UNIVERSITATEA TEHNICA DIN CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA CONSTRUCŢII DE MAŞINI

SPECIALIZAREA INGINERIA SI MANAGEMENTUL RESURSELOR

TEHNOLOGICE IN INDUSTRIE

STUDII SI CERCETARI PRIVIND CORELATIA DINTRE CICLUL DE

VIATA AL PRODUSELOR SI GAMA DE PRODUSE LA

SONDEX PRODUCTION SRL

4. Corelaţia dintre ciclul de viata si gama de produse la SONDEX

PRODUCTION SRL

Conducator ştiinţific,

Conf.dr.ing. Daniela PAUNESCU

Masterand ,

Cristian ZAHA

2014
 CUPRINS

INTRODUCERE..............................................................................................................................................2

I. DERULAREA UNEI ANALIZE A CICLULUI DE VIAŢA: ETAPELE DE LUCRU CONFORM ISO 14000..................2

II. POLITICA DE PRODUS...............................................................................................................................2

III. PREZENTAREA SOCIETATII SONDEX PRODUCTION SRL............................................................................2

III. 1. Prezentarea fluxului de productie la SONDEX PRODUCTION SRL.................................................2
III.2. Gama de produse si calculul dimensiunii gamei de produse la SONDEX PRODUCTION SRL.............2

IV. SCHIMBATOARE DE CALDURA.................................................................................................................2

IV.1. Generalitati......................................................................................................................................2
IV.2. Clasificarea schimbatoarelor de caldura cu placi..............................................................................2
IV.3. Principiul constructiv al schimbatoarelor de caldura cu placi...........................................................2
IV.3.1. Schimbatoarele de caldura cu placi si garnituri demontabile....................................................2
IV.3.2. Schimbatoare de caldura cu placi lipite sau sudate...................................................................2

V. GAMA DE PRODUSE PENTRU SCHIMBATOARE DE CALDURA FABRICATE DE SONDEX PRODUCTION SRL 2

V.1. Placi pentru schimbatoare de caldura...............................................................................................2
V.2. Geometria placilor plate pentru schimbatoare de caldura fabricate de SONDEX PRODUCTION SRL 2
V.3. Procesul de fabricatie al placilor plate pentru schimbatoare de caldura..........................................2
V.4.Materiale utilizate pentru placi la schimbătoare de căldură..............................................................2
V.5. Garnituri pentru placi plate la schimbatoare de caldura...................................................................2

VI. CALITATEA GAMEI DE PRODUSE SONDEX PRODUCTION SRL, PENTRU CRESTEREA DURATEI DE VIATA A
PLACILOR SI GARNITURILOR.........................................................................................................................2
VI.1. Factorii ce influenţează calitatea produselor industriale.................................................................2
VI.2. Indicatori de evaluare a calităţii produselor industriale...................................................................2
VI.3. Metode şi tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii produselor pentru cresterea duratei de
viata..........................................................................................................................................................2
VI.4. Controlul calitatii produselor fabricate la SONDEX PRODUCTION SRL.............................................2

VII. MASURI DE INTRETINERE PERIODICA A PLACILOR SI GARNITURILOR PENTRU CRESTEREA DURATEI DE

VIATA A ACESTORA.......................................................................................................................................2

CONCLUZII....................................................................................................................................................2

BIBLIOGRAFIE :.............................................................................................................................................2
INTRODUCERE

Conform standardului SR EN ISO 14040:2002 prin ciclu de viaţa se înţeleg "etapele

consecutive şi intercorelate ale unui sistem-produs, de la achiziţia materiilor prime sau generarea
resurselor naturale pâna la post-utilizare". Sistemul total de procese unitare (elementare)
implicate în ciclul de viaţa al unui produs este denumit "sistem-produs". Termenul "proces
unitar" se refera la orice fel de activitate care produce o ieşire cu valoare economica, de exemplu
oţel, electricitate etc. sau care ofera un serviciu cu valoare economica, de exemplu transport sau
managementul deşeurilor.
Termenul "produs" este considerat în cel mai larg sens - incluzând bunuri fizice şi
servicii, atât la niveluri operaţionale, cât şi strategice.
Standardele definesc principiile generale şi cadrul de lucru pentru conducerea şi
raportarea studiilor de evaluare a ciclului de viata (eng. Life Cycle Assessment - LCA) (SR EN
ISO 14040:2007 şi ISO 14040:2006), ofera recomandari privind cerinţele şi liniile directoare
pentru evaluarea ciclului de viaţa (SR EN ISO 14044:2007 şi ISO 14044:2006).
SR EN ISO 14041:2002 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţa. Definirea
scopului, domeniului de aplicare şi analiza de inventar.
SR EN ISO 14042:2002 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţa. Evaluarea
impactului ciclului de viaţa.
SR EN ISO 14043:2003 Management de mediu. Evaluarea ciclului de viaţa. Interpretarea
ciclului de viaţa. Evaluarea ciclului de viata al produsului ca instrument pentru monitorizarea
impactului asupra mediului înconjurator.
De ce este nevoie de ECV?
Pentru a selecta din doua produse care îndeplinesc aceeaşi funcţie pe cel mai bun din
punct de vedere al mediului. Aceasta selecţie presupune efectuarea unor calcule, utilizarea unor
baze de date şi stabilirea unor ipoteze. Aceasta munca este normata şi poarta un nume: Evaluarea
Ciclului de Viata (eng. Life Cycle Assessment - LCA)
Standarde aplicabile :

ISO 14040: principii şi cadru general - 1997 (versiunea în limba româna SR EN ISO
14040 / febr. 2002)

ISO 14041: definirea obiectievelor şi a domeniului de studiu; analiza de inventar-1998

(versiunea româna SR EN ISO 14041 / dec. 2002)

