Sunteți pe pagina 1din 3

ingrijirea orhideelor :

Cum informarea este cheia succesului, identifică specia care se pretează cel mai bine condiţiilor pe
care i le poţi oferi tu!

Când vorbim despre lumină, avem în vedere următoarele aspecte: orientarea ferestrei către un punct
cardinal, mărimea ferestrei şi poziţionarea plantei faţă de aceasta. Dacă ai o fereastră orientată spre
sud, care primeşte cel puţin 5-6 ore de lumină solară pe zi, orhideele care necesită o intensitate
luminoasă mare sunt cele mai potrivite, însă regula este ca lumina să fie filtrată (perdea, jaluzele
semitransparente) pentru a nu risca arderea frunzelor şi o temperatură ridicată la nivelul acestora.
Câteva exemple de astfel de specii sunt: Cambria, Brassia, Dendrobium, Miltonia. O fereastră
orientată spre est sau spre vest, care primeşte soare doar dimineaţă sau seara, este preferabilă
pentru următoarele specii: Cymbidium, Cattleya. Ferestrele orientate spre nord sunt de evitat pentru
creşterea orhideelor.

Nu trebuie decât să fii atent la următoarele semne pe care planta ţi le transmite: dacă primeşte
suficientă lumină, frunzele mature au culoare verde luminos, frunzele noi sunt de aceeaşi mărime sau
chiar mai mari decât cele mature, aspectul general este unul compact, iar planta înfloreşte la timp.
Rezultate ale luminii insuficiente sunt colorarea frunzelor într-un verde închis şi distanţa mărită între
frunzele tinere şi cele mature. Colorarea frunzelor într-un verde deschis, chiar galben, este semn de
intensitate luminoasă crescută, dăunătoare, care duce la arsuri ale frunzelor. Nuanţa roşiatică de la
baza frunzelor este, deasemenea, un semn al intensităţii luminoase dăunătoare. Luminozitatea
crescută poate fi depistată şi prin măsurarea temperaturii la nivelul frunzelor. Aceasta se poate face
prin simpla atingere. Frunzele nu trebuie să fie calde! Unul dintre criteriile de clasificare a orhideelor
este bazat pe preferinţele acestora faţă de temperaturile pe timp de NOAPTE. Astfel, există orhidee
care preferă temperaturi scăzute (7-10° C), temperaturi medii (12-15°) şi temperaturi crescute (peste
18°C). Temperatura optimă pe timp de zi este cu 5-8°C mai mare decât noaptea. Aceste cifre nu sunt
absolut limitative, cât informative, dar diferenţa de temperatură între zi şi noapte este un factor
decisiv în înflorirea orhideelor.

Dacă orhideele sunt expuse unor temperaturi mai scăzute decât cele recomandate, creşterea va fi
încetinită şi, în cazuri extreme , bobocii vor cădea înaintea înfloririi. Deasemenea, rezistenţa plantei la
boli va fi scăzută. O temperatură mai mare decât cea indicată nu se dovedeşte a fi dăunătoare, atât
timp cât umiditatea aerului este crescută. Poziţionarea orhideelor aproape de geam este benefică din
punct de vedere al asigurării temperaturii optime, deoarece aceasta va scădea natural în timpul
nopţii.

Un alt factor important în creşterea sănătoasă şi armonioasă a orhideelor este umiditatea aerului.
Gradul de saturaţie optim este de 50-60%. Insuficienţa acesteia cauzează stagnare, pete maronii pe
frunze, malformaţii ale florilor sau chiar căderea bobocilor. Pentru a preîntâmpina lipsa umidităţii,
foloseşte tăviţe cu pietriş sub ghivece, în care apa va fi nelipsita, fără ca substratul şi rădăcinile să
atingă apa (!!!). Pulverizarea regulată cu apă a plantei este, deasemenea, o opţiune.

Probabil cea mai comună întrebare este “Cât de des ar trebui să ud orhideea?”. Nu există un răspuns
general valabil, variabilele implicate în acest răspuns fiind:
-natura vasului; apa se evaporă mult mai încet din ghivecele PVC decât din cele de ceramică. Pe de
altă parte, apa se evaporă mai uniform în vasele de ceramică datorită absorbţiei de către porii vasului.

-natura substratului influenţează gradul de reţinere a apei; un substrat care conţine muşchi vegetal
reţine apa pe o perioadă mai îndelungată decât substratul din turbă.

