Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”

Facultatea de Medicină

București

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonator științific,

Conf. Dr. Murariu Măgureanu Cătălina

Absolvent,

Boboc Florin

2019
1
 Universitatea de Medicină și Farmacie ,,Carol Davila”

Facultatea de Medicină

București

LUCRARE DE LICENȚĂ
Tehnici imagistice utilizare în evaluarea raportului dintre maxilare
la edentatul total

Coordonator științific,

Conf. Dr. Murariu Măgureanu Cătălina

Absolvent,

Boboc Florin

2019

2
 CUPRINS

INTRODUCERE............................................................................................................................

CAPITOLUL 1. Aspecte generale privind instalarea si evolutia edentatiei totale................

CAPITOLUL 2. Efectele pierderii dintilor asupra resorbtiei maxilarelorș complicatii si

modificari ale raportului mandibulo-maxilar............................................................................

CAPITOLUL 3. Tehnici imagistice folosite in diagnosticul edentatului total.......................

CAPITOLUL 4. Prezentarea unui numar de cazuri evaluati prin metode imagistice..........

DISCUTII....................................................................................................................................

CONCLUZII..............................................................................................................................

BIBLIOGRAFIE........................................................................................................................

CAPITOLUL 1

Instalarea edentatiei apare in urma extractiilor repetate efectuate pentru a contracara

coexistenta la nivelul cavitatii orale a patologiei carioase si parodontale sau ca urmare a dorintei
pacientului de a reduce costurile asociate viitoarelor tratamente dentare. Similar cu alte

3
manifestari ale diverselor afectiuni ale organismului, pierderea totala a dintilor este in stransa
legatura cu varsta pacientului. Unul dintre principalii factori care influenteaza aparitia edentatiei
totale la nivelul unei populatii este nivelul de educatie. Numarul persoanelor edentate difera cu
45 procente intre persoanele cu studii superioare si cele fara studii superioare.

Pană nu de mult, starea de edentat total era considerată a fi inevitabilă și prin urmare, o
opțiune larg acceptată de către pacienții cu afecțiuni dentare. Aceast considerent nu mai este
astăzi valabil pentru marea majoritate a societati. Deoarece varsta la care apare edentatia totala
este in crestere, acest grup populational devine mai usor de manageriat iar optiunile de tratament
pentru ei devin mai numeroase. de exemplu utilizarea supraprotezarii sau a protezelor cu sprijin
implantar.

O alta observatie importanta este aceea ca trecerea de la starea de dentat si edentat partial
la starea de edentat total se realizaeaza astazi pe un interval mai mare de timp si este necesar ca
medicul practician de astazi sa cunoasca multiple metode de tratament pentru a putea satisface
nevoile pacientlor.

Este vital sa realizam ca pierderea dintilor nu inseamna numai pierderea portiunii

coronare, vizibile ci si pierderea radacinii si consecutiv a osului alveolar ce o inconjoara. Solutii
pentru inlocuirea portiunii coronare a dintilor sunt mai usor de asigurat pe cand compensarea
pierderii osoase este mult mai dificila, unoeri chiar imposibila.

Atwood(1971) descrie resorbtia oasoasa cotinua a crestelor reziduale ca fiind ‘o entitate

importantă a patologiei orale. Resorbtia osasa apare la toti pacientii edentati si se desfasoara pe
tot parcursul vietii. Aceasta este insa caracteristica fiecarui pacient si supusa variatiei individuale
atat in ceea ce priveste gradul cat si viteza pierderii osoase. In ceea ce priveste etiologia
resorbtiei oasese putem spune ca pana in prezent nu a fost stabilit un foctor dominant care sa
infuenteze aceasta patologie. Exista date contradictorii in ceea ce priveste legatura dintre
resorbtia osoasa si anumiti factori cum ar fi: varsta pacientului, vechimea edentatiei, durata de
purtare a protezelor totale, calitatea protezelor, afectiunile sistemice. In urma analizelor rezulta
ca in fazele initale ale edentatiei, forma crestei edentate si gradul resorbtiei sunt in principal
influentate de factorii locali cum ar fi calitatea tesutului osos, tehnica folosita in timpul
extractiilor, capacitatea de vindecare a pacientului si presiunile care se exercita aspura crestei. In

4
stadiile tardive resorbtia este influentata in principal de factorii generali cum ar fi varsta
pacientului, statusul nutritiv al acestuia, terapia medicamentoasa (corticosteroizii) si factorii
hormonali.

