Sunteți pe pagina 1din 10

SECOLUT)O(

lntroducere Glam
62 98

Belle Epoque Romantism nostalgic


65 100

Renasterea stilului Multiculturalism


Empire 102
68
intoarcerea la clasici
Orientalism 104
70
Punk
Producfia de serie 106
72
Noul romantism
Modernism 108
74
Moda casualfotbal
Hollywoodism 110
16
Avangardismulj
Suprarealism 112
78
Yuppieism
Renasterea stilului 114
vrctorlan
82 Grunge
118
Stilul utilitar
u Deconstructivism
120
New Look
86 Postmodernism
122
Noul edwardianism
9o
Minimalism
124
Existentialism
92

MiScarea britanici a
buticurilor
94

Era spaliald
96
A artele frumoase si decorative ale ln cadrul acestor curente culturale de mijloacelor de comunicare 5i a graduluitot
\) secolelor XVll 5i XVlll au fost dominate, amploare, au existat;i o serie de curente mai mare de sofisticare al negustorimii.
mai int6i, de migcarea barocS ;i apoi de locale gi de scurti duratS. Rutele comerciale Moda, depi dictatd de aristocralie, nu era
rococo. Aceste curente culturale de cdtre Onentul Mijlociu pi Extremul Orient, exclusiv apanajul claselor superioare.
amploare au exercitat o influenii stilisticS care existau de secole, au fost organizate lmbriclmintea burgheziei 5i a clasei
importantd in arhitecturS, picturS, sculpturS, in mod oficial la sf6r;itul secolului XVll, iar muncitoare reflecti curentele culturale 5i,
muzicd, design interior, materiale textile obiectele, lesdturile 5i imbrdcSmintea intr-adevir, cStre sf6rSitul secolului XVlll -
gi imbrdcSminte, in fiecare perioadS. importate in Europa au determinat o ilustrativ pentru prof undele transformEri
adeviratd modi a exotismului, amestecul determinate de Revolulia FrancezS -
A Ludovic XIV; Ludovic XV; exotism; cultural devenind evident in mod5. va avea un impact direct asupra hainelor
?/ industria textile mecanrzata, Bumbacul indian 5i mdtasea chinezeascd purtate de aristocralie.
marchandes des modes; anglomania; au devenit atat de cAutate, incit piala Pentru birbali, schimbdrile la nivelul
Revolufia FrancezS europeani a materialelor textile a trebuit imbrlcdmintei au fost mai dramatice in
s5-5i dezvolte capacitS!ile tehnologice pentru secolul XVll, mai ales in Anglia unde
f Peter Lely, Ducele 5i ducesa de Lauderdale, 1675.
Ulei pe panza; National Trust Ham House,
.l, Moda barocului era rigidS, impodobitd a le produce local. Germenii Revoluliei imbracdmintea austeri purtatd in timpul Richmond-upon-Thames, Twinckenham, Anglia
! si formalS, iar materialele textile erau lndustriale au inceput sA apar; incd de la rSzboiului civil a fostinlocuitd de haine Portretistica secolelor XVll ti XVlll constituie o excelent6
grele pi etalau designul curbiliniu tipic inceputul secolului XVll 5i, depi adeviratul voluminoase gi extrem de impodobite, care surse de informalii asupra hainelor la modE in epocd.

impact al acesteia nu se va simli pAnd inceput si se poarte odati cu Restauralia in acest portret al ducelui 5i ducesel de Lauderdale,
artelor decorative din aceastd perioadi. au
hainele opulente reflecti statutul lor social superior
Domnia lui Ludovic XIV in Franla flU
in secolul XlX, se poate zEri o formi lui Carol ll din '1 660. Totugi, !inuta formati
in Anglia Restauraliei.
(1665-1715) a dominatepoca, iar i" incipientd a unei industrii a modei de din pantaloni bufanli, vesti 5i haind
alegerile sale in materie de imbrScdminte serie. O serie de inventii (suveica (precursoare a costumului modern din € Rochie cu paniet, cca 1760.

au stabilit moda. !i-a satisfdcut gustul zburdtoare a lui Kay, mapina trei piese) a fost adoptati in Anglia, Victoria and Albert Museum, Londra, Anglia
Rochiile cu crinolini au devenit stilul feminin dominant
pentru haine 5i interioare extrem de mecanicd de filat a lui Arkwright, Franfa gi in alte zone din Europa incepAnd
la mijlocul secolului XVlll. Spatele rochiei este larg 9i
opulente 5i 5i-a incurajat curtea roata de tors ,,Jenny" a lui din anii '1660 gi, cu varialii ale materialelor atarnd precum un sac. Partea din fale era deschise,
sE-i imite extravagantele (mulli Hargreaves, rEzboiul electric 5i decorafiunilor, a dominat moda masculind etalAnd un corsaj ornat ti un jupon din acelaSi material
dintre ei sdricind ca urmare), de tesut al lui Cartwright) pAnd la Revolulia FrancezS. Aceast6 rochie de matase, rafinate 5i ornamentata

