UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ANUL III - ID, 2018-2019

AMPELOGRAFIE – TEMA NR. 7

Şef lucr. dr. Marinela Stroe

STUDENT
MIHAI GALAFTION
 Cuprins

1) Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării ................................................................3

2) Sortimentul vechi şi nou al centrului viticol Pietroasa ........................................4
3) Podgoria Odobeşti ...............................................................................................5

2
 1) Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării
Principalele regiuni viticole ale ţării noastre sunt:
I .Regiunea Viticolă a Podişului Transilvaniei;
II. Regiunea Viticolă a Dealurilor Moldovei;
III. Regiunea Viticolă a Dealurilor Munteniei şi Olteniei;
IV. Regiunea Viticolă a Dealurilor Banatului;
V. Regiunea Viticolă a Dealurilor Crişanei şi Maramureşului;
VI. Regiunea Viticolă a Colinelor Dobrogei;
VII.Regiunea Viticolă a Teraselor Dunării;
VIII. Regiunea Viticolă a nisipurilor şi a altor terenuri favorabile din sudul ţării.

Regiunea viticolă a Teraselor Dunării este recunoscută în primul rând pentru producţia de
struguri pentru masă din întreg conveierul varietal, de la soiurile cu maturare timpurie, pînă la
cele cu maturarea tardivă
Această regiune este situată în cea mai mare parte pe Terasele Dunării din sud-estul Câmpiei
Române şi cuprinde în aria ei podgoriile Ostrov şi Greaca, iar suprafeţele cultivate sunt de circa
11.271 ha. Deşi unele centre viticole din aceste două podgorii sunt distanţate între ele, prezenţa
unor vii răzleţe de legătură care sunt plasate în condiţii ecologice similare, certifică conturarea
unei regiuni vitivinicole distincte cu numele de mai sus. Datorită poziţiei sale geografice această
regiune viticolă deţine cele mai mari resurse heliotermice, în condiţiile unor resurse hidrice
modeste, ameliorate întrucâtva de prezenţa benefică a Dunării.
Climatul este temperat continental, stepic şi silvostepic, cu precipitaţii insuficiente şi
extremism termic, ce pun în pericol normala desfăşurare a spectrului fenologic dacă nu se iau
măsuri protective, (cultură protejată, irigare) îndeosebi contra îngheţurilor hibernale şi a
deficitului de umiditate înregistrat în perioada vară-toamnă.
Precipitaţiile anuale înregistrează o medie de 500 mm anual, iar în perioada de vegetaţie se
înregistrează în medie 300 mm, o medie mai ridicată în centrul viticol Greaca şi mai scăzută în
centrul viticol Feteşti. Faţă de evapotranspiraţia potenţială care variază între 700-750 mm apare
un deficit hidric accentuat care trebuie completat prin irigaţii.
Solurile sunt reprezentate în principal prin cernoziomuri cambice, cernoziomuri argilo-
iluviale, soluri bălane şi psamosoluri. Pe versanţi predomină regosolurile şi solurile antropice, iar

3
în Lunca Dunării şi Balta Ialomiţei se regăsesc soluri hidromorfe şi soluri aluviale, variat
gleizate.
Regiunea viticolă a Teraselor Dunării este specializată în primul rând în producţia de
struguri de masă, de la soiurile timpurii la cele târzii. Producţia vinicolă este constituită în cea
mai mare parte din vinuri de masă între care dominante sunt cele pentru vinuri albe. În unele
centre viticole, în anumiţi ani deosebit de favorabili, unele vinuri roşii pot atinge şi calitatea ce se
cere unui vin de calitate.
Sortimentul cultivat în cadrul regiunii este foarte variat, fiind reprezentat îndeosebi de
soiurile pentru struguri de masă, începând cu cele cu coacere extratimpurie până la cele cu
maturare târzie.
Principalele soiuri cultivate sunt : Muscat Perla de Csaba, Cardinal, Victoria, Chasselas
doré, Muscat de Hamburg, Muscat d'Adda, Italia, Afuz Ali, Tamina, Xenia şi Greaca. Dintre
soiurile pentru vinuri albe, de o bună apreciere se bucură: Feteasca regală, Riesling italian,
Sauvignon, Crâmpoşie selecţionată, Donaris, iar dintre soiurile roşii sunt preferate soiurile
Cabernet sauvignon, Merlot şi Burgund mare.

