI)

In cadrul Ministerului Finantelor Publice se constituie Unitatea Centrala de Armonizare

pentru Auditul Public Intern (UCAAPI), structurată pe compartimente de specialitate, in
subordinea directă a ministrului finanţelor publice.6
UCAAPI este condusă de un director general, numit de ministrul finanțelor publice, cu
avizul CAPI.Directorul general este funcționar public și trebuie să aibă o înaltă calificare
profesională în domeniul financiar-contabil și/sau al auditului, o competență profesională
corespunzătoare și să îndeplinească cerințele Codului privind conduită etică a auditorului
intern.
Unitatea Centrală de Armonizare a Auditului Public Intern este compusă din trei servicii
conduse de către un șef de serviciu, care are calitatea de auditor superior. Cele trei servicii
sunt:

5 Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, republicata 2011, art.6

6 Dascalau Elena,Nicolae Florina – Auditul intern in institutiile publice, Editura Economica, pag.51

6
- serviciul Strategie și metodologie, care are că atribuții elaborarea normelor generale de
audit pentru fiecare tip de audit, elaborează și fundamentează planurile de audit și efectuează
analiză de risc pentru instituțiile centrale de stat.
- serviciul Operațional de audit public intern care are rolul de a evalua activitățile de audit
public intern la ordonatorii principali de credite, în special la ordonatorii centrali, cum sunt
ministerele și alte organe centrale de stat.
- serviciul de Evaluare și raportare a activității de audit public intern, care evaluează modul
în care se duc la îndeplinire normele elaborate și centralizează și raportează rapoartele de
audit.
Atribuțiile de bază ale UCAAPI sunt:
-elaborarea strategiei și a cadrului normativ general;
-are rol de coordonare și evaluare a activității de audit public intern la nivel național;
-efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale.
Legea 672/2002 stabilește obiectivele UCAAPI, în vederea îndeplinirii atribuțiilor ce-i
revin, astfel:
-elaborează, conduce și aplică o strategie unitară în domeniul auditului public intern și
monitorizeaza la nivel național această activitate;
-dezvoltă cadrul normativ în domeniul auditului public intern;
-dezvoltă și implementează proceduri și metodologii uniforme, bazate pe standardele
internaționale, inclusiv manualele de audit intern;
-dezvoltă metodologiile în domeniul riscului managerial;
-elaborează Codul privind conduită etică a auditorului intern;
-avizează normele metodologice specifice diferitelor sectoare de activitate în domeniul
auditului public intern, inclusiv normele metodologice proprii ale compartimentelor de audit
public intern organizate la nivelul structurilor asociative;
-dezvoltă sistemul de raportare a rezultatelor activității de audit public intern și elaborează
raportul anual, precum și sinteze, pe bază rapoartelor primite, inclusiv de la compartimentele
de audit public intern organizate la nivelul structurilor asociative;
-efectuează misiuni de audit public intern de interes național cu implicații multisectoriale;
-verifică respectarea de către compartimentele de audit public intern, inclusiv de către cele
organizate la nivelul structurilor asociative, a normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului
privind conduită etică a auditorului intern, evaluează activitatea acestora și poate iniția
măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice, respectiv al
structurii asociative în cauza;

7
-stabilește cadrul general al acordului de cooperare pentru asigurarea activității de audit public
intern în entitățile publice locale;
-îndruma entitățile publice locale și structurile asociative în implementarea sistemului de
cooperare pentru asigurarea activității de audit public intern;
-stabilește, în condițiile legii, pentru domeniile cadrului general de competențe profesionale
cunoștințele, abilitățile și valorile pe care o persoană trebuie să le dețină pentru exercitarea
activității de audit public intern;
-coordonează sistemul de recrutare în domeniul auditului public intern, sistemul de atestare
națională a auditorilor interni din entitățile publice, precum și sistemul de formare
profesională continuă a acestora;
-avizează numirea/destituirea șefilor compartimentelor de audit public intern din entitățile
publice;
-cooperează cu Curtea de Conturi pentru asigurarea complementarității activităților de audit
public intern și audit public extern și a creșterii eficienței acestora, precum și cu alte autorități
și instituții publice din România, cu respectarea independenței, funcțiilor și cerințelor
specifice fiecărei profesii;
-cooperează cu autoritățile și organizațiile de control financiar public din alte state, inclusiv
din Comisia Europeană.