ISO 14042: evaluarea impactului ciclului de viaţa - 2000

ISO 14043: interpretarea ciclului de viaţa - 2000

I. DERULAREA UNEI ANALIZE A CICLULUI DE VIAŢA:

ETAPELE DE LUCRU CONFORM ISO 14000

Analiza Ciclului de Viata este un proces interactiv:

Etapa 1: Obiectivul si domeniul studiului (ISO 14040)
1. Determinarea obiectivelor studiului;
2. Alegerea unitaţii funcţionale;
3. Delimitarea frontierelor sistemului;
4. Reprezentativitatea datelor;
5. Reguli de neglijare.
Etapa 2: Calculul şi analiza inventarului (ISO 14041)
1. Sistemul: construcţia arborelui ciclului de viaţa;
2. Colectarea datelor;
3. Utilizarea datelor;
4. Aplicarea regulilor de neglijare şi luare în considerare a coproduşilor;
5. Calculul de inventar;
6. Identificarea contribuţiei fluxurilor diferitelor etape ale ciclului de viaţa,
apoi identificarea etapelor reprezentative.
Etapa 3: Evaluarea impacturilor (ISO 14042)
1. Alegerea metodei de impact reţinuta pentru studiu;
2. Determinarea fluxurilor luate în calculul impacturilor;
3. Determinarea contribuţiei acestora la impacturi;
 4. Calculul impacturilor;
5. Identificarea fluxului principal care contribuie la impacturi.
Etapa 4: Interpretarea rezultatelor (ISO 14043)
1. Identificarea punctelor forte şi slabe ale cazului studiat;
2. Raspunsurile obiectivelor fixate la prima etapa;
3. Validarea raspunsului daca este necesar;
4. Colectarea de date complementare;
5. Analiza de sensibilitate, analiza scenariilor;
6. Detalii de aplicaţii şi limitari ale studiului;
7. Deschiderea catre alte potenţiale studii.
ECV raspunde:
 nevoilor interne ale întreprinderii:
 gestionarea fluxurilor de materiale şi energie;
 compararea tehnologiilor;
 optimizarea modului de scoatere din uz a produselor şi ambalajelor;
 implica o noua abordare a conceptului de produs.
 nevoilor externe ale întreprinderii:
 comunicari de mediu;
 contracararea publicitaţii ecologiste prea simpliste;
 dialogul client / furnizor (tehnologii, servicii şi produse);
 loby european.
Aplicaţii ale ECV-ului: la nivelul managementul de mediu.
- Cele doua standarde, ISO 14040-14043 au ca scop principal protecţia mediului,
dezvoltarea şi promovarea unui instrument modern de analiza a modificarilor aduse
mediului înconjurator de activitaţile economice.
- Ambele standarde sunt folosite pentru imbunatatirea performantei managementului de
mediu si nu sunt destinate utilizarii ca o specificaţie pentru scopuri de certificare şi
înregistrare.
- Cele doua standarde urmaresc problemele esenţiale din domeniul pe care îl studiaza,
analizeaza şi propun soluţii eficiente pentru rezolvarea acestora.
 - Ambele standarde au ca rezultat reducerea cheltuielilor de realizare a produselor,
respectiv reducerea preţurilor acestora, ceea ce le face mai atractive şi determina creşterea
competitivitaţii, şi recunoaşterea pe plan naţional, european şi internaţional.

II. POLITICA DE PRODUS

Politica de produs reprezinta principala componenta a mixului de marketing a
întreprinderii. Fara a avea produse competitive, adaptate cerinţelor pieţei-ţinta, nimeni nu are nici
o şansa în competiţia pentru atragerea unui cât mai mare numar de clienţi
Politica de produs are în vedere conduita pe care o adopta o întreprindere referitor la
dimensiunile, structura şi evoluţia gamei de bunuri materiale şi servicii ce fac obiectul propriei
activitaţi
De regula, produsul pe care îl ofera o anumita întreprindere pe piaţa, un este singur. El
face parte dintr-o anumita gama de produse. Acest lucru înseamna ca el face parte dintr-o grupa
de produse înrudite prin satisfacerea unei nevoi sociale, sau/şi prin caracteristici, fizice şi
chimice, asemanatoare.
În cadrul unei game de produse pot exista mai multe linii de produse. O linie are în
componenţa produse omogene din punct de vedere al materiei prime sau al tehnologiei de
fabricaţie
Dimensiunile gamei de produse sunt:
1. Lungimea, este data de efectivul de produse distincte din cadrul întregii game de
produse;
2. Largimea, este reprezentata de suma numarului de linii de produse din cadrul
gamei;
3. Profunzimea, consta în identificarea numarului de produse distincte din cadrul
fiecarei linii de fabricaţie.
În general, trebuie facuta distincţie între produsele efectiv noi şi cele perfecţionate. Daca
cele din urma sunt rezultatul unor îmbunataţiri aduse produselor existente, sau al unui proces de
diversificare sortimentala a acestora, noutaţile efective se refera la produse care nu au mai existat
anterior pe piaţa. Astfel putem avea:
 Noutaţi absolute (la nivel mondial)
 Noutaţi pentru anumite pieţe
  Noutaţi la nivelul unei pieţe
 Noutaţi la nivelul întreprinderii

III. PREZENTAREA SOCIETATII SONDEX PRODUCTION SRL

Fig. 3.1 Societatea comerciala SONDEX PRODUCTION SRL [5]

