Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie

„Nicolae Testemiţanu”

CATEDRA

FARMACOLOGIE ȘI
FARMACOLOGIE CLINICA

Şef catedră: prof. universitar, d.h.ş.m, mc AȘM - Victor

Ghicavîi

Conducător: conferențiar universitar, Lilia Podgurschi

Lucrare instructiv – didactică

(microcuraţia pacienţilor)

A efectuat:
Purice Inna Gr.M1406

Chisinau 2019
I.Date generale
Numele de familie,prenumele –Zaharov Vadim Grigore ;
Vîrsta –20 ani;
Sexul– masculin;
Domiciliu – raionul Cahul;
Data internarii–11.01.2019;
Data externarii-18.01.2019;
Diagnosticul de trimitere–Alte nefrite tubulo-interstitiale cronice;
Diagnosticul de internare–Pielonefrita cronica a unicului rinichi pe dreapta ,
acutizare.

II.Diagnosticul de baza
Diagnosticul clinic : Pielonefrita cronica a unicului rinichi pe stinga , acutizare.
Micronefrolitiaza. Hipertensiune arteriala gr.II secundara. Insuficienta cardiaca
gr.I NYHA.

III.Tabloul clinic si evolutia bolii

Pacientul se considera bolnav din copilarie avind malformatie congenitala a
rinichilor.In 2010 in urma unei lovituri pacientului i-a fost extras rinichiul
sting.De atunci se afla la evidenta medicului de familie.Cu 3 ani in urma a
suferit o criza hipertesiva cu internarea la IM si C pentru diagnostic si tratament.
Pacientul a fost diagnosticat cu hipertensiune arteriala secundara. Primeste la
domiciliu zilnic Domperidon 5 mg cite un comprimat pe zi . Cu o saptamina in
urma pacientul acuza cefalee, acufene, greturi, epistaxis. Este transportat cu
AMU la SR Cahul. Pe data de 11.01.2019 este internat in SC al MS pentru
diagnostic si tratament.

IV.Tratamentul precedent
Pacientul a primit tratament antihipertensiv la domiciliu zilnic Domperidon 5
mg cite un comprimat pe zi. Pina la momentul actual preparatul a fost suportat
bine de pacient cu cuparea simptomelor.

V.Datele examenului clinic

Acuzele pacientului: cefalee, acufene, greturi,slabiciuni,epistaxis,palpitatii
cardiace, dispnee la efort.
Inspecţia generală:
La momentul curaţiei:
Starea generala a bolnavului este satisfacatoare.Constiinta-clara, bolnavul se
orienteaza in timp si spatiu, raspunde la intrebari.
Tipul constituţional normostenic.
Tegumentele: roz-pale.
Tempeatura corpului;36,6 gr.C.
Edemele absente.

Aparatul respirator:
FR-18/min;
Sa O2-98%
Percuție: sunet timpanic pulmonar.
Auscultativ: murmur vezicular pulmonar bilateral..
Aparatul cardiovascular
Zgomotele cardiace ritmice,atenuate.Pulsul:70/min;TA:130/80
mmHg;sPO2:98%;
FCC-80; Zgomotul II sonoritatea marita in focarul aortic.

Aparatul digestiv
Abdomenul ese moale,indolor.
Hernie postoperatorie
Ficatul la nivelul rebordului costal;
Splina la nivelul rebordului costal stang.

Sistemul urinar
Mictiunile prezente,indolore.Tapotamentul bilateral negativ.Rinichiul drept nu
se palpeaza.Modificari ale diurezei nu sunt.

