Sunteți pe pagina 1din 10

Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018

Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 1 din 10

Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic


Grinzile sunt elemente de fundaţie realizate de obicei din beton armat, elemente încărcate cu
reacţiunile din fundaţie având în punctele de transmiterea a forţelor exterioare (stâlpi – punctual sau
ziduri – continuu) anumite condiţii de reazem.

Deformaţiile elementelor de fundaţie în urma aplicării sarcinilor exterioare şi în condiţiile de contur


date se determină după legile generale ale rezistenţei materialelor sau ale teoriei elasticităţii.

Legea repartizării presiunilor pe suprafaţa de contact se obţine prin egalarea celor două deformaţii
care exprimă condiţia ca după aplicarea sarcinilor exterioare fundaţia să urmeze deformaţiile
suprafeţei terenului de fundare.

După modul de determinare a deformaţiilor terenului de fundare, în funcţie de presiuni, metodele de


calcul se împart în două categorii:
- calculul după legea proporţionalităţii între efort şi deformaţie în fiecare punct al suprafeţei de
contact sau metoda coeficientului de pat (metoda Winkler),
- calculul după teoria elasticităţii considerând pământul ca un corp perfect elastic.

Metoda coeficientului de pat (metoda Winkler)


Relaţia care stă la baza modelului Winkler (1869) se bazează pe ipoteza conform căreia se poate
defini o relaţie liniară între presiunea p aplicată de către structură într-un punct mediului deformabil
şi tasarea y a acestuia în acel punct:
p = Ksy 1
unde Ks este un factor de proporţionalitate numit coeficient de pat (a se vedea Figura 1).

Figura 1: Interacţiune masiv de pământ – structură în cazul Mediului Winkler

O consecinţă a modelului este aceea că tasarea mediului deformabil într-un punct este independentă
de tasările mediului în puncte adiacente fiind rezultatul exclusiv al efortului aplicat în acel punct.
Modelul neglijează, de asemenea frecarea dintre fundaţie şi pământ.

Un dezavantaj al metodei de calcul este acela că prin definiţie deformaţiile produse de încărcarea
construcţiei se limitează numai la suprafaţa de contact între fundaţie şi pământ în timp de încercările
realizate pe plăci au arătat în mod clar că deformaţiile suprafeţei de fundaţie produse prin aplicarea
unei sarcini exterioare pe o placă de încărcare se extind şi în afara zonei încărcate.

Coeficientul de pat Ks nu reprezintă o caracteristică mecanică a pământului deoarece încercările au


arătat că acesta depinde de forma în plan şi de dimensiunile în plan ale plăcii de încărcare.

Echivalentul fizic al modelului Winkler al pământului este un mediu discret alcătuit din arcuri
izolate pe o fundaţie perfect rigidă (a se vedea Figura 2).
Document Curs Departamentul
Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 2 din 10

Figura 2: Modelul mediului elastic / discret

Utilizarea metodei Winkler pentru pământuri este o evidentă modelare aproximativă a realităţii care
conduce la concluzii, de exemplu, conform cărora deformaţiile nu se produc decât în zona efectivă
de contact fundaţie-teren de fundare ceea ce contrazice situaţia de fapt.

Pe de altă parte o grindă supusă unei încărcări uniform distribuite va avea în consecinţă tasări
uniforme, lucru de asemenea contrazis de realitate. În ciuda acestor neajunsuri, de care trebuie să se
ţină seama, metoda poate fi folosită cu precizie suficient de bună pentru calculul tălpilor continue de
fundaţii.

Pentru calculul momentelor, forţelor tăietoare şi săgeţilor grinzii se porneşte de la ecuaţia


diferenţială a fibrei medii deformate a unei grinzi care lucrează la încovoiere:
d4 y
EI 4 = p 2
dx
unde p este încărcarea pe unitatea de lungime, iar EI reprezintă rigiditatea grinzii.

Între p şi presiunea de contact la nivelul tălpii de fundare se poate scrie următoarea relaţie:
p = pb 3
unde b este lăţimea grinzii.

Înlocuind ecuaţia 3 în ecuaţia 2 obţinem:


d4y
EI 4 + pb = 0
dx
Luând în considerare ecuaţia 1:
d4y
EI 4 + K s yb = 0
dx
4
d y Ksb
+ y=0
dx 4 EI
Înmulţim şi împărţim al doilea termen cu 4:
d 4 y 4K s b
+ y=0
dx 4 4 EI
Kb
Introducem notaţia λ = 4 s unde λ se măsoară în m-1. Ecuaţia diferenţială devine:
4EI
4
d y
+ 4λ4 y = 0 4
dx 4

Soluţia generală a acestei ecuaţii diferenţiale este:


y = e λx (A cos λx + B sin λx ) + e λx (C cos λx + D sin λx ) 5
Document Curs Departamentul
Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 3 din 10

Constantele de integrare A,B,C,D pot fi determinate din condiţiile de margine:

a) Grindă de lungime infinită încărcată cu o forţă concentrată (a se vedea Figura 3).