SONDEX PRODUCTION SRL

Heat Exchangers / Schimbatoare de caldura

1. Sediul societatii: TASNAD, str. Infratirii, nr.162 B, Jud. Satu Mare

2. Cod fiscal: RO 31164305; ORC: J J30/86/2013
3. Tel./fax : 0261825022; e-mail : sondex.production@gmail.com
4. Obiectul de activitate: 2825- Fabricarea echipamentelor de ventilatie si frigorifice, exclusiv a
echipamentelor de uz casnic;
 SONDEX PRODUCTION SRL face parte din compania

care este o companie daneza specializata in dezvoltarea, producerea si comercializarea pe plan

mondial a schimbatoarelor de caldura cu placi (SCP) si a generatoarelor de apa proaspata
(potabila). Inca de la inceputul activitatii sale, din 1984, SONDEX s-a impus pe plan global,
devenind in scurt timp unul din liderii mondiali in domeniu, dezvoltandu-si o gama larga de
schimbatoare de caldura cu placi care raspund oricarei necesitati.
SONDEX PRODUCTION SRL este construita pe o suprafata de teren de 31400,00 mp; in
Tasnad s-au realizat investiţii de 4,8 milioane euro.[5]
Hala de productie are regim de inaltime parter si cuprinde 2 zone :
- zona de productie;
- sona administrativa, vestiare si sala de mese;
1. Zona de productie are destinatiile si suprafetele, astfel :
1.1 Zona de productie garnituri de cauciuc, S = 1946,98 mp.; sunt dispuse :
-1 extruder pentru materie prima garnituri de cauciuc;
- 2 prese garnituri de cauciuc
- 1 pod rulant 10 To. care traverseaza hala de productie
1.2 Zona de productie placi si batiuri, S = 1979,91 mp.
- zona de depozitare foi de otel inoxidabil si debitare
– 1 presa hidraulica pentru decupare-perforare
- 1 presa hidraulica 13 To.
- 1 presa hidraulica 12 To.
- 4 prese hidraulice 7-8 To.
- 1 pod rulant 10 To. care traverseaza hala de productie
- zona de depozitare produse finite
- cabina de testare si spalare placi
 1.3 Zona de taiere/debavurare si tratament termic garnituri, S=913,17 mp.
- 2 cuptoare tratamet termic garnituri de cauciuc;
- cabina pentru curatare matrite;
- zona de debavurare+montare garnituri de cauciuc pe placi;
- zona de ambalare si depozitarea garnituri de cauciuc
2. Zona administrativa, vestiare, sala de mese, S = 531,143
Proprietatea are o imprejmuire din stalpi de fier cu plasa de sarma sudata, are 2 porti
pentru acces autovehicule, culisante pe sina, cu rulare automatizata si 2 porti pietonale
III. 1. Prezentarea fluxului de productie la SONDEX PRODUCTION SRL
FLUX DE PRODUCTIE LA SONDEX PRODUCTION SRL

Tratament termic+CTC
Depozit produseZona
finitelivrare produse finite
CTC

Presa garnituri Presa garnituri Depozit materii prime garnituri

HALA PRODUCTIE GARNITURI Extruder

Depozitare garniture + Montare garniture pe placi
Debavurare
GarniturI + CTC Depozit piese schimb

Zona depozitare placi

Cabina
Testare placi Decupare-perforare-Retezare
Zona depozitare banda otel
CTC

HALA PRODUCTIE PLACI

Presa Matritare

Presa Matritare Presa Matritarea Presa Matritarea Presa Matritarea Presa Matritarea Presa Matritarea

CTC CTC
III.2. Gama de produse si calculul dimensiunii gamei de produse la
SONDEX PRODUCTION SRL
Cu o gama larga de placi pentru schimbatoare de caldura, SONDEX
PRODUCTION SRL poate oferi o solutie tehnica optima pentru orice necesitate ce poate
aparea, dimensiunile racordurilor acestor schimbatoare de caldura variind intre Ø 15 mm -
Ø 500 mm, acoperind debite ale agentilor de lucru intre 50 l / h – 2000 m3/ h.
Fabrica are doua linii de fabricaţie:
1. Placi pentru schimbatoare de caldura (14 produse): -Sondex S4; - Sondex S20;
-Sondex S15; - Sondex S7; - Sondex S22 Clip; - Sondex S21 Clip; - Sondex S19; -
Sondex S39; - Sondex S30; - Sondex S50; - Sondex S58 Clip; - Sondex S35 Clip; -
Sondex S130; - Sondex SF131
2. Garnituri pentru placi de schimbatoare de caldura (4 produse) :
1. Garnituri lipite tip „G”
2. Garnituri cu sistem de prindere mecanica tip „SONDER SNAP”
3. Garnituri cu sistem de prindere mecanica tip "SONDER LOCK";
4. Garnituri cu sistem de prindere mecanica tip „HANG ON” (garnituri cu sistem de
prindere de ultima generatie);
Dimensiunile gamei de produse este :
- Lungimea = 14+4 = 18 ;
- Largimea = 2 ;
- Profunzimea = 14; 4 ;
IV. SCHIMBATOARE DE CALDURA
IV.1. Generalitati
Definitie
Schimbatoarele de caldura sunt aparate termice in care are loc transferul caldurii
de la un fluid cu temperatura mai ridicata (fluid termic primar) catre un fluid cu
temperatura mai mica (fluid termic secundar), in procese de incalzire, racire, vaporizare,
condensare sau in procese termice complexe.[5]
Tipuri de schimbatoare de caldura
           Clasificarile clasice ale schimbatoarelor de caldura sunt dupa modul de circulatie a
fluidelor sau dupa  tipul constructiv al aparatului.
            Cele mai simple schimbatoare de caldura sunt cele de tipul tub in tub (fig. 4.1). Acestea
sunt alcatuite din doua tuburi, unul in interiorul celuilalt. Un fluid circula prin tubul interior, iar
celalalt prin spatiul inelar dintre cele doua tuburi.

Fig.4.1 Schimbator de caldura simplu

            Functie de modul de curgere a celor doua fluide prin aparat, acestea pot fi clasificate
in schimbatoare de caldura in echicurent, cazul (a) - in acest caz cele doua fluide circula in
paralel, in acelasi sens; cazul (b) arata ca cele doua fluide circula prin aparat in sensuri opuse,
acest tip de schimbator de caldura fiind numit in contracurent.
            Alt mod de circulatie a fluidelor poate fi perpendicular (fig. 4.2).

