UNIVERSITATEA DE ȘTIINŢE AGRONOMICE ŞI

MEDICINĂ VETERINARĂ DIN BUCUREŞTI

FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
ANUL I - ID, 2016-2017

AGROMETEOROLOGIE
CONF. DR. ENACHE LIVIU

EFECTELE LUMINII ASUPRA

PLANTELOR

STUDENT
MIHAI GALAFTION
1
Cuprins

1. Introducere………………………………………………………………….………3

2. Efectele luminii asupra dezvoltarii si miscarii plantelor………………………....3

3. Efectele lungimii de unda asupra plantelor ………………………………………5

4. Efectele intensitatii luminii asupra plantelor……………………………..….........6

5. Bibliografie…………………………………………………………………..………8

2
 1. Introducere
Lumina naturală este cel mai important factor climatic care influenteaza dezvoltarea
plantelor. În funcţie de durata si intensitatea sa, plantele sufera modificari pentru adaptre sau
acomodre, îşi pot schimbă morfologia, anatomia, structura biochimica sau alte însuşiri.
Singura sursa pentru producerea luminii din sistemul solar este Soarele. Sursa energiei
solare o reprezinta reactiile termonucleare caracterzate prin reactia de fuziune nucleara a
nucleelor de hidrogen in heliu si a carbonului in azot. Prima ocupa o pundere de aproximativ
90% si a doua de 10%. Aceste reactii termonucleare degaja o cantitate foarte mare de energie,
temperatura la suprafata Soarelui fiind de aproximativ 6000 K.1
Cand plantele sunt expuse luminii solare o parte din energie este reflectata iar o alta parte
este absorbita si folosita de catre vegetatie pentru incalzire, evaporare si fotosinteza, care este
transformarea energiei din radiatiile solare prin reactii fotochimice care absorb dioxid de carbon
din atmosfera si genereaza energie organica si oxigen, asigurand si necesarul de respiratie a altor
organisme.

2. Efectele luminii asupra dezvoltarii si miscarii plantelor

La plante lumina influenteaza procesele de respiratie, transpiratie, rata de dezvoltare si

directia de crestere. Deoarece în lipsa luminii nu se poate realiza fotosinteza, viaţa plantelor este
în mod direct dependentă de acest factor ecologic. Multe plante sau numai anumite organe
vegetale ale acestora, prezintă crestere sau mişcări orientate catre lumină, fenomen numit
fototropism.2
Deoarece directia luminii este variabila, aceasta adaptare asigura orientarea cea mai buna
a organelor de fotosinteza pentru a produce maximum de carbohidrati. Cand planta nu doar
creste pe o perioada mai lunga de timp catre lumina, ci se misca zi de zi dupa miscarile soarelui,
fenomenul se numeste heliotropism. Exemplul cel mai bun este la floarea soarelui (Helianthus
annuus), care se roteste ziua dupa soare, sau la deditei (Pulsatilla sp.), la care floarea se apleaca
in jos pe timpul noptii.3

1
Enache Liviu, Agrometeorologie, Ed. Ceres, București, 2013, p. 31.
2
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLumina_factor_ecologic.html ,
accesat pe 10.01.2017.
3
Idem.

3
 Plantele nu isi orienteaza tot timpul frunzele pentru o absorbtie maxima a luminii solare.
Cand nu dispun de apa suficienta acestea isi misca frunzele paralel cu razele solare, pentru a
conserva apa minimizand transpiratia. Unele specii, cum ar fi porumbul (zea mays) prezintă în
epidermă superioară un număr mic de celule lărgite cu pereţii subţiri, necutinizati, numite celule
buliforme. Acestea ajuta în timp de secetă, deoarece prin pierderea apei îşi micşorează volumul
şi duc la răsucirea frunzei spre interior, determinând reducerea transpiraţiei.4
În căutarea luminii, unele liane, aşa cum este curpenul de pădure, se orientează spre
exteriorul coroanei arborelui suport. În păduri arborii, pentru a nu fi în totalitate umbriti de către
alti copaci concurenti la sursa de lumina, prezintă o dezvoltare mai pronuntata pe vertical fata de
orizintal. Dimpotriva, un arbore mai izolat dezvolta o coroana mai deasă, compactă şi piramidală
fata de arborii din desiş, care au o coroană mai rară, formată din crengi scurte şi care începe de
sus, dinspre mijlocul tulpinii mai inalte.5
Fotoperiodismul este raspunsul de dezvoltare a plantelor la stimuli luminosi
nedirectionali, dar periodici. Astfel, procesele de dezvoltare, diviziunea celulara, cresterea
organelor plantelor, coacerea fructelor etc., sunt adaptate la lungimea zilei si a noptii. Perioada
de lumina din timpul zilei semnaleaza plantei trecerea de la stadiul vegetativ la cel de
reproducere. Dupa necesitatile de lumina a plantelor ele se calasifica fotoperiodic in plante de zi
lunga ce au nevoie de 14 – 16 ore de lumina pentru a inflori, plantele de zi scurta, ce au nevoie
de o perioada de 8 – 12 ore, plante intermediare, cu o fotoperioada de 12 – 14 ore si plante
indiferente care nu sunt afectate de schimbarea lungimii zilei.6
Fotonastia este procesul prin care anumite organe ale plantei sufera miscari reversibile
prin actiunea unor stimuli luminosi directionali sau nedirectionali. Astfel la mimosa pudica se
pliaza frunzele pe timp de noapte, iar anumite flori se inchid si se deschid in functie de perioada
de zi sau noapte, in concordanta cu activitatea polenizatorilor cu ajutorul carora se reproduc.
Florile pot fi clasificate in matinale, se deschid dimineata devreme si se inchid in dupamiezile
insorite, de exemplu zorelele (Ipomoea purpurea), de amiază, şopârliţa (Veronica chamaedrys),

