Tehnologii moderne de cultivare a plantelor

oleiaginoase

Tehnologia de cultură a rapiței-Brassica napus oleifera

Tehnologia de cultivare a rapiței se diferențiază în funcție de climă și relief, iar în cadrul
acestora, în funcție de particularitățile solului și scopul urmărit. Există, însă, câteva
elemente ce trebuie respectate cu strictețe indiferent de alți factori, notează Ing. Bekeș
Arnold în teza sa de doctorat „Optimizarea tehnologiei de cultivare a rapiței în zona
Câmpiei de Vest a României”, menționând următoarele aspecte:

 realizarea unei culturi stabile, cu o desime și dezvoltare corespunzătoare în toamnă

 introducerea de soiuri rezistente la oscilațiile termice, la boli și dăunători
 păstrarea culturii curată de buruieni și sănătoasă
 direcționarea tehnologiei spre creșterea conținutului de ulei în semințe

Aplicarea corectă a tehnologiei recomandată culturii de rapiță reprezintă principala

direcție de intensificare a producției prin: lucrarea corectă a solului și introducerea
completă a unei tehnologii mecanizate și adaptate culturii de rapiță, folosirea irigației și a
altor lucrări de îmbunătățiri funciare, utilizarea controlată a îngrășămintelor și a altor
produse chimice, combaterea bolilor, dăunătorilor și a buruienilor prin măsuri integrate.

Rotația
Cele mai bune plante premergătoare sunt cele care eliberează terenul timpuriu: cerealele
de toamnă (grâul și orzul), cartofii timpurii, leguminoasele boabe (mazăre), borceagul de
toamnă și trifoiul roșu după prima coasă. Rapița de primăvară se poate semăna și după
culturi recoltate târziu cum ar fi: porumbul, sfecla pentru zahăr, cartofii etc.

Nu se va cultiva rapița în monocultură, nici după soia și floarea-soarelui, pentru a preveni

extinderea atacului de Sclerotinia sclerotiorum. Rapița poate reveni pe același teren după
3 ani, iar în caz de atac de Sclerotinia, după mai multi ani.

După rapiță se pot cultiva majoritatea plantelor, fiind o bună premergătoare pentru grâul
de toamnă sau orz de toamnă precum și înființarea de culturi succesive de porumb în scop
furajer sau varză furajeră.
Pregătirea terenului

Pregătirea terenului pentru cultivarea rapiței începe cu arătura normală executată la

adâncimea la care să nu se scoată bulgări, de obicei la 18-20 cm, după pajiști și 20-22 cm
după trifoi.

Urmează discuirea imediat după arat, cât încă solul este reavăn, și pregătirea patului
germinativ prin lucrări repetate cu grapa cu discuri. Ultima lucrare se face la adâncimea
de semănat și perpendicular pe direcția de executare a semănatului.

Înainte sau după semănat se folosește tăvălugul inelar. Lucrarea este facultativă, dar utilă
îndeosebi în toamnele secetoase și pe soluri argiloase.

Sisteme de lucrare a solului

Arătura și alte lucrări ale solului generează eroziunea lui, așa că se vorbește tot mai mult
despre sistemele minimum tillage sau no tillage. Acest sistem presupune lucrarea cu
discuri sau cu dinți, sau combinații de discuri și dinți. Desigur, el are și unele dezavantaje
sub forma unor riscuri crescute de a scăpa de sub control populațiile de buruieni și
dăunători. Este un sistem economic, dar care presupune o cunoaștere foarte bună a
culturii de rapiță, astfel încât nu sunt mulți fermierii care apelează la ea.

Fertilizarea de bază pentru cultura de rapiță

Pentru 1.000 kg semințe, rapița consumă 50-60 kg N, 30-60 kg P2O5, 40-50 kg K2O, 50-
60 kg calciu, 20-30 kg sulf și importante cantități de microelemente. Pentru o producție
de 2.500-3.000 kg semințe, rapița mai consumă 15-25 kg magneziu și 65-105 kg sulf.
Rapița este o cultură cu nevoi crescute de fosfor, motiv pentru care este bine să se
fertilizeze cu fosfor înainte de semănat. Pe solurile sărace în fosfor se recomandă chiar
aplicarea îngrășămintelor înainte de arătură.

Când se seamănă rapița de toamnă?

Epoca de semănat este foarte importantă pentru o producție mare și de calitate. Epoca
optimă de semănat a rapiței de toamnă pentru majoritatea zonelor este 1-10 septembrie,
dar semănatul se poate începe mai devreme, la 15 august, pentru a nu se depăși intervalul
1-10 septembrie.

