TEST ANUL 1

1. EXPLICATI TERMENII:
 PEDAGOGIE - Pedagogia este definită ca ştiinţă ce are ca obiect de studiu fenomenul educaţional
explicat şi interpretat printr-o metodologie specifică de cercetare şi organizat conform unei
normativităţi specifice (legi, principii, norme, reguli în educaţie).
“Pedagogia se poate defini succint ca ştiinţă a educaţiei.(...) Pedagogia este ştiinţa care studiază fenomenul
educaţional, cu toate implicaţiile sale asupra formării personalităţii umane în vederea integrării sale active în viaţa
socială.” (I. Nicola)
Obiectul de studiu al pedagogiei – este educaţia sau fenomenul educaţional
 FINALITATI ALE EDUCATIEI - sunt ţinte/intenţii/deziderate care orientează întregul demers
educativ la nivel de sistem şi de proces, fiind exprimate sub forma idealului, scopurilor şi
obiectivelor educaţionale.
Funcţii ale finalităţilor:
a. Funcţia de proiectare a activităţii didactice – proiectarea politicilor educaţionale pe termen lung
şi mediu, inclusiv proiectarea planurilor, programelor, manualelor şcolare / proiectarea calendaristică –
anuală şi semestrială, unităţi de învăţare, lecţii, activităţi.
b. Funcţia de valorizare a activităţii didactice - presupune raportarea permanentă la un sistem de
valori fundamentale morale, intelectuale, tehnologice, estetice, psihofizice etc.

2. CARACTERUL PERMANENT AL EDUCATIEI - Este acea forma de educatie continua, necesara pe fondul
unor schimbari, mutatii produse de unele revolutii in plan stiintific si social, de transformarile si dinamica sociala in
general. Devine astfel o educatie pentru schimbare, care realizeaza adaptarea la asemenea schimbari si, in acelasi
timp, contribuie la mentinerea ordinii si echilibrului social.
Educatia permanenta se realizeaza in toate domeniile de activitate, profesional in primul rand pe fondul
schimbarilor vizand, in primul rand, elemente de ordin general, cultural si profesional, implicand o anumita cultura
generala, profesionala si politica si contribuind, totodata, la reusita profesionala a individului prin asimilarea de noi
continuturi teoretice si practice.
Asa cum arata Comenius (preluand un principiu islamic), educatia devine o necesitate pentru fiecare individ
„din leagan si pana la mormant”. Pe langa acest principiu educatia permanenta se fundamenteaza si pe alte principii, cum
ar fi: a invata sa inveti si a dori sa te autoperfectionezi. In acest sens, N. Iorga afirma ca „scoala cea mai buna e aceea in
care inveti inainte de toate a invata”.

3. OBIECTIVELE EDUCATIEI FIZICE (2 OB. EXPLICATE)

OBIECTIVELE anticipează rezultatul educaţiei în termenii comportamentului, prescriind cum va trebui să
răspundă elevul după parcurgerea unei anumite secvenţe de învăţare.
Doua dintre biectivele cadru ale educatiei fizice, asa cum apar ele in programa pentru invatamantul
prescolar, sunt urmatoarele:
- cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru mentinerea starii de sanatate a
copiilor;
- formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ-utilitare;

1. Cunoasterea deprinderilor igienico-sanitare necesare pentru mentinerea starii de sanatate a copiilor.

Copilul sa poata:
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa aplice regulile de igiena referitoare la igiena echipamentului.
Exemple de comportament:
- sa foloseasca la activitatile de educatie fizica un echipament adecvat;
- sa pastreze echipamentul in saculet individual.
Obiectiv de referinta: sa cunoasca si sa aplice reguli de igiena a efortului fizic.
Exemple de comportament:
- sa nu alerge cu gura deschisa;
- sa-si verifice tinuta vestimentara si starea fizica generala inainte de inceperea activitatii;
- sa nu bea apa imediat dupa efort;
 - sa inspire pe nas si sa expire pe gura;
- sa recurga la exercitii de respiratie dupa o perioada de efort prelungit.

2. Formarea si dezvoltarea deprinderilor motrice de baza si aplicativ – utilitare.

Copilul sa poata:
Obiectiv de referinta: sa-si formeze o tinuta corporala corect (in pozitia stand, sezand si in deplasare).
Exemple de comportament:
- sa respecte pozitia corecta pentru comenzile: „Drepti!”, „Pe loc repaus!”, „La stanga!”, „La
dreapta!”;
- sa respecte pozitia corecta a corpului si a segmentelor acestuia pentru comenzile de mers si alergare
(obisnuit si in diferite variante);
- sa execute exercitii de mers, alergare si saritura pastrand pozitia corecta;
- sa execute corect miscarile diferitelor segmente ale corpului;
- sa-si insuseasca corect schema corporala.
Obiectiv de referinta: sa perceapa componentele spatio – temporale (ritm, durata, distanta, localizare).
Exemple de comportament:
- sa se raporteze la un reper dat;
- sa-si coordoneze miscarile cu ritmul solicitat de educatoare;
- sa execute exercitiile de dezvoltare fizica generala cu numararea timpilor sau cu repere spatiale;
- sa execute exercitii euritmice coordonandu-si miscarile corporale cu ritmul muzicii sau cu ritmul
exprimarii verbale si mesajul transmis;
- sa execute pasi de dans popular, modern sau clasic dovedind coordonare, ritm si o buna orientare
spatiala.
Obiectiv de referinta: sa fie apt sa utilizeze deprinderile insusite in diferite contexte.
Exemple de comportament:
- sa execute corect actiunile motrice invatate, in conditii variate, cat mai aproape de situatiile reale;

4. a. CARE SUNT OBIECTIVELE EDUCATIEI MORALE?