4
http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/ANATOMIA-LIMBULUI-FOLIAR36.php, accesat pe 10.01.2017
5
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLumina_factor_ecologic.html ,
accesat pe 10.01.2017.
6
Enache Liviu, op. cit., pp. 57 – 58.

4
si vesperale, de seara, opăţelul de noapte (Lychnis vespertina) - la ora 19 şi regina nopţii
(Nicotiana affinis) - la ora 20.7
Fotomorfogeneza este procesul prin care plantele isi modifica structura ca raspuns la
stimuli de lumina nedirectionali si neperiodici. Astefel majoritatea semintelor germineaza in
conditii de intuneric, cand se afla sub pamant, lumina actionand ca un inhibator al germinatiei
pentru a se asigura o raspandire mai larga in natura. In schimb se intensifica alungirea tulpinii
cresterea mugurilor si a frunzelor in conditii de lumina mai puternica de primavara fata de iarna.
De asemenea, cand lumina nu este suficienta plantele nu trec la faza de reproducere si inflorirea
nu se mai produce chiar daca celelalte conditii sunt favorabile.
Oricât de ciudat ar părea, Luna, satelitul artificial al Pământului, influenţează viaţa
plantelor, atât prin poziţia sa, cât şi prin luminozitate. În 1961, savantul englez J. Brown, a
demonstrat că plantele, ca şi animalele sau omul, posedă un anumit bioritm, în corespondenţă cu
poziţia Lunii (zenit, nadir), cu fazele sale şi cu lumina acesteia. Astfel, s-a dovedit, spre exemplu,
că respiraţia cartofului (Solanum tuberosum) este mai scăzută când Luna este la zenit, şi mai
intensă, atunci când Luna este la nadir.8

3. Efectele lungimii de unda asupra plantelor

Diferentele de lungime de unda produc efecte diferite la plante. Radiatiile cu lungimea de
unda mai lunga, rosii si portocalii, sunt absorbite cel mai mult, iar radiatiile cu lungimea de unda
mai scurta, albastru-violet, sunt absorbite intr-o masura mai redusa. Cercetarile facute cu ajutorul
izotopilor radioactivi au demonstrat ca radiatiile galbene, portocalii, rosii determina producerea
de carbohidrati iar cele albastre determina sintetizarea proteinelor. Radiatiile verzi sunt cele mai
reflectate, si de aceea frunzele privite de catre ochiul uman apar de culoare verde.
De obicei radiatiile ultraviolete produc efecte daunatoare plantelor, dar cele din categoria
de ultraviolete medii (UVB) in cantitate mai scazuta pot sa stimuleze producerea vitaminei C. In
zonele alpine, unde plantele sunt expuse la o cantitate mai mare de radiatii UV, apare un efect de
piticire. Ca si efect pozitiv, radiatiile UV pot proteja de raspandirea bolilor prin distrugerea sau

7
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLumina_factor_ecologic.html ,
accesat pe 10.01.2017.
8
Opriş. T, Enciclopedia curiozităţilor naturii, Editura Garamond, Bucureşti, 2008.

5
inhibarea activitatii bacteriilor si fungilor. Radiatiile infrarosii, prin incalzirea plantelor,
influenteaza procesele de respiratie si transpiratie.9
Schimbările indirecte cauzate de radiaţiile UVB (cum ar fi schimbări în forma plantelor,
în modul în care nutrienţii sunt distribuiţi în interiorul plantelor, în diferite faze de dezvoltare sau
în metabolismul secundar) pot fi la fel de importante sau chiar mai importante decât efectele
negative directe ale radiaţiilor UVB. Aceste modificări pot avea implicaţii importante în
păstrarea echilibrului sistemului ecologic.

