Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
A „A SOCIATI UNII"
N o . 163. 1929
ZIUA UNIRII
(1 Decemvrie 1918)
P iesă teatrală poporală, în 3 aete
de
E L E N A ş i C. S P O R E A
P reţu l 5 L e i.
„A SO C IA T IU N EA pentru literatura
română şi cultura poporului român“.
în tem eiată în 1861.
PREŞEDINTE DE ONOARE:
M. S. Regele FERDIUAUD l.
Prezident âetiu:
Vasilie Goldiş.
Viee-prezident I.: ' Viee-prezident 11.:
Dp. Oct. Russu. Dp. Gh. Preda.
Comitetul central al „Asoei^fiunii“ numără 50 de
fruntaşi din toate păturile soeietăfii româneşti.
P £ de datopiajieeărui bun
Român să sppijineaseă „Aso-
eiaţiunea“ abonând publicaţiile
ei şi înscriindu'se de membru.
„Ziua Unirii“
(1 Decem vrie 1918)
Piesă p o p o rală în 3 aete
de "*•'
ACTUL l.
S een a reprezintă locuinţa unei înuăţătoare din
Ardeal. Mobila simplă. Pe pereţi atârnă icoane şi
tablouri, ba icoana Maicii Domnului este o candelă
gata a fi aprinsă. Paturile şi ico an ele sunt împodobite
eu lucrături naţionale.
Dopiii înuăţătoarei Florin (de ureo 8 ani) şi llenuţa
(de ureo 12 ani) îşi fac temele la o m asă, eeua mai
la o parte.
Fetele din sat şed grupate la şezătoare, în mijloc
eu înuăjătoarea şi lucrează de zor obiecte de îmbră
căminte pentru orfanii de răsboiu.
La ridicarea cortinei Florin (d acă e cântăreţ)
sau ure-una din fete cântă sfârşitul unui cântec de jale.
SCENA. 1.
învăţătoarea. Bine, Florine, mamă, bine 1
Dar tu, llenuţo, ţi-ai înuăţat poezia?
llenuţa (S e s c o a lă d ela m asă cu ca rtea în
m ână şi s e d u ce la m am ă-sa, s ă -i ascu lie p o ez ia ) Da,
mamă dragă, o ştiu. Poţi să mă asculţi.
(în c ep e şi sp u n e poezia.)
In noaptea mobilizării
de Ion Băilă
In noaptea când s’a pus la cale
Acest răsboiu îngrozitor,
Era în multe inimi jale
Şi multe feţe erau pale
De groaza gândului că mor.
9
Bărbaţi eare-şi lăsau acasă
Soţiile eu prunei minori
Simţiau destinul ee-i apasă
Din curte ei dedeau să iasă
Şi se ’ntoreeau de-atâtea ori.
„Mai e încă destulă ureme,
„Mai stai puţin aiei eu noii“
Aşa se auzia eum geme,
In gând, spunând eu foe blesteme,
Soţia eea eu pruncii goi.
SCENA lll.
Neculai Tălmaeiu şi Ion al Floarei.
(Intră inlăuntru frigu roşi ş i s e bu cu ră că au dat d e
căldură. Sunt îm brăcaţi în haine militare, cu g a lo a n e
d e c a p o r a l şi sergent.)
Nieulai Tălmaeiu. Bună seara!... la dum-
neauoastră!... (cu m irare) Ce de lume aici!..
(Dă m âna eu toţii.)
Ion al Floarei. Bine u’am găsit, sănă
toşi !... Da ee u’aţi adunat atâta amar de om 1
(Dă ş i e l m âna cu toţi din casă.)
Fetele (cu multă b u n ăv oie .) Bună să uă fie
inima.
învăţătoarea. Bine-aţi uenit, sănătoşi...
noi suntem în şezătoare... dar dumneauoa
stră, dincotro ueniţi?... Radu unde e?... Când
l-aţi întâlnit ?... ee ştiţi despre dânsul ?
19
Moş Toader [foarte mirat.) De unde pica
răţi, măi băiefi?
N eculae Tălmaeiu. Venim de departe,
moşule dragă... suntem de 10 zile pe drum.
învăţătoarea (dându-le c â te un scaun .) Aţi fi
osteniţii... Poftiţi şedeţi.. şi spuneţi mai de
grabă ueşti despre Radu... El nu Dine ?
loan al Floarei. Ba uine, dar... cum să
nu uină. Vine şi dânsul.
Florin şi llenuţa (plin ide bucurie). Dine tata!...
D ine tatdl... (N eculai şi Ion s ’a ş e a z ă pe scaune.)