- Educatia morala urmareste in esenta, formarea constiintei morale, a conduitei morale, a atitudinilor si trasaturilor
caracteriale.

b. CUM EXPLICATI RELATIVITATEA CODURILOR ETICE?

………………………………………

c. CREATI O SITUATIE EDUCATIVA IN CARE SA URMARITI ATINGEREA UNOR OBIECTIVE

MORALE
Povestirea morala
Constă în relatarea într-o formă accesibilă şi atractivă a unor întâmplări şi fapte reale sau imaginare cu
semnificaţii morale. (prin folosirea unui limbaj plastic-intuitiv a unor procedeeartistice sau dramatice, a unui
material intuitiv adecvat, copilul este transpus într-un mod de viaţăcare-l ajută să înţeleagă sensul unor norme sau
reguli morale
Morala: Fabula „Broasca-țestoasă și iepurele” îi învață pe copii să fie perseverenți, să îndrăznească să
încerce, chiar și atunci când totul li se pare în zadar, și mai ales să nu fie lăudăroși.

ESEU - EDUCATIA PENTRU TIMPUL LIBER

Folosirea inteleapta a timpului liber este un produs al culturii si al educatiei afirma Bertrand Russel.
Activitatile din timpul liber sunt acelea care contribuie la relaxarea individului.De problema definirii
continutului timpului liber s-au ocupat mai multi sociolgi si pedagogi,rezumand rolul acestuia in viata individului la
trei functii majore:
 a)regenerarea-refacerea fortelor fizice si spirituale epuizate in timpul indeplinirii obligatiilor
profesionale,familiale si sociale.
b)compensarea –exercitarea insuficienta a capacitatilor in timpul activitatilor profesionale
c)dezvoltarea-o functie ideativa care are rolul de a da individului o anumita orientare in domeniul ideilor
Mutatiile calitative ,structurale produse in domeniul invatamantului,in procesul educatiei in, sfera timpului
liber, trecerea la saptamana de cinci zile,pune in seama scolii si a familiei probleme noi referitoare la organizarea
activitatii elevului cand el se afla in afara programului scolar.
Presupunand cunoasterea si insusirea modalitatilor diverse de organizare si petrecere a timpului
liber,cunoasterea unor modele si tehnici de planificare a vietii personale in vederea dezvoltarii sentimentului de
`satisfactie a trairii timpului liber`,formarea unui stil de viata civilizat,valorificarea traditiilor si
obiceiurilor,identificarea modalitatilor de relaxare ,cultivarea atitudinii optimiste fata de viata,scoala si familie
deopotriva,isi aduc contributia la intrebuintarea timpului liber.
Bugetul de timp zilnic al elevului, se distribuie intre urmatoarele categorii de activitati :somn,ingrijire
personala,masa,deplasarile,cursuri,activitati extrascolare, individuale si colective (activit sportive, artistice,
concursuri, activit gospodaresti), vizionari de spectacole (film, teatru, programe tv.), activitati recreative si de
divertisment.
Nu se pune problema instituirii unui nou program de organizare a timpului liber,pe langa cel al timpului de
munca, invatatura, ci de organizarea unor actiuni si activitati la care elevul sa participe cu placere si interes, dupa
preferinte si preocupari, optional in functie de interesele si aptitudinile pe care le are pentru anumite domenii ale
vietii sociale, artistice si culturale.
In invatamantul primar, elevul trebuie indrumat sa se obisnuiasca cu regimul zilnic, antrenandu-se in diferite
forme de odihna activa, recreativa in aer liber.
In ciclul gimnazial se va porni de la cunoasterea regimului zilnic al elevului, cu accent pe constientizarea
notiunii de timp liber, de joc, de excursie, drumetie, emisiuni radio-tv, pentru ca apoi sa se faca referire la
necesitatea folosirii timpului liber in mijlocul naturii in special in vacanta.
Tinerii au nevoie de ajutor pt.a intelege ca timpul liber nu este irosirea vietii cu placeri minore,ci este un bun
prilej de pregatire pentru viata.
Scoala, familia, cluburile elevilor, Palatul Copiilor, celelalte institutii culturale, trebuie sa-i ajute pe elevi sa
cunoasca multiplele activitati ce se pot organiza in timpul liber, activitatile in cercuri si cele individuale si sa
selecteze fapte si activitati, sa stabileasca prioritati si optiuni. Numai astfel se pot crea elevilor posibilitati de a-si
fructifica predispozitiile in functie de inclinatii, aptitudini si interese pentru anumite sectoare de activitate .
Activitatile din afara clasei si a scolii in timpul liber , trebuie sa fie altceva decat actvitatea didactica, atat in