au transformat industria Secolul XVll s-a terminat violent odat5 cu discret, prezinta caracteristici tipice perioadei rococo.
c6gti96ndu-pi astfel renu-
culoarea fiind la modd in secolul XVlll.
mele de ,,regele consuma- manufacturierd textilS; Revolulia francezd din 1789, eveniment care
tor". Moda rococo a fost, in progresele inregistrate de tipar a avut rolul de catalizator al unor mari
schimb, mult mai fantezist5. au f5cut ca, incep6nd din schimblri in domeniul modei. Hainele au coLEcTll-cHElE
Liniile siluetelor nu s-au 1770, revistele de mod5 c5pStat rol de manifest politic ai au fost AUSTRIA Modesammlung des Historischen
Museums, Viena
abitut foarte mult de la care prezentau 5i folosite pentru a reprezenta ideologia
ANGLIA Fashion lvluseum. Bath
cele ale barocului, dar popularizau stilul de egalitaristd a Revolutiei. Artificiile 5i luxul FRANTA Mus6e de la Mode et du Textile. Luvru,
detaliile decorative au la cu(ile regale sd fie caracteristic modei din ancien rdgime aulost Paris; Mus6e des Tissus et des Arts d6coratifs, Lyon
fost, in mod evident, tipdrite in Franla, abandonate in favoarea unor materiale ITALIA Galleria del Costume, Palazzo Pitti, Florenla
Anglia, iar apoi in textile simple, a unor linii mai naturale 5i JAPONIA lnstitutul Costumului din Kyoto, Kyoto
mai subtile 5i orna-
SCOIIA National Museum of Costume, Shambellie
mentele mai delicate. Germania, iar moda a aspectului practic. Aceastd schimbare nu
House, Dumfries and Galloway
Aga cum barocul a a trecut dincolo de s-a petrecut peste noapte, o respingere SPANIA Museo delTraje, Madrid
reflectat tempera- aristocrafie pi de timida a hainelor opulente fiind evidentd
mentul lui Ludovic ora;e 5i a inceput incd din 1770, cttnd a apSrut naturalismul,
XlV, rococo a sd intereseze iar Fran1a a fost cuprinsi de o adevdratS
oglindit personali- populalia ruralS isterie a stilului englezesc, caracterizatin
tatea succesorului pi clasade mijloc, mod tradilional de sobrietate, ducAnd
s5u, Ludovic XV. gra!ie dezvoltdrii astfel la aparilia unui val de anglomanie.
in 1660, Carol ll al Angliei a revenit I Costum de gentleman cu cap6 asortate, anii 1670. p.1ni la 1,8 m), incAt p5reau un fel de fusti
fl\-7 Victoria and Albert Museum, Londra, Anglia rrr;ri scurti.
pe tron, dup6 o perioada de exil de
Aceast6 Iinuti compusE dintr-o haina purtatE peste
in Franla, la curtea lui Ludovic XIV. irr jurul genunchilor, de partea de sus
1 1 ani o vesti Fi pantaloni destul de stranfi pe corp a precedat
Stilul extravagant pi opulent, care a venit ,rrrorapilor se prindeau extensii
costumul modern pentru berbali. ReprezintE o lncercare
odati cu Restauralia, era influenlat de de a schimba Tmbrdcimintea englezeasci in 1 666, ornamentale, numite manpete. Acestea
moda francezd a vremii, dar reprezenta in urma unui edict al lua Carol ll,'in dorinJa de t'rau volane inzorzonate sau panglici din
a se diferen[ia de moda francezd a vremii. rrriltase, ca un b16u peste partea de sus
;i triumful ideologic al monarhiei frivole
,r r izmelor p6ni la genunchi. Pieptarul,
asupra Commonwealth-ului puritan
al lui Oliver Cromwell. o lraini str6mtd pe corp, se purta peste
larg5. Efectul era completat
rr r dmapd
tk' moda perucilor tot mai extravagante,
oLtvER cRoMWELL (1 599-1 658); r,vident artificiale 5i extrem de elaborate.
JoHN EVELYN (1620-17061; CAROL ll
(1630-168s); SAMUEL PEPYS (1633-1703); ',lrlurile acestora variau de la perucile
LUDOVIC XIV (1 638-1 71 5) rrr,rri, cu partea inferioarE bogatS, la cele
rk,spicate pe mijloc pi onduleuri lungi,
mantete; Pie'tar; r,rre se revirsau pe umeri. Aceastd modS

O 3:[:il.:,{anri; ,r f inut p6nd la inceputul secolului XVlll.


irr ceea ce s-a vrut a fi o incercare de a pune

Peisaiul politic tumultuos din Anglia r ,rpat dominaliei modei franceze, incepdnd

!-, raao,r,r, xv, s-a reTrecrar rn narnere rlirr 1666, Carol ll gi-a concentrat eforturile
epocii. ln timpul guvernirii puritanului rlt'a schimba !inuta masculind 5i a introdus
radical Oliver Cromwell, imbrSc5mintea l,r r urte un prototip al costumului modern

partizanilor sdi era austere in ce prive5te rlirr trei piese. Bazat pe un costum persan 4 Rochie cu fir de arqint, 1 660-l 670.
croiala, decoraliunile pi culorile. Dupd lr.rdilional, acesta era alc5tuit dintr-un Fashion Museum, Bath, Anglia
Acesta este un exemplar rar de piesi de lmbrdciminte
moartea lui Cromwell, venirea pe tron lrlirstron lung (ceva ce ast5zi am considera
din perioada Restauraliei, care s-a pa$rat panE ast6zi.
a lui Carol ll, in 1660, a adus cu sine ,r li vesta), care era purtat sub o haind de
Cel mai probabil, era purtatE la ocazii speciale sau la
o modi ostentativd extrem de ornatd, ;rt eeapi lungime (evolulie a pieptarului), curte, fiind fAcut; dintr-un material extrem de fragil, fir
in antitezA cu imbriclmintea destul de t u pantaloni destul de str6mli. Comentatorii de argint. Materialul este compus din mdtase crem