Fig. 4.2 Schimbator de caldura cu circulatia fluidului perpendiculara

            In figura 4.2 (a) curentul de fluid care curge printre tevi este separat de placile fixate
perpendicular pe tevi. Acest lucru face ca straturile de fluid sa nu se amestece, ceea ce conduce la
o variatie a temperaturii acestuia atat in lungul tevilor, directia y, cat si perpendicular pe acestea,
directia x. Pentru acest tip constructiv, temperatura fluidului ce curge printre tevi este o functie de
doua variabile T(x,y).
            Daca miscarea fluidului ce curge printre tevi nu este dirijata de placi (fig.4.2 b), atunci
straturile acestuia se pot amesteca, astfel incat temperatura acestuia este o functie
monodimensionala T(x).
            Cele mai raspandite tipuri de schimbatoare sunt schimbatoarele cu manta si fascicul de
tuburi (fig. 4.3).

Fig. 4.3 Schimbator de caldura cu manta si fascicul de tuburi

            Unul dintre fluide - notat in figura cu 2 - circula in lungul mantalei printr-un fascicul de
tevi. Acesta este introdus si extras prin capacele din capetele mantalei. Celalalt fluid - notat cu 1 -
circula in interiorul mantalei printre tevile din fascicul. Pentru intensificarea schimbului de
caldura, in fasciculul de tevi sunt inserate sicane care maresc distanta parcursa de fluidul 1 in
manta.
            Dorinta maririi performantelor schimbatoarelor de caldura a condus la aparitia unor forme
compacte, cu performante deosebite (fig. 4.4).
 Fig. 4.4 Schimbatoare de caldura
            Tipurile (a), (b) si (c) se utilizeaza pentru schimbul de caldura intre doua fluide cu
proprietati termice diferite, cum ar fi schimbul de caldura dintre un gaz si un lichid. Deoarece
capacitatea gazelor de a prelua/ceda caldura este mai mica decat a lichidelor, se mareste
constructiv suprafata de schimb de caldura spre partea in care curge gazul. Astfel, lichidul curge
prin tevi, iar aerul printre placi sau aripioare. Un exemplu de utilizare a acestor tipuri constructive
il constituie radiatoarele vehiculelor, care sunt schimbatoare de caldura in care cele doua fluide
sunt lichidul de racire al motorului si aerul atmosferic.
            In figura 4.4 (d) si (e) este prezentata constructia schimbatoarelor de caldura in placi.
Aceste tipuri constructive sunt foarte eficiente, reusind prin constructia compacta sa realizeze o

suprafata de schimb de caldura mare intr-un volum mic   . Primele aplicatii a acestor
tipuri de schimbatoare de caldura au fost pe vehiculele militare, dar ulterior au inceput sa se
foloseasca pe vehicule civile sau in centralele termice de mica putere utilizate la instalatiile de
incalzire centrala pentru case sau apartamente.
IV.2. Clasificarea schimbatoarelor de caldura cu placi

C L A S IF IC A R E A S C H IM B A T O A R E L O R D E C A L D U R A C U P L A C I

S C H IM B A T O A R E D E C A L D U R A C U P L A C I

S C H IM B A T O A R E C U S U P R A F A T A P R IM A R A S C H IM B A T O A R E C U S U P R A F A T A S E C U N D A R A

SC P SC P A S A M B L A J E S P E C IA L E SC P SC P
C U G A R N IT U R I L IP IT E S A U S U D A T E PRESATE L IP IT E

Fig.4.5 Clasificarea schimbatoarelor de caldura cu placi

IV.3. Principiul constructiv al schimbatoarelor de caldura cu placi

Fig. 4.6 Compunerea unui schimbator de caldura cu placi

Pachetul de placi este suspendat de bara superioara şi ghidat de cea inferioara, şi este
strâns, cu ajutorul prezoanelor, între placa fixa şi cea mobila. Pachetul de placi şi placa mobila
pot culisa de-a lungul celor doua bare.
 Prezoanele sunt prevazute cu lagare care menţin poziţia acestora şi faciliteaza etanşarea.
La celalalt capat al prezoanelor se afla o şaiba de închidere, utila pentru etanşare. Toate
prezoanele sunt filetate şi acoperite cu un material anticoroziv şi sunt protejate cu manşoane din
plastic, ceea ce permite o demontare uşoara.
Aparatul este prevazut cu un sistem de ghidare în 5 puncte, care asigura o aliniere
corespunzatoare a placilor şi a garniturilor, permiţând folosirea unor presiuni de lucru mari, fara
pericolul apariţiei scurgerilor. Acest sistem de ghidare, împreuna cu armaturile placilor,
simplifica glisajul acestora, ceea ce este deosebit de important pentru întreţinere, în special în
cazul pachetelor de placi foarte mari, care altfel ar fi dificil de închis şi etanşat.
Parţile componente ale cadrului se confecţioneaza din oţel carbon obişnuit.
Pachetul de placi este format dintr-un numar de placi metalice subţiri (cu grosimi cuprinse
între 0,5…1,2mm), care au fost presate cu precizie ridicata pentru a fi gofrate (ondulate) (figura
4.7 ).

Fig. 4.7 Tipuri de profilare a placilor

Numarul şi marimea placilor sunt determinate de debitul fluidelor, de proprietaţile fizice

ale celor doua fluide, de caderea de presiune din aparat şi de regimul de temperatura. Canalele
din placi formeaza între ele un unghi ce poarta numele de unghi Chevron. Valorile uzuale ale
unghiului Chevron sunt cuprinse între 65...25o.