Figura 3: Modelul grinzii infinite încărcată cu forţa concentrată

Din condiţiile de margine se obţine:


- pentru x = ±∞ M=0, T=0 deci A=B=0.
dx
- pentru x = 0 = 0 deci C=D
dy
P P Pλ Pλ Pλ
- pentru x = 0 T = deci C = D = 3 = = =
2 8EIλ 8EIλ4 K b 2K s b
8EI s
4EI
Soluţia ecuaţiei diferenţiale devine:
Pλ -λx Pλ
y= e (cos λx + sin λx ) = f ( λx ) 7
2K s b 2K s b 1
unde f1 (λx ) = e - λx (cos λx + sin λx )
dy Pλ2 -λx Pλ2
=θ=- e sin λx = - f ( λx ) 8
dx Ksb Ksb 2
unde f 2 (λx ) = e - λx sin λx
1
Introducem notaţia l e = .
λ
Kb
d2y M Pλ3 -λx Pλ4 -λx P s
=- =- e (cos λx - sin λx ) = - e (cos λx - sin λx ) = 4EI e -λx (cos λx - sin λx )
dx 2 EI Ksb K s bλ K s bλ 9
1 -λx 1
M = Pl e e (cos λx - sin λx ) = Pl e f 3 (λx )
4 4
( ) - λx
unde f 3 λx = e (cos λx - sin λx )
Kb
d3y T 2Pλ4 -λx 2P s
=- =- e cos λx = - 4 EI e -λx cos λx
dx 3 EI Ksb K s bλ 10
1 1
T = P e -λx cos λx = Pf 4 (λx )
2 2
- λx
unde f 4 (λx ) = e cos λx

În figura 4 şi figura 5 este prezentată variaţia funcţiilor f1 ( λx ) , f 2 (λx ) , f 3 ( λx ) şi f 4 ( λx ) cu


argumentul λx , funcţii ce pot fi utilizate pentru calculul lui y, ρ, M şi respectiv T. Deoarece
diagrama de forţă tăietoare este antisimetrică faţă de punctul de aplicaţie al forţei, valorile lui β vor

Document Curs Departamentul


Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 4 din 10

fi luate cu semnul prezentat în tabel atunci când forţa este situată la stânga secţiunii de calcul şi cu
semn schimbat când forţa este la dreapta secţiunii de calcul.

Figura 4
1.200

1.000

0.800 f1
f2
0.600
f3
f( x) (-)

0.400 f4

0.200

0.000
0.000 1.000 2.000 3.000 4.000 5.000 6.000
-0.200

-0.400
λx (-)

Figura 5
P

y 3π

π
λ

π
M

T π

b) Grindă de lungime infinită acţionată de mai multe forţe concentrate


În situaţia în care grinda este acţionată de mai multe forţe concentrate Pi, i=1÷n, determinarea
valorilor pentru y, θ, M, T într-o secţiune dată se face prin suprapunerea efectelor (figura 6).

Document Curs Departamentul


Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 5 din 10

λ n
y= ∑ P f ( λx ) 11
2K s b i=1 i 1 i

λ2 n
θ= ∑ P f (λx i ) 12
K s b i =1 i 2

1 n
M = l e ∑ Pi f 3 (λx i ) 13
4 i =1

1 n
T= ∑ P f ( λx i ) 14
2 i =1 i 4

Figura 6: Suprapunerea efectelor în secţiunea de calcul considerată

c) Grindă de lungime infinită acţionată de un moment încovoietor


Momentul încovoietor M0 este înlocuit în calcul cu cuplul PΔx (figura 7).

Figura 7

Pentru determinarea tasării grinzii într-o secţiune situată la distanţa x faţă de punctul de aplicaţie al
cuplului se aplică relaţia 11 dar în cazul a două forţe concentrate se obţine:

Document Curs Departamentul


Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 6 din 10

Pλ Pλ λ dx
y=- f1 (λx ) + f1[λ( x - dx )] = - P{f1 (λx ) - f1[λ( x - dx )]} =
2K s b 2K s b 2K s b dx
15
M 0 λ f1 (λx ) - f1[λ( x - dx )] M 0 λ df1 M 0 λ2 -λx M 0 λ2
= = e sin λx = f (λx )
2K s b dx 2K s b dx 2 K s b 2K s b 2

Astfel pentru calculul săgeţii în cazul grinzii infinite acţionată de un moment încovoietor M0 este
utilizată funcţia f 2 (λx ) funcţie care descrie rotaţia în cazul grinzii infinite acţionate de o forţă
concentrată P. Aceasta înseamnă ca pentru θ, M şi T se vor utiliza tot funcţiile cunoscute după
corespondenţa descrisă în Tabelul 1.

