Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PROIECT
la
SISTEME DE ASISTARE A DECIZIILOR IN ORGANIZAREA
FABRICATIEI
- 2018 –
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
2
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
Contents
INTRODUCERE ................................................................................................................................... 4
DECIZIILE MULTICRITERIALE .................................................................................................... 5
CLASIFICAREA METODELOR SI TEHNICILOR DECIZIONALE .......................................... 6
METODA ONICESCU ......................................................................................................................... 7
EXEMPLU IMPLEMENTARE METODA ONICESCU.................................................................. 8
CONCLUZII ........................................................................................................................................ 14
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................. 14
3
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
INTRODUCERE
Octav Onicescu este unul dintre cei mai străluciţi matematicieni din toate timpurile, cu
o contribuţie importantă în mai toate ramurile matematicii, atât teoretice cât şi aplicate. Pentru
şcoala românească de matematică a fost un deschizător de drumuri în multe direcţii, având
numeroase contribuţii în teoria probabilităţilor, statistică matematică, mecanică, geometrie
diferenţială, analiză matematică şi algebră.
Totodată, a reorganizat Institutul de Educaţie Fizică din Dealul Spirei, unde a fost
director. La propunerea sa, s-a reeditat revista “Natura”, la care a lucrat împreună cu Gheorghe
Ţiţeica şi Gh. Longinescu, şi s-a preocupat de publicarea într-o colectie ştiinţifică a operelor
celor mai de seamă oameni de ştiinţă din România la editura “Cultura Naţională”. Pe plan
internaţional era recunoscut ca un specialist în multe domenii, în special în calculul
probabilităţilor, motiv pentru care a fost invitat sa ţină comunicări ştiinţifice la foarte multe
conferinţe şi congrese internaţionale. Pentru valoarea operei sale, a fost şi este în continuare
citat în foarte multe lucrări de matematică pe plan naţional şi internaţional.
liniare. Teoria funcţiilor de o variabilă complexă îi datorează noţiunea de “funcţie olotopă”, iar
în domeniul algebrei a scris în 1948 primul manual de algebră modernă în limba română, în
colaborare cu Gh. Galbură.
DECIZIILE MULTICRITERIALE
A lua o decizie este o problema intalnita de fiecare individ in activitatile sale cotidiene.
Deseori,acest lucru implica o evaluare ce presupune a lucra cu o cantitate considerabila de
informatii ceea ce nu este deloc simplu.Totodata,trebuie tinut cont de o gama larga de criterii
ce vizeaza aspecte diferite,ceea ce conduce la rezolvarea unor situatii conflictuale.Desi se
considera ca a detine cat mai multa informatie clarifica problemele,manevrarea acesteia este
mai complicata, deoarece creste numarul de criterii conflictuale.De aceea,a lua o decizie intr-o
situatie complexa nu presupune gasirea unei solutii optime,ci,mai degraba,a unui compromis
optim.Totodata,aceasta are drept rezultat ierarhizarea optiunilor,eliminarea unor optiuni
inacceptabile,selectarea unui numar limitat de optiuni pentru o detaliere ulterioara.
O astfel de analiza este supusa unei subiectivitati ridicate si ,de aceea,pentru o acuratete cat
mai buna,se recurge la matematizarea acesteia.Totusi,exista anumite criterii
nemasurabile,pentru a caror integrare in procesul matematic,se aplica un sistem neconventional
de masurare.
Exista mai multe abordari in cadrul MCDA,ce difera prin modul de gestionare a
informatiei.Ele pot fi clasificate in 3 categorii in functie de componentele majore ale analizei
deciziei multicriteriale:
• Un atribut este o cantitate masurabila a carei valoare reflecta modul in care un anumit
obiectiv este indeplinit.
• Un obiectiv este o afirmatie legata de starea generala a sistemului considerat,indicand
directia de perfectionare a unuia sau a mai multor atribute.Obiectivele sunt legate de sau
deriva dintr-un set de atribute.
• Un criteriu este un termen general care include ambele concepte de atribute si obiective.
5
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
Reperarea problemei rezulta in urma analizei decidentului care observa discrepanta dintre
telurile sale si realitate.Aceasta etapa se regaseste doar la nivel conceptual,decidentul analizand
datele preliminarii ale problemei.