Neculai Tălmaeiu. Ce bine e când poţi
sta în casă, la căldură! Ce zici, Ioane?!
Ion al Floarei. Ai dreptate, Neculae...
Florin (apropiin du-se d e ei.) S ’a sfârşit răs-
boiul, nene Ioane ?
Ion. Sfârşit, da...
llenuţa (n eră b d ătoare.) Şi când D ine tata?
Neculai Tălmaeiu. Mâine... fătuţâ dragă...
mâine o să-l uedeţi.
învăţătoarea (foarte n eră b d ă to a re.) Cum?. .
mâine Dine şi Radu?!.., Dar spuneţi-mi odată,
oam eni buni... unde este a cu m a ? ... şi ce
ştiţi despre el ?
2*
20
SCENA IV.
Învăţătoarea (închizând u şa in urma lor).
Noapte bunăl (Jn torcându -se d e la u ş ă , iş ifa c e c ru c e
cu îngrijorare.) Doamne, Dumnezeule... pă-
zeşte-nel
Smărăndiţa (foarte îngrijorată.) Ce-o mai ji
oare... doamnă înuăţătoare?!
învăţătoarea. Ştie Dumnezeu... Smărăn-
diţă dragă 1
Irina. Iar ne bate mânia Domnului, fetelor 1
Celelalte fete (tot m ai îngrijorate.) Ce ne
facem noi?... moş Toaderel... spune şi d-ta 1
Moş Toader (ridicân d m im câtra icoan ă.) Nă
dejdea ’n Cel de Sus!... rtâpoatelorl Cum
ne-a apărat până acuma.., să ne apere şi
de-aiei înainte!
Florin şi llenuţa (s‘a p r o p ie d e m am a lor, fo a r te
înspăimântaţi.)
Florin. Mie mi-e frică de reuoluţie....
mamă!
llenuţa (cu fo a r t e m are în grijorare.) Când'
uine reuoluţia... iar trebuie să fugim în pă--
dure... mamă dragă?...
Inuăţatoarea (M ăngâindu-i eu du ioşie). Nu,,
seumpilorl... nu fugim nieăterea!... (Apoi fe
telor, cu autoritate.) Tăceţi, fe te lo r!... căi
speriaţi copiii!... (Apoi, fă c â n d p e cu rajoasa)!
la mai bine s'aprindem candela şi şă ne’
rugăm lui Dumnezeu.... cum făceam în zilele’
cele grele;... că dinaintea Lui n’auem încotro1
fugi.
Moş Toader. Aşa, doamnă dragă, bine’
te-ai gândit d-ta... nu uezi că fetele astea
se tem mai rău decât eopehili?...
Toate. (Cu o a r e c a r e rec u leg ere.) Da!... da!...
s’aprindem candela!.
învăţătoarea. (Aprinde ca n d ela şi a p o i inghe-
n uche şi s e r o a g ă cu g la s ta r e ; în genu ehe ş i toţi
25
ceilalţi.) Doamne... Dumnezeule!... Fie-ţi milo
de copilaşii neuinouaţi. şi nu-i lăsa orfani pe
Hume.. (Din c e în e e m ai m işcător)... Indură-te,
Doamne... de ţara asta asuprită şi de neamul
mostru obidit şi ajută-ne! — Desleagă, Doamne,
lanţurile robiei şi fă să gustăm şi noi din
iroadele dulci ale libertăţii de neam şi patrie.
(C u fo a r te multă evlavie.) Auzi-ne Doamne şi nu
ne lăsa !..................................................................
ACTUL ll.
S c e n a reprezintă o c la să eu bănei şi eu eâteua
tablouri pe pereţi.
Ţărani, mai în uârstă, şi eâţiua moşnegi, îm bră
caţi în haine curate, aşteaptă să le s o s e a s c ă înuăţă-
torul. Unul dintre ei ţine un steag mare — tricolor în
mână.
Ceilalţi, toţi, au eoearde tricolore pe piept sau
e ş a r fe de panglică tricoloră.
La ridicarea cortinei le uorbeşte Moş Toader,
stând în picioare, în faţa lor.
26
SCENA 1.
Moş Toader. Oameni buni! Noi trebuie
să ne sfătuim o leaeă. — Uite 1... sunt cea
surile 10 şi acuma trebuie să pice domnul
înuăţător. Dânsul n a r e ureme de pierdut,
eă uine numai aşa, în treacăt... Când o
sosi... trebuie să ne găsească înţeleşi.