2.2 Comitetele de audit intern

Comitetele de audit intern se constituie la Instituțiile publice centrale care derulează în

cursul unui exercițiu bugetar un buget mai mare de 2.000.000.000 lei cu scopul de a acționa în
vederea creșterii eficienței activității de audit public intern. 7
Comitetul de audit intern cuprinde între 5 și 7 membri, numiți de conducătorul instituției
publice centrale, și are în componența:
- auditori interni cu experiență de minimum 5 ani, 2-3 persoane,
- specialiști cu vechime de minimum 5 ani care activează în domeniul specific de
activitate al instituției publice sau în domeniile-suport: financiarc-ontabilitate, resurse umane,
juridic, sisteme informatice, 2-3 persoane și
- conducătorul compartimentului de audit public intern.

77
Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, republicata 2011, art.9

8
 Auditorii interni din Comitetul de audit intern își desfășoară activitatea în alte instituții
publice care nu sunt subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea instituției publice
în cauza și specialiștii din Comitetul de audit își desfășoară activitatea în cadrul instituției
publice centrale dar nu ocupă funcții de conducere.
Comitetul de audit intern este condus de un președinte, ales cu majoritate simplă de
voturi dintre membrii comitetului, pentru un mandat de 3 ani, care poate fi reînnoit o singură
data; conducătorul compartimentului de audit public intern nu poate îndeplini funcția de
președinte.8
Regulamentul de organizare și funcționare a comitetului de audit intern este aprobat de plenul
acestuia, cu o majoritate simplă din voturi.
Secretariatul tehnic al comitetului de audit intern este asigurat de compartimentul de audit
public intern din cadrul instituției publice centrale.
La cererea conducătorului instituției publice centrale, președintele comitetului de audit intern
va participă la ședințele managementului la vârf, pentru a exprimă opinia comitetului cu
privire la problemele supuse dezbaterii.
Instituțiile publice cu un buget mai mic de 2.000.000.000 lei în cursul unui exercițiu
bugetar pot constitui comitete de audit intern în scopul creșterii eficienței activitătii de audit
intern.
Principalele atribuții ale Comitetului de audit intern sunt următoarele 9:
a) dezbate și avizează planul multianual și planul anual pentru activitatea de audit public
intern;
b) analizează și emite o opinie asupra recomandărilor formulate de auditorii interni, inclusiv
asupra celor care nu au fost acceptate de conducătorul instituției publice centrale;
c) avizează Carta auditului public intern;
d) examinează sesizările referitoare la nerespectarea Codului privind conduită etică a
auditorului intern și propune conducătorului instituției publice centrale măsurile necesare;
e) analizează și avizează Raportul anual al activității de audit public intern;
f) avizează acordurile de cooperare cu alte instituții publice privind exercitarea activității de
audit public intern.

8
Felicia C. Macarie - Auditul public intern, suport de curs, pag 28.
9
Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, republicata 2011, art.10