IV.3.1. Schimbatoarele de caldura cu placi si garnituri demontabile

Sunt de tipul prezentat in figura 4.8, placile intre care se monteaza garniturile, se
monteaza impreuna intre o placa de baza si una mobila. Placile pot sa fie demontate in
 vederea curatarii. Fixarea placilor se realizeaza cu ajutorul unor tiranti. Din punct de
vedere hidraulic se pot realiza curgeri in contracurent sau in echicurent.

Fig. 4.8 Schimbator de caldura cu placi si garnituri demontabile

 Presiunea maxima de lucru: 25 – 30 bar; uzual 6 – 20 bar;

 Presiunea diferentiala maxima: 25 bar;
 Temperatura maxima: 150 ºC (functie de materialul garniturilor, max. 260 ºC).
IV.3.2. Schimbatoare de caldura cu placi lipite sau sudate

Fig. 4.9 Schimbator de caldura cu placi lipite sau sudate

Schimbatoarele de caldura cu placi sudate sau lipite permit cresterea presiunii si

temperaturii maxime deoarece nu se utilizeaza elemente de etansare; presiunile de lucru pentru
astfel de aparate pot atinge 40…50 bar, in timp ce temperatura maxima a fluidelor de lucru poate
fi de 450…500 oC
Aceste schimbatoare au o constructie asemanatoare, in principiu, cu cea a
schimbatoarelor cu placi si garnituri, fiind de asemenea formate din placi metalice intre
care sunt realizate canale, fiecare fata a unei placi aflandu-se in contact cu unul dintre cei
doi agenti de lucru. Placile sunt insa sudate intre ele (fig. 4.10) si ca urmare a acestui fapt
schimbatoarele nu au nici garnituri de etansare si nici tiranti care sa asigure strangerea
pachetului de placi.

Fig. 4.10. Placi sudate

1-canal pentru circulatia agentului de lucru
2-sudura;
3, 4-placi metalice

a) b)

Fig. 4.11. Schimbatoare de caldura sudate

a-sectiune; b-vedere de ansamblu.

            Fata de schimbatoarele cu placi si garnituri, schimbatoarele cu placi sudate sunt mai

compacte si au preturi mai mici; in schimb, acestea nu pot fi demontate pentru curatare.

V. GAMA DE PRODUSE PENTRU SCHIMBATOARE DE

CALDURA FABRICATE DE SONDEX PRODUCTION SRL
V.1. Placi pentru schimbatoare de caldura
SONDEX PRODUCTION SRL executa fabricatie de placi plate pentru
schimbatoare de caldura cu urmatoarea componeta :
 Fig. 5.1 Placa plata pentru schimbator de caldura SONDEX
Pachetul de placi este compus din placi nervurate, cu un canal de garnitura pe margine si
de jur împrejurul orificiilor. Numarul placilor depinde, ca si dimensiunea, de rezultatul termic
necesar.
Plăcile SONDEX sunt proiectate astfel încât să poată fi folosite atât ca plăci de dreapta,
cât si ca plăci de stânga. Plăcile trebuie doar să fie rotite cu 180º.

Fig. 5.2 Placi SONDEX, stanga-dreapta

Plăcile de dreapta si de stânga: la o placă de dreapta, curgerea are loc de la orificiul 2 la
orificiul 3 sau invers, de la orificiul 3 la orificiul 2. La o placă de stânga, curgerea are loc de la
orificiul 1 la orificiul 4 sau invers, de la orificiul 4 la orificiul 1. Perforarea / decuparea găurilor
din colturi este descrisă într-un “index / schită de coduri a perforării plăcilor si de aranjament al
pachetului de placi”. De exemplu, 1234 înseamnă că toate găurile din colturi sunt decupate, ori
0230 înseamnă că colturile 2 si 3 sunt perforate, iar colturile 1 si 4 sunt nedecupate. Fiecare placă
poate fi identificată prin configurarea garniturilor, indexul de coduri ale plăcilor si lungimea
termică scurtă (TK sau TS) sau termică lungă (TL).
Tipuri de placi SONDEX :

a) b) c)
Fig.5.3 Placi SONDEX [5]
a) Placa de inceput cu garnitura „bareta dubla”;
b) Placa de stanga cu garnitura
c) Placa de dreapta cu garnitura

a) b) c)
Fig. 5.4 Placi SONDEX[5]
a) Placa de capat cu garnitura stanga;
b) Placa termica lunga (TL);
c) Placa scurta (TK sau TS)
Numărul de plăci depinde de cerinţele pentru fluidele care ies din schimbător, domeniul
cerut de temperatură şi căderea de presiune admisă. Ajustarea parametrilor fluidelor la ieşirea din
schimbător poate fi realizată prin schimbarea numărului de plăci. Constructia partii de admisie a
lichidului pe suprafata placii asigura o distributie uniforma a acestuia pe intreaga suprafata de
transfer termic. Aceasta parte de distributie este intarita si suplimentata cu canale ce previn
"zonele moarte", care pot cauza dezvoltarea unor bacterii in SCP. Distributia este realizata cu un
minim de puncte de rezistenta hidraulica. Nervuratia placilor este conceputa astfel incat sa
asigure o eficienta termica ridicata. Este realizata in doua variante constructive, cu unghiuri de
inclinare diferite, asigurand o turbulenta mai puternica sau mai putin puternica a lichidelor.
Combinind placile cu diferite nervuratii, se obtine o component optima a pachetului de placi,
realizind cel mai eficient transfer termic, mentinind pierderile de presiune in limite admisibile.
Pentru a intari canalul de garnitura, SONDEX a dezvoltat sistemul "Sonder Flex Line", care
presupune realizarea unor canale, avand pereti cu inclinare mare, care asigura o mai buna
sustinere a garniturii. Astfel se realizeaza o durabilitate ridicata atat pentru garniture cat si pentru
placi.
PLACILE "FREE FLOW"
Placile de "curgere libera" sunt concepute pentru lichide ce contin fibre sau alte particule
care pot obstructiuona funcionarea normala a SCP clasice. Placile SONDEX "Free Flow" sunt
proiectate astfel incat sa se elimine orice contact metal pe metal dintre ele, asigurand totodata o
turbulenta puternica a lichidelor, deci un coeficient de transfer al caldurii mai ridicat.
Avantaje si domenii de aplicatie:
• Placile sunt concepute astfel incit sa aiba o rigiditate mare;
• Pot fi folosite in industria celulozei si hartiei;
• In industria alimentara la racirea sosurilor de mustar, maioneza, tomate si a amestecurilor
viscoase;
• Posibilitatea spalarii utilajului in circuit inchis (spalare chimica);
• Constructie a placilor si garniturilor conform standardului sanitar international.
PLACILE "SONDER SAFE"
Sistemul "SONDEX Sonder Safe" consta in suprapunerea a doua placi standard, dar fara a
fi lipite intre ele. In cazul in care una dintre placi ar fi deteriorata prin fisurare, cele doua lichide
nu ar putea sa se amestece intre ele, fiindca aceasta constructie conduce catre exterior orice
scurgere interioara, care altfel nu ar putea fi observata. Acest sistem este foarte eficient in
prevenirea amestecarii lichidelor de lucru, avertizind totodata si despre existenta unor eventuale
scurgeri interne
 Fig. 5.5 Sistemul de placi "SONDEX Sonder Safe"[5]

