SULFAMERAZINA

SULFAMERAZINUM (DCI)

NH2

CH3

N
SO2 NH
N

2-sulfanilamido-4-metil-pirimidina

Sinonim: metil sulfadiazina.

Se prepara din CAS si 2-amino-4-metil-pirimidina:

CH3
NH2 NH C CH3 NH C CH3
N
O O +
+ (CH3CO)2O + HOSO2Cl H2 N
N

- HCl

anilina acetanilida SO2 Cl

4-acetilaminobenzen-
sulfoclorura
(CAS)

NH C CH3 NH2
O
CH3 CH3
+ HOH
N - CH3COOH N
SO2 NH SO2 NH
N N

2-Amino-4-metil-pirimidina se obtine prin condensarea guanidinei cu formil-acetona:

 CH3
CH3
NH N
+ O C
H2N C NH2
CH2 H2N N
CHO

Sulfamerazina se poate obtine si prin condensarea directa a sulfaguanidinei cu formil-

acetona:

NH2 NH2
CH3
O C CH3
+

CH2 N
NH CHO
SO2 NH C SO2 NH
N
NH2

Pulbere cristalina alba, inodora, cu gust amar, foarte putin solubila in apa, greu solubila in
alcool, acetona, solubila in acizi minerali diluati si alcalii.
Este o sulfamida cu durata scurta de actiune, utilizata in asociere cu alte sulfamide sau
trimetoprim.
PF: TRISULFAMINIC – cp. si suspensie (contine sulfamerazina, sulfadiazina, sulfametazina,
alaturi de fenilpropanolamina, feniramina si pyrilamina);
BERLOCOMBIN - cp. si suspensie (+ trimetoprim).

SULFADIMIDINA
SULFADIMIDINUM (DCI)
 NH2

CH3

N
SO2 NH
N CH3

2-sulfanilamido-4,6-dimetil-pirimidina

Sinonim: Sulfadimerazina.
Se prepara din CAS si 2-amino-4,6-dimetil-pirimidina:

CH3
NH2 NH C CH3 NH C CH3
N
O O +
+ (CH3CO)2O + HOSO2Cl H2N
N
CH3

- HCl
anilina acetanilida SO2 Cl
4-acetilaminobenzen-
sulfoclorura
(CAS)

NH C CH3 NH2

O CH3
CH3
+ HOH
N N
- CH3COOH
SO2 NH SO2 NH
N CH3 N CH3

2-Amino-4,6-dimetil-pirimidina se obtine din guanidina si acetilacetona:

CH3 CH3
O C
NH N
+ CH2
H2N C NH2
O C - 2 HOH
H2N N CH3
CH3
 Se mai poate obtine si direct prin reactia sulfaguanidinei cu acetilacetona.
Pulbere microcristalina alba sau slab galbui, fotosensibila, greu solubila in apa si alcool,
solubila in acizi dil. si alcalii.
Este o sulfamida cu durata scurta de actiune, similara sulfadiazinei si sulfamerazinei; se
recomanda pentru tratamentul infectiilor cailor urinare cu germeni sensibili si meningite. Se adm.
oral sau parenteral.

Sulfadimidina se utilizeaza si in asociere cu baquiloprim (in medicina veterinara):

BAQUILOPRIM
BAQUILOPRIMUM (DCI)

N CH2

H2N N NH2
H3C N
NH C2H5

5-s(8-etilamino-7-metilchinolin-5-il)metiltpirimidin-2,4-diamina

SULFIZOMIDINA
SULFIZOMIDINUM (DCI)
 NH2

CH3

N
SO2 NH
N CH3

6-sulfanilamido-2,4-dimetil-pirimidina

Sinonim: Sulfizomerazina.
Este izomer al sulfadimidinei. Se prepara din CAS si 6-amino-2,4-dimetil pirimidina,
care la rândul ei se obtine prin trimerizarea acetonitrilului la 150C in prezenta metoxidului de
sodiu:

CH3

o N
150 C
3 H3C CN
(CH3ONa)
H2N N CH3

Este o sulfamida cu durata scurta de actiune. Se adm. oral pentru tratamentul infectiilor
urinare, biliare, respiratorii, precum si local, in infectii ale pielii sau infectii vaginale.
SULFAMIDE METOXIPIRIMIDINICE
Sunt sulfamide cu actiune de lunga si foarte lunga durata.