r ontemporani, precum Samuel Pepys foarte find, Jesutd cu fir de argint 5i impodobitE cu
austerd pe care o inlocuia. Pentru bSrbafi,
dantele de culoarea pergamentului. Rochiile din aceastd
in special, moda a devenit extrem de ;,i John Evelyn, ne-au lSsat m5rturii extrem perioadi erau alc6tuite din mai multe piese. Aceast5 linie
extravagantd, epoca fiind caracterizatd rle prefioase cu privire la adoptarea a siluetei este tipica perioadei, in contrast cu

de un contemporan drept ,,o epocd bizar yi rasp6ndirea acestor stiluri. imbr;cSmintea ostentativE a bdrbatilor.

de efeminatS, in care bdrbafii incercau in timp ce moda masculini a suferit


transformiri radicale, stilurile modei ALTE COLECTil
si le imite pe femei in ceea ce priveSte
BELGIA Modemuseum, Hasselt
imbrdcimintea". Hainele obipnuite ale feminine din timpul Restauraliei
ANGLIA Museum of London, Londra
unui bdrbat din aristocrafie erau impodobite au suferit numai modificdri minore
FRANIA l\,4us6e de la Mode et du Textile, Luvru, Paris
cu metri intregi de panglici, mStase fin5, fala de stilurile din perioada monarhiei SUA The Costume lnstitute, Metropolitan Museum
ciucuri 5i funde. Stuart. Rochiile (pdni in 1 680) erau of Art, New York

Pantalonii bufanli cu jupoane, voluminogi, irrr 11 alcituite dintr-un corsaj str6mt, Iung,

care se purtaserS inainte de Restaurafie gi 1i o fust5. in timpul Restauraliei, aceste


Baroc; Rococo;
cunoscufi sub numele de pantaloni bufanli r orsaje au devenit mai inguste ;i mai lungi
Rhinegrave, au devenit universali dupd irr fa|5, iar linia decolteului, in lateral @ Noul romantism

'l 660. AceStia erau garnisili cu multe

panglici 5i erau at6t de largi (c6teodatd


i,r irr fa|5, era garnisiti cu danteld sau
r rr o f5gie de olandS.
I Revolulionism; Neoclasicism;
Minimalism
de drapaje de material care cddeau in J Cap5, corsaj pi jupe pentru femei, cca 1 7OO

O lilT;:. iJ: : i.H# :'J.',",:"J:1,,, pliseuri, de la umeri la poale. Los Angeles County Museum of Art, Los Angeles,
California, SUA
a-5i bate joc de ceea ce ei considerau a fi Moda birb5teascd a suferit transformiri Ata cum materialele 9i moda perioadei baroc au fost
un stil grotesc 5i vulgar, care nu cuno5tea mult mai marcante in aceasti perioadS. rigide, elaborate pi foarte impodobite, la fel erau

limite ori elegan!5. lstoria s-a dovedit l.orzoanele din dantelS, panglici pr materiale coafurile care veneau in completare.
5i accesoriile 5i
Coafura Fontange, sau ,,edificiu" cum era cunoscuta
ceva mai iertdtoare, iar barocul este r.are cddeau in valuri, ce au caracterizat
in Anglia pi in coloniile sale, era o parurE inalti,
considerat astdzi o perioadd a ornamentelor imbrdcdmintea blrbdteasc5 de la
1n v6rfulcapului, alcAtuita din mai multe etaje din
somptuoase, a formelor bogate, a lesSturilor inceputul 5i mijlocul perioadei baroc, dantelA rigida, cu fir de alami, in jurul cdreia
grele gi a ostentaliei. au fostinlocuite de un stil mult mai era aranjat pdrul. Aici este redate impreun;

Linia de baz5 a siluetei pentru femei rigid 5i apretat, care dddea impresia cu o rochie cu capE forma16. Ea a fost numite
dupd lVarie An96lique de Scorailles de Roussille,
nu s-a modificat radical in timpul perioadei t A barbafii erau un fel de extensii
duces6 de Fontanges, favorjta regelui Ludovic XlV.
baroc, dar detaliile decorative pi-au pierdut ,rle mobilei pe care se atezau. Pierzandu-ti pd16ria in timpul unei partide de
suplefea gi simplitatea, devenind mai irr completarea acestei senzalii, van;toare, aceasta ti-a prins repede pErul
formale pi mai bogate. Acest lucru reflecta perucile au luat proportii cu o panglicS, dend astfel nattere unui stil