2) Sortimentul vechi şi nou al centrului viticol Pietroasa

Direcția principală de producție la Pietroasa o reprezintă obținerea de vinuri dulci aromate de
Tămâioasă Românească și a celor dulci de Grasă, realizate din struguri culeși târziu, la
supramaturare.
Centrul viticol Pietroasa mai este profilat pe producerea de vinuri roșii de calitate superioară
din soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot și Fetească Regală, pe obținerea de vinuri albe
superioare din soiurile Riesling Italian, Fetească Regală, Fetească Albă, precum și de vinuri
aromate roze din soiul Busuioacă de Bohotin.
Soiurile de struguri folosite pentru obținerea vinurilor sunt următoarele:
• Soiuri albe: Fetească Regală, Fetească Albă, Riesling Italian, Grasă de Cotnari, Tămâioasă
Românească;
• Soiuri roșii/rose: Burgund mare, Pinot Noir, Merlot, Fetească Neagră, Cabernet Sauvignon,
Busuioacă de Bohotin.

4
 3) Podgoria Odobeşti
Podgoria Odobeşti, una dintre cele mai vechi podgorii din ţară, cu o vechime ce se pierde în
negura vremurilor dacice şi apoi romanice, se aflată în partea de est a Subcarpaţilor de curbură,
deţine tronsonul mijlociu, cu o lăţime de 5-10 km şi o lungime de circa 30 km, cuprins între
valea Putnei în partea nordică şi Valea Milcovului la sud. Administrativ, podgoria Odobeşti se
găseşte în judeţul Vrancea. Centrele viticole ale podgoriei sunt: Odobeşti, Jariştea şi Boloteşti.
Climatul este de tip temperat continental şi datorită prezenţei îndelungate a maselor de aer
est-european prezintă nuanţe excesive. Cu toate acestea valorilor indicilor climatici înregistrează
valori ridicate şi benefice pentru cultura viţei-de-vie. Precipitaţiile din cursul perioadei de
vegetaţie 379 mm, suma orelor de strălucire a soarelui de 1.508 ore, bilantul temperaturilor
globale 33900C, iar perioada de vegetaţie are 184 zile.
Fondul pedologic este alcătuit în general din cernoziomuri şi soluri brune de pădure.
Direcţia de producţie - Sortimentul. Sortimentul vechi era alcătuit din soiurile Galbenă de
Odobeşti, Plăvaie, Negru vârtos, Vulpe, iar din grupa soiurilor de masă: Razachie, Coarnă albă,
Coarnă neagră.
Podgoria actual este profilată pe producerea de vinuri, în special al celor albe, iar dintre
soiurile existente în cultură menţionăm Feteasca regală şi Aligoté, din care se obţin vinuri albe de
masă, iar pentru obţinerea vinurilor albe de calitate superioară, întâlnim: Fetească albă, Riesling
italian, Sauvignon, Muscat Ottonel. Se spune de altfel că, vinurile acestei podgorii se situează pe
locul III datorită prospeţimii şi nobleţei, după vinurile de Cotnari şi Huşi. Se obţin şi vinuri roşii
de masă, în special din soiul Băbească neagră, dar şi vinuri de calitate superioară din soiurile
Merlot, Fetească neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot noir. În centrul viticol Boloteşti se obţin
distilate învechite de vin, din soiurile Mustoasă de Măderat, Fetească regală, Plăvaie şi Galbenă
de Odobeşti.
Din grupa soiurilor de struguri pentru masă se cultivă soiurile Chasselas doré şi Chasselas
roze, Coarnă neagră, Coarnă albă, precum şi soiurile Muscat de Hamburg şi Cinsaut.
Trebuie reamintit, ca element distinctiv al acestei podgorii, “Beciul domnesc” denumit
aşa pentru că între anii 1834-1849 s-a zidit un becit boltit cu piatră ponce, pentru păstrarea şi
învechirea vinurilor, pentru domnitorul Mihail Sturdza, beci care există şi astăzi.
Sub aspectul tehnologiei aplicate, în această podgorie se practică sistemul de tăiere mixt,
cu coarde lungi, pe forme de conducere semiînaltă.