SULFAMETOXIDIAZINA
SULFAMETHOXYDIAZINUM (DCI, FR X)

NH2

OCH3
N
SO2 NH
N

2-sulfanilamido-5-metoxipirimidina
Se prepara prin tratarea CAS cu 2-amino-5-metoxipirimidina:

NH2 NH C CH3 NH C CH3

N OCH3
O O +
+ (CH3CO)2O + HOSO2Cl H2N
N

- HCl
anilina acetanilida SO2 Cl
4-acetilaminobenzen-
sulfoclorura
(CAS)

NH C CH3 NH2

O
+ HOH OCH3
OCH3 N
N - CH3COOH
SO2 NH SO2 NH
N N

Componenta pirimidinica se obtine din guanidina si ester metoxiformilacetic:

 HO CH OCH3
NH N POCl3
+ C OCH3
H2N C NH2 - HOH
COOC 2H5 - C2H5OH H2N N OH

OCH3 OCH3
N H2 (cat.) N

- HCl H2N N
H2N N Cl

Se identifica prin diazotare si cuplare cu 2-naftol si prin dizolvare in acid sulfuric conc. la
cald, când apare o fluorescenta violet intens.
Prezinta un timp de actiune prelungit, fiind una dintre cele mai active si eficiente
sulfamide retard. Se indica in infectii urinare, intestinale, hepatobiliare, genitale, ORL.
PF: SULFAMETIN – cp., suspensie.

SULFADIMETOXINA
SULFADIMETOXINUM (DCI)

NH2

OCH3

N
SO2 NH
N OCH3

6-sulfanilamido-2,4-dimetoxipirimidina

Se prepara din anilina si cloroformiat de etil:

 O
NH2 NH C
OC2 H5
O
+ Cl C
OC2 H5 - HCl

O
NH C OCH3
OC2 H5
+HOSO Cl
2 N N
+
- HOH
H2 N OCH3
SO2 Cl
O
NH C NH2
OC2 H5
OCH3 +HOH OCH3

N N
SO2 NH SO2 NH
N OCH3 N OCH3

Pulbere microcristalina alba sau alb-galbuie, sensibila la lumina, insolubila in apa, greu
solubila in alcool si acetona.
Are spectru larg de actiune si efect prelungit. Se recomanda in infectii biliare si urinare.
Se asociaza cu baquiloprim si ormetoprim.

ORMETOPRIM
ORMETOPRIMUM (DCI)

CH3

N3 45 CH2 1
23
2
1 5 4
H2N N NH2 OCH3
OCH3
 5-(4,5-dimetoxi-2-metilbenzil)-2,4-diaminopirimidina

Chimioterapic diaminopirimidinic inrudit cu trimetoprim-ul.

Combinatia dintre sulfadimetoxina si ormetoprim (raport 5:1) se utilizeaza in medicina

veterinara.
PF: PRIMOR (Pfizer) – cp. pentru câini.

SULFAMONOMETOXINA
SULFAMONOMETOXINUM(DCI)

NH2

N
SO2 NH
N OCH3

6-sulfanilamido-4-metoxipirimidina

Este o sulfamida cu durata lunga de actiune. Se utilizeaza in combinatie (5:1) cu

trimetoprim, pe cale parenterala, in medicina veterinara.
PF: DAIMETON T – sol. inj. uz vet.

SULFADOXINA
SULFADOXINUM (DCI)
 NH2

N N
SO2 NH
OCH3
OCH3

4-sulfanilamido-5,6-dimetoxipirimidina

Se prepara din N-carboetoxiamino-benzensulfoclorura si 4-amino-5,6-dimetoxi-

pirimidina:

O
NH C
OC2 H5
N N
+
H2 N
OCH3 - HCl
SO2 Cl OCH3

O
NH C NH2
OC2 H5
HOH
- CO2
N N N N
- C2 H5OH
SO2 NH SO2 NH
OCH3 OCH3
OCH3 OCH3

Sulfamida eficace si cu durata lunga de actiune, bine tolerata. La ora actuala se utilizeaza
rar ca atare, ci mai ales in combinatie cu antimalaricul pirimetamina., pentru tratamentul
malariei, dar si in infectii cu actinomicete si in profilaxia pneumoniei cu Pneumocystis carinii.
~n combinatie cu trimetoprim se utilizeaza in medicina veterinara.
PF: FANSIDAR – cp. continând 500 mg sulfadoxina si 25 mg pirimetamina.
SULFAMIDE PIRAZINICE

SULFAMETOXIPIRAZINA
SULFAMETOXIPIRAZINUM (DCI)

NH2

H3 CO N

SO2 NH
N

2-sulfanilamido-3-metoxi-pirazina

Sinonime: SULFALEN, Sulfametopirazina.