privinta continutului cat si a formei de organizare si metodelor utilizate. Se constata, in ultimii ani ca multi tineri
acorda un loc insemnat in cadrul timpului liber, divertismentului, distractiilor facile-discoteca, placerilor minore ce
duc la irosirea inutila a timpuli liber. Din pacate apetitul pt, casetele , cd-urile , dvd-urile, site-urile, ce starnesc
instinctele si orienteaza spre promiscuitate, violenta, pt.literatura si reviste de prost gust, constituie un semnal de
alarma pt.diriginte si pt.ceilalti profesori, ca sa nu mai vorbim de nocivitatea drogurilor.
Manifestarile cultural-artistice si sportive trebuie si chiar si-au reluat cursul normal in scoli: la fel si
vizionarea filmelor si spectacolelor de teatru,intrecerile sportive,excursiile si vizitele;serile culturale,cenaclurile
literare contribuie la educarea gustului pt.frumos si pt.o comportare civilizata.
Fie ca este vorba de cercuri cu caracter artistic,sportiv,stiintific sau de activitati,jocuri,arta manuala,de
activitati organizate in vacanta,de excursii sau intalniri,rolul principal in urmarirea elevilor revine prof.diriginte.
Prin activitatea in cercuri, se completeaza si se adanceste orizontul stiintific si cultural al elevilor, se
stimuleaza dezvoltarea aptitudinilor si a talentelor , se favorizeaza initiativa si spiritul creator. In cercuri elevii isi
insusesc metode si tehnici de invatare creativa si de cercetare stiintifica, isi dezvolta interesele profesionale ,
inclinatiile, spiritul de observare si investigare, receptivitatea fata de nou, isi educa vointa si perseverenta.
Un loc aparte in stabilirea si dirijarea bugetului de timp liber, in indrumarea acestuia, il ocupa familia care
exercita o puternica si benefica inraurire asupra intrebuintarii timpului liber de catre elevi, contribuind in primul
rand la folosirea judicioasa a acestuia. Familia sub indrumarea dirigintelui trebuie sa actioneze ca un factor
dinamizator al activitatilor desfasurate de copil in timpul liber. Familia este datoare sa cunoasca interesele si
preocuparile propriilor copii si in functie de acestea sa-I conduca la alegerea activitatilor din timpul liber. Intr-un
mediu familial sanatos copilul are posibilitatea de a-si forma deprinderi de folosire judicioasa a timpului liber, atat
in privinta folosirii acestuia in scopul pregatirii scolare, cat si al destinderii, recreerii, odihnei de care copiii au
nevoie. Utile sunt actiunile unor familii de amenajare a unor spatii destinate jocului, a unor mese de tenis sau porti
de fotbal, a unor cosuri pt.baschet, care sa vina in intampinarea de petrecere a timpului liber al copiilor. Se
desprinde o evidenta legatura intre succesele scolare ale elevilor si modul de a-si petrece timpul liber.
Trei factori pot influenta pozitiv modul prin care isi petrece tanarul timpul liber:familia,scoala prin prof.si
colegi si statul prin mijloacele materiale aferente ;precum si mijloacele mass-media,inernetul,care sunt cele mai
indragite de elevi.
Dintre mijloacele educatiei ptr.timpul liber se evidentiaza ex.parintilor ,al profesorilor si colegilor,al
personajelor pozitive din operele literare, filme, organizarea de competitii, orele de dirigentie, cercurile de elevi,
serbarile scolare, excursiile, drumetiile, vizite la muzee, case memorile, vizionari de spectacole, practicarea
turismului.
Timpul liber care reprezinta o parte din sistemul educativ, trebuie, pt.a avea o deplina functionalitate sa
asigure rezolvarea unor imperative din structura personalitatii: informarea si formarea tanarului, recreerea si
divertismentul , satisfacerea si implinirea unor optiuni.
Acestui deziderat ii vor servi familia, scoala si societatea.
Rolul de esenta in intelegerea folosirii utile a timpului liber de catre elev il are dirigintele sau invatatorul
care trebuie sa stie imbina munca si distractia,actiunile in masa cu cele de grup si individuale,inoculand elevului
experienta necesara formarii si dezvoltarii fizice si spirituale pt. A avea un succes scolar si pt. A-si atinge aspiratiile
profesionale.
Este necesar sa cream elevilor posibilitati de destindere si repaus, pt. a asigura regenerarea, intrucat
activitatea scolara solicita indeosebi intelectul. Trebuie promovata in timpul liber mai mult educatia fizica si cea
estetica spre compensaresi vom folosi multiplele activitatila care m-am referit pentru dezvoltare.