9
2.4 Compartimentul de audit public intern
Compartimentul de audit public intern se constituie în subordinea directă a conducerii
entității publice și, prin atribuțiile sale, nu trebuie să fie implicat în elaborarea procedurilor de
control intern și în desfășurarea activităților supuse auditului public intern.
Compartimentul de audit public intern se organizeaza astfel:10
Conducătorul instituției publice sau, în cazul, altor entități publice, organul de
conducere colectivă are obligația instituirii cadrului organizatoric și funcțional necesar
desfășurării activității de audit public intern
• La instituțiile publice mici, care nu sunt subordonate altor entități publice, auditul
public intern se limitează la auditul de regularitate și se efectuează de către compartimentele
de audit public intern ale Ministerului Finanțelor Publice.
• Conducătorul entității publice subordonate, respectiv aflate în coordonarea sau sub
autoritatea altei entități publice stabilește și menține un compartiment funcțional de audit
public intern, cu acordul entității publice superioare iar dacă acest acord nu se da, auditul
entității respective se efectuează de către compartimentul de audit public intern al entității
publice care a decis această.
Entitățile publice locale care cooperează pentru asigurarea activității de audit public intern
utilizează capacitatea de audit a compartimentului care se constituie în cadrul entității
organizatoare sau la nivelul structurii asociative. La entitățile publice locale care nu și-au
constituit compartiment propriu de audit intern sau nu au intrat în cooperare pentru asigurarea
activității de audit intern, această poate fi asigurată de către auditori interni, persoane fizice
atestate, pe bază contractelor de prestări servicii.
La entitățile publice centrale ai căror conducători sunt ordonatori principali de credite și
gestionează un buget de până la 5.000.000 lei și nu au constituit un compartiment de audit
public intern, activitatea de audit este realizată de Ministerul Finanțelor Publice, prin
UCAAPI, pe bază unui protocol de colaborare.
Conducătorul compartimentului de audit public intern este numit/destituit de către
conducătorul entității/structurii asociative, cu avizul UCAAPI; pentru entitățile publice
subordonate, aflate în coordonarea sau sub autoritatea altor entități publice,
numirea/destituirea se face cu avizul entității publice ierarhic superioare. Conducătorul
compartimentului de audit public intern este responsabil pentru organizarea și desfășurarea
activităților de audit.

10 Marcel Ghita – Auditul intern, Editura Economica, pag 94

10
Compartimentul de audit public intern este dimensionat, că număr de auditori, pe bază
volumului de activitate și a mărimii riscurilor asociate, astfel încât să asigure auditarea
activităților cuprinse în sferă auditului public intern.
Compartimentul de audit public intern din cadrul entității organizatoare, respectiv de la
nivelul structurii asociative este dimensionat, că număr de auditori, astfel încât să asigure
realizarea activității de audit public intern la toate entitățile publice locale cuprinse în acordul
de cooperare. Cheltuielile ocazionate de activitatea de audit public intern desfășurată în sistem
de cooperare, reprezentând cheltuieli de personal, cheltuieli privind impozite, contribuții și
alte taxe aferente drepturilor de personal acordate și cele cu deplasările interne sunt
repartizate, în mod corespunzător, pe entitățile semnatare ale acordului, în funcție de numărul
de zile/auditor prestate, celelalte cheltuieli materiale, dacă părțile nu convin altfel, rămân în
sarcină entității organizatoare sau a structurii asociative.
Funcția de auditor intern este incompatibilă cu exercitarea acestei funcții că activitate
profesională orientată spre profit sau recompensa.
Atribuțiile compartimentelor de audit public intern sunt (art. 13 din Legea 672/2002):
-elaborează norme metodologice specifice entității publice în care își desfășoară activitatea,
cu avizul UCAAPI, iar în cazul entităților publice subordonate, respectiv aflate în coordonare
sau sub autoritateaa altei entități publice, cu avizul acesteia;
-elaborează proiectul planului multianual de audit public intern, de regulă pe o perioadă de 3
ani, și, pe bază acestuia, proiectul planului anual de audit public intern;
-efectuează activități de audit public intern pentru a evalua dacă sistemele de management
financiar și de control ale entității publice sunt transparente și sunt conforme cu normele de
legalitate, regularitate, economicitate, eficientă și eficacitate;
-informează UCAAPI despre recomandările neinsusite de către conducătorul entității publice
auditate, precum și despre consecințele acestora;
-raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor și recomandărilor rezultate din
activitățile sale de audit;
-elaborează raportul anual al activității de audit public intern;
-în cazul identificării unor iregularități sau posibile prejudicii, raportează imediat
conducătorului entității publice și structurii de control intern abilitate;
-verifică respectarea normelor, instrucțiunilor, precum și a Codului privind conduită etică în
cadrul compartimentelor de audit intern din entitățile publice subordonate sau sub autoritate,
și poate iniția măsurile corective necesare, în cooperare cu conducătorul entității publice în
cauza.