-umiditatea scăzută din aer determină uscarea rapidă a substratului.

-perioada de creştere sau de repaus a plantei; în perioada de repaus, cantitatea de apă administrată
trebuie micşorată.

Cea mai “la îndemână” metodă de verificare a necesarului de apă este cântărirea ghiveciului prin
ridicare zilnică (nu dispera, în 2-3 cicluri de măsurare deja vei înţelege ce cantitate de apă îţi cere
planta), începând cu ziua udării şi continuând până se observă o diminuare semnificativă a greutăţii.
La specia Phalaenopsis, pentru care se recomandă ghivecele transparente, se observă albirea
rădăcinilor atunci când necesită udare. Rădăcinile superioare se vor albi mult mai repede decât cele
înconjurate de substrat, din cauza absorbţiei şi evaporării neuniforme, aşa că udarea se va face în
momentul albirii rădăcinilor din substrat.

Atenţie ! Asiguraţi drenarea optimă a substratului pentru a preveni putrezirea rădăcinilor.

Fertilizarea este un factor opţional, nu decisiv pentru sănătatea şi înflorirea orhideelor. O condiţie
esenţială pentru ca fertilizantul să fie absorbit şi să contribuie la bunăstarea plantei, este sănătatea
rădăcinilor. Dacă acestea sunt bolnave, nu pot absorbi şi transporta substanţele minerale mai departe
în plantă. Prin urmare, dacă planta ta nu este sănătoasă, nu te aştepta ca fertilizantul să facă minuni.
Un fertilizant solubil în apă, special creat pentru orhidee este alegerea perfectă. Cât despre frecvenţă,
este mai bine să fertilizezi mai des cu o substanţă diluată, decât rar cu o substanţă concentrată. În
perioada de creştere (care depinde de la specie la specie), fertilizarea este recomandată la trei
săptămâni, iar în a patra săptămână se scufunda ghiveciul în apă curată pentru a se curăţa reziduurile
substanţelor de pe rădăcini şi din substrat. În perioada de repaus a plantei, fertilizarea nu este
recomandată.

Când vine vorba despre alegerea ghiveciului, cele de plastic le-au luat locul cu succes ghivecelor din
lut/ceramică. Ghivecele de plastic permit pătrunderea luminii la rădăcini (ceea ce favorizează
fotosinteza, prin urmare mai multă hrană pentru plantă), sunt ieftine, nu se sparg uşor şi se găsesc în
diferite mărimi şi modele. Sunt cele mai potrivite pentru orhideele care preferă umiditate constantă.
Cu toate acestea, vasele din lut au avantajele lor: apa din ele se evaporă complet şi uniform, sunt mai
stabile, ceea ce reprezintă un bonus pentru orhideele de dimensiuni mari.

Pentru identificarea tipului de substrat potrivit este necesară cunoaşterea tipului de orhidee: terestră
sau epifită. Cele terestre au nevoie de un substrat greoi, care păstrează umiditatea un timp
îndelungat, pe când cele epifite au nevoie de un substrat cu un drenaj excelent (în comerţ are
denumirea de “pământ pentru orhidee”).

Cea mai bună perioadă pentru transplantare este în momentul apariţiei noilor rădăcini, ceea ce, de
obicei, se întâmplă după ofilirea florilor. La translantare se îndepărtează toate rădăcinile bolnave
(îngălbenite, putrezite) cu un cuţit sterilizat pentru a preveni răspândirea bolilor de la o plantă la alta.
Din fericire, orhideele nu au mari probleme cu insectele, dar dacă sesizaţi prezenţa lor, spălaţi planta
sub un jet de apă călduţă apoi aplicaţi un insecticid spray. Cei mai comuni dăunători sunt păduchii
(ţestoşi sau lânoşi), aceştia se îndepărtează destul de greu, însă este necesar să scăpăm de ei pentru
sănătatea plantei. Îndepărtarea lor se face ori sub un jet de apă, ori cu vată îmbibată în spirt diluat.
Aceste procese sunt completate de stropirea cu un insecticid. Dacă descoperi o porţiune de frunză cu
o pată suspicioasă, îndepărtează zona respectivă cu un cuţit (încălzit în prealabil pentru sterilizare)
dintr-o singură mişcare. Pe tăietura se va aplica un dezinfectant precum praful de cărbune vegetal sau
scorţişoară.