Planul examinarii ulterioare a pacientului:

1.Analiza generala a singelui
2.Analiza generala a urinei
3.Biochimia
4.Proba Zimnitki
5.Proba Niciporenko
6.Proba Reiberg
7.USG al organelor abdominale
8.ECG
9.Consultatia cardiologului
10.Examenul coproparazitologic

Rezultatele examinarilor paraclinice:

1.Hemoleucograma (partiala) 12.01.2019

Norma

Hb(g/l) 149 120-140 g/l

 Eritrocite 4.89 3,7-4.7*10*12/l

Hematocritul 41.70 36-42 %

Leucocite 7.69 4.0-9.0*10*9/l

VSH mm/h 2.00 2-15 mm/h

2.Analiza generala a urinei 12.01.2019

Culoarea Galben deschis

Transparenta Transparent

Densitatea 1012

Reactia acida

Proteina negativ

Leucocite 4-6 in c.v

Ep.plat 1-2

Mucozitati -

3.Biochimia 12.01.2019

Norma

Bilirubina tot(umol/l) 11.20 8,5-20,5

AST (UI/L) 69.18  5-46

ALT (UI/L) 58.28 0-55

LDH(UI/l) 350 240-480

Ureea mmol/l 5.5 2.5-8.3

Creatinina μmol/l 90.7 50,5-110,5

Colesterol mmol/l 5.95 0-5,2

4.Proba Zimnitki 14.01.2019
Fara modificari patologice.

5.Proba Niciporenko 15.01.2019

In urina nu au fost determinate leucocite si eritrocite peste norma.

6.Proba Reiberg 16.01.2019

Filtratia glomerulara scazuta: 76.00 ml/min (norma 80-160 ml/min);
Absorbtia tubulara 99%.

7.USG al organelor abdominale 10.01.2019

Deformarea sistemului pielocecal pe dreapta. Micronefrolitiaza.Nefrectomie pe
stinga.

8.ECG 09.01.2019
Ritm sinusal. 70-74 batai/min.AEC verticala.

9.Consultatia cardiologului
Hipertensiune arteriala secundara.

10.Examenul coproparazitologic 14.01.2019

Negativ la protozoare si oua de helminti.

VI.Analiza tratamentului administrat

Medicatia indicata in foia de indicatii:
1.Lisinopril 10g un comprimat per os seara;
2.Spironolacton 25 mg un comprimat per os dimineata;
3.Ciprofloxacina 500 mg cite 2 comprimate pe zi per os timp de 10 zile;
4.Sol.Pentoxifilina 5%-2 ml intravenos in perfuzie dizolvat in 200 ml de solutie
Na Cl 0.9%;
5.’Cyston ‘ cite un comprimat de 2 ori pe zi.

Scurta caracterizare a preparatelor:

Lisinopril
Grupa farmacoterapeutica: Inhibitor al enzimei de conversie a
angiotensinei(ACE).
Lisinopril este un medicament folosit în tratamentul hipertensiunii
arteriale (antihipertensiv) și insuficienței cardiace congestive. Pentru
tratamentul insuficienței cardiace, este de obicei utilizat împreună cu un diuretic,
precum spironolactona. Poate fi administrat oral sau intravenos.
În Hipertensiune arterială esenţială: iniţial 1-2 comprimate Lisinopril 10 mg, în
funcţie de gradul hipertensiunii arteriale, în priza unică, zilnic. În hipertensiunea
arterială uşoară doza recomandată iniţial este de un comprimat Lisinopril 10 mg
în priză unică, zilnic. Pentru celelalte stadii ale hipertensiunii arteriale doza
iniţială recomandată este de 2 comprimate Doza uzuală de întreţinere este de 2
comprimate Lisinopril 10 mg în priză unică, zilnic. Doza poate fi crescută
treptat în funcţie de răspunsul terapeutic, fără a depăşi 4 comprimate Lisinopril
LPH 10 mg (40 mg maleat de enalapril) pe zi. În condiţiile asocierii cu
diuretice şi în hipertensiunea arterială renovasculară, doza recomandată
iniţial este de un comprimat Lisinopril LPH 5 mg (5 mg maleat de
enalapril) în priză unică, zilnic sau mai puţin, ulterior doza poate fi
crescută treptat, în funcţie de răspunsul terapeutic; doza uzuală de
întreţinere este de 2 comprimate Lisinopril LPH 10 mg (20 mg maleat de
enalapril) în priză unică, zilnic
Concluzie: Pacientului i s-a administrat Lisinopril pentru a inhiba substatele
care cresc tensiunea arteriala.Aceste substante determina micsorarea vaselor
sangvine.Enalaprilul,avind effect dilatator,in asociere cu diureticul,la acest
pacient cu insuficienta cardiacă va micsora tensiunea arterială,si va determina
micsorarea efortului inimii.Pacientul a administrat doza de 5 mg ambulator fara
controlul simptomelor in ultima sapta mina de aceea doza se va mari la 10 mg.