11
 Compartimentul de audit public intern auditează cel puţin o dată la 3 ani, fără a se limita la
acestea, următoarele:11
a) activităţile financiare sau cu implicaţii financiare desfăşurate de entitatea publică din
momentul constituirii angajamentelor până la utilizarea fondurilor de către beneficiarii finali,
inclusiv a fondurilor provenite din finanţare externă;
b) plăţile asumate prin angajamente bugetare şi legale, inclusiv din fondurile comunitare;
c) administrarea patrimoniului, precum şi vânzarea, gajarea, concesionarea sau închirierea de
bunuri din domeniul privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale;
d) concesionarea sau închirierea de bunuri din domeniul public al statului sau al unităţilor
administrativ-teritoriale;
e) constituirea veniturilor publice, respectiv modul de autorizare şi stabilire a titlurilor de
creanţă, precum şi a facilităţilor acordate la încasarea acestora;
f) alocarea creditelor bugetare;
g) sistemul contabil şi fiabilitatea acestuia;
h) sistemul de luare a deciziilor;
i) sistemele de conducere şi control, precum şi riscurile asociate unor astfel de sisteme;
j) sistemele informatice.
Auditul intern la entitatile publice se efectueaza de catre compartimentul de audit public
inern, care evaluează daca sistemele de managment si de control sunt transparante si
conforme cu normele de legalitate, regularitate, economicitate, eficienţă si eficacitate.

11H.G Nr. 1086 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea activităţii de audit public
intern

12
 Cap 3. Codul deontologic al auditoului intern

Codul de etică enunță principiile și modul în care auditorul intern trebuie să le respecte,
pentru că în realizarea misiunilor de audit intern să nu se îndepărteze de prevederile
Standardelor.
Codul privind conduită etică a auditorului intern reprezintă un ansamblu de principii și
reguli de conduită care trebuie să guverneze activitatea auditorilor interni. Scopul Codului
privind conduită etică a auditorului intern este crearea cadrului etic necesar desfășurării
profesiei de auditor intern, astfel încât acesta să își îndeplinească cu profesionalism, loialitate,
corectitudine și în mod conștiincios îndatoririle de serviciu și să se abțină de la orice faptă
care ar putea să aducă prejudicii instituției sau autorității publice în care își desfășoară
activitate.12
Codul privind conduita etică a auditorului intern este structurat în două componente
esenţiale:
a) principiile fundamentale pentru profesia şi practica de audit public intern;
b) regulile de conduită care impun normele de comportament pentru auditorii interni.
Codul deontologic enunta patru principii fundamentale, si anume:
 Integritatea
 Obiectivitatea
 Confidenţialitatea
 Competenţă

Integritatea

Integritatea auditorilor interni stă la bază încrederii în această categorie profesională,

creând astfel premisele respectului pentru raționamentul profesional al membrilor acesteia.
Conform acestui principiu, auditorul intern trebuie să fie corect, onest și incoruptibil,
integritatea fiind suportul încrederii și credibilității acordate raționamentului auditorului intern
Integritatea implică corectitudine în desfășurarea misiunii de audit intern, onestitate în
realizarea acțiunilor specifice și sinceritate în dialogurile purtate cu cei auditați. Relațiile cu
colegii și relațiile externe trebuie să se bazeze pe aceleași valori.13

12
O.M.F.P. nr 252 din 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern
13
Marcel Ghita ,, Auditul intern” Editura Economica, pag 106

13
 Pentru a realiza activitatea de audit intern, în consens cu valorile de corectitudine,
onestitate și sinceritate, trebuie dezvoltată o cultură organizaționala care să asigure încrederea
personalului în toate activitățile desfășurate de echipă de audit intern iar această trebuie să își
îndeplinească misiunea de audit în mod profesional.
Integritatea în abordarea practică presupune să avem încredere în oameni. Ei trebuie să
simtă că auditorul intern tratează toate problemele în mod egal, pentru toți angajații la fel, fără
nici un fel de discriminare sau prejudecată legate de gen, funcție, vârstă sau vechime în
organizație. În aceste condiții, sfaturile și recomandările auditorilor interni vor fi acceptate și
urmate deoarece acestea nu sunt viciate de aplicarea unor valori duble în realizarea misiunilor
de audit.
Membrii echipei de audit intern trebuie să demonstreze integritate în muncă lor ceea ce
înseamnă că dacă au greșit trebuie să-și asume greșeală atât față de colegii de echipă cât și
față de personalul organizației. Această atitudine determină creșterea respectului față de
funcția de audit și poate genera creșterea performanței organizaționale.

Obiectivitatea

În practică, se impune că auditorii interni să facă dovadă obiectivității și imparțialității lor

în întreagă activitate și, în mod deosebit, în etapă de redactare a rapoartelor, de formulare cu
corectitudine și onestitate a constatărilor și a recomandărilor reiesite din evaluarea entității
auditate. Obiectivitatea lor trebuie să se bazeze exclusiv pe dovezile de audit obținute în
conformitate cu metodologia specifică.
Obiectivitatea reprezintă o atitudine mentală imparţială, care permite auditorilor interni să
execute misiuni astfel încât să privească cu încredere rezultatul muncii lor şi să nu facă niciun
compromis cu privire la calitate. Obiectivitatea presupune ca auditorii interni să nu se lase
influenţaţi de alte persoane în ceea ce priveşte raţionamentul lor profesional asupra aspectelor
de audit. Ameninţările la adresa obiectivităţii trebuie gestionate la nivelul fiecărui auditor
intern, misiuni, funcţii şi organizaţii.14
Auditorii interni trebuie să manifeste cel mai înalt nivel de obiectivitate profesională în
colectarea, evaluarea și comunicarea informațiilor cu privire la activitatea sau procesul aflate
în curs de examinare. Auditorii interni evaluează în mod echilibrat toate circumstanțele
relevante, fără a fi în mod neîntemeiat influențați de propriile interese sau de alte persoane.

14
Norma de audit intern 1120- Standarde Internationale pentr Practica Profesionala a Auditului intern

14
Obiectivitatea este o stare de spirit, o atitudine ce permite să privim informațiile și să le
examinăm cu imparțialitate, fără a fi influențați de părerile personale, interesele personale sau
aprecierile altora. Auditorii interni trebuie să vadă lucrurile așa cum sunt ele, independente de
fapte colaterale, și să-și formeze propria părere.
Obiectivitatea profesională pe parcursul desfășurării misiunii face că auditorii să fie
credibili atunci când își prezintă colegilor sau managementului constatările și recomandările.
Auditorii interni au obligația de a se abține de la auditarea unor procese sau activități în care
au un interes personal și care, astfel, le poate afecta obiectivitatea.
În activitatea lor auditorii interni trebuie să manifeste obiectivitate şi imparţialitate în
redactarea rapoartelor, care trebuie să fie precise şi obiective. Concluziile şi opiniile formulate
în rapoarte trebuie să se bazeze exclusiv pe documentele obţinute şi analizate conform
standardelor de audit. Auditorii interni trebuie să folosească toate informaţiile utile primite de
la entitatea auditată şi din alte surse. De aceste informaţii trebuie să se ţină seama în opiniile
exprimate de auditorii interni în mod imparţial. 15
Auditorii interni trebuie, de asemenea, să analizeze punctele de vedere exprimate de
entitatea auditată şi, în funcţie de pertinenţa acestora, să formuleze opiniile şi recomandările
proprii. Auditorii interni trebuie să facă o evaluare echilibrată a tuturor circumstanţelor
relevante şi să nu fie influenţaţi de propriile interese sau de interesele altora în formarea
propriei opinii.