Sulfamida cu durata lunga de actiune; se elimina foarte lent prin urina.
Se administreaza oral, in doze de 2 g odata, in fiecare saptamâna, pt. tratamentul
infectiilor urinare si respiratorii cu germeni sensibili. Se asociaza si cu trimetoprim (raport 4:5).
Se administreaza si pt. tratamentul malariei, in asociere cu pirimetamina.
PF: LONGUM –cp.;
KELFIZINA.
 SULFACLOZINA
SULFACLOZINUM (DCI)

NH2

SO2 NH
N Cl

2-sulfanilamido-6-cloro-pirazina

Sinonim: Sulfacloropirazina.
Sulfamida utilizata in medicina veterinara, pentru tratamentul coccidiozei aviare (cu
specii de Eimeria).
PF: ESB3 – pulbere de uz vet.

SULFAQUINOXALINA
SULFAQUINOXALINUM (DCI)

NH2

N
SO2 NH

2-sulfanilamido-chinoxalina

Sinonim: Sulfabenzpirazina.
Pulbere cristalina galbena, fara miros, fotosensibila, practic insolubila in apa si eter etilic,
putin solubila in alcool, solubila in solutii de hidroxizi alcalini.
 Se utilizeaza in medicina veterinara, ca atare sau in combinatie cu trimetoprim, pentru
tratamentul coccidiozei aviare.

SULFAMIDE PIRIDAZINICE

SULFAMETOXIPIRIDAZINA
SULFAMETHOXYPYRIDAZINUM (DCI)

NH2

SO2 NH OCH3
N N

3-sulfanilamido-6-metoxi-piridazina

Se prepara prin reactia sulfanilamidei cu 3,6-dicloro-piridazina:

NH2 NH2

+ Cl Cl
- HCl
N N

SO2 NH2 SO2 NH Cl

N N
NH2

NaOCH3
- NaCl

SO2 NH OCH3
N N

3,6-dicloro-piridazina se obtine din anhidrida maleica si hidrazina:

 O OH Cl
O HC C HC C HC C
HC C NH2 NH N POCl3 N
O +
HC C NH2 NH N N
O HC C HC C HC C
O OH Cl
3,6-diceto- 3,6-dihidroxi- 3,6-dicloro-
tetrahidro- piridazina piridazina
piridazina

Sulfamida cu actiune antimicrobiana prelungita si pronuntata, cu eliminare lenta. Indicata

in infectii respiratorii, sinuzite, otite, infectii urinare.
Se utilizeaza si in asociere cu trimetoprim.

SULFACLORPIRIDAZINA
SULFACHLORPYRIDAZINUM (DCI)

NH2

SO2 NH Cl
N N

3-sulfanilamido-6-cloro-piridazina

Este foarte eficienta asupra bacililor G-neg. (E. coli si Salmonella), dar eficienta ei este
limitata datorita absorbtiei si excretiei rapide. Se utilizeaza pentru tratamentul infectiilor urinare,
dar mai ales in medicina veterinara.
SULFAMIDE PIRIDINICE

SULFAPIRIDINA
SULFAPYRIDINUM (DCI)

NH2

SO2 NH
N

2-sulfanilamido-piridina

Pulbere cristalina alba sau slab galbui, fotosensibila, foarte putin solubila in apa, mai
solubila in acetona.
Este o sulfamida cu durata scurta-medie de actiune T1/2 = 6-14 h), cu absorbtie lenta si
incompleta din tractul gastro-intestinal si eliminare renala. Riscul de cristalurie este crescut.
Se utilizeaza pentru tratamentul dermatitelor herpetiforme si altor infectii ale pielii. Se
adm. oral.
PF: DAGENAN – cp.

SULFAMIDE N1-SUBSTITUITE, N4-ACILATE

In aceasta categorie intra compusi foarte putin solubili in apa, care se absorb in proportie
foarte redusa in circulatia sistemica, realizând concentratii ridicate la nivel intestinal, de aceea se
utilizeaza drept chimioterapice intestinale. Tratamentul prelungit poate produce suprainfectii cu
Candida sau hipovitaminoze B si K.

FTALILSULFATIAZOL
PHTALYLSULFATHIAZOLUM (DCI)
 HOOC

NH C
O

N
SO2 NH
S

2-(N4-ftaloil)-sulfanilamido-tiazol

Sinonim: Ftalazol.
Se prepara pornind de la anilina si anhidrida ftalica:
NH2 O
O
C C
+ HOSO2Cl
+ O N
- HOH
C C
O O
anilina anhidrida
ftalica

O +
N O
C H2N S
C N
N SO2Cl N SO2NH
S
C - HCl C
O O

HOOC

NH C
O
+ HOH

N
SO2 NH
S

Pulbere cristalina, alba, fara miros, cu gust amar, fotosensibila, insolubila in apa, eter
etilic, foarte greu solubila in alcool; se dizolva in hidroxizi si carbonati alcalini.
Este una dintre cele mai active sulfamide intestinale; se indica pentru tratamentul
dizenteriei microbiene, toxiinfectiilor alimentare, infectii cu colibacili, enterocolite acute; pre- si
post-operator in interventii chirurgicale pe colon. ~n tratamentele indelungate se asociaza cu
vitaminele complexului B si cu vitamina K pentru evitarea distrugerii florei saprofite.
PF: FTALILSULFATIAZOL –cp. 500 mg;

SUCCINILSULFATIAZOL
SUCCYNYLSULFATHIAZOLUM (DCI)

NH C CH2CH2 COOH
O

N
SO2 NH
S

2-(N4-succinil)-sulfanilamido-tiazol

Prezinta proprietati si utilizari similare ftalilsulfatiazolului.