Domeniul de aplicare:
• Pasteurizarea laptelui si a smantanii
• Producere de apa calda sanitara pentru industria alimentara;
• Apa (sau lichide) pentru injectii, in domeniul farmaceutic (apa ultra-pura)
• Industria nucleara - din motive de securitate;
• Apa calda pentru spitale (Sali de operatii);
• Racirea motoarelor (de nave).

V.2. Geometria placilor plate pentru schimbataore de caldura fabricate

de SONDEX PRODUCTION SRL
Suprafaţa de schimb de căldură pentru o placă este de 0,01…3,6 m 2. Cea mai mare
dimensiune, pentru aparate în exploatare, pentru o placă este de 21,75 m înălţime şi 6,75 m
lăţime.
Raportul optim de dimensiuni lungime/lăţime este 1,8 ceea ce asigură o distribuţie optimă
a fluidelor în plăci. Spaţiul dintre două plăci este de 2,5…5 mm, ceea ce permite obţinerea unor
diametre hidraulice echivalente de 4…10 mm.
 Geometria canalului care se formează între plăci este determinată de următoarele
elemente:
 -Unghiul de înclinare al canalului (unghiul Chevron).
 -Pasul dintre canale.
 -Lungimea zonei centrale (a zonei de schimb termic).
 -Lăţimea zonei centrale (a zonei de schimb termic).
 -Distanţa dintre plăci.
Pentru un canal tridimensional diametrul hidraulic echivalent este dat de raportul dintre de
4 ori volumul ocupat de fluid şi suprafaţa udată. Pentru un calcul simplificat se poate considera că
diametrul hidraulic echivalent este de 2 ori distanţa dintre plăci.
Fiecare placă este prevăzută cu patru canale de distribuţie pentru cele două fluide.
Parametrii constructivi a placilor fabricate de SONDEX PRODUCTION SRL sunt mentionate in
Tabelul 5.1

Fig. 5.6.Dimensionarea placilor de schimbator de caldura[5]

Tabel 5.1. Parametrii constructivi placi SONDEX[5]

Model Area Size A Size B Size C Size D Size E

Sondex S4 0,04 451 141 381 70 32
Sondex S20 0,2 998 228 894 126 61
Sondex S15 0,15 798 228 694 126 61
Sondex S7 0,07 498 228 394 126 61
Sondex S22 Clip 0,26 874 380 719 225 100
Sondex S21 Clip 0,23 874 380 719 225 100
Sondex S19 0,19 798 353 650 202 100
Sondex S39 0,39 1298 353 1150 202 100
Sondex S30 0,3 1098 353 950 202 100
Sondex S50 0,5 1598 353 1450 202 100
Sondex S58 Clip 0,58 1408 476 1237 310 115
Sondex S35 Clip 0,35 992 476 800 283 145
Sondex S130 1,3 2155 658 1891 395 212
Sondex SF131 1,3 2175 675 1890 390 300
Profilul placii are o importanta deosebita, acesta trebui sa asigure o curgere
turbulenta a fluidelor prin canale, pentru obtinerea unui coeficient mare al transferului
convectiv de caldura; in acelasi timp trebuie asigurata o distributie cat mai uniforma a
fluidelor pe intreaga suprafata a placilor, dar si prezenta unor puncte de sprijin intre
suprafetele metalice ale placilor alaturate, astfel inat aparatul sa aiba o rigiditate
corespunzatoare. La ora actuala sunt brevetate peste 60 de geometrii diferite ale placilor,
unele dintre acestea fiind prezentate in fig. 5.7.

Fig. 5.7. Geometrii ale placilor schimbatoarelor cu placi si garnituri [5]

V.3. Procesul de fabricatie al placilor plate pentru schimbatoare de

caldura
Conform Fluxului tehnologic de fabricatie al SONDEX PRODUCTION SRL, pentru
fabricarea placilor plate se urmeaza urmatorul proces: Materia prima se primeste in depozit in
role (colac), acestea sunt trimise si montate cu ajutorului podului rulant la presa de decupare-
perforare-taiere unde se executa primul semifabricat conform planului de productie si
dimensiunilor din proiect
 Fig.5.8. a) Otel inox in rola b.) presa pentu decupare-perforare

Dupa matritare semabricatele sunt controlate dimensional la punctul CTC

Fig.5.9. Punct de control dimensional al semifabricatului

Dupa efectuarea controlului dimensional, semifabricatele bune sunt depozitate in

containere si transmise la punctele de lucru –prese pentru matritare. Semifabricatele care
nu se incadreaza in tolerantele dimensionale se trimit la locul de colectare a rebuturilor-
deseu otel.
La punctele de lucru – presare pentru matritare, semifabricatele sunt unse cu lichid
de racire (apa) si matritate conform proiectelor .