6
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
METODA ONICESCU
Metoda a fost concepută în două variante. În prima variantă criteriile de alegere a
variantei optime sunt echiimportante, iar în varianta a doua coeficienţii de importanţă atribuiţi
criteriilor sunt diferenţiaţi.
Pentru varianta 1:
a. Scrierea unei noi matrici “C” în care se indică de câte ori o variantă “i” ocupă locul
“j”. Această matrice are următoarea formă:
7
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
unde: αij= reprezintă de câte ori varianta “i” ocupă locul “j”. Ierarhizarea variantelor se face
după o funcţie de agregare, de forma:
unde: k=1 pentru cel mai important criteriu şi pe măsură ce descreşte importanţa criteriului
creşte valoarea lui “k”;
c. Ierarhizarea variantelor se face după o funcţie de agregare de forma:
f : V R , definită prin:
unde: pj= este coeficientul de importanţă al criteriului “j”; loc (Vj, Cj) = locul variantei
“i” după criteriul “j”.
d. Ierarhia variantelor este dată de valorile descrescătoare ale funcţiei.
Sa se decida care este cel mai bun motor de la MERCEDES S Class in functie de
urmatoarele criterii:
- Emisii de CO2, în g/km
- Consum mixt, în l/100 km
- Capacitatea în cmc
- Putere maximă în CP.
8
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
C1 C2 C3 C4
Emisii de Consum mixt, Capacitatea Putere
Matricea A CO2, în g/km în l/100 km în cmc maximă în CP
V1 MERCEDES S 450L Limuzina 150 6,6 2,999 389
V2 MERCEDES S 500L Limuzina 150 6,6 2,999 457
V3 MERCEDES S 560L Limuzina 181 7,9 3,982 469
V4 MERCEDES S 600L Limuzina 270 11,6 5,981 530
V5 MERCEDES AMG S 65L Limuzina 279 11,9 5,981 630
V6 MERCEDES S 350d L Limuzina 134 5,1 2,925 286
V7 MERCEDES S 400d L Limuzina 135 5,2 2,925 340
Pentru a crea matricea B in Excel a trebuit create alte 4 matrici pentru fiecare criteriu in
parte si sortat descrescator (fiecare matrice are in componența sa 3 coloane de
Variante(V),Nume Motor și valorile Criteriului).
9
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
Matricea B
Locul C1 C2 C3 C4
1 V6 V6 V5 V5
2 V7 V7 V4 V4
3 V1 V1 V3 V3
4 V2 V2 V2 V2
5 V3 V3 V1 V1
6 V4 V4 V7 V7
7 V5 V5 V6 V6
10
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
V1 locul 1 COUNTIF(I3:L3,"V1")
V1 locul 2 COUNTIF(I4:L4,"V1")
V1 locul 3 COUNTIF(I5:L5,"V1")
V1 locul 4 COUNTIF(I6:L6,"V1")
V1 locul 5 COUNTIF(I7:L7,"V1")
V1 locul 6 COUNTIF(I8:L8,"V1")
V1 locul 7 COUNTIF(I9:L9,"V1")
Matricea C
V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7
1 0 0 0 0 2 2 0
2 0 0 0 2 0 0 2
3 2 0 2 0 0 0 0
4 0 4 0 0 0 0 0
5 2 0 2 0 0 0 0
6 0 0 0 2 0 0 2
7 0 0 0 0 2 2 0
Pentru a putea calcula functia de agregare am creat tabelul cu valori ale lui ½ de la
puterea 1 pana la puterea 7 cu formula Excel : 1/(POWER(2,1))........ 1/(POWER(2,7))
p1 0,50
p2 0,25
p3 0,125
p4 0,0625
p5 0,03125
p6 0,015625
p7 0,007813
11
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
f(V1)=SUM(I14*P2,I15*P3,I16*P4,I17*P5,I18*P6,I19*P7,I20*P8),
f(V2)=SUM(J14*P2,J15*P3,J16*P4,J17*P5,J18*P6,J19*P7,J20*P8),
f(V3)=SUM(K14*P2,K15*P3,K16*P4,K17*P5,K18*P6,K19*P7,K20*P8),
f(V4)=SUM(L14*P2,L15*P3,L16*P4,L17*P5,L18*P6,L19*P7,L20*P8),
f(V5)=SUM(M14*P2,M15*P3,M16*P4,M17*P5,M18*P6,M19*P7,M20*P8),
f(V6)=SUM(N14*P2,N15*P3,N16*P4,N17*P5,N18*P6,N19*P7,N20*P8),
f(V7)=SUM(O14*P2,O15*P3,O16*P4,O17*P5,O18*P6,O19*P7,O20*P8),
unde I14-I20...O14-O20 reprezinta adresele catre valorile din Matricea C iar P2-P8
adresele catre tabelul cu valori ale lui ½ la puterea 1...7.