Spironolactona
Grupa farmacoterapeutica: Diuretice care economisesc potasiul.
Este indicat in tratament preoperator de scurtă durată al hiperaldosteronismului
primar. Dacă pacientul este inoperabil sau refuză intervenţia chirurgicală,
tratamentul poate fi permanent. Edeme de diferite cauze cu hiperaldosteronism
secundar; se recomandă asocierea spironolactonei cu alte diuretice, restricţie de
sare şi lichide, eventual repaus la pat. Edeme în cadrul insuficienţei cardiace,
dacă pacientul nu mai răspunde la alte diuretice şi/sau pentru a potenţa efectul
acestora. Edeme şi /sau ascită la pacienţii cu ciroză hepatică.
Sindrom nefrotic, dacă tratamentul afecţiunii de bază ori restricţia de sare şi
lichide, precum şi utilizarea altor diuretice se dovedesc ineficace.
Hipertensiune arterială esenţială, în special în caz de hipokaliemie, se
asociază cu medicaţia antihipertensivă. Hipokaliemie, dacă nu poate fi aplicat
alt tratament. Doze si mod de administrare: Hiperaldosteronism primar, pentru
pregătire preoperatorie: 100 – 400 mg zilnic. Dacă pacientul este inoperabil,
doza iniţială poate fi redusă la fiecare 2 săptămâni până la doza minimă eficace,
care se administrează timp îndelungat. În cazul tratamentului de lungă durată, se
recomandă asocierea cu alte diuretice, pentru reducerea riscului reacţiilor
adverse. Edeme (insuficienţă cardiacă congestivă, ciroză hepatică, sindrom
nefrotic) Adulţi: iniţial 100 mg/zi, în două prize; doza poate varia între 25 mg şi
200 mg / zi. Pentru doze mai mari, se recomandă asocierea cu alte diuretice, fără
a modifica doza de spironolactonă. Copii: 3 mg/kg şi zi, în una sau două prize.
Hipertensiune arterială: iniţial 50-100 mg/zi, în două prize, în asociaţie cu alte
antihipertensive. Deoarece efectul este deplin după cel puţin 2 săptămâni, se
foloseşte pe această perioadă doza menţionată, după care eventual tratamentul se
continuă şi doza se individualizează. Hipokaliemie: 25-100 mg, zilnic dacă
aportul oral de potasiu sau altă metodă de economisire a potasiului nu pot fi
folosite. Interactiuni : Spironolactona potenţează efectul altor diuretice sau
antihipertensive, atunci când este administrat în asociaţie cu acestea. De
aceea este necesară reducerea dozelor acestor medicamente, în special a
simpatoplegicelor, atunci când se asociază spironolactonă. Administrarea
concomitentă de diuretice care economisesc potasiul, de inhibitori ai
enzimei de conversie (IEC) sau de indometacină poate determina o
hiperkaliemie severă. Spironolactona micşorează răspunsul vascular la
norepinefrină. De aceea se recomandă prudenţă la pacienţii supuşi anesteziei
regionale sau generale.Spironolactona prelungeşte timpul de înjumătăţire al
digoxinei crescând consecutiv riscurile toxice ale acesteia. În cazul asocierii
spironolactonei pacientul trebuie supravegheat atent pentru a evita supradozarea
glicozidei cardiace. Spironolactona nu se asociază cu alte diuretice
hiperkaliemiante (triamteren, amilorid), cu sărurile de potasiu, cu inhibitori ai
enzimei de conversie şi cu tacrolimus din cauza riscului mare de hiperkaliemie
marcată, semnalat mai ales la pacienţii cu insuficienţa renală. Asocierea cu
sărurile de litiu poate determina creşterea litemiei cu simptome de supradozaj.
Este necesară prudenţă în cazul asocierii cu: salicilaţi în doze mari şi
antiinflamatoare nesteroidiene, produşi iodaţi de contrast (risc de insuficienţă
renală acută în condiţii de deshidratare), baclofen (creşterea efectului
hipotensiv), metformină (risc mărit de acidoză lactică, mai ales în prezenţa
insuficienţei renale).Spironolactona poate interfera dozarea radioimunologică a
digoxinei, dar semnificaţia clinică a acestui fenomen nu este cunoscută.
Concluzie: la acest pacient s-a administrat spironolactona pentru a potenta
efectul antihipertensiv al lisinoprilului.Deoarece se administreaza in asociere cu
un inhibitor al enzimei de conversie si pacientul are filtratia glomerulara
micsorata se va administra doza minima terapeutica de 25 mg pe zi.