AZODERIVAŢI DE TIP ANALOG SULFAMIDELOR N1-SUBSTITUITE, N4-ACILATE

SULFASALAZINA
SULFASALAZINUM (DCI)

N N OH

COOH

SO2 NH
N

Acid 4-hidroxi-4’-(2-piridil sulfamoil)-azobenzen-3-carboxilic

Sinonim: Salazosulfapiridina.
Se prepara prin tratarea CAS-ului cu 2-amino-piridina, urmat de diazotarea sulfapiridinei
si cuplarea cu acid salicilic:
 NH C CH3 NH C CH3 NH2
O + O
H2 N + HOH
N
- CH3COOH
- HCl
SO2 Cl SO2 NH SO2 NH
N N

N N] Cl
+ -
+ OH N N OH
+ NaNO2
COOH
+ 2 HCl COOH
- NaCl
- 2 HOH
SO2 NH SO2 NH
N N

2-Amino-piridina se obtine prin reactia Cicibabin, din piridina si amidura de sodiu:

+ HOH
+ NaNH2
- NaOH
N N NHNa N NH2

Pulbere bruna-portocalie, insolubila in apa, solubila in alcalii.

Administrata pe cale orala, se absoarbe putin, iar la nivel intestinal este scindata sub
influenta florei microbiene in sulfapiridina si acid 5-amino-salicilic (cunoscut si utilizat in
terapeutica sub numele de Mesalazina).
Prezinta proprietati bacteriostatice si antiinflamatorii, fiind utilizata ca atare sau ca
adjuvant la corticosteroizi in tratamentul colitelor ulcerative si prevenirea recidivelor in
rectocolita hemoragica; de asemenea in tratamentul bolii Crohn. O alta indicatie majora este
artrita reumatoida progresiva care nu raspunde la analgezice si antiinflamatoare.
Ca reactii adverse: anemie hemolitica, trombocitopenie, anorexie, cefalee, greata, voma,
eruptii cutanate, oligospermie reversibila, colorarea in galben-oranj a urinii si chiar a pielii.
PF: SALAZOPYRIN – cp 500 mg
AZULFIDINE;

SULFAMIDE CU STRUCTURI DIVERSE

 MAFENID
MAFENIDUM (DCI)

CH2 NH2

SO2 NH2

p-aminometil-benzensulfonamida

Sinonim: Homosulfanilamida.
Preparare:

CH3 CH2 Cl CH2 NHCOCH3

+ H2N COCH3
lumina acetamida
+ Cl2 o
150 C - HCl

toluen clorura de acetilbenzilamina

benzil

CH2 NHCOCH3 CH2 NH2

+ HOSO2Cl HOH

- HOH - CH3COOH

SO2 NH2 SO2 NH2

Se utilizeaza sub forma de saruri: acetat sau clorhidrat. Acetatul se prezinta ca o pulbere
cristalina alba sau slab galbui,fotosensibila, usor solubila in apa.
Este o sulfamida de uz extern, utilizata sub forma de crème sau solutii pentru tratamentul
infectiilor cutanate, a plagilor si arsurilor. Nu este inactivat de puroi si tesuturile necrozate. La
aplicare indelungata poate produce iritatii si alergii si chiar acidoza sistemica daca se aplica pe
suprafete extinse.
PF: SULFAMYLON – crema.
RELATII STRUCTURA CHIMICA-ACTIVITATE ANTIMICROBIANA IN SERIA
SULFONAMIDELOR
 pozitia para intre cei doi substituenti de pe nucleul benzenic este indispensabila, izomerii
orto si meta fiind inactivi;

 introducerea altor substituenti pe nucleul benzenic determina scaderea sau anihilarea

actiunii;

 gruparea aminica aromatica din pozitia 4 joaca un rol important pentru efectul
antimicrobian; ea poate fi inlocuita doar cu grupari capabile sa se transforme in organism
in grupare amino (ex. –NO2; -NH-OH)

 gruparea aminica aromatica poate fi substituita cu diversi radicali astfel:

-substituirea cu radicali acil (acetil, carbamil) reduce mult activitatea;

-substituirea cu radicali ai acizilor dicarboxilici (ftalic, succinic) determina micsorarea
solubilitatii in apa si pierderea activitatii in vitro;
-substituirea cu radicali alchil inferiori determina reducerea activitatii, dar cresterea duratei de
actiune;
-substituirea cu radicali fenil sau alchil superiori conduce la anularea efectelor antimicrobiene;
 substituirea hidrogenului gruparii sulfonamidice conduce la cei mai activi compusi

-radicalii heterociclici determina cresterea activitatii;

-radicalii acetil, aril-sulfonil o reduc;
-radicalii fenil si alchil o anuleaza.
 Prezenta gruparii metoxi pe radicalii heterociclici determina o intârziere a eliminarii din
organism si o actiune prelungita.

ANTIMICOBACTERIENE
 Reprezinta substante active asupra speciilor de Mycobacterium (tuberculosis si leprae).
Micobacteriile se deosebesc de bacteriile patogene prin aceea ca poseda un invelis ceros, greu
permeabil pentru chimioterapice; manifestarea bolii este cronica.

ANTITUBERCULOASE (TUBERCULOSTATICE)

Tuberculoza (ftizia) (abreviata TB sau TBC) este o boala produsa de Mycobacterium

tuberculosis (bacilul Koch), descoperit in 1882 de catre bacteriologul german Robert Koch.
Grecii denumeau această boală phthisis („consumare”), subliniind aspectul dramatic de emaciere
generală, asociat cazurilor cronice netratate.
Tuberculoza afecteaza cel mai frecvent plamânii, dar poate afecta si SNC, sistemul
limfatic, circulator, genitourinar, gastrointestinal, oasele, articulatiile si chiar pielea. Boala se
transmite pe cale aerogena (prin tuse, stranut). Simptomele sunt: tuse cu sputa mai mult de 3
saptamîni, febra timp de o saptamîna fara o cauza evidenta, frisoane, dureri în regiunea cutiei
toracice, hemoptizie (sputa cu sînge eliminata prin tuse), scadere brusca în greutate, pierderea
poftei de mîncare, astenie permanenta, oboseala, dispnee la efort fizic, transpiratii excesive, mai
ales noaptea.
Clemens von Pirquet a dezvoltat testul cutanat la tuberculina in 1907; era moderna a
terapiei antituberculoase a inceput in 1944, odata cu descoperirea streptomicinei si apoi a
izoniazidei in 1952.

Clasificarea tuberculostaticelor

• Dupa origine:
-antibiotice: streptomicina, kanamicina, viomicina, etc.
-compusi semisintetici: rifampicina
-chimioterapice de sinteza (PAS-ul, izoniazida, etionamida, etc.)
• Dupa eficienta:
-de prima linie : izoniazida, etambutolul, pirazinamida, rifampicina, streptomicina;
-de a 2-a linie:
chimioterapice sintetice: etionamida, protionamida, PAS, etc.
aminoglicozide: amikacina, kanamicina;
polipeptide: capreomicina, viomicina, enviomicina;
fluorochinolone: ciprofloxacina, levofloxacina, moxifloxacina;
- de a 3-a linie: ex. claritromicina, rifabutin

ACID p-AMINOSALICILIC
ACIDUM AMINOSALICYLICUM (DCI)

COOH
OH

NH2

Acid 4-amino-2-hidroxibenzoic

Sinonim: PAS
Se prepara prin sulfonarea p-nitrotoluenului, oxidarea gruparii metil la carboxil,
reducerea gruparii nitro si in final, topire alcalina:

CH3 CH3 COOH

SO3H SO3H
H2SO4 conc. KMnO4/H2SO4 3 H2
(Zn + HCl)

NO2 NO2 NO2

acid 2-metil-5-nitro-
benzensulfonic

COOH COOH
SO3H OH
KOH
300 oC

NH2 NH2
 Pulbere microcristalina alba, fara miros, cu gust acru, se innegreste la aer si lumina; este
greu solubila in apa, solubila in alcool. Sarea de sodiu (FR X) este solubila in apa.
Se identifica cu clorura ferica, când se obtine o coloratie rosie-violeta.
Se utilizeaza (mai ales sarea de sodiu) in tratamentul tuberculozei, intotdeauna in asociere
cu alt tuberculostatic, pentru a preveni instalarea rapida a rezistentei bacteriene.
Se administreaza oral, in doze uzuale zilnice de 10-12 g in 2-3 prize.
Ca reactii adverse pot aparea: tulburari gastro-intestinale: greata, voma, diaree; reactii de
hipersensibilizare; tulburari hematologice: anemie, agranulocitoza, trombocitopenie, leucopenie.
Se contraindica in insuficienta renala.
PF: PASER – pachet cu 4 g granule

IZONIAZIDA
ISONIAZIDUM (DCI, FR X)

CO NH NH2

Hidrazida acidului 4-piridincarboxilic

Sinonim: HIN
Este hidrazida acidului izonicotinic.
Afost sintetizata in 1912, dar proprietatile antituberculoase au fost descoperite abia in
1952.
Se obtine prin oxidarea -picolinei:
 CH3 COOH COOCH3

KMnO4/H2SO4 + CH3OH

N H2SO4
N N

CO NH NH2

H2N NH2 . H2O

- CH3OH N

Este o substanta cristalina, alba, usor solubila in apa si alcool.

Prezinta proprietati reducatoare. Reactioneaza cu reactivii Fehling si Tollens.
Se utilizeaza in profilaxia si tratamentul tuberculozei, asociata de obicei cu streptomicina,
rifampicina siasau pirazinamida; este foarte activa in meningita tuberculoasa. Produce scaderea
febrei, calmeaza tusea si diminueaza expectoratia; determina revenirea poftei de mancare si
cresterea in greutate a bolnavului.
Ca reactii adverse: hepatotoxicitate, fenomene polinevritice (reduse prin asociere cu
vitamina B6), depresie, cefalee, somnolenta sau insomnie, crampe musculare; uneori convulsii,
senzatie de uscaciune a gurii, greata, varsaturi, anorexie, constipatie, transpiratie, prurit.
Se administreaza oral sau parenteral (i.m. sau i.v.).
PF: ISONIAZIDA ATB – cp. 100, 300 mg;
RIFAMPICINA SI IZONIAZIDA – capsule 300 mg rifampicina si 150 mg izoniazida.

PASINIAZIDA
PASINIAZIDUM (DCI)
 + -
CO NH NH3 COO
OH
.

N
NH2

p-aminosalicilat de izonicotinoilhidrazida

Reprezinta o asociere intre HIN si PAS, având efectele celor doua componente. Se
recomanda in toate formele de tuberculoza.

IZONICOTINOILHIDRAZIDE

Sunt produsi de condensare ai HIN-ului cu aldehide, având o toxicitate mai scazuta decât
aceasta.

FTIVAZIDA
FTIVAZIDUM (DCI)

CO NH N CH OH

OCH3

Vanilidenhidrazida acidului izonicotinic

Se obtine prin condensarea HIN-ului cu vanilina (4-hidroxi-3-metoxi-benzaldehida):

 CO NH NH2 CO NH N CH OH

+ OHC OH OCH3

N N
OCH3

Prezinta efecte tuberculostatice si antimicotice.

CROTONIAZIDA
CROTONIAZIDUM (DCI)

CO NH N CH CH CH CH3

2-butenilidenhidrazida acidului izonicotinic

Se obtine prin condensarea HIN-ului cu aldehida crotonica:

CO NH NH2 CO NH N CH CH CH CH3

+ OHC CH CH CH3
N N

Este eficienta in meningita tuberculoasa. Se asociaza cu streptomicina si alte

antituberculoase. Este bine tolerata de copii.

METAZIDA
METAZIDUM (DCI)
 CO NH NH CH2 NH NH CO

N N

2,2’-metilendihidrazida acidului izonicotinic

Se obtine prin condensarea a 2 moli de HIN cu formaldehida:

CO NH NH2 CO NH NH CH2 NH NH CO

2 + CH2O
N N N

Prezinta actiune antituberculoasa asemanatoare HIN-ului, dar este mai putin toxica.

METANIAZIDA
METHANIAZIDUM (DCI)

CO NH NH CH2 SO3H

izoniazid metansulfonat

Se utilizeaza mai ales sub forma de saruri de calciu si de sodium, pentru tratamentul
tuberculozei.
DERIVAŢI TIOAMIDICI AI ACIDULUI IZONICOTINIC

ETIONAMIDA
ETHIONAMIDUM (DCI) (FR X)

S
C
NH2

N C2H5

2-etil-izonicotin-tioamida

Se obtine pornind de la 2-etil-piridina, care se oxideaza cu perhidrol, se nitreaza, gruparea

nitro se reduce la grupare aminica, apoi aceasta se transforma succesiv in grupare Br, CN si in
final tioamidica:

NO2 NH2

+ H2O2 + HNO3 Fe/H2SO4

CH3COOH H2SO4
N C2H5 N C2H5 N C2H5 N C2H5

O
S
Br CN C
NH2
CuCN H2S
CuBr
N(CH2CH2OH)3
N C2H5 N C2H5 N C2H5
 Este o pulbere cristalina, galbena, insolubila in apa, cu miros caracteristic. Prezinta o
toxicitate scazuta. Se administreaza oral, rectal sau parenteral (i.v.) in tratamentul tuberculozei, in
asociere cu alte antituberculoase.
PF: ETIONAMIDA ATB – cp. filmate 250 mg.

PROTIONAMIDA
PROTIONAMIDUM (DCI)

S
C
NH2

N CH2 CH2 CH3

2-propil-tio-izonicotinamida

Prezinta proprietati si utilizari asemanatoare etionamidei.

PF: PETEHA –cp. 250 mg

DERIVAŢI AI PIRAZINEI

PIRAZINAMIDA
PYRAZINAMIDUM (DCI)

N
1 2 C NH2
4 3 O
N

Amida acidului pirazin-2-carboxilic

 Se obtine prin condensarea o-fenilen-diaminei cu glioxalul; chinoxalina astfel obtinuta se
oxideaza cu KMnO4 in mediu alcalin la acid pirazin-2,3-dicarboxilic, care la tratare cu anh.
acetica formeaza anhidrida corespunzatoare; la tratare cu methanol se formeaza esterul
corespunzator, care se decarboxileaza prin incalzire si se trateaza cu amoniac:

H2N N N COOH
HC O + KMnO4
+
HC O -2 HOH NaOH
H2N N N COOH
chinoxalina

O
N C N COOCH3 N COOCH3
(CH3CO)2O CH3OH
O - CO2
N C N COOH N
O

N
NH3 C NH2
O
N

Este o pulbere cristalina alba, fara miros, cu gust slab amar, putin solubila in apa. Se
utilizeaza in tuberculoza rezistenta la alte tuberculostatice. Se asociaza cu izoniazida, rifampicina
si alte tuberculostatice. Se administreaza oral.
Cea mai importanta reactie adversa este hepatotoxicitatea.
PF: PIRAZINAMIDA – cp 500 mg.

MORFAZINAMIDA
MORPHAZINAMIDUM (DCI)

N
C NH CH2 N O
O
N

N-(morfolinometil)-pirazincarboxamida

Sinonim: Morinamida
 Se obtine printr-o reactie Mannich din pirazinamida, formaldehida si morfolina:

N N
C NH2 C NH CH2 N O
+ CH2O + HN O
O - HOH O
N N

Se utilizeaza sub forma de clorhidrat care este solubil in apa. ~n organism este hidrolizat
lent in formaldehida, morfolina si pirazinamida, ceea ce determina intârzierea aparitiei
tulburarilor hepatice.

DERIVAŢI DE TIOUREE
TIOCARLID
TIOCARLIDUM (DCI)

CH3 CH3
OCH2CH2CH OCH2CH2CH
CH3 CH3

NH C NH
S

4,4'-Bis(izopentiloxi)-tiocarbanilida

Sinonim: izoxil.
Se obtine prin acetilarea p-amino-fenolului; dupa alchilarea p-acetilamino-fenolului cu
bromura de izoamil si dupa indepartarea gruparii acetil prin hidroliza se formeaza p-izoamil-
oxianilina, care prin tratare cu sulfura de carbon conduce la tiocarlid:
 OH OH

+ (CH3CO)2O CH3
+ Br CH2CH2CH
CH3

NH2 NH CO CH3
p-acetilaminofenol

CH3 CH3
O CH2CH2CH O CH2CH2CH
CH3 CH3
+ HOH
- CH3COOH

NH CO CH3 NH2

p-izoamiloxi-
anilina

CH3 CH3 CH3

O CH2CH2CH OCH2CH2CH OCH2CH2CH
CH3 CH3 CH3
+ CS2
2 - H2S

NH2 NH C NH
S

Se utilizeaza per os, in tratamentul tuberculozei si leprei. Se poate asocia cu HIN si

strteptomicina.

ETOXID
AETHOXIDUM (DCI)

H5C2O NH C NH OC2H5
S
 4,4’-bis-etoxi-tiocarbanilida

Se obtine prin condensarea fenetidinei (clorhidrat sau sulfat) cu tiocianat de amoniu:

+ NH4SCN
2 H5C2O NH2 . HCl H5C 2O NH C NH OC 2H5
- NH4Cl
S

Sau prin reactionarea fenetidinei cu sulfura de carbon:

+ CS2
2 H5C2O NH2 H5C 2O NH C NH OC2H5
- H2S
S

Prezinta o buna toleranta, tratamentul putându-se prelungi pâna la un an. Se asociaza cu

HIN, streptomicina, cicloserina.