oxtravagante gi uneori coplegitoare care a dominat coaf urile formale ale {emeilor,
temperamentul Regelui-Soare, Ludovic XlV,
din 1680pan6in 1715.
acum imbdtr6nit gi a clrui domnie lrrovafia majori a perioadei a fost
(1 661-1 71 5) a dominat epoca. introducerea, inspirat5 din
C6tre sf6r5itul secolului XVll, la r ostumul tradilional persan,
evenimentele of iciale femeile purtau ,r hainei, plastronului pi ALTE COLECTII
AUSTRIA Wien Museum, Viena
pelerinS.Tn jurul anului 1 680, aceasta grantalonilor. Pentru prima
ANGLIA Victoria and Albert
a devenit popularS sub forma unei cape tlatd, costumul birb5tesc Museum. Londra
simple, in formi de T, a cirei sursS de luase forma pe care azi FRANIA Mus6e de la Mode et
inspirafie venea din Orientul Mijlociu, cu o recunoaptem in costumul du Textile, Luvru, Paris

un corset fird arm5tur5, care putea fi croit rlin trei piese. GERMANIA Muzeul Nalional
Bavarez, lvlUnchen
pe corp. Totugi, modelul a evoluat devenind ' ITALIA Galleria del Costume,
A, Baroc este denumirea dati stilului o rochie alcStuit5 din trei piese, potrivitS a fi * P.l.rro Pitti, Florenla
(!.rr. a domrnat mooa, ana ir anere purtatd la curte. Pelerina (capa propriu-zisi) " JAPONIA tvluzeul Modei din
Halna brodate cu argint
era croitd dintr-o bucatS de material, de la apa(indnd lui sir Thomas Kobe, Kobe
decorative in secolul XVll gi la
Kkkpatrick, cca 1 720, Fashion SUA Arizona Costume lnstitute,
inceputul secolului XVlll. Caracterizat umeri p6ni Ia poale, iar fustele erau prinse
Museum, Bath, Anglia Phoenix Art l\4useum, Phoenix,
prin ornamentele extravagante, liniile in parli, sco!6nd in eviden|5 un jupon (ceea lJroderia din argint, Tncircati ti Arizona; l\,4useum of Art, Rhode lsland
curbe, splendoare;i rigiditate, barocul a fost ce noi am numi acum fust5) cu trena mai nlinulios lucrati, culoarea inchisd School of Design, Providence,

str6ns legat de domnia Iui Ludovic XIV lung5. Un corsaj mai rigid, in formd de tr materialul rigid ale acestei Rhode lsland

triunghi, ajuta la conturarea siluetei. lmute din anul 1 720 sunt tipice
al Franfei. La moartea acestuia, in 1715,
lr,rinelor bdrbdtegti de la
fastul pi formalismul barocului au fost Detaliile decorative erau abundente pi
rllr5itul perioadei baroc.
inlocuite de rococo, mai fantezist gi (in ton cu moda masculind a perucilor
I rnuta era purtat5 la ocazii
mai lipsit de incorsetSri. extravagante) parura Fontange inaltS, ficutd rok'mne stilul fiind introdus
din dantelS scrobitd, aranjatd pe verticalS, ;i r['(.arol ll, in 1666. Haina
guler, stramtS in talie
l,'ir,1
din panglici, a devenit foarte popularS.
LUDOVIC XIV (1 638-1 71 5); JEAN-ANTOINE ii ampl6 in jos, pind la
in ceea ce privepte imbricimintea de zi cu r;r,nunchi, purtat6 cu
WATTEAU (1684_1721\; ANGELIQUE DE
FONTANGES (1661,1681)
zi, rochia cu crinolind a fost populard din r) vcstA gi pantaloni pAna
1 705 p6ni in 1 71 5. Cunoscutd 5i sub h qenunchi, a fost adaptatE Restauralionism;

decorativ; greoi; orna! rigid; formal; numele de rochia Watteau, datoritS rilrpb un model persan @ Rococo; Exotism

pelerine; rochie cu crinolinS; rochia


Watteau
prezenlei acestui tip de rochie in tablourile
lui Jean-Antoine Watteau, era caracterizatj
ir ('ste precursoarea
r ortumului din trei piese

rlr,,rst6zi. g lndustrialism;
l\ilodernism; Stilul utilitar
Rococo - cuv6nt care vine dtn o fustS ficutd din acelasi material 5i decoratd
frantuzescul rocarlle, insemnAnd rocd cu aceleagi ornamente.
ornamentalS 5i scoicb prelucratd a cotncts, Taliile inguste 5i fustele ample erau create
in mare, cu domnia lui Ludovic XV cu ajutorul corsetelor 5i panierelor.
t 1 / 15- 177 4). A to5l un sl ,l j ucdus !i in traducere IiteralS ,,co5", panierulera
decorativ, care a influentat arhitectura, un fel de jupon cu balene pliabil care
designul interior si moda vremii, mai ales dddea formd fustei. A devenit popular
r1 I rdnta. Se dilerent a de pompa erce:ivi in jurul anului 1120 ri a dominat liniile
5i de formalismul barocului prin rafinament, siluetei feminine pana dupi 1770,
veselie, graf ie ;i farmec c6nd moda naturalisti a fScut sd
se renunte la ce era artificial si inutil.
Aceastd siluet5 nu diferea radical de
LUDOVICXV(1710 1774); MADAME DE

ffi POMPADOUR (.1121 1164)