Ciprofloxacina
Grupa farmacoterapeutica:fluorchinolonele de prima generatie.
Indicatii terapeutice: Infecţii complicate sau necomplicate determinate de
microorganisme sensibile la ciprofloxacină, cum sunt:
 infecţii ale aparatului respirator: pneumonii (cu excepţia pneumoniei
pneumococice), bronşite acute şi cronice, bronşiectazii, acutizări ale
fibrozei chistice (în special cu P. aeruginosa);
 infecţii ORL: otite medii acute, sinuzite (în special cele determinate de
microorganisme Gram-negativ incluzând Pseudomonas sau
 Staphylococcus), mastoidite după infecţii cu germeni Gram-negativ (P.
aeruginosa);
 infecţii oculare;
 infecţii renale şi ale tractului urinar: infecţii complicate şi
necomplicate ale căilor urinare superioare şi inferioare;
 infecţii genitale: anexită, gonoree, prostatită;
 infecţii ale organelor pelvine: infecţii ginecologice (salpingite,
endometrite), sindrom inflamator pelvin;
 infecţii abdominale şi ale căilor hepato-biliare: peritonită, abcese intra-
abdominale, colecistită, colangită;
 diaree infecţioasă determinată de Campylobacter jejuni, Yersinia
enterocolitica, Salmonella sp, Shigella sp;
 infecţii osteo-articulare: osteomielită, artrită septică;
 infecţii ale pielii şi tesuturilor moi: răni şi ulcere infectate, abcese,
celulită, infecţii ale conductului auditiv extern, arsuri infectate;
 infecţii sistemice severe (în asociere cu alte antibiotice): septicemie,
infecţii la pacienţii neutropenici şi la cei aflaţi în tratament cu
medicamente imunosupresoare;
 profilaxia infecţiilor la pacienţii imunodeprimaţi.
Doze si mod de administrare: doza de ciprofloxacină se ajustează în
funcţie de severitatea şi tipul infecţiei, de sensibilitatea microorganismului
etiologic, de vârsta şi funcţia renală a pacientului. Dozele recomandate
sunt: un comprimat filmat Ciprolen 500 mg (500 mg ciprofloxacină) de 2
ori pe zit imp de 10 zile in infectii necomplicate.In caz de insuficienta
renala doza se ajusteaza incepin cu 60 ml/minut. Interactiuni: Antiacide
(săruri, oxizi, hidroxizi de magneziu, aluminiu şi calciu), săruri de fier,
săruri de zinc, sucralfat, soluţii orale nutritive, produse lactate: scad
absorbţia intestinală a ciprofloxacinei administrate concomitent. Se
recomandă administrarea ciprofloxacinei cu cel puţin 1-2 ore înainte sau
la cel puţin 4 ore după produsele mai sus menţionate. Această restricţie nu
se aplică la grupa antiacidelor care blochează receptorii H2.
Derivaţi xantinici:Administrarea concomitentă de ciprofloxacină şi