Tabelul 1
Funcţii utilizate în cazul
grinzii acţionate de:
P M0
y f1 f2
θ f2 f3
M f3 f4
T f4 f1

Grindă de lungime finită (metoda Blech)


Ipoteza grinzii infinite poate fi admisă numai pentru secţiunile din mijloc ale grinzii; cu cât
secţiunile sunt situate mai aproape de margini cu atât rezultatele sunt mai puţin exacte.

Pentru folosirea funcţiilor aplicate la grinda de lungime infinită pentru grinda finită se va folosi
metoda forţelor fictive.

Se consideră grinda de lungime finită din figura 1 care este transformată în grindă infinită prin
prelungirea fictiva a capetelor A şi B (figura 8). Asupra sistemului de fundare considerat (grindă
infinită) acţionează sistemul de încărcări Pi, i=1÷n, împreună cu forţele fictive Vi, i=1÷4 de o parte
şi de cealaltă a grinzii astfel încât starea de eforturi şi deformaţii în sistemul iniţial de fundare să nu
se modifice.

Figura 8

Pentru determinarea forţelor fictive se impun condiţiile pentru capetele libere ale grinzii şi anume:
MA=0, TA=0, MB=0, TB=0.

Notând cu f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) valorile funcţiilor definite anterior (valorile liniilor de influenţă) şi
impunând condiţiile pentru capetele libere ale grinzii se obţin patru ecuaţii liniare pentru
determinarea valorilor forţelor fictive. Pentru simplificarea calculelor se alege distanţa de la forţa V1
la capătul A al grinzii astfel încât momentul încovoietor să fie egal cu zero, iar punctul de aplicaţie
pentru V2 astfel încât forţa tăietoare corespunzătoare în secţiunea A să fie egală cu zero.
Document Curs Departamentul
Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 7 din 10

În acelaşi mod se procedează şi cu forţele V3 şi V4 cu privire la momentele şi forţele tăietoare în


secţiunea B (capătul grinzii).

Poziţia punctului de aplicaţie al forţelor fictive poate fi ales arbitrar dar pentru reducerea numărului
de termeni din ecuaţiile anterioare distanţele faţă de capetele libere ale grinzii (a se vedea figura 6)
pot fi astfel alese încât să se anuleze forţa tăietoare şi/sau momentul încovoietor dat de aceste
încărcări.

Din tabelele pentru funcţiile f 3 (λx i ) şi f 4 (λx i ) rezultă că distanţele ce trebuiesc alese pentru
îndeplinirea condiţiilor formulate anterior sunt:
π π π
x= pentru care f 3 ( ) = 0 şi f 4 ( ) = 0.323 16
4λ 4 4

π π π
x= pentru care f 3 ( ) = -0.208 şi f 4 ( ) = 0 17
2λ 2 2

Forţele Vi, i=1÷4, astfel obţinute se introduc în schema de încărcare a grinzii finite iar calculul
deformaţiilor şi al eforturilor secţionale se poate face utilizând tabelele şi diagramele pentru grinda
infinită.

Fundaţii elastice continui pe două direcţii


Pentru dimensionarea fundaţiilor elastice continui, pe două direcţii, 0x, 0z, încărcările Vi, i=1÷n,
transmise prin stâlpi, în noduri, se repartizează grinzilor longitudinale (Vix) şi transversale (Viz) care
se calculează separat, ca grinzi continui pe mediu deformabil (figura 7).

Pentru fiecare nod Vi = Vix + Viz iar tasarea nodurilor yi, este aceiaşi pentru grinda longitudinală şi
transversală, deci y i = y ix + y iz .

Forţa concentrata Vi care acţionează în punctul de încrucişare a două şiruri de grinzi se repartizează
în cele două direcţii astfel încât să fie respectată condiţia ca tasările celor două şiruri în punctele de
încrucişare să fie egale (figura 9 şi figura 10).