Confidenţialitatea

Auditorii interni trebuie sa respecte valoarea si dreptul de proprietate asupra informatiilor

pe care le primesc si sa nu furnizeaze informatii fara aprobarea corespunzatoare, decât în
cazul în care exista obligatii legale sau profesionale în acest sens.
Membrii echipei de audit primesc in timpul misiunilor pe care le desfasoara informatii
despre activitati si procese dar, nu de putine ori, si despre persoane. Auditorii trebuie sa
pastreze pentru sine informatiile pe care le primesc in cadrul activitatilor desfasurate cu
exceptia cazurilor in care exista o cerinta profesionala sau legala pentru comunicarea
informatiilor detinute. În cazuri excepţionale auditorii interni pot furniza aceste informaţii
numai în condiţiile expres prevăzute de normele legale în vigoare.
De asemenea, este obligatoriu ca informatiile confidentiale obtinute in cursul desfasurarii
misiunilor de audit sa nu fie folosite in interes personal de catre auditori.

15
O.M.F.P. nr 252 din 2004 pentru aprobarea Codului privind conduita etica a auditorului intern

15
 Limitele confidentialitatii sunt stabilite de experienta practica sau daca sunt cazuri
complexe in care auditorul nu poate decide singur atunci trebuie sa apeleze la sprijinul sefului
structurii de audit intern.
Confidentialitatea presupune ca auditorii interni sa trateze cu grija securitatea
documentelor colectate si mai ales a celor cu continut negativ care nu trebuie puse la
dispozitia altor persoane decat cele implicate in procesele si activitatile auditate.

Competenta
Auditorii interni trebuie să dețină cunostiintele, priceperea și celalalte competențe
necesare exercitării responsabilității individuale. Auditul intern trebuie să dețină sau să
dobândească în mod colectiv cunoștințele, priceperea și celelalalte competențe necesare
exercitatii responsabilităților sale.16
Un auditor intern trebuie sa se comporte profesional si sa aplice standardele, in litera si
sensul lor, in cadrul misiunilor desfasurate. De asemenea, membrii echipei de audit trebuie sa
aplice cunostintele, experienta si priceperea dobandita in comun, pentru a se achita de
indatoririle ce le revin. Auditorii interni trebuie sa cunoasca standardele si normele
profesionale si sa nu accepte misiuni pentru care nu au competenta necesara.
Auditorii interni trebuie să fie experți în audit intern, în evaluarea riscurilor, în managment
și control dar mai ales în comunicare și să exploateze corect și eficient informațiile pe care le
primesc. Auditorii interni trebuie în mod obligatoriu să aibă cunoștințe de bază privind
contabilitatea și sistemul de tehnologie a informației și să știe lucrurile pe care trebuie să le
știe și să poată aplică ceea ce știu. Cunoștințele nu înseamnă numai teorie dar și practică.
Auditorul intern în sectorul public are obligația perfectionării cunoștințelor profesionale.
Având în vedere complexitatea proceselor de management din majoritatea entitătilor publice,
auditorii interni trebuie încurajați să-și imbunătătească performanțele prin pregătirea
profesională. În acest sens, entitatea, prin șeful compartimentului de audit intern, asigură
condițiile necesare pregătirii profesionale, perioadă destinată acestui scop fiind de minim 15
zile pe an.
Persoanele care doresc să fie auditori interni în sectorul public şi să-şi desfăşoare
activitatea în entităţi publice, trebuie să deţină cunoştinţele, abilităţile şi valorile necesare
pentru a performa în domeniu.

16 Dascalau Elena,Nicolae Florina – Auditul intern in institutiile publice, Editura Economica, pag.80

16
 Auditorul intern în sectorul public trebuie să aibă studii superioare absolvite cu o diplomă
recunoscută de autoritatea competentă în domeniu. Auditorii interni trebuie sa aplice
cunostintele, abilitatile si experienta necesare în furnizarea serviciilor de audit intern
Condiţia obligatorie pentru ca o persoană să desfăşoare activităţi specifice de audit intern în
sectorul public este absolvirea unui program de învăţământ superior, cu diplomă de licenţă.
Până în anul 2015, auditorul intern în sectorul public are responsabilitatea de a obţine
Certificatul de atestare pentru funcţia de auditor intern, iar începând de la acea dată nu va mai
putea participa la concursul pentru ocuparea funcţiei publice de auditor intern în sectorul
public fără acest certificat.