teofilină poate creşte concentraţia plasmatică a teofilinei şi poate
intensifica reacţiile adverse ale acesteia. Se recomandă monitorizarea
concentraţiei plasmatice a teofilinei şi ajustarea corespunzătoare a dozei
de teofilină.Ciprofloxacina creşte concentraţia plasmatică a cafeinei prin
scăderea metabolizării hepatice a alcaloidului.
Concluzie:pacientului I s-a administrat ciprofloxacina din cauza acutizarii
pielonefritei cronice.Acutizarea fiind usoara pacientului I s-a administrat
forma tabletata 500 mg de 2 ori pe zi ,in monoterapie,tratament empiric,
timp de 10 zile.Tratamentul antimicrobian in stationar nu este indeajuns
de aceea se recomanda continuarea tratamentului ambulator.
 Pentoxifilina
Grupa farmacoterapeutica:vasodilatator periferic.
Indicatii terapeutice: pentoxifilin Terapia este utilizat pentru tratamentul
următoarelor afecţiuni:
- tulburări ale circulaţiei periferice arteriale şi venoase (circulaţie deficitară la
nivelul braţelor şi picioarelor) cu manifestări cum ar fi claudicaţia intermitentă
(durere la mers sau în repaus cauzate de o circulaţie proastă la picioare),
tulburări trofice în sindrom posttrombotic, ulcer de gambă, gangrenă, degerături.
- tulburări acute ale circulaţiei la nivelul creierului: absenţa irigării cu sânge la
nivelul unor anumite zone ale creierului (ischemie cerebrală) şi complicaţiile
acesteia;
- tulburări funcţionale acute ale circulaţiei la nivelul ochiului şi la nivelul urechii
interne;
-in patologiile cronice renale se utilizeaza pentru micsorarea proteinuriei si
ameliorarea sau micsorarea scaderii filtratiei glomerulare.
Doze si mod de administrare: iniţial, se administrează 100 mg pentoxifilină (5
ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă Pentoxifilin Terapia 100 mg/5 ml) în
250-500 ml soluţie perfuzabilă (ser fiziologic sau glucoză 5%) timp de 90-180
minute. Dozele pot fi crescute cu câte 50 mg pentoxifilină (2,5 ml concentrat
pentru soluţie perfuzabilă Pentoxifilin Terapia 100 mg/5 ml) pe zi până la
maxim 300 mg pentoxifilină (15 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă
Pentoxifilin Terapia 100 mg/5 ml) pe zi. În caz de tulburări circulatorii severe se
pot administra 300 mg pentoxifilină (15 ml concentrat pentru soluţie perfuzabilă
Pentoxifilin Terapia 100 mg/5 ml) de două ori pe zi.
Concluzie: Pacientului nu are date de proteinurie, dar filtratia glomerulara este
micsorata (76 ml/minut), deci pentoxifilina in acest caz este utilizat pentru
imbunatarirea filtratiei glomerulare.

