Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Inima este un organ musculo-cavitar, de forma unui con turtit, cu rol de pompa aspiro-respingatoare.
Ea este asezata in etajul superior al mediastinului, intre cei doi plamani si deasupra diafragmului.
Configuratia interna a inimii prezinta o structura tetracamerala, fiind impartita in 4 cavitati: 2 atrii si 2
ventricule, ce sunt separate intre ele prin septurile interventricular si interatrial. Fiecare atriu
comunica numai cu ventriculul de aceeasi parte numai prin orificiul atrio-ventricular.
Aparatul cardiovascular are rolul de a asigura circulatia sangelui prin deplasarea acestuia in interiorul
inimii si apoi in sistemul vascular. Circulatia sangelui este asigurata de : inima, artere, vene si
capilare.
Inima impinge masa sanguina in sistemul arterial. Din artere sangele inainteaza spre capilare, de unde
se reintoarce la inima pe calea venelor. Circulatia sangelui se face in doua circuite distincte care
pornesc de la inima si anume: marea circulatie si mica circulatie.
Circulatia sangelui din ventriculul stang spre organe si tesuturi si inapoi spre atriul drept
formeaza circulatia maresau sistemica. Sangele din marea circulatie transporta substantele
nutritive si oxigenul la tesuturi, iar la nivelul acestora, el se incarca cu substantele ce urmeaza a fi
eliminate prin organele de excretie. Mica circulatie sau circulatia pulmonara incepe din ventriculul
drept spre plamani si se termina in atriul stang. Sangele din mica circulatie in deplasarea lui prin
capilarele pulmonare este incarcat cu oxigen care trece din aerul alveolar in sange. Atat prin marea
circulatie, cat si prin mica circulatie sunt vehiculate cantitati egale de sange.
Trecerea sangelui din atrii in ventriculi si apoi in arborele vascular impreuna cu fenomenele care
determina si insotesc aceasta deplasare de sange, poarta numele de ciclu cardiac. Ciclul cardiaca
dureaza 0,8 secunde si cuprinde contractia atriilor sau sistola atriala, care dureaza 0,1 secunde ;
contractia ventriculilor sau sistola ventriculara, care dureaza 0,3 secunde ; relaxarea (repausul)
intregii inimi, sau diastola generala, care dureaza 0,4 secunde.