Sunteți pe pagina 1din 4

SECTIUNEA 1: CAUZE CARE AU DETERMINAT APARITIA CONSTITUTIILOR

In istoria lumii, incepand cu secolul al XVIII-lea s-a impus alaturi de alte mari institutii create in scopul
de a exprima refacerile structurale, politice si economice sau juridice si constitutia, ca lege
fundamentala a oricarui stat. Ea sta la baza statului, pe care scoala dreptului natural il denumea
„societatea civila”.
La sfarsitul secolului XVIII, in doctrina si practica constitutionala americana Constitutia era definita
astfel: forma de guvernamant izvorata din forta poporului, in care sunt stabilite o serie de principii de
drept fundamentale
Adoptarea constitutiei a devenit astfel un eveniment de importanta capitala , fiind conceputa intr-o
viziune ce excede juridicul, nu numai ca lege fundamentala ci de fapt ca o realitate practica si statala,
ce se identifica ca societatea creata, prin aportul miscarilor sociale care isi creaza astfel intrumentele
de mentinere a puterii
In dreptul roman din timpul imperiului cuvantul constitutie a fost folosit pentru a desemna legile care
emanau de la imparat chiar daca ele nu se refereau la organizarea si functionarea statului. In Evul
mediu acest cuvant desemna rigorile monahale.
In declaratia franceza a drepturilor omului si cetateanului din 1789 se stabilea ca: „Orice in care
garantia drepturilor nu este asigurata, nici separatia puterilor stabilita nu are constitutie”.
In aceasta conceptie, forma de adoptare a normelor constitutionale este mai putin importanta, in
schimb continutul lor trebuie sa corespunda idealurilor filosofiei liberale dominante in perioada
revolutionara care au dus la limitarea sau rasturnarea absolutismului monarhic.
In scopul de a consolida suprematia constitutiei s-a incercat apoi sa se gaseasca un mijloc pentru a
asigura respectarea ei nu numai de organele administratiei publice si de justitie dar si de puterea
legiuitoare. Acest mijloc instituirea unui oragan caruia sa i se recunoasca competenta de a face
inaplicabile legile contrare unui principiu constitutional. Apare si se dezvolta astfel teoria
constitutionalitatii legilor.
In consecinta, teoria constitutionalismului modern are mai multe valente care ar putea fi
sistematizate astfel:
 Existenta unor acte juridice normative adoptate dupa proceduri specifice derogatorii
de la dreptul comun de catre puterea constituanta
 Asigurarea suprematiei juridice a actelor constitutionalein raport cu acelasi sistem de
drept, rolul ei structurant
 Garantarea respectarii si aplicarii constitutiei de catre toate organele statului prin
instituirea controlului constitutionalitatii legilor
 Afirmarea principiului constitutionalismului modern, flexibilitatea separatiei puterilor
in statin acelasi timp cu consacrearea si garantarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale
cetatenilor
 Afirmarea si protejarea juridica prin normele constitutionale a valorilor supreme in
societatea moderna
 Recunoasterea existentei unor raporturi sociale si politice de importanta primordiala
care formeaza obiectul special de reglementari al normelor constitutionale.
Conceptul de constitutie poate avea doua acceptiuni:
 Acceptiune de lege, de act normativ
 Acceptiunea de categorie istorica, deoarece a aparut pe acea treapta de dezvoltare
sociala in care principiile dreptului dreptului feudal nu mai corespundeau

SECTIUNEA A 2-A: TEORII CARE FUNDAMENTEAZA NOTIUNEA DE CONSTITUTIE


Aparitia si dezvoltarea constitutionalismului este determinata de evolutia sistemelor juridice dar si de
existenta unor teorii cu valoare filosofica esentiala care au urmarit sa evidentieze esenta puterii
statale, dar si caracterizarea personalitatii umane prin drepturile si libertatile fundamentale
Astfel in secolul al XVII-lea se impune teoria dreptului natural si teoria contractului social.
Analizate in elementele lor fundamentale, conceptiile dreptului natural pot fi exprimate prin:
 Conditia primara a existentei umane este starea de naturacaracterizata prin faptul ca
in cadrul ei indivizii, in baza unei autoritati superioare constituite, inzeestrata cu puterea de a le
impune comandamente ei traiau in raporturi de interdependenta unii fata de altii
 Oamenii atunci cand se conving de necesitatea convietuirii intr-o comunitate
organizata renunta la libertatea lor si accepta sa se supuna unor autoritati superioare lor. Aceasta
renuntare are loc pe calea unui contract social, rezultat al liberei manifestari de voina a oamenilor.
Aceste idei au influentat dezvoltarea constitutionala moderna.
Un alt grup de teorii filosofice si politologice au la baza teoria pragmatismului social si al
formalismului juridic, care sta la baza fundamentarii si explicarii necesitatii constitutiilor scrise
sistematice ale caror idei noi sunt:
 Adoptarea si modificare constituiilor trebuie sa fie opera unor conventii
 Constitutile sunt investite cu o forta juridica superioara legilor ordinare, care trebuie
sa le fie conforme
 Supunerea constitutiei adoptarii prin referendum
 Proclamare principiului ca orice putere isi are originea in vointa poporului, care
singura o limiteaza
 Reducerea teoriei separatiei puterilor in stat la rangul de principiu politic
O alta problema teoretica care sta la baza constitutionalismului moder este teoria reprezentativitatii.
Astefel, in doctrina constitutionala, Montesquieu este adeptul regimului reprezentativ si considera ca
in statele moderne poporul nu este in masura sa exercite el insusi nici puterea legiuitoare si nici pe
cea executiva
O alta doctrina constitutionala care a stat la baza sistemelor instituite din 1958, cand a fost adoptata
Constitutia Frantei, apartine Generalului Charles de Gaulle. In esenta se preconiza extinderea puterii
executivului si limitarea rolului parlamentului. Pe linia acestor idei fundamentale au fost modificate
urmatoarele dispozitii constitutionale:
 Instituirea unui sef de republica ales pe 7 ani prin vot universal si direct inzestrat cu
atributii mai largi decat ale unui monarh constitutional
 Reducerea atributilor normative ale parlamentului si trnserarea unora dintre ele in
competenta guvernului
Doctrina contemporana este preocupata de fundamentarea teoretica a conceptelor de „stat de dret”
in societatea civila precum si de raporturile dintre puteri si mijloacele de garantare si protectie a
drepturilor si libertatilor fundamentale
SECTIUNEA A 4-A: CONSTITUTII SI CONSTITUTIONALISM
Teoria constitutiei este elaborata incepand cu secolul al XVIII-lea si e legata de adoptarea
constitutiilor scrise. Ideea de constitutionalism presupune suprematia dreptului rezultand din
exercitarea puterii statale numai in cadrul legal conferit de normele juridice in vigoare, impune
afirmarea drepturilor si libertatilor fundamentale ce pot fi opuse statului si in acelasi timp existenta
unor sisteme jurisdictionale de protectie a drepturilor fundamentale. Aceeasi idee presupune si
existenta unui sistem juridic ierarhic, care recunoaste forta juridica suprema a normelor
constitutionale.
Realitate juridica contemporana confera alte sensuri de constitutionalizare a dreptului, acestea
implica dimensiuni ca:
 Aplicarea directa a normelor si principiilor constitutionale realitatii sociale. Rolul
justitiei constitutionale consta in interpretarea corecta a normelor din constitutie si conformitatea
dreptului cu normele constitutionale
 Transformarea legislatiei in vigoare in raport cu exigentele impuse de normele
constitutionale
In esenta constitutia moderna are urmatoarele elemente:
 Respectarea principiului legalitatii conform caruia toata activitatea statala e
subordonata legii
 Principiul suprematiei constitutiei
 Dimensiunea valorica pentru viata sociala. In acest sens constitutia reprezinta o
retrospectiva ideologica a valorilor sociale si o perspectiva politica a programelor dorite de a fi
realizate
 Constitutia ca opera a guvernantilor. Titularul suveranitatii este poporul care in mod
liber determina modul de exercitare al autoritatii si implicit a puterii
 Constitutia in sens dinamic. Normele constitutionale sunt susceptibile diverselor
interpretari
 Constitutia in sens social. Orice constitutie cuprinde valori importante ale unor
societati organizate statal
Orice constitutie are cadru social-juridic, iar pentru definirea acestuia este necesar sa se inteleaga
conditiile care au determinat aparitia dar si evolutia acestuia precum si valoarea normativa a
reglemetarilor constitutionale. Initial conceptul de constitutie se limiteaza la valorile juridice de
limitare a puterii statului si de a garanta drepturile si libertatile fundamentale. Ulterior el presupune
existenta unui act normativ cu o forta juridica superioara adoptata printr-o procedura derogatorie de
la dreptul comun si cu o stabilitate juridica mai mare.