Varianta 1
f(V1) 0,3125
f(V2) 0,25
f(V3) 0,3125
f(V4) 0,53125
f(V5) 1,015625
f(V6) 1,015625
f(V7) 0,53125
Varianta 1
f(V6) 1,015625
f(V5) 1,015625
f(V7) 0,53125
f(V4) 0,53125
f(V3) 0,3125
f(V1) 0,3125
f(V2) 0,25
In acest caz sunt doua solutii, prima solutie o reprezinta motorul diesel, MERCEDES S
350d L Limuzina si motorul pe benzina, MERCEDES AMG S 65L Limuzina.
Pasul 6 – Metoda 2 a lui Onicescu
Pentru calcului funcției de agregare in Excel am folosit formula:
f(V1)=SUM(P2*(1/POWER(2;H5));P3*(1/POWER(2;H5));P4*(1/POWER(2;H7));P5*(1/PO
WER(2;H7))),
f(V2)=SUM(P2*(1/POWER(2;H4));P3*(1/POWER(2;H4));P4*(1/POWER(2;H4));P5*(1/PO
WER(2;H4))),
f(V3)=SUM(P2*(1/POWER(2;H7));P3*(1/POWER(2;H7));P4*(1/POWER(2;H5));P5*(1/PO
WER(2;H5))),
12
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
f(V4)=SUM(P2*(1/POWER(2;H4));P3*(1/POWER(2;H4));P4*(1/POWER(2;H8));P5*(1/PO
WER(2;H8))),
f(V5)=SUM(P2*(1/POWER(2;H3));P3*(1/POWER(2;H3));P4*(1/POWER(2;H9));P5*(1/PO
WER(2;H9))),
f(V6)=SUM(P2*(1/POWER(2;H3));P3*(1/POWER(2;H3));P4*(1/POWER(2;H9));P5*(1/PO
WER(2;H9))),
f(V7)=SUM(P2*(1/POWER(2;H4));P3*(1/POWER(2;H4));P4*(1/POWER(2;H8));P5*(1/PO
WER(2;H8))).
unde P2-P5 este adresa valorilor din tabelul ½ la puterea 1….7 , H3…H9 adresa pe ce loc se
afla variant (V) din Matricea B.
Varianta 2
f(V1) 0,099609
f(V2) 0,234375
f(V3) 0,046875
f(V4) 0,19043
f(V5) 0,376465
f(V6) 0,376465
f(V7) 0,19043
Varianta
2
f(V6) 0,376465
f(V5) 0,376465
f(V2) 0,234375
f(V7) 0,19043
f(V4) 0,19043
f(V1) 0,099609
f(V3) 0,046875
In acest caz sunt doua solutii, prima solutie o reprezinta motorul diesel, MERCEDES S
350d L Limuzina si motorul pe benzina, MERCEDES AMG S 65L Limuzina.
13
Sisteme de asistare a deciziilor in organizarea fabricatiei Mihai Adelin Fîlea
CONCLUZII
În comparaţie cu alte metode de raţionalizare a deciziilor multicriteriale, metoda
ONICESCU prezintă avantajul că elimină subiectivismul în aprecierea utilităţii variantelor
decizionale economice. Metoda menţine însă subiectivismul în atribuirea coeficienţilor de
importanţă ai criteriilor decizionale.
BIBLIOGRAFIE
14