Regulile de conduită care impun normele de comportament pentru auditorii interni

Regulile de conduită sunt norme de comportament pentru auditorii interni şi reprezintă un
ajutor pentru interpretarea principiilor şi aplicarea lor practică, având rolul să îndrume din
punct de vedere etic auditorii interni.
1. Integritatea:
a) exercitarea profesiei cu onestitate, bună-credinţă şi responsabilitate;
b) respectarea legii şi acţionarea în conformitate cu cerinţele profesiei;
c) respectarea şi contribuţia la obiectivele etice legitime ale entităţii;
d) se interzice auditorilor interni să ia parte cu bună ştiinţă la activităţi ilegale şi angajamente
care discreditează profesia de auditor intern sau entitatea publică din care fac parte.
2. Independenţa şi obiectivitatea:
a) se interzice implicarea auditorilor interni în activităţi sau în relaţii care ar putea să fie în
conflict cu interesele entităţii publice şi care ar putea afecta o evaluare obiectivă;
b) se interzice auditorilor interni să asigure unei entităţi auditate alte servicii decât cele de
audit şi consultanţă;
c) se interzice auditorilor interni, în timpul misiunii lor, să primească din partea celui auditat
avantaje de natură materială sau personală care ar putea să afecteze obiectivitatea evaluării
lor;
d) auditorii interni sunt obligaţi să prezinte în rapoartele lor orice documente sau fapte
cunoscute de ei, care în caz contrar ar afecta activitatea structurii auditate.
3. Confidenţialitatea: se interzice folosirea de către auditorii interni a informaţiilor obţinute în
cursul activităţii lor în scop personal sau într-o manieră care poate fi contrară legii ori în
detrimentul obiectivelor legitime şi etice ale entităţii auditate.
4. Competenţa:

17
a) auditorii interni trebuie să se comporte într-o manieră profesională în toate activităţile pe
care le desfăşoară, să aplice standarde şi norme profesionale şi să manifeste imparţialitate în
îndeplinirea atribuţiilor de serviciu;
b) auditorii interni trebuie să se angajeze numai în acele misiuni pentru care au cunoştinţele,
aptitudinile şi experienţa necesare;
c) auditorii interni trebuie să utilizeze metode şi practici de cea mai bună calitate în activităţile
pe care le realizează; în desfăşurarea auditului şi în elaborarea rapoartelor auditorii interni au
datoria de a adera la postulatele de bază şi la standardele de audit general acceptate;
d) auditorii interni trebuie să îşi îmbunătăţească în mod continuu cunoştinţele, eficienţa şi
calitatea activităţii lor; şeful compartimentului de audit public intern, respectiv conducătorul
entităţii publice, trebuie să asigure condiţiile necesare pregătirii profesionale a auditorilor
interni, perioada alocată în acest scop fiind de minimum 15 zile lucrătoare pe an;
e) auditorii interni trebuie să aibă un nivel corespunzător de studii de specialitate, pregătire şi
experienţă profesionale elocvente;
f) auditorii interni trebuie să cunoască legislaţia de specialitate şi să se preocupe în mod
continuu de creşterea nivelului de pregătire, conform standardelor internaţionale;
g) se interzice auditorilor interni să îşi depăşească atribuţiile de serviciu.

18
BIBLIOGRAFIE

1.Marcel Ghita – Auditul Intern, Editura Economica,Bucuresti, 2004

2.Elena Dascalu, Nicolae Florin – Auditul intern in institutiile publice, Editura
Economica,Bucuresti, 2006
3. Ion Gheorghe Tara - Auditul financiar, Editura Universitatii din Oradea
4. Felicia C. Macarie - Auditul public intern, suport de curs

*
Legea nr.672/2002 privind auditul public intern, republicata
* OMFP nr.38/2003 pentru aprobarea Normelor generale privind exercitarea actvitatatii de
audit public intern
* H.G. 235 din 4 martie 2003 pentru aprobarea Normelor privind modul de nominalizare a
membrilor Comitetului pentru Audit Public Intern
* H.G Nr. 1086 din 11 decembrie 2013 pentru aprobarea Normelor generale privind
exercitarea activităţii de audit public intern

19