Cyston
Grupa farmacoterapeutica:preparate vegetale tabletate cu efect antiinflamator.
Indicatii terapeutice: ca tratament fitoterapeutic in infectii renale precum si in
nefrolitiaze.Se administreaza cite un comprimat de 2 ori pe zi timp de o luna.
Concluzie: acest preparat este administrat pacientului ca fitoterapie pentru
efectul antiinflamator si pentru micronefrolitiaza persistent.

VII.Observatia clinica
12.01.2019 FR – 18/min; FCC-76/min; T-130/90mm Hg; t-36,6C.

Starea generalaa bolnavului satisfacatoare,ușor în dinamică pozitivă pe fonul

tratamentului anihipertensiv .Slabiciune generală.În plamini murmur
vezicularl.Abdomen moale.
Diureza monitorizată.Continuă tratamentul.

16.01.2019 FR – 20/min; FCC-78/min; T-120/80mm Hg; t-36,5C.

Starea generala a pacientului cu dinamică pozitivă.Hipertensiune

stabila.Tegumentele roz pale.În pulmoni –murmur vezicular bilateral.Diureza
monitorizata.Continuă tratamentul.

VIII.Concluzia:
La pacientul respectiv tratamentul ales a fost adecvat.Au fost respectate
principiile etiologice, patogenetice si simptomatice.
Medicul trebuie sa manifeste o deosebita atentie la administarea spironolactonei
deoarece in asociere cu IECA se potenteaza efectul hiperkalemiant.Este necesara
monitorizarea ionogramei.
Asocierea diureticului(spironolactona) cu IECA(enalapril) este binevenit in IC si
Hipertensiunea arteriala renovasculara.
Tratamentul administrat a îmbunătățit starea de sănătate a pacientului la a doua
zi de la administare a preparatelor Hipertensive(Enalapril) prin scăderea
tensiunii arteriale și diureticilor (spironolactona,furosemid).
Tratamentul antibacterian la fel a fost administrat corect.Profilaxia infectiilor
fungice nu este necesar din cauza duratei mici a tratamentului antimicrobian
precum si este interzis la pacientul respectiv din cauza valorilor marite ale
enzimelor hepatice.
Dozele administrate sunt micime terapeutice si nu necesita ajustare deoarece
filtratia glomerulara este putin micsorata.
Recomandari:continuarea tratamentului antihipertensiv ambulator cu lisinopril
10 mg un comprimat pe zi dimineata, pentru controlul hipertensiunii. La fel se
recomanda continuarea tratamentului ambulator cu antimicrobiene : amoxicilina
500 mg cite un comprimat de 3 ori pe zi timp de 10 ,se prezinta periodic la
medicul de familie.

IX. Selectarea medicamentului P:selectarea preparatului antihipertensiv cu

actiune vasodilatatoare
1.B-blocantele-o contraidicație absolută o reprezintă insufuciența cardiacă care
este prezentă la pacientul curant,deci eficacitatea b-blocantelor este egală cu
0.Deasemenea la diabetici ,favorizează reacții hipoglicemice .Administrarea
îndelungată poate produce cresterea trigliceridelor,colesterolului total si
diminuarea HDL.Luînd în considerare DZ și începutul ,deja probabil a
procesului aterogen este de dorit refuzarea utilizării b-blocantelor ți substituirea
cu alt preparat antihipertensiv.
2.IECA-sunt bineveniți în HTA la pacienții cu DZ ,la pacienții cu IC.O
precauție aparte trebuie de avut deoarece pacientul în cauză are angină
pectorală,iar o reacție adversă a IECA este angina pectorală.O utilizare la
pacientul nostru poate agrava AP.
3.Blocanții canalelor de Ca-sunt bineveniți în HTA cu IC,cît și în DZ,datorită
efectului antihipertensiv și antianginos,antiaritmic.Ar putea fi de elecție pe
motivul unei acceptabilități bune la pacientul nostru.

Criterii Eficacitate Inofensivitate Accesibilitate Cost Total

Punctaj 0.5 0.3 0.1 0.1
B- 6(3.0) 4(1.2) 1(0.1) 1(0.1) 4.8
blocantele
Inhibitorii 8(4.0) 7(2.1) 7(0.7) 5(0.5) 7.3
enzimei de
conversie
(ECA)
Blocantii 7(3.5) 6(1.8) 7(0.7) 5(0.5) 6.5
canalelor
de calciu

Concluzie:Inhibitorii IECA au acumulat cel mai mare punctaj.Preparatul P

urmînd a fi selectat din această grupă.
Pe locul 2 sau situate blocantele canallelor de Ca care vor fi preparatele de
rezerva.