silueta perioadei baroc. Rococo se diferenlia
la nivel de detalii de suprafaJS. Mangetele
robe it la f ranqaise; co6aj, echelle; largi de danteli rigidi au fost inlocuite
ffi armonie; impodobire; f rivolitate cu volane fine, uSoare, din dantelS lucrati
de mdn5, numite enqageantes; Iesaturile
grele, lucrate cu fir si in culorL intunecate
C, p'oportii mai red;se si mai ale barocului, au fost inlocuite de materiale
,ffi
W decil ba"ocul, rocor o
oel cate armonioase, delicate, impodobite 5i extrem
se caracterizeazi prin folosirea abundentd de rafinate, influenlate adesea de exotism,
a motivelor naturaliste, a curbelorin ,,C" curent care s-a manifestat in paralel;
si ,,S", a culorilor subtile si a ornamentelor accesoriile erau esen!iale ;i includeau
delicate. Strlul, care 5i-a gasit expresia evantaie, buzunare bogat decorate,
5i in arhitecturS, picturd ;i artele decorative, dar ascunse (prin urmare, secrete), paruri
a fost transpus 5i in mod5. imbricdmintea ;i e;arfe. Ornamentele realizate din f unde,
din aceasti perioadd a fost ridicati la ;nururi, pene si flori artif iciale sunt 5i ele
rang de artd 5i a fost tratatd cu atenlia ;i caracteristice strl u lu i rococo.
grija cuvenite.
Rochia tipici perioadei rococo era ) Robe d la francalse din brocart de metase, cca 1 760.

rochia i la f raneaise. Aceasta era o formi lnstitutul Costumului din Kyoto, Kyoto, Japonia
Dezvoltarea tehnologiei in domeniu producliel de
evoluati a rochiei cu crinolini sau robe
m;tesuri fine in oraSul Lyon a fost esentlald pentru
volante, dar, in loc sd cada direct de frivolitatea, finetea ii raf namentul atins in per oada
pe umeri, avea piiuri duble pe f iecare rococo. Comertul cu metase, ptomovat de turtea
parte a cuseturii de pe spate pentru francezA, a fost incurajat de dezvoltarea tehnolog ci,
produc6ndu se.tesaturi de o mare frumusele, care
a crea volum. Corsetul din fala era strAns
au devenit unele dintre cele mai ceutate si apreclate
pe corp;i avea un V adanc, de care era
mErfuri din Europa. Brocartul de mdtase portoca iu
atagat un corsaj triunghiular rigtd folosit la aceasta rochie a /a franqaise are un delicat
Acesta avea forma si servea drept scut model vegetal. Motivele naturaliste erau o surse
pentru decolteu ;i constituia, in acelaSi oe ^\p[d ip oe5 lolu\t d p^nlru rp'rmeuli, ln
aceasta perioadd.
timp, amplasamentul ideal pentru diverse
ornamente, de obicel av6nd un lan| de
funde (echel/e) sau o broderie bogata.
Rolla era despicatd in fala dAnd la iveala
Glam Glam
(! oetinita de un rilm rock-and-roll bine
J) angajare; Glitter; androginism; r irrrrr:le cu platforme, de preferinta, Disco (1912-1975). Clubul a devenit
\-/ marcat si Made in USA, combinat tz strSlucire; Teatrul Ridicolului r rr,,rle de Terry de Havilland, erau toate imediat centrul scenei rock Glitter (Glam)
cu abilitatea britanici de a face show cu stil, eI'urcnte definitorii ale modei Glam. ,ffi din SUA, unde au cantat rockerii New
Glam (sau Glitter, cum a fost cunoscut I Hainele erau parte integranla lrnpactul pe care l-a avut David Bowie, York Dolls;i lggy Pop. Costumele erau
curentul in SUA) a tosl atat o miscare ! a curenrurur Gram, rar moda a rr, , trr,ri bine zis impactul alter-egoului sau, o versiune mai sexualizati a Glamului
vizualS, cAt;i un gen muzical. Primul stil rapid de pe scend in sal5. Penele, machi,r Lr /rr1r;y Stardust, asupra modei britanic. Degi GIamul, atSt ca
cu adevirat al tinerilor din anii 1970 a fost plin de sclipici, jachetele cu paiete 5i Irr t,putului anilor 1970 nu gen muzical, cat 5i ca moda,
definit de androginismul teatral 5i ata cum pantalonii de satin ai lui Marc Bolan, lrr,lruie minimalizat. Tunsoarea a pierdut teren incepAnd
suqereazd si numele, de strSlucire. A fost amestecul de futurism gi strilucire ,ur parul
sdu portocaliu, coafat cu 1915, a avut mereu
antiteza mi5cSrii hippy, de la sfArsitul anilor hollywoodiana a anilor 1930 5i 1940 al r rr r reasta, sprincenele rase si o inf luenti asupra modei
1960, si a oferit introducerea perfecti lui Bryan Ferry si al formatiei Roxy Musir, l,rl,r pictatS, srlueta extrem de Migcarea Noul romantism,
cdtre moda fragmentatd, de tip ,,orice ar fi" pirul portocaliu coafat cu creastd 5i ',l,rlri, pusi in evidenta de ce punea mare accent pe
a anilor 1970. salopetele stramte ale lui Davjd Bowie r rr,,Iumele create de detaliile vestimentare, s-a
au devenit extrem de populare in 16nduJ l.,rrrsai Yamamoto, si inspirat direct din spiritul
TERRY DE HAVILLAND (1938 ); LEEE BLACK
(194s-); KANSAI YAMAMOTO
publicului, creand un look eclectic r rzrnele cu platforme gi imaginea Glam.
CHILDERS
(1 944-), BRYAN FERRY (1 94s ); complet strdin oricarei culturi anterioan, irrrolitor de inalte au
MARC BOLAN (1947 1977): DAVID BOWTE (1947-); Androginismul, strilucirea, lam6-ul met,ri , rh,lcrminat aparitia a e Jacheta din lam6 auriu,
JAYNE COUNTY (1947-); ANGIE BOWIE (194e-) jachetele de aviator din satin, salopetelc ,r ;r'r i de clone Biba, 1 965-1 969.
Victoria and Albert
/rrlr;y. Sursa de
Museum, Londra,
rrr,,prralie pentru *--i* Anglia
rr r',,t look (si factorul catalizator al Biba, celebrul butic
lr,rnsformirii sale dintr-un individ londonez deschls in 1 964, a avut un stil
aparte fale de cel a butlcur or ace eia5i perioade.
rrlrr;nuit 5i placut, in polisexualul 5i
nf uenlat de Art Nouveau ti Art Deco ii de Hollywoodul
,,xlraterestrul Ziggy) a fost atribuiti
d n an 1 930, stilul Biba, mai ales de la sfarsitul an or
rrrlluenfei travesti!ilor Jayne County pi 1 960, ii a pus amprenta asupra esteticii Glam.
I llc Black Childers Ambii ficeau parte din
lrrrrrt,a boemd newyorkeza, asupra cireia e Terry de Havilland, Pantofi cu platforma, 1 972.
Walker Art Gallery, Liverpool, Anglia
prr,zida Andy Warhol, si l-au initiat pe Bowie
Tery de Havilland a fost maestrul-pantofar G am g
rrlr o lume inchisd, ln care orice era permis. intreaga comunitate Glam rock cumpara inc;ltamintea
Irr Ncw York, in 1971 , County gi Childers realizatd de el. Fiu al unui cizmar din estul Londrei,
I ,rrr cilauzit (si, mai ales, l-au introdus in el a popular zat tA piie groase din trei straturi si a creat