Fig. 5.10. Presa pentru matritarea semifabricatelor.

 Dupa matritare placile sunt verificate dimensional la punctele de control CTC

Fig. 5.11 Controlul de calitate al placilor

Placile care corespund tehnic sunt trimise la zona de depozitare montare garnituri.
Placile care nu corespund calitativ si dimensional sunt trimise la locul de colectare
a rebuturilor-deseu otel.

V.4.Materiale utilizate pentru placi la schimbătoare de căldură

O mare importanţă în construcţia unui schimbător de căldură o prezintă alegerea

materialelor. Aceste materiale determină, în mare măsură, fiabilitatea şi siguranţa în funcţionare a
schimbătoarelor de căldură, influenţează forma constructivă, tehnologia de execuţie şi preţul de
cost.
Pereţii unui schimbător de căldură sunt confecţionaţi de obicei dintr-un singur material,
deşi ei pot fi uneori şi bimetalici (de exemplu oţel şi aluminiu) sau acoperiţi cu plastic ca
protecţie contra coroziunii.
La alegerea materialului trebuie să se ţină seama în primul rând de condiţiile de lucru
(temperatură, presiune, agresivitatea agenţilor termici etc) şi de proprietăţile materialelor.
Condiţiile care se impun materialelor pentru schimbătoarele de căldură sunt:
 -Rezistenţă mecanică mare, mai ales la temperaturi ridicate.
 -Rezistenţă la fluaj.
 -Rezistenţă chimică la coroziune.
  -Rezistenţă la îmbătrânire.
 -Prelucrare uşoară.
 -Preţ de cost cât mai redus.
Proprietăţile materialelor sunt strâns legate între ele şi depind de condiţiile de lucru, de
modul de prelucrare, de tratamentele termice etc. (De exemplu variaţia temperaturii modifică
rezistenţa mecanică, rezistenţa la coroziune şi proprietăţile fizice, prelucrarea mecanică şi
tratamentul termic şi îmbunătăţesc rezistenţa la coroziune şi rezistenţa mecanică). Toate
materialele prezintă avantaje şi dezavantaje, legate de proprietăţile lor sau de preţul de cost, de
aceea alegerea trebuie să fie rezultatul unei optimizări. Preţul de cost al materialului, în sine, nu
este un indice al eficienţei lui. De exemplu un material scump dar rezistent poate fi convenabil
faţă de unul ieftin, datorită posibilităţii de a reduce consumul de material şi creşterii durabilităţii.
În construcţia schimbătoarelor de căldură se utilizează atât materiale metalice, cât şi nemetalice.
Cele mai utilizate materiale pentru schimbătoarele de căldură sunt metalele şi aliajele lor.
Oţelul are o rezistenţă mecanică şi o rezilienţă (rezistenţă la şoc) mare, suportă sarcini
dinamice şi prezintă o bună rezistenţă la coroziune, rezistenţă care poate fi mărită prin utilizarea
unor elemente de aliere. Creşterea conţinutului de carbon conduce la creşterea rezistenţei şi a
durităţii, dar la scăderea plasticităţii şi sudabilităţii sale. El este accesibil la un preţ de cost
convenabil.
În construcţia schimbătoarelor de căldură se utilizează cu precădere următoarele tipuri
deoţeluri:
 -Oţeluri de uz general pentru construcţii.
 -Oţeluri carbon de calitate şi oţeluri carbon superioare pentru construcţii de maşini.
 -Oţeluri aliate refractare şi anticorozive.
 -Oţeluri rezistente la coroziune şi refractare.
 -Oţeluri laminate la cald.
 -Oţeluri pentru ţevi de cazane şi cuptoare.
Fonta este larg utilizată, datorită calităţii sale de a fi turnată şi datorită preţului redus.
Fonta are o rezistenţă ridicată la comprimare, dar o rezistenţă redusă la încovoiere şi o rezilienţă
scăzută, o greutate ridicată şi o plasticitate redusă. Ea este un material anizotrop cu rezistenţă
diferită în funcţie de direcţia solicitării. Fonta are rezistenţă mare la comprimare, scăzută la
încovoiere, redusă la tracţiune şi forfecare.
 Fontele refractare, aliate cu crom, cu siliciu sau cu siliciu şi mangan se folosesc în
domeniul temperaturilor ridicate, cuprinse între 400...10000 C.
Dintre metalele neferoase, în construcţia schimbătoarelor de căldură se utilizează frecvent
aluminiul, cuprul şi aliajele de cupru.
Aluminiul se utilizează la temperaturi ale pereţilor de maximum 200 oC. El este rezistent la
acţiunea agresivă a multor medii. Îmbinările de aluminiu se execută greu prin lipire şi sudură,
folisindu-se lipirea lui cu material greu fuzibil. Aparatele din aluminiu sunt folosite cu precădere
în domeniul criogenic deoarece ductibilitatea ridicată a aluminiului îl face ideal în acest demeniu
de temperaturi.
Cuprul se utilizează pe scară largă, datorită avantajelor sale: conductibilitate termică
ridicată, prelucrare prin laminare bună, prelucrare uşoară prin deformare etc.
Alamele (aliaje de cupru cu zinc) au o rezistenţă la coroziune mai mare decât cea a
cuprului, posedă conductibilitate termică ridicată şi se pot prelucra relativ uşor. De obicei lor li se
aplică un tratamet de recoacere pentru a le îmbunătăţi proprietăţile. În construcţia
schimbătoarelor de căldură se foloseşte şi o alamă (tombac) care este un aliaj de cupru cu cositor.
Bronzurile (aliaje de cupru cu staniu) sau bronzurile speciale (aliaje de cupru cu aluminiu,
fără staniu) sunt rezistente la coroziune şi sunt folosite pentru confecţionarea armăturilor
aparatelor.
Materialele nemetalice se utilizează mai puţin în construcţia schimbătoarelor de căldură.
Principalele materiale nemetalice utilizate sunt prezentate în continuare.
Cuarţul topit este scump şi casant, dar rezistă bine la variaţii bruşte de temperatură.
Sticla (tip pyrex ce conţine silicaţi de bor) are o mare rezistenţă chimică. Se foloseşte
pentru confecţionarea ferestrelor de observaţie şi control, pentru ţevi etc. Tuburile din sticlă au
avantajul că nu sunt aderente, deci nu formează depuneri.
Ceramicile sunt ieftine şi rezistente din punct de vede chimic, dar au conductibilitate
termică redusă şi sunt casante, folosindu-se în special ca umplutură la aparatele regenerative.
Cauciucul se foloseşte în special pentru garnituri de etanşare, pentru temperaturi de până
la 3000 C (cauciucurile siliconice), la temperaturi mai ridicate folosindu-se azbestul, deşi acesta
are o rezistenţă mecanică redusă.
Materialele plastice se folosesc din ce în ce mai mult. Din materialele plastice se fac
corpuri de schimbătoare de căldură, armături şi garnituri de etanşare. Ele sunt de două tipuri:
termoplastice şi termorezistente. Cele mai utilizate sunt: policlorura de vinil, polietilena,
fluoroplastele, materiale plastice cu fibre de sticlă şi răşinile epoxidice.
Grafitul impermeabilizat este un alt material folosit în construcţia schimbătoarelor de
căldură. El are atât proprietăţile metalelor cât şi a nemetalelor. Materialul este stabil la
temperaturi ridicate şi nu este afectat de variaţiile neuniforme ale temperaturii. La temperaturi
mari el rămâne solid şi îşi măreşte rezistenţa cu creşterea temperaturii. Toate formele din grafit
sunt casante şi au rezistenţă scăzută la tracţiune. El este poros, dar acest lucru este eliminat prin
impregnarea lui cu răşini termosensibile. Aparatele din grafit impermeabilizat sunt folosite de
obicei pentru fluide corozive (acid cloridric, fosforic, sulfuric, fluoruri, cloruri etc).
Teflonul este de fapt o răşină de fluorocarbon, inert chimic, folosit în cazul fluidelor
corozive. El este folosit pentru confecţionarea tuburilor pentru schimbătoarele de căldură
multitubulare. Tuburile sunt flexibile şi datorită proprietăţilor materialului de a nu fi aderent
depunerile sunt reduse.
In tabelul 5.2 sunt prezentate principalele caracteristici ale materialelor folosite de
SONDEX PRODUCTION SRL la fabricatia placilor plate pentru schimbatoare de caldura.
Tabel 5.2 Caracteristicile principalelor materiale pentru fabricatia de placi la schimbatoare de
caldura SONDEX
Materialul Caracteristici
C – max. 0,08%;
Mn – max. 2%;
Otel inoxidabil tip 304 Cr-max. 20%;
Ni – max. 10,5%;
rezistenta la rupere - min. 515 MPa.
C – max. 0,08%;
Mn – max. 2%;
Cr – 16…18;
Otel inoxidabil tip 316
Ni – 10…16%;
Mo – 2…3%
rezistenta la rupere - min. 515 MPa.
C – max. 0,08%;
Mn – max. 2%;
Cr – 18…20%;
Otel inoxidabil tip 317
Ni – 11…15%;
Mo – 3…4%
rezistenta la rupere - min. 515 MPa.
Ni – 65…70%;
Cu – 20…29%;
Monel
Fe, Mn – max. 5%;
rezistenta la rupere - 550 MPa.
Inconel Ni – 50…72%;
Cr – 14…21%;
 Fe – 5…10%;
Mn – 0,5…1%;
rezistenta la rupere – 68…900 MPa.
Bronz de aluminiu aliaj Cu – Al (4…1%) – alte metale (Fe, Ni, Mn etc.).