BUTOMELID
BUTOMELIDUM (DCI)

H3C N N NH C NH OC4H9
S

4-(n-butoxi)-4'(4''-metilpiperazino-1'')tiocarbanilida

Pulbere cristalina alba, insolubila in apa; clorhidratul este hidrosolubil. Solutia apoasa
este instabila.
Prezinta o puternica actiune antituberculoasa; se asociaza cu rifampicina.
TIOSEMICARBAZONELE ALDEHIDELOR AROMATICE

TIOACETAZONA
THIOACETAZONUM (DCI)

CH N NH C NH2
S

NH CO CH3

N-4-(carbamo-tioilhidrazin-iliden) metilfenilacetamide

Mecanism de actiune: formeaza combinatii complexe cu cuprul, microelement

indispensabil vietii bacteriene.
Se utilizeaza intotdeauna in asociere cu alte tuberculostatice, intrucit singura dezvolta
imediat rezistenta.
Prezinta o toxicitate marita - hepatotoxicitate, si in special reactii de hipersensibilizare la
nivelul pielii (in special la pacientii infectati cu HIV).

HIDROXIALCHILDIAMINE

ETAMBUTOL
ETAMBUTOLUM (DCI) (FR X)
 HO CH2 CH2 OH
CH NH CH2CH2 NH CH
CH2 CH2
CH3 CH3

2-2-(1-hidroxibutan-2-ilamino)etilaminobutan-1-ol

Se obtine prin condensarea dicloretanului cu 2-amino-1-butanol:

CH2 OH HO CH2 CH2 OH

CH2 Cl CH NH2 CH NH CH2CH2 NH CH
+ 2
CH2 Cl CH2 CH2 CH2
CH3 CH3 CH3

2-Amino-1-butanolul se obtine prin reactia dintre 1-nitropropan si formaldehida in mediu

de bicarbonat de sodiu:

CH2 OH CH2 OH
CH2 CH3 NaHCO3 CH NO2 H2 CH NH2
+ CH2O
CH2 NO2 CH2 CH2
CH3 CH3

Pulbere cristalina alba, higroscopica, fara miros, cu gust amar si racoritor, solubila in apa.
Este optic activ; izomerul dextrogir este de 4 ori mai activ decât streptomicina si de 16 ori mai
activ decât izomerul levogir, fata de bacilul Koch.
Este un antituberculos de prima linie cu actiune bacteriostatica asupra M. tuberculosis.
Etambulolul se absoarbe bine din intestin, cu o biodisponibilitate de 77%, fara a fi interferat de
alimente. Circula in sange legat de proteinele plasmatice in proportie de aproximativ 20-30% si
este metabolizat in ficat. Se elimina predominant urinar. Timpul de injumatatire plasmatic este
de 3,1 ore. Nu trece in lichidul cefalorahidian decat in meningita; trece bariera placentara; nu
ajunge in laptele matern.
 Se indica in: tuberculoza pulmonara, pleurezia tuberculoasa, peritonita tuberculoasa,
meningita tuberculoasa, tuberculoza genito-urinara, tuberculoza osteo-articulara si ganglionara.
Se asociaza obligatoriu cu alte chimioterapice si antibiotice antituberculoase (administrat singur
dezvolta rezistenta).
Reactii adverse: Nevrita optica cu pierderea partiala a vederii (reversibila in cateva luni
daca se suprima tratamentul imediat), febra, artralgii, eruptii cutanate alergice, prurit, cefalee,
greturi, varsaturi, dureri abdominale, parestezii, stari confuzive, rareori nevrite periferice sau
alterari pasagere ale functiei hepatice, hiperuricemie.
Contraindicatii: Hipersensibiltate la etambutol. Nevrita optica. Prudenta in sarcina, la
copiii sub 13 ani, la batrani, la cei cu acuitate vizuala redusa, cu cataracta sau retinopatie
diabetica, in insuficienta renala, la alcoolici si la marii fumatori. Bolnavii tratati concomitent cu:
antiinflamatorii nesteroidiene, disulfiram sau antimalarice de sinteza trebuie urmariti cu atentie
existand riscul nevritei optice. Aparitia tulburarilor de vedere in timpul tratamentului impune
oprirea acestuia. Preventiv, se va face controlul oftalmologic inainte de inceperea tratamentului.
Interactiuni medicamentoase: Antiacidele gastrice cu aluminiu in compozitie diminua absorbtia
intestinala a etambutolului.
Se administreaza oral: adulti: 15 mg/kg corpazi, priza unica, pe stomacul gol, zilnic sau
40-50 mg/kg corpazi de 2 ori pe saptamana asociat cu un alt tuberculostatic (izoniazida,
rifampicina, streptomicina). Copii: oral, 25 mgakg corp/zi.
PF: ETAMBUTOL – cp. sau capsule 250 mg, 400 mg.