Sămânța și semănatul

Sămânța de rapiță își pierde capacitatea germinativă repede, astfel încât se recomandă
folosirea la semănat a materialului recoltat în același an. Se folosesc numai semințe care
au luciu, culoare și MMB specifice materialului săditor, cu puritatea minimă de 95% și
capacitatea germinativă minimă de 85%.

Se recomandă folosirea semințelor tratate cu produse pentru protecția plantelor

omologate. Materialul de semănat trebuie să fie liber de ovăz sălbatic și cuscută, cu
maximum o sămânță de Raphanus raphanistrum la o probă de 10 grame.

La condițiile din țara noastră rapița se recomandă a fi semănată la 12,5 - 25 cm între

rânduri.

Tăvalugitul după semănat

Există păreri pro și contra acestei lucrări. Tăvălugitul după semănat este util pe terenurile
care au rămas bulgăroase după pregătirea patului germinativ și cu sămânța neîncorporată.
Este util și după semănatul rapiței, dar trebuie urmărit ca solul să fie bine zvântat, altfel
aderă la tăvălug și se tasează excesiv. Se utilizează tăvălugul inelar și, având în vedere
specificul semințelor mici de rapiță, se folosește tăvălugul, dacă la semănat solul este
prea afânat, atât înainte cât și după semănat.

Lucrări de întreținere pentru cultura de rapiță

Lucrările solului după semănat se fac pentru completarea realizării calitative a patului
germinativ, dar și pentru combaterea buruienilor, a bolilor și a dăunătorilor.

Principalele lucrări de întreținere după semănat sunt tăvălugirea și eliminarea excesului

de umiditate. Urmează lucrări necesare oricărui tip de cultura – irigare, fertilizare,
combaterea bolilor și a dăunătorilor.

Irigarea rapiței

Se face, în primul rând, o irigare de răsărire, mai ales dacă toamna este secetoasă. Se
aplică imediat după semănat o normă de udare cuprinsă între 300 și 400 m3/ha, cu finețea
ploii cea mai mica și cu nivelul aspersorului cât mai aproape de sol. În cazul în care solul
este nisipos și temperaturile sunt ridicate după două trei zile de la precedenta udare, se
aplică încă o udare de completare cu 100-150 m3/ha.

În zonele cu deficit mare de apă în sol din perioada de creștere intensă și de fructificare a
rapiței se recomandă aplicarea a minim două udări, cu câte 400-500 m3/ha. Prima udare
se aplică în perioada de creștere, alungire și ramificare, iar a doua în momentul umplerii
bobului, pentru a forța creșterea acestuia în volum (MMB peste 4-5 g).

Atenție, excesul de umiditate este în măsură să compromită producția de rapiță, așa că

trebuie evitată irigarea în exces.
Fertilizarea fazială

Dozele de îngrășăminte pentru cultura rapiței în țara noastră, în funcție de producția

scontată, tipul de sol și valorile indicilor agrochimici privind conținutul în fosfor, potasiu
și indicele de azot sunt, în general, următoarele: azot 80-180 kg; fosfor 50 - 80 kg;
potasiu 60-80 kg.

Sulful este și el necesar pentru o cultură sănătoasă de rapiță. Doza optimă de sulf (S) la
rapiță este de 20-30 kg/ha, (semnificativ mai mare decât la cereale, unde ar trebui să fie
de 10-20 kg S/ha). La rapiță, raportul dintre sulf și azot trebuie să fie de 1/7. Întreaga
doza de fosfor și de potasiu și 1/3 din doza de azot se vor aplica sub arătura de bază, iar
restul de 2/3 din doza de azot va fi dată primăvara timpuriu.

Fertilizarea fazială se face după următoarea schemă:

 Fertilizare de bază de toamnă – la semănare

 Fertilizarea foliară de toamnă – stadiul de 6-8 frunze
 Fertilizarea fazială I – stadiul de rozetă, 8-11 frunze
 Fertilizarea fazială II – stadiul butonilor florali incipienți
 Fertilizarea foliară de primăvară – stadiul de butoni florali verzi și galbeni

Îngrășămintele foliare trebuie aplicate în partea a doua a vegetației și sunt foarte

importante pentru o producție sănătoasă. Ele trebuie alese în funcție de componența lor
de sulf și microelemente, precum și un raport NPK favorabil azotului. Un alt
microelement important în cultura rapiței este borul, care trebuie aplicat atât la semănare,
cât și în faza foliară.