4. Efectele intensitatii luminii asupra plantelor

In dezvoltarea plantelor nu este importanta doar lungimea de unda a luminii, ci si
intensitatea ei. Fiecare specie este adaptata la un anumit nivel al intensitatii luminii, producand
efecte in diferitele etape ale vietii plantelor, a morfologiei si anatomiei lor, si in functionarea
normala a proceselor biochimice.
Prea multa lumina fata de cerintele plantelor poate sa incalzeasca prea mult frunzele,
acestea se ofilesc si cad din cauza modificarii structurii clorofilei si a pierderilor mari de apa prin
transpiratie. In general plantele au o cerinta minima pentru crestere, dar necesitatea pentru
inflorire si fructificare este mult mai mare. Cand lumina este suficienta are loc o acumulare mai
mare a substantelor de rezerva, o crestere mai pronuntata, iar fructele expuse la mai multa lumina
sunt mai bogate in nutrienti si au o aroma mai pronuntata, fiind de o calitate mai mare.
O lumina mai intensa reduce cresterea plantelor, dar intensifica dezvoltarea lor. De aceea
este recomandat ca plantele cultivate pentru fructe si seminte sa fie expuse la o lumina mai
intensa pentru dezvoltarea fructului, in schimb plantele cultivate pentru partea vegetativa sa fie
expuse la o luminozitate mai mica. Efectul cel mai daunator al intensiatii prea mare se observa
atunci cand are loc o trecere brusca de la conditii de cultura cu o luminozitate mai scazuta la
conditii cu luminozitatea mult mai intensa.
In schimb o intensitate prea mica a luminii incetineste viteza de crestere si dezvoltare,
scade producerea de substante organice si fotosinteza, se decoloreaza frunzele, plantele sunt mai
sensibile la boli si daunatori si cresterea in lungime este favorizata fata de dezvoltare. De
aseamenea este prelungita perioada de vegetatie, inflorirea si fructificarea au loc mai tarziu si
fructele au un continut mai slab de substante nutritive.

9
Enache Liviu, op. cit., p. 54.

6
 Efectul de decolorare este favorabil in unele situatii, de exemplu in cultura sparanghelului
si a conopidei, unde efectul de decolorare scade continutul de substante amare si imbunatateste
gustul si fragezimea. Fructele expuse la o lumina mai slaba nu sunt la fel de dulci, dar sunt mai
fragede deoarece scade procentul de celuloza.
In functie de necesitatea de lumina la care sunt adaptate plantele ele se impart in plante
iubitoare de lumina, heliofile, plante cu o cerinta moderata la lumina si plante iubitoare de
umbra, ombrofile, cum sunt cele care cresc sub umbra copacilor, muschi, arbusti etc.10
Participând ca sursă de energie în fotosinteză, lumina constituie condiţia de bază în
realizarea unor producţii mari şi de calitate. Ajunge la suprafaţa solului sub două forme:lumina
directă şi lumina difuză. Difuzia este produsă de moleculele gazoase ale atmosferei, de
particulele lichide şi solide (praf) aflate în suspensie în atmosferă, de nori etc. Ea este distribuită
inegal în raport cu iregularităţile reliefului. Insolaţia reprezintă cantitatea radiaţiei solare
exprimată în calorie/cm2/minut iar însorirea reprezintă numarul de ore în care suprafaţa
teritoriului este luminată de soare în cursul unei zile.
Procesul diurn de însorire – umbrire al unui teren este influenţat de expoziţie, panta,
poziţia pe versant, înălţimea obstacolului şi lărgimea văii. Pe un versant sudic, deschis, însorirea
este totală în tot cursul zilei, în timp ce pe unul adăpostit de un versant nordic, în prima şi ultima
parte a zilei umbrirea este totală. Pe versanţii nordici însorirea se reduce mult în cursul unei zile,
umbrirea de la începutul şi sfârşitul zilei fiind uniformă. Un versant estic deschis este însorit în
cea mai mare parte a zilei şi numai către apusul soarelui apare o umbrire uniformă. Acelaşi
fenomen se petrece şi cu versanţii vestici numai că umbrirea apare la începutul zilei. La ambele
expoziţii timpul de umbrire depinde numai de înclinarea versantului.
Gradul de însorire şi umbrire depinde şi de fitotehnia aplicată. Alegerea distanţelor de
plantare mai ales la speciile pomicole, precum înălţimea pomilor este în strictă corelaţie. Pentru
folosirea intensă a luminii orientarea cardinală a rândurilor de plante are o importanţă
deosebită.11

10
Enache Liviu, op. cit., pp. 54 – 57.
11
http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/productie-vegetala-factorii-de-mediu-care-influenteaza-cresterea-si-
dezvoltarea-plantelor-10270.html ,accesat pe 10.01.2017.

7
 Bibliografie
1. Cursuri, carti
Enache Liviu, Agrometeorologie, Ed. Ceres, București, 2013.
Opriş. T, Enciclopedia curiozităţilor naturii, Editura Garamond, Bucureşti, 2008.

2. Resurse internet
http://www.bioterapi.ro/aprofundat/index_aprofundat_index_enciclopedic_ecologicLumi
na_factor_ecologic.html , accesat pe 10.01.2017.
http://www.rasfoiesc.com/educatie/biologie/ANATOMIA-LIMBULUI-FOLIAR36.php,
accesat pe 10.01.2017.
http://agroromania.manager.ro/articole/stiri/productie-vegetala-factorii-de-mediu-care-
influenteaza-cresterea-si-dezvoltarea-plantelor-10270.html ,accesat pe 10.01.2017.