ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI

CENTRUL ID-IFR
PIATRA NEAMȚ

http://www.zf.ro/eveniment/romania-a-marcat-una-dintre-cele-mai-mici-rate-ale-somajului-din-
ue-5-3-in-aprilie-cehia-are-un-somaj-de-3-1-16395939

RATA ȘOMAJULUI. Este un indicator prin intermediul căruia se măsoară intensitatea

şomajului, calculându-se sub forma unui raport între numărul de șomeri și populația de referință
(de obicei populația activă)
ȘOMAJ. Fenomen economic cauzat de crizele sau recesiunile economice, care constă în
aceea că o parte dintre salariați rămân fără lucru, ca urmare a decalajului dintre cererea și oferta
de forță de muncă sau situația aceluia care nu se poate angaja din cauza imposibilității de a găsi
un loc de muncă. Totodată se mai poate defini și prin existența unui număr de persoane fizice
aflate în situația de șomer. O parte din șomaj se datorează caracteristicilor structurale atât ale
pieței muncii cât și ale pieței bunurilor și serviciilor. Caracteristicile structurale care generează
acest "șomaj natural" sunt imperfecțiuni ale pieței, variații aleatorii în cerere și ofertă, costurile
legate de obținerea informațiilor despre locurile de muncă disponibile la un moment dat.
ȘOMER. Persoană fără contract individual de muncă a cărei activitate nu se desfășoară
în scopul obținerii de venit și care este în căutarea unui loc de muncă sau persoană aptă de muncă
pusă în situația de a nu găsi de lucru din lipsa cererii de forță de muncă.
SALARIU. Contravaloarea muncii prestate de salariat în baza contractului individual de
muncă, care cuprinde salariul de bază, indemnizațiile, sporurile și alte adaosuri.
SALARIAT. Persoană fizică care încheie un contract de muncă individual cu o persoană
fizică sau juridică și se obligă să presteze munca în schimbul unui salariu.
PIAȚA MUNCII. Piața muncii reprezintă ansamblul actelor de vânzare-cumpărare a
forței de muncă, a relațiilor specifice acestora, ce au loc într-un spațiu economic. Ea relevă
întâlnirea cererii cu oferta de munca, stabilirea, pe această bază, a condițiilor pentru angajarea
salariaților, negocierea si fixarea salariilor în funcție de performanțele lucrătorilor, realizarea
moblității salariilor și forței de muncă pe locuri de muncă, firme sau zone.
POPULAȚIA ACTIVA. Din punct de vedere economic cuprinde toate persoanele de 15
ani şi peste, care furnizează forţa de muncă disponibilă pentru producţia de bunuri şi servicii în
timpul perioadei de referinţă, incluzând populaţia ocupată şi şomerii.
ȘOMERI COMFORM CRITERIILOR BIM. Sunt persoanele de 15 ani şi peste, care
în cursul perioadei de referinţă îndeplinesc simultan următoarele condiţii:
- nu au un loc de muncă şi nu desfăşoară o activitate în scopul obţinerii unor venituri;
- sunt în căutarea unui loc de muncă, utilizând în ultimele 4 săptămâni diverse metode pentru a-l
găsi: înscrierea la oficiile forţei de muncă sau la agenţii particulare de plasare, acţiuni pentru a
începe o activitate pe cont propriu, publicarea de anunţuri şi răspunsuri la anunţuri, apel la
prieteni, rude, colegi, sindicate etc.;
- sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele 15 zile, dacă s-ar găsi imediat un loc de
muncă.
În această categorie de populaţie sunt incluse, de asemenea:
- persoanele fără loc de muncă, disponibile să lucreze, care aşteaptă să fie rechemate la lucru sau
care au găsit un loc de muncă şi urmează să înceapă lucrul la o dată ulterioară perioadei de
referinţă;
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
CENTRUL ID-IFR
PIATRA NEAMȚ

- persoanele care în mod obişnuit fac parte din populaţia inactivă (elevi, studenţi, pensionari), dar
care au declarat că sunt în căutarea unui loc de muncă şi sunt disponibile să înceapă lucrul.
În România, peste trei sferturi dintre șomerii din mediul rural sunt aproape analfabeți:
mai exact peste 15% dintre ei sunt analfabeți, 20% dintre ei au clasele primare și 40% au reușit
să facă școala generală. Șomerii de la sate reprezintă 60% din totalul celor aflați în evidențe, iar
nivelul lor de pregătire scăzut face dificilă recalificarea în meserii cerute pe piața muncii. O
măsură pentru combaterea șomajul structural, este stabilirea unor tarife flexibile de salarizare,
prin colaborare mai bună dintre sindicate și conducerea firmelor, ca tarifele să fie reglate în
funcție de gradul ratei de inflație. Metoda prelungirii școlarizării elevilor și pensionarea timpurie
a angajaților s-a dovedit pe o perioadă mai lungă de timp o măsură costisitoare și neeficace. O
altă măsură de reducere a șomajului a fost crearea serviciilor mai scurte de 8 ore cu scopul ca un
post să fie ocupat de doi angajați.
După cum observăm chiar la începutul articolului, că rata șomajului a ajuns la 5,3% în
luna aprilie a acestui an, fiind în scădere față de anul trecut când era de 6,1%. Asta demonstrează
că mulți someri și-au găsit un loc de muncă stabil și totodată cererea și oferta de muncă este în
creștere. Calculele făcute de cei de la Institutul Național de Statistică, arată că anul acesta în
aprilie numărul de șomeri s-a redus cu 78.000 de personae față de aceiași perioadă a anului
trecut. Autorul articolului ne mai spune că România se află pe locul șase în topul statelor din
Uniunea Europeană, având o rată a șomajului de numai 5,3% față de alte state membre.
Prin faptul că a crescut numărul de locuri de muncă, ne putem da seama că șomajul este
în scădere, ceea ce este bine pentru țara noastră. Părerea mea este că și economia țării poate fi în
creștere datorită multor români care preferă să nu mai plece din țară și să rămână să muncească
la noi în țară unde au un loc de muncă stabil și bine platit. La finalul articolului după cum ne
scrie și autorul, observăm că cererea și oferta locurilor de muncă a fost datorită companiilor din
industria auto si celor din sectorul serviciilor de externalizare. Aceste companii au creat zeci de
mii de locuri de muncă în ultimul an.
Calculul statisticilor arată că anual piața muncii mai reduce între 160.000 si 180.000 de
persone din emigrație. După cum știm cu toții sau măcar am auzit mulți dintre angajatori în
momentul când semnezi contractul de muncă iți promit marea cu sarea și ulterior te trezești că ai
muncit degeaba. Mai sunt cazuri când unii dintre patroni refuză să înregistreze contractul de
muncă a salariatului deoarece crede el că este mai bine să nu mai plătescă impozite la stat. Și uite
așa poate multe persone sunt dezamăgite și preferă să stea acasă și să primescă un ajutor de la
stat ca să iși întrețină familia sau preferă să muncească cu ziua.
Având în vedere că de anul acesta din februarie s-a mărit salariul brut fiind de 1450 lei iar
salariul net de 1065 lei, ideea a fost a statului pentru binele celor angajați. Poate așa statul va
încuraja mai multe persoane să își caute un loc de muncă. Totuși mă gândesc ce soluție ar trebui
aplicată pentru a se lua măsuri, deoarece multe persoane fac un dosar fals pentru a beneficia de
ajutor social, și primăriile nu verifică aceste cazuri de fals în acte. Vreau să menționez faptul că
la momentul actual cererea și oferta locurilor de muncă este în creștere și mă întreb de ce unele
persoane se plâng că nu găsesc de muncă, sau se datorează faptului că nu vor să muncească, sau
nu le convine salariul, sau programul de muncă, mai bine spus de ce să muncească când poate
beneficia de șomaj de la stat și stă acasă și nu face nimic, valabil pentru unii dintre noi. Adevărul
este că piaţa muncii din România e în suferinţă deoarece am pierdut creiere, am pierdut oameni
buni pentru munci grele, aşa că balanţa forţei de muncă a primit o succesiune de şocuri puternice.
ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREȘTI
CENTRUL ID-IFR
PIATRA NEAMȚ

PROFESOR: MORARU LIVIU