,1rrpul artisticTeatrul Ridicolului, a carui extraordinare e platforme din p ele de 5arpe si de


crocodil pentru Nlarc Bolan, David Bowie li o intreaga
r ,rr,rcteristicd era folosirea sclipiciului) in timp
pleiadi de staruri a e anilor '1970. Magazinul lui,
, r, IJowie observa 5i absorbea influente. Cobblers to the World, aflat pe Kings Road din Londra,
',r rlr,r lui, Angie Bowie, degi aratata cu s-a inchis in 1 979. DupA o pauza indelungatd,

r lr,r lctul de citre fanii devotali, a jucat tr-a re ansat firma in 2004.
rrrr rol vitalin transformarea lui,
rrrr rrral6ndu-l si se concentreze asupra
ALTE COLECTII
rrrr lrnatiei sale c5tre show. SUA Hard Rock Cafe, Orlando, Florlda; Philadelphla
lrrlluenJa curentului Giam asupra modei din Museum of Art, Philadelphia, Pennsylvania
',1 ln a fost mai limitatS. Anglofil 5i obsedat /A. qesraurdlioni)n; -stetrsa,
rlr,rrruzica, Rodney Bingenheimer a introdus
(e) r.rorr romantism
\7
r rl,rrrul in Los Angeles, odati cu infiinlarea
ul,\ Nasterea haute cautute:
, lrrlrului Rodney Bingenhermer's English
Qf s,'rt r.'ila'; ir stanT alism
Romantism nostalgic Romantism nostalgic
i., r L,n erau extrem de nostalqice ti V Laura Ashley, Rochie de zi din bumbac cu imprimeu pi
(lin contrast si probabil ca reaclie la
\-/ stilurile trecatoare, eclectice 5i sintetice | , . r,' ,vcru stilul de via!6 american
pElSrie de pai, 1974. National callery of Victoria,
Melbourne, Australia
ale anilor 1970, s-a dezvoltat o tendin!5 care tr rrlit onal".
Stilul Laurei Ashley era feminin 5i se inspira din ideile
avea drept sursd de inspiratie o versiune lir loti partizanii romantismului nostalgic
I romantic-pastorale ale epocilor victorian; si edwardiana.
, , '(,ntau o imagine at6t de prof u nd5. Co ecliile sale se adresau pasiunii pe care englezir o
idealizati a trecutului. Romantismul | ,r

nostalgic s-a inspirat stiIstic din idilele , r,',rt ile lui Raymond ,,Ossie" Clark au pentru viala la Iard ti s-a bucurat de un succes
comercial incredibil, clientii sAi fiind, de obicei, din
pastorale ale unei Anglii victoriene si l.r,,,,ru referire 5i reprezentau sexualitatea
16ndurile clasei medii urbane.
edwardiene, gSsindu-9i expresia in ,1,. , lrisd a sf6rSitului anilor 1960 9i

rochii-halat simple si porluri din bumbac, ,,,,,putului anilor 1970, la Londra.