.
Folosirea regulatorilor de creștere la rapiță

Pentru limitarea căderii plantelor este nevoie de regulatori de creștere. Rolul lor este
limitarea creșterii, astfel încât plantele să fie cat mai puțin expuse riscului de cădere. De
asemenea, cu ajutorul regulatorilor de creștere se asigură o intrare optimă în iarnă, ca
rapița să reziste la ger.

Agricultorii pot folosi pentru reglarea creșterii produsul CARAMBA TURBO care
combină substanța activă a unui fungicid (metconazol) cu cea a unui regulator de creștere
(mepiquat clorură). Combinația celor două substanțe asigură controlul eficient al bolilor,
oferind în același timp avantajele unui regulator de creștere. Are un efect puternic de
regulator de creștere și îmbunătățește rezistența la iernare prin dezvoltarea optimă a
rădăcinilor și a coletului. Se poate aplica în toamnă, când rapița are 4-6 frunze, maxim 8,
pentru combaterea bolilor, îmbunătățirea rezistenței la iernare și pentru un start mai bun
al plantelor în primăvară sau primăvara devreme, de la începutul alungirii tijei florale
până la faza de buton galben (BBCH 21-59) pentru combaterea bolilor și îmbunătățirea
arhitecturii tufei.

Combaterea lor se face în trei segmente – toamna, primăvara – la ieșirea din iarnă și în
perioada înfloritului. Se aplică produsul CARAMBA TURBO ce combate făinarea și
putregaiul negru și asigură protecția plantelor toamna si primăvara devreme.

Un alt produs util pentru combaterea bolilor, în special Sclerotinia și Alternaria,

este PICTOR , un fungicid sistemic pentru protecția culturilor de rapiță, cu eficacitate
preventivă și curativă determinată de un bun echilibru între cele două substanțe active -
boscalid și dimoxistrobin. Acest fungicid are eficacitate excelentă în combaterea bolilor
și efecte fiziologice de vitalizare a plantelor pentru producții mai mari. Bolile nu vor
afecta recolta nici în situația în care vremea nu favorizează dezvoltarea lor. Datorită
efectelor AgCelence®, prin aplicarea produsului PICTOR® se poate realiza un spor de
producție chiar și în această situație.

Aplicarea de insecticid FASTAC ACTIVE combate numeroase insecte dăunătoare.

Produsul are acțiune prin contact și ingestie. Datorită faptului că nu este un produs
sistemic pentru asigurarea unei suprafețe mai mari de acoperire cu tratament este
necesară o cantitate suficientă de soluție de stropit. Are un efect rezidual bun pe suprafața
frunzelor, este rezistent la ploaie, cu condiția ca produsul să se usuce înainte de a începe
să plouă. La rapiță se recomandă maximum 2 tratamente cu un interval dintre aplicări de
7- 10 zile.
Recoltarea rapiței
Recoltarea rapiței trebuie făcută când umiditatea semințelor este în jur de 16%, plantele
sunt aplecate, întreg lanul capătă o culoarea galbenă ruginie, tecile sunt galbene-liliachii,
iar pe majoritatea semințelor se observă un punct cafeniu.

Pe cât este posibil, se va evita recoltatul în perioada de arșiță maximă, fiind recomandat
ca recoltarea să se facă dimineața devreme, seara târziu sau chiar noaptea. După recoltare,
semințele se curăță imediat de impurități (restul de tulpini) și se trec la uscător pentru
reducerea umidității la 10%. În cazul în care nu este asigurată uscarea artificială,
semințele se depozitează în magazii, șoproane, la început într-un strat foarte subțire (5-10
cm) și se lopătează de mai multe ori pe zi, până când umiditatea scade la 10 %. Pentru
uscare, semințele se pot ține și în straturi subțiri pe prelate la soare.

Surse:

TEHNOLOGIA DE CULTIVARE A RAPIȚEI - 2011 - INMA București

CERCETĂRI PRIVIND OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI CULTURII DE RAPIȚĂ DE

TOAMNĂ DIN INCINTA ȊNDIGUITĂ INSULA MARE A BRĂILEI - Lucian
Gheorghe BUZDUGAN

OPTIMIZAREA TEHNOLOGIEI DE CULTIVARE A RAPIȚEI ÎN ZONA CÂMPIEI

DE VEST A ROMÂNIEI - Ing. Bekeș Arnold