V.5. Garnituri pentru placi plate la schimbatoare de caldura

Etanşarea este asigurată cu ajutorul unor garnituri, dispuse în jurul plăcilor şi a

canalelor de distribuţie. Utilizarea garniturilor micşorează riscul scurgerilor interne şi
amestecarea fluidelor, lucru inacceptabil în unele domenii, ca de exemplu în industria
alimentară. Toate suprafeţele cuprinse între garnituri prezintă deschideri către exterior,
astfel încât scurgerile de fluid să aibă loc numai spre exterior şi orice deteriorare a
garniturii să poată fi observată imediat . Garniturile asigură ca cele două fluide să nu se
amestece şi să urmeze un anumit drum prin aparat. Plăcile asigură treceri paralele prin
aparat, iar garniturile sunt astfel proiectate încât pot să
asigure diverse tipuri de curgeri (echicurent, contracurent etc).
Garniturile sunt fixate în dispozitive speciale situate la intervale regulate, dispuse în jurul
plăcii. Fixarea garniturilor se face prin diverse procedee: tip eclisă (clip-on) (fig. 5.12) sau cu
dinte (fig. 5.13).

Fig 5.12 Fixare tip eclisă (clip-on) Fig. 5.13 Fixare cu dinte

Dispozitivele de prindere sunt pur şi simplu introduse în locaşul respectiv la

montare şi apoi scoase la demontare, operaţii care pot fi făcute foarte simplu pe şantