Sunteți pe pagina 1din 9

Strategii didactice

Organi-zarea

învăţământMijloace de
Tipul învăţării

Metode, procedee
învăţă-rii
Eveni-
mente- Ob.
Conţinut Evaluare
le op. Intersubiectivitatea
lecţiei
C G I
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
C: recitarea unui scurt fragment dintr-un text în Se recită un fragment din poezioara “Oare se poate?” , de
versuri Otilia Cazimir.
- Hei, săriţi, că arde apa!
- Nu-i nimic, o tai cu sapa…

lectura activă, conversaţia, problematizarea


Fuge barca pe câmpie,
Printre crengi de iasomie.
Stă la cârmă lupul sur:
CAPTAREA ATENŢIEI

- Toarnă-mi, vulpe, apă-n ciur!


Zice vulpea, înţeleaptă:
- Fă la stânga-n mâna dreaptă,

cognitivă
Şi-apoi mergi o săptămână,

dirijat
observare
C-o să dai peste-o fântână.
sistematică
Plânge lupul în ogradă,
L-a muşcat un miel de coadă!
Elevii observă că cele redate în poezie sunt imposibile. Ei
sunt solicitaţi să dea exemple de alte lucruri de acelaşi gen.
Are loc o scurtă conversaţie:
- Unde, totuşi, se poate întâmpla orice?
- Daţi exemple de lucruri care se pot întâmpla în poveşti!

Se notează pe poster: este o lume unde totul este posibil.


OBIECTIVELOR OPERAŢIONALE
ANUNŢAREA SUBIECTULUI ŞI A

C: enunţarea subiectului lecţiei Se anunţă subiectul lecţiei. Copiii sunt solicitaţi să

lectura activă, exerciţiul conversaţia, problemati-zarea


receptiv - reproductivă
precizeze de ce cred ei că este necesar să se studieze un
C: enumerarea obiectivelor operaţionale asemena subiect.

dirijat
observare
C: stabilirea motivaţiei învăţării sistematică

C1: identificarea titlurilor unor poveşti cunoscute Elevii sunt solicitaţi să identifice titlurile unor povesti cu
cu ajutorul unor ghicitori ajutorul ghicitorilor pe care le vor citi de pe câteva jetoane
DIRIJAREA

operatorie
INVATARII

 Mmm! Ce bune-s dulciurile!/ Aş mânca cu puse în plicuri.

dirijat
observare
O1 tonele!/ Tot aşa spun şi doi fraţi/ În pădure-
sistematică
abandonaţi./ Îi găseşte-o vrăjitoare./ Vrea
să-i pună la frigare,/ Dar fetiţa, curajoasă,/
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
Fratele-n cuptor nu-şi lasă/ Şi pe baba
vrăjitoare,/ Ea o pune la frigare.
(Hansel şi Gretel)
 Ursitoarea i-a dorit să moară/ Într-un fus,
când s-o-nţepa-ntr-o doară/ Alta a-ndulcit
puţin blestemul/ Şi i-a dat un somn de sute
de-ani, ca lemnul./ Prinţul o sărută, de vrajă
o scapă,/ Lumea, fericită, din viaţă s-adapă.
(Frumoasa adormită)
 Un împărat fudul, nevoie mare,/ Se plângea
mereu că haine n-are./ Se găsesc doi

conversaţia, jocul didactic (Recunoaşte personajul!)


O1 slujitori glumeţi/ Ce-i înşeală pe cei
nătăfleţi./ Să-l înşele reuşesc, vezi bine,/
Împăratul se face de ruşine.
(Hainele cele noi ale împăratului)
 Vai, conduru-i tare mic!/ Dar de strâns,

jetoane puse în plicuri


deloc n-o strânge./ L-a pierdut pe când la
bal/ Încerca pe prinţ s-alunge.

operatorie
(Cenuşăreasa)

dirijat
observare
 Un împărat avea comori: 11 feciori ş-o fată./ sistematică
Când soaţa-i moare, el aduce o alta, care e
nedreaptă./ Copiii, toţi vrăjiţi, pornesc în
zbor spre alte zări senine/ Dar sora lor, cu
legământ, din nou în oameni îi transformă.
(Lebedele)
 De acas' a fost gonită/ Şi-n pădure părăsită/
La pitici găsi ea casă/ Şi-a rămas cea mai
frumoasă./ Cine credeţi că ar fi/ Mândra
fată, dragi copii?
(Albă- ca- Zăpada)
C2: reproducerea din memorie a conţinutului
O2 basmelor prin povestire
Se povestesc pe scurt basmele.
C3: identificarea formulelor caracteristice
Se lecturează doar începutul basmului “Tinereţe…”
basmelor
(eventual şi alte începuturi ale basmelor studiate). Elevii
vor observa o nouă caracteristică a basmelor.
Se notează pe poster: au formule caracteristice de
început, (mediane) şi de sfârşit.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
C4: lecturarea unor date biografice despre Petre Se lecturează câteva informaţii succinte despre Petre
Ispirescu Ispirescu.
În faţa elevilor se înşiră câteva jetoane pe care sunt scrise
C5: asocierea numelor unor personaje cu nume de personaje aparţinând unor basme cunoscute. Elevii
basmele din care ele fac parte extrag câte un jeton, punându-l pe tăbliţa pe care este
basmul corespunzător.
- Ce ştim că a făcut în această poveste mama vitregă a
Albei ca Zăpada? Ce fel de fapte sunt acestea?
- Ce ştim că a făcut în această poveste ursitoarea venită
la naşterea prinţesei adormite?
- Ce ştim că a făcut în această poveste mama vitregă a
Elizei?

conversaţia, exerciţiul, observaţia, jocul didactic


- Cum numim aceste personaje, care fac doar fapte rele?
- Daţi exemple şi de alte personaje negative din poveşti
cunoscute!

portretul lui P. Ispirescu, jetoane


- Ce ştim că a făcut în această poveste Eliza? Ce fel de
fapte sunt acestea?
- Ce ştim că a făcut în această poveste Cenuşăreasa?
- Ce ştim că a făcut în această poveste Albă- ca-

operatorie
dirijat
O3 Zăpada? observare
O4 - Cum numim aceste personaje, care fac dosr fapte bune? sistematică
- În poveştile populare, se întâmplă ca vreun personaj
negativ să facă fapte bune?
- Vă reamintesc basmul “Tinereţe…” . Făt- Frumos
pleacă să vâneze un iepure tocmai în Valea Plângerii.
Cum se numeşte ce a făcut el, dacă ştia că nu are voie?
Ce fel de faptă este aceasta? Ce fel de basm este acesta,
dacă personajele nu sunt doar pozitive sau negative?
C6: formularea unei concluzii cu privire la Se notează pe poster: personajele sunt doar pozitive sau
caracterul personajelor din basme, care sunt ori negative.
albe, ori negre Se prezintă jocul “Pătratul magic.” Elevii sunt solicitaţi să
descopere numerele care lipsesc, sesizând de ce pătratul se
C7: jocul “Pătratul magic” numeşte magic. (Completaţi pătratele goale cu numere de la
6 la 14 astfel încât sumele pe linii, coloane şi diagonale să
C8: sesizarea prezenţei numerelor magice în fie 30.)
basme - În poveştile cunoscute, apar numere magice? Daţi
exemple!
Se notează pe poster: se repetă anumite numere magice.
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10
C9: sublinierea rolului ajutoarelor magice din - Dar ce rol au în poveste piticii? Dar păsările din
basme pentru succesul eroului povestea “Cenuşăreasa”?
Se notează pe poster: eroul are ajutoare fermecate.
observare
C10: extragerea temei principale a basmului: sistematică
- Cum este sfârşitul basmului? Daţi exemple!
binele învinge răul
Se notează pe poster: au întotdeauna un final fericit.
RETENŢIEI SI A

C3, C6, C8, C9, C10 Elevii sunt solicitaţi să lectureze trăsăturile caracteristice
TRANSFERULUI ASIGURAREA

 este o lume unde totul este posibil ale basmului, aşa cum au fost notate pe poster.
 personajele sunt pozitive sau negative

receptiv-reproductivă
 eroul are ajutoare fermecate
 se repetă anumite numere magice

conversaţia
 au formule caracteristice de început,

poster
dirijat
observare
O4
mediane şi de sfârşit sistematică
 au întotdeauna un final fericit.

povestireaconversaţia,
C11: povestirea basmului cult “Tinereţe fără Elevii povestesc pe scurt basmul “Tinereţe…” subliniindu-
bătrâneţe…” se câteva idei:
ASIGURAREA
FEED-BACK

 originalitatea eroului principal

operatorie
dirijat
C12: comparaţie între caracteristicile basmului  tema basmului: depăşirea propriei condiţii observare
O4
tradiţional şi ale celui cult  motive sistematică
Se face o comparaţie între însuşirile descoperite ale
basmelor tradiţionale şi cele ale unui basm cult.
S: rescrie basmul, respectând cerinţele formulate, dar având erori de paginaţie,B: rescrie basmul, respectând cerinţeleFB: rescrie basmul, respectând cerinţele
C13: rescrierea unei poveşti în care să se Se organizează jocul “Poveşti pe dos”.

greşeli de punctuaţie sau ortografie, cu


formulate, într-un mod creativ, fără
răstoarne tema sau să se schimbe caracterul

o paginaţie corectă
personajelor

formulate, cu 1 – 2 erori
PERFORMANŢEI
OBŢINEREA

jocul didactic
independent

creatoare
O5

ortografie şi punctuaţie
C14. completarea unui chestionar Se distribuie chestionare.

receptiv -reproductivă
1. Unde crezi că pot avea loc “lucruri imposibile” ?
TEMA PENTRU

2. Ce lucruri de felul acesta (neobişnuite, care par

explicaţia
imposibile) ai vrea să ţi se întâmple chiar ţie?
ACASĂ

dirijat
3. Eroul căreia dintre poveşti ai vrea să fii? observare
4. Ce ai face dacă ai avea puterile unui erou de basm? sistematică
5. Îţi place mai mult basmul tradiţional sau cel cult? De
ce?
6. Ce poveste nu ţi-a plăcut deloc? De ce?
7. Ce te-at fi interesat să afli despre basme?
Proiect didactic
UNITATEA ŞCOLARĂ: Şcoala Gimnazială Hurezani

ÎNVĂȚĂTOR:

DATA:

CLASA: a II-a

DISCIPLINA: Comunicare în limba română-Lectură

SUBIECTUL LECŢIEI:Basmul- recapitulare

FORMA DE REALIZARE: Activitate integrată

OBIECTIV FUNDAMENTAL: Dezvoltarea interesului şi a dragostei pentru lectură


prin descoperirea mesajelor , sensurilor şi valorilor artistice ale unor creaţii
reprezentative pentru literatura populară ;
TIPUL LECȚIEI: Mixtă

DISCIPLINE IMPLICATE ÎN LECȚIE:

Comunicare în limba română

Matematică și explorarea mediului

Dezvoltare personală

Arte vizuale și abilități practice

Muzică şi mişcare

Competențe generale:

Receptarea de mesaje orale în contexte de comunicare cunoscute

Exprimarea de mesaje orale în diverse situații de comunicare

Receptarea unei varietăți de mesaje scrise, în contexte de comunicare cunoscute

Redactarea de mesaje în diverse situații de comunicare


Competenţe specifice:

Comunicare în limba română

1.1. Identificarea semnificației unui mesaj oral din texte accesibile variate
1.2. Identificarea unor informaţii variate dintr-un mesaj rostit cu claritate
2.1. Formularea unor enunţuri proprii în situaţii concrete de comunicare
3.1.Citirea unor mesaje scrise, întâlnite în mediul cunoscut
3.2. Identificarea mesajului unui text în care se relatează întâmplări, fenomene din
universul cunoscut
4.1. Scrierea unor mesaje, în diverse contexte de comunicare

Activităţi integrate:

Matematică şi explorarea mediului

1.6. Utilizarea unor denumiri și simboluri matematice în rezolvarea și/sau compunerea


de probleme
2.2. Evidențierea unor caracteristici simple specifice formelor geometrice plane și
corpurilor geometrice identificate în diferite contexte

Dezvoltare personală

2.1. Exprimarea emoțiilor de bază în situații variate

Arte vizuale

2.3. Realizarea de produse utile şi/sau estetice combinând materiale uşor de prelucrat
şi tehnici accesibile
2.6. Participarea la activităţi integrate adaptate nivelului de vârstă, în care se asociază
elemente de exprimare vizuală, muzicală, verbală, kinestezică

Obiective operaţionale:

O1: să identifice basme studiate după o prezentare sumară, prin ghicitori;


O2: să povestească pe scurt basmele studiate;
O3: să enumere numele unor personaje de basm;
O4: să enumere caracteristicile basmului;
O5: să rescrie o poveste prin răsturnarea temei sau prin schimbarea caracterului personajelor;
O6: să citească corect, conștient,fluent și expresiv textul;
O7: să formuleze răspunsuri orale la întrebări;
O8: să identifice personajele întâlnite în text şi să identifice trăsăturile cu care sunt înzestrate acestea.

Strategia didactică:
a) Metode: explicaţia, conversaţia, problematizarea, exercițiul, observația, jocul

didactic, lectura explicativă, învățarea prin descoperire,munca în grup;


b) Mijloace: imagini,fişe de evaluare, caietele elevilor;
c) Forme de organizare: frontală, pe grupe, individuală;

Bibliografie:

 Suport de curs – Organizarea interdisciplinară a ofertelor de învăţare pentru

formarea competenţelor cheie la şcolarii mici. Program de


formare de tip „blended learning” pentru cadrele didactice din învăţământul

primar, 2012;
Programa disciplinelor CLR, MEM, MM, DP;
Evaluare: -observarea sistematică, aprecieri verbale, autoevaluare