De scris evenutal despre cum evuleaza populatia globului imbatranierea bla bla

CAPITOLUL 2

EFECTELE

Osul bazal de la nivelul maxilarelor alcatuie scheletul de sustinere al structurilor dentare

si la nivelul sau se gasesc marea majoritate a insertiilor musculare. Acesta incepe sa se formeze
in perioada intrauterina, inaintea inceperii dezvoltarii dintilor. Osul alveolar incepe sa se formeze
odata cu formarea radacinilor, radacini ce au ca matrice teaca epiteliala a lui Hertwig. Acolo
unde nu sunt pezente radacini dentare osul alveolar nu se formeaza, observatie pusa in evidenta
pe sectiuni histologice de nivelul oaselor cu anodontie. Aceasta relatie dintre osul alveolar si
radacina dintilor continua pe tot parcursul vietii.

Este cunoscut faptul ca osul se remodeleaza sub actiunea fortelor exercitate asupra lui. De
fiecare data cand functia pe care osul o sustine se modifica, o certa schimbare se produce in
arhitectura interna si de suprafata a osului.

Osul are nevoie de stimuli pentru a-si pastra forma si densitatea. Studiile arata ca 4% este
procentul de solicitare ce este necesar a fi aplicat osului pentru a se mentine un echilibru intre
fenomenele de resorbtie si apozitie. Dintii transmit forte de tractiune si compresiune asupra
osului inconjurator. Atunci cand un dinte se pierde lipsa stimularii asupra osului restant duce la o
scadere a densitatii osoase cu pierderea consecutiva a latimii si ulterior a inaltimii. Studiile arata
ca se produce o reducere a latimii osului cu 25% in primul an de dupa pierderea dintilor si o
diminuare a inaltimii de pana la 4 mm. Desi rata pierderii oasese diminua dupa primul an,
aceasta continua pe tot parcursul vietii.

Resorbtia osoasa este de 4 ori mai accentuata la nivelul mandibulei decat la niveul
maxilarului. Cu toate acestea, deoarece inaltimea initiala a osului mandiular este de 2 ori mai
mare decat a osului maxilar, pierderea osoasa la nivelul maxilarului este de asemenea
importanta in cazul pacientilor edentati total cu vechime.

5
 Prezenta dintilor este esentiala pentru dezvoltarea osului alveolar si stimularea acestuia
este necesara pentru pastrarea valorilor normale ale densitatii si volumului osos. Fortele
transmise de protezele totale nu ajuta la cele enuntate mai sus; ba din contra acestea accelereaza
pierderea osoasa. Presiunile rezultate in timpul masticatiei sunt preluate exclusiv de catre
suprafata osoasa, nu de catre toata structura osoasa asa cum este normal si ca o consecinta
aportul sanguin la nivelul osului scade si se produce o reducere a volumului osos total. Aceasta
circumstanta a fost constatata de mult dar fara a se incerca gasirea unei solutii. Pierderea osoasa
se aceelereaza atunci cand pacientul utilizeaza o lucrare protetica cu sprijin muco-osos prost
adaptata. Este necesar ca paceintii sa inteleaga ca pierderea osoasa este inevitabila si ca o lucrare
protetica prost adaptata va accelera aceasta pierdere. O greseala frecventa este aceea ca pacientii
nu se prezinta la controale regulate pentru evaluarea starii protezei. Revenirea la medic se
produce de obicei dupa un interval prea mare de timp. Motivul intoarcerii este de obicei
deteriorarea protezei sau imposibilitatea tolararii acesteia. Medicul ar trebui sa informeze
pacientul ca proteza reprezinta un substitut in special pentru tesutul osos pierdut si mai putin
pentru structura dentara, si ca la fiecare 5 ani ar trebui executata o noua proteza pentru a
compensa pierderea osoasa.

Stomatologia profilactica a propus de-a lungul timpului multiple metode de prevenire a

pierderii dintilor. Nu a fost acceptată insa nicio metoda terapeutica pentru a evita modificările
osoase rezultate ca urmare a pierderii dinților. Astazi practicienii trebuie sa ia in considerare atat
pierderea dintilor cat si pierderea osoasa atunci cand realizaeaza proiectul unei lucrari protetice.
Pierderea dintilor cauzeaza resorbtia si remodelarea osului alveolar inconjurator si conduce in
cele din urma la creste edentate atrofiate. Ritmul si gradul pierderii oase pot fi influentate de
diversi facotri cum ar fi sexul, secretia hormonala, parafunctiile, si protezele prost adaptate. Cu
toate acestea studiile arata ca aproape 40% dintre pacientii edentati total poarta proteze prost
adaptate pe o perioada de timp mai mare de 10 ani. Paceintii care poarta protezele atat pe
parcursul zilei cat si pe parcursul noptii incerca suportul muco-osos cu o forta mai mare, fapt
care duce la acelerarea pierderii osoase. Cu toate acestea 80% dintre protezele totale sunt purtate
atat ziua cat si noaptea.

Crestele dentare atrofice asociaza modificari anatomice care nu de multe ori afecteaza
prognosticul

6
 Radacinile dintior sunt sustinute de osul alveolar al maxilarelor. In urma pierderii tuturor
dintilor, crestele alveolare sunt supuse unor modificari semnficative, modificari mai evidente la
nivelul mandibulei. Studiile arata ca arcada mandibulara se resoarbe de aproximativ 4 ori mai
mult decat arcada maxilara. Directia resorbtiei la mandibula este centrifuga, in jos si in afara, iar
la maxilar este centripeta in sus si inauntru. Ca urmare a acetui tipar resorbtiv, se ajunge de multe
ori la o ocluzie inversa in zona laterala pentru a respecta principiul de plasare a dintilor pe
mijlocul crestei.

Principalele zone cu importanta in protezare, asa numite zone biostatice, afectate de

procesul resorbtiv sunt tuberozitatea maxilara si tuberculul piriform. de vorbit despre ele putin.
cum le influenteaza resorbita si rolul lor in proteare

complicatii si modificari ale raportului mandibulo-maxilar

Raportul dintre creste poate fi apreciat in plan sagital si in plan vertical. In plan sagital
Clasificarea angle cu cele 3 clase. Deoarcere resorbtia se produce cum se produce raportul se
modifica spre clasa 3. Distanta dintre creste

CAPITOLUL 3

Screeningul radiologic a pus in evidenta prezenta a variate formtiuni, cum ar fi dinti

inclusi, radacini restante formatiuni tumorale si chistice la 30-40% dintre pacientii edentati. Pe
cand indepartarea radacinilor si a chisturilor trebuie facuta obligatoriu, in ceea ce priveste dintii
inclusi, criteriul care ghideaza protocolul terapeutic este profunzimea incluziei: daca dintele este
profund inclus, o interventie chirurgicala de indepartare este nejustificata aceasta ducand la o
pierdere suplimentara de tesut osos. Daca dintele este in apropierea coamei crestei ar trebui
indepartat deoarece presiunea exercitata de viitoare proteza va duce la resorbtia osoasa si la
expunerea dintelui sub proteza

Diagnosticul imagistic ne ajuta sa dezvoltam si sa imlementam un plan de tratament cat

mai cuprinzator

7
8