cu imprimeuri delicate. ir, lrp ce creatiile Laurei Ashley ALTE COLECTII
AUSTRALIA Powerhouse Museum, Sydney
,r lost definite ca fiind bine promovate,
BELGIA N,4ode Museum, Antwerp
^4, LAURA ASHLEY ' 1925 985); RAYMOND , ,,. .,
rvatoare gi adresate clasei
(r),,ott't" cLARK (1s12-' qs6r; RALPH
ANGLIA Gallery of Costume, Platt Ha l;
V LNURTruI'939 I; CELIABIRTWELL(192' , ,, ,l i, Clark era un designer foarte Ivanchester; Warrington Museum and Art
)
r ,",frat, dar extrem de volatil, Gallery, Watrrngton

A idealizat; halat; idila pastorala; ,i .1 ,rrui crealii erau pe gustul TARA GALILOR L anid oes lvluseum
Powys; Newtown Textile Museum, Powys,
E/ inocenla; rural ,,, r publicmultmai dinamic.
Powysland Museum, Welshpool, Powys
,, . Lr,rlitatea creaJiilor sale a fost SUA The Costume lnstitute, N,4etropo ltan
Tendint; a anilor 1970, romantismul t, rurdtl de motivele romantice
.r r
Museum of Art, New York
^-, r1

. ,1,, folosirea sifonului de foarte


! nor,utgi. a fost perfect ilustrat de
crealiile Laurei Ashley. Povestea acestei l,r r r,r calitate, cu imprimeuri
femei si a creafiilor sale este povestea r, .r,.'rle de sotia sa de atunci,
antitezei dintre valorile invelate acas; , , lr,r Brrtwell. Tipice creaJiilor

5i un simi extrem de dezvoltat al afacerilor.


, r , volane,
,r.rFt cascadele de

Ce a inceput in 1953, in Marea Britanie, t ,,r rrle bogate, m6necile ample


ca munci la domiciliu, fic6nd prosoape, ', lrl ',ourile imprimate cu lan!uri ;".

' lrrr I orl, margarete stilizate


r.l
5ervefele, ttergare si sorturi cu motive componentele tipice ale imaginii Laura
!5rbne;ti tradiJionale, a evoluat intr-o Ashley. lmaginea casnicd era subliniatd ,,r r rlerpretdri naive ale
afacere extrem de prof itabila 9i cu un mare '.t,.lr'k rr cazStoare.
;i de campaniile de marketing care
impact, care s-a dezvoltat puternic in prezentau scene cu modele tinere,
anii 1970. Magazinul a devenit un lanf de fotografiate in peisaje rurale, purtand ,, , r lark, Rochie din pifon cu imprimeu,
l'r/{) 971. Victoria and Albert Museum,
magazine, care s-a extins apoi in SUA, copuri cu f lori silbatice.
1

I ,,rr,lr.r, Anglia
Canada, Australia si Europa. in SUA, Ralph Lauren, mergAnd pe ' ., 'e rei mdr rporldnlidesigneri
Av6nd un stil similar hainelor de zi gi aceleapi principii ca ti Laura Ashley, I I l. rrr Brltanie, din anii 1 960-1 970,
lenjeriei din epoca victoriani pi edwardiand, a realizat colectii inspirate de valorile , .il k, a venrt cu propr a interpre-

rochiile Laurei Ashley evocau vremuri in care casnice ;i de estetica primilor colonigti ai
r ,, r, rvocatoare a romantismului
,

, 1r Materialele diafane 5i decol-


totul era mai simplu 5i reprezentau o Midwestului american. Look-ul de prerio, r, ,' ., ,rrl,incl erau marca sa persona-
versiune idealizatS de inocentd pastoralS. care va deveni laitmotivul sdu, a fost r , ,,,nrualitatea era temperatd de
MAneci bufante, tip,,picior-de-oaie"; influenlat de stilurile prezente in cataloa(lllF | ,.
r de materiale frumoase, cu
bumbacuri simple;i ieftine de un alb magazinelor Sears pi Roebuck, din anii ,,
' ,1 rrlln stil zate (in acest caz,
Naturalrsm; Neoclasrcism;
,,, i .r,,, macr 5i pene), realizate de
virginal sau cu imprimeuri f lorale delicate; '1
BB0 9i 1890, pi se baza pe rochii cu jupo,rtto Romantism
,, rloarea il soJia sa, Celia
tivuri cu volSnape, manfete ;i decolteuri cu pi tivuri, volane;i manSete cu volane din r,,,t, , I Aia CUm spunea un editor de
dantel5 fdcuti la matina; decolteuri sobre; pAnzi cadrilatd 5i panzd de bumbac simpl,t, ,' L ()r)temporan despre crealii e Lui

Era spatlalA;
talii inalte cu pliuri ;i plisee 5i f uste Iungi cu reinterpretate pentru gustul publicului ,,( ioiu s;u pi imprimeurile Celiei
Deconstructivism;
mai multe r6nduri de drapaje, erau contemporan. Marketingul stilul lui ; Iv z blle. Erau delicate, divine Si atrag,toare"
5i Moda casual fotba
Multiculturalism Multiculturalism
, l)t), Rochie cu imprimeu Liberty, 1972.
haine erau derivate in 'intregime t lrr
I,r !
fl Cunoasterea mai prolunda 5i r
,, , t, ,r r,r and Albert Museum, Londra, Anglia
U aprecierea vestimentalrer purtate rmbrdcdmintea ;i arta africand, r, novatrve, fantastice 5i eleqante
de culturi diferite au inf luentat moda, Saint Laurent nu le-a parodiat, . atoo se i'sptrau din imagislrta
transform6ndu-se incepAnd de la refuz,ind si le tempereze orirlrrrr',r , r i
exotica. Rochii medievale, picturi
,ro rte,costume populare din
mijlocul anilor 1960 p6nd la inceputul etnicS, in favoarea unei estclrr r

i Apropiat ti Extremul Orient


anilor 1970, pe mdsurd ce designerii occrdentale mai pe gustul ,( olia sa natal;, haine tradilionale

au amestecat influente din diferite publicului. Continuandu-i,i i .rllcane t mipcarea contraculturali


culturi in creatiile lor. linia eclectismului cultural, , 'i ,r au gbsit toate expresie in crealiile
.\( -"asta rochie somptuoase
colecJia sa ,,ruseasc5", penlrr
/^ THEA PORTER TIqIl-2OOO); YVES Ll. de cantareata pop Sandie
toamna /iarna 197 6, bazal,r rr
(1) snrrur LAURENT ' re36 zoo8);
1
Iand patlea oe jo\vo -Tinod\a
BtLL GtBB (t943-r9BB)
portul tradilional cazac 5i r l,r, m6neci exaqerate 5i umflate,
influenlatd de strdlucitorul r exot ce 5i o combinalie de materiale

Balet rus, a fost opulenti, r imeuri Llberty este caracteristica

o [[H:lt,';J,illli"."."'"'' somptuoasS pi informata


din punct de vedere cultural.
'
r
or sale de la inceputul anilor
lnat designerul anului de c6tre
\,t Vogue,in 1 970, Gibb ii a lansat
1 970.

I Elementele exotice au Acestui succes i-a urmat collr lr,r marca'in 1 972 ti a obtlnut celebritatea
,r

! rou o prezentd ,,Opera chinezeasc; ", per)l r r r r r,rt ona ; qratie talentului sbu,

, r r nd preferatul unor celebritali precum


constantS in istoria modei. care s-a inspirat din
rrly, Elisabeth Taylor, Bianca lagger
Adoptarea banyanului de perioadele romantica ;r
(, aa Huston.
catre europeni, in secolele antici ale Chinei.
XVll si XVlll; folosirea de citre Paralel cu eclectismul , v,,, Saint Laurent, Rochie de seari, 1967.

cultural din industria modei ,r L,' Museum at the Fashion lnstitute of


Charles Frederick Worth a mdtSsurilor I

t, ,lrnology, NewYork, SUA


imprimate in stil chinezesc, in anii '1 BB0; avut loc pi o respingere a valorilor
ru roch e face parte din coleclia
hainele fanteziste ;i petrecerile orientale ale moderne de citre adeplii hippy gi de altc ,nd din l96/ a lu Yves Sairt
lui Paul Poiret, in anii 1910; grupuri contraculturale in favoarea celor . r,,rt si imbinb tehnici de haule
si versiunea, creatd de Chanel, a unei provenind din culturi neoccidentale. rr/r/e cu motive africane 5i modele

Acest impact asupra hainelor de zi cu zi, lrr' , r loresc sd evoce hainele si


ruba5ka (rochie lunga cu curea, purtati
misurd ce forme nealterate ale costumck rt
1 , r,rbele tribale tradilionale.
de JirJncile rusoaice), fdcuti din cr6p de
Chine scump, in 1922, sunt exemple ale traditionale erau aduse din lndia, Extrenrrrl
fascinaliei fala de tradifiile vestimentare Orrent si Africa de Nord de cdtre hippy s,rtr ,\r il
coLECTll
importate de magazine, a fost asimilat r,rprrl 1\l.l( ,llA Fashion Museum, Bath
universale. incepAnd de la sf6r5itul anilor
'., ( )llA Aberdeen Art Gallery
1960, hainele neoccidentale, purtate in Thea Porter vindea caftane, teseturi,
t\,luseum, Aberdeen
medii extrem de diferite, de la designeri, covoare, perne si alle produse exotice, ',1 A lte Costume
la moda sirizii si curentele contraculturale, in magazinul ei, Thea Porter Decoration',, r L rte, N,/letropolitan

a devenit o tendinJd de scard larga De-a din Soho, Londra, inci de la jumdtatea L,um of Arl,
,,, York
lungul carierei sale, Yves Saint Laurent a anilor 1960. CurAnd, ea a inceput s; cr(,(,,/r,
folosit cu abilitate diferite piese preluate din si si fabrice caftane pentru cA exista
moda popoarelor, incorpo16ndu-le in o mare cerere pe pia!5, devenind una
crealiile sale. Coleclia ,,af ricana" din 1967 dintre preferatele celor in cautarea
Exotism; Arte 5l
a reprezentat o viziune care ocolea imaginii de hippy ,,autentic". Hainele
mettesUguri;
conven!iile prin utilizarea de in 5i rafle, in sale din catifea, brocart si matase Orientalism, Romantism nostalgic
amestec cu broderiile de mdrgele din bogat decorate au apdrut pe coperta
Restauralionism; Natterea haule aoufure,
abanos, fildes, lemn pi sticlS, toate acestea discului ,,Magical Mistery Tour", nternetul
intr-o colecJie de haute couture. Degi aceste al grupului Beatles.