Niţă Cojocarul. Bine... moş Toadere...
cum zici d-ta, aşa să facem 1
Moş Dinu (eu duhul blândeţii.) Aşa, băieţii...
să fie înţelegere... ea să nu râdă duşmanii
de noi.
G heorghe Cântăreţul. Cum credeţi dum-
neauoastră, ăştia mai bătrâni, moş Dinule ..
că dumneauoastră ştiţi socotelile mai bine.
Moş Toader (foarte tacticos.) Eu zic a ş a :
dacă Neeulai Tălmaeiu şi Ion al Floarei...
’or rămânea la uatră... acasă... să-i punem
şi pe ei în garda naţională. Ei sunt oameni
umblaţi acum... au uăzut multe şi au înuăţat
multe... noi ăştielalţi... care am stat acasă...
ce putem şti ?...
llie Vlădoiu. Are dreptate moş Toader.
Omul eu cât umblă, eu atâta uede şi eu
27
atâta înoată mat multe. Da, să-i punem pe
ei conducătorii noştri.
Toţi. Da... da... să-i punem — drept
grăieşte llie 1
Moş Dinu. Bine... bine... să-i punem...
da de unde să-i luăm?... că ei nu-s aici
în sat.
Moş Toader. Trebuie să sosească... că
aşa ne-au spus astă noapte... e’au să oină
de bună seamă pentru a 2i.
SCENA 11
(Intră N eeulai Tălm aeiu ş i Ion al F loarei.)
N eeulae Tălmaeiu. Bună ziual... oameni
buni!... Bine o’am găsit sănătoşi!
Ion al Floarei. Bun găsit!
Toţi. Bun sosit! ( F ie c a r e dintre e i dau m ana
cu iofi ceilalţi.)
Neeulai Tălmaeiu. (Bătându-l p e umăr p e
M oş T oader.) Brauo!... Moş Toadere!... uăd
că te-ai ţinut de jeuuântl...
Ion al Floarei. (S fâ rşin d d e dat m âna cu toţi.)
Soseşte şi domnul înuăţător, minteni! Spunea
că întră pe o clipă acasă, să-şi oază fa
milia... că n’a mai oăzut-o de patru ani!
28
SGBNA lll.
(Intră inuăţătopul, în haine m ilitare şi cu gradul d e
căpitan.)
învăţătorul (fo a r te voios.) Bun găsit, oa
meni buni!
3
34
(Cortina cade.)
42
ACTUL m.
SCENA 1.
Scen a reprezintă eurtea şeoalei... Lume multă
adunată, aşteaptă să s o se a sc ă eeî plecaţi la Alba-
lulia. Moş Dinu ţine steagul tricolor, ţetiţele au bu
cheţele de Jlori în mână... Toţi sunt îmbrăcaţi în haine
de sărbătoare... Fem eile şi fetele în port naţional.
Ion şi Neeulai fae ordine, aşezând copilaşii eu
flori pe două rânduri şi lăsând că ra re la mijloc.
Din fundul scenei apare grupul de ţărani eu în-
uăţătorul în frunte. Vin dela Alba-lulia, cântând imnul:
„Pe-al nostru ste a g “.
Maiestate.
Naţiunea română de pe aceste plaiuri,
scăpată de robie, aleargă astăzi bucuroasă
în braţele scumpei sale mame... Libertatea
ei înseamnă unirea ei pe ueei eu Ţara
Românească!
— Fine. —
■y ,■
4 /
Pentru cetitori.
Cu numărul de faţă începem d e nou eu
publicarea numerelor atât de bine primite
d e cetitorii noştri români. In anul 1929 vor
ap are z ec e numere şi un calendar, sp re bu-
curia tuturora, cărora le z a c e la inima p ro -
păşirea satelor noastre.
Preţuri miei, hârtie bună, ilustraţii fru
m oase, material preţios — iată tăria „B iblio
tecii p oporale a Asociaţiunii“.
Cu cât vor spori abonaţii şi cetitorii —
cu atât vom putea da ţăranului român tot
mai multă şi mai bogată hrană sufletească.
Numărul care urmează va cuprinde neşte
minunate legen de şi povestiri: „Din traista
bunicului“, adunate şi scrise d e dl Sabin
G. Truţia.
Răspândiţi biblioteca la mic şi m arel
H „ECONOMUL“
M institut de credit şi economii, societate anonimă
Capitalul social deplin u ărsat:
Lei 5,000.000- -
CLUJ, C alea Reg. Ferdinand N r. 2 6
Telefon: 415
!! AGRICULTORI !!
adresafi-Vă pentru