Figura 9

Document Curs Departamentul


Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 8 din 10

Figura 10
V1

bz i-1

lz
Viz

V2 Vix Vix V4
bx

i-1 i i-1
Viz lz

V3

i
lx lx

Relaţiile anterioare dau posibilitatea determinării componentelor Vix şi Viy, pentru fiecare nod al
reţelei de grinzi continui de fundare. Dacă se neglijează influenţa încărcărilor din nodurile vecine
asupra tasării nodului considerat se deduc expresiile componentelor Vix şi Viy în orice nod al reţelei
de grinzi de fundare, după cum urmează: pentru nodul curent i, din interiorul reţelei (a se vedea
figura 8), asimilând terenul cu un mediu deformabil de tip Winkler, de coeficient de pat Ks,
expresiile tasării yix pentru grinda în direcţia 0x şi a tasării yiz pentru grinda în direcţia 0z rezultă:
V λ
yix = ix x f1 (λ x x )
2K s b x
V λ
y iz = iz z f1 (λ z z)
2K s b z
în care:
Kb
λx = 4 s x
4EI x
Ksbz
λz = 4
4EI z
cu (EIx), (EIz) reprezintă rigidităţile la încovoiere în plan vertical pentru grinzile de fundare dispuse
în direcţia 0x respectiv 0z.

În situaţia nodului i originea absciselor x şi ordonatelor z se consideră în nod, deci x=z=0.

Din condiţia care se referă la tasarea sistemului de fundare rezultă:


Vix λ x Viz λ z b λ
= şi notând cu μ = x z se obţine:
bx bz bz λ x
μ
Vix = V
1+ μ i
1
Viz = V
1+ μ i

Dacă se ia în considerare şi faptul că tasările sunt influenţate şi de nodurile învecinate (a se vedea


figura 8) se pot scrie următoarele ecuaţii:

Document Curs Departamentul


Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 9 din 10

Vi = Vix + Viz
Vix λ x (V + V4 )λ x f (λl ) = Viz λ z f (0) + (V2 + V4 )λ z f (λl )
f1 (0 ) + 2 1 x 1 1 z
K s bx K s bx K s bz K s bz
din care rezultă valorile încărcărilor Vix şi Viz.

Dacă grinzile de pe direcţia x se opresc în cele de pe direcţia z sau dacă grinzile de pe direcţia x se
prelungesc cu o consolă de lungime lx (figura 11) pentru calculul tasărilor se introduc forţele fictive
V conform celor prezentate anterior.

Figura 11
bz bz
Viz lx Viz
Vix Vix

bx bx

Viz Viz

a) b)
b λ
Dacă se notează μ = x z forţa Vi se repartizează după cele două direcţii astfel:
bz λ x
μ
Vix = V
νx + μ i
νx
Viz = V
νx + μ i
unde
2 2
ν x = 1 + 2[f 4 (λ x l x )] + [f 3 (λ x l x )]

Dacă grinzile de pe direcţia z se opresc în cele de pe direcţia x sau dacă grinzile de pe direcţia z se
prelungesc cu o consolă de lungime lz (figura 12) pentru calculul tasărilor se introduc forţele fictive
V conform celor prezentate anterior.

Figura 12

bx λz
Dacă se notează μ = forţa Vi se repartizează după cele două direcţii astfel:
bz λ x
μν z
Vix = V
1 + μν z i

Document Curs Departamentul


Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii
Fundaţii II Curs 01/08÷15 Octombrie 2018
Grinzi de Fundare pe Mediu Elastic Pagina 10 din 10

1
Viz = V
1 + μν z i
unde
2 2
ν z = 1 + 2[f 4 (λ z l z )] + [f 3 (λ z l z )]

Pentru nodurile marginale (figura 13) distribuţia forţelor concentrate transmise grinzilor se
calculează după formulele:
μν x
Vix = V
ν z + μν x i
νz
Viz = V
ν z + μν x i

Figura 13

Valorile coeficienţilor νx şi νz sunt indicate în Tabelul 2.

Tabelul 2. Coeficienţii νx, νz pentru noduri marginale şi de colţ


λ x l x , λ zl z νx , νz
0.000 4.000
0.050 3.620
0.100 3.277
0.150 2.970
0.200 2.697
0.250 2.455
0.300 2.241
0.350 2.053
0.400 1.889
0.450 1.747
0.500 1.625
0.550 1.520
0.600 1.431
0.650 1.355
0.700 1.292
0.750 1.239
0.800 1.196
0.850 1.161
0.900 1.132
0.950 1.109
1.000 1.091

Calculul elementelor cu secţiuni variabile se face prin descompunerea în elemente care se


încadrează în schemele de calcul prezentate anterior.
Document Curs Departamentul
Anul IV CFDP - UTCB de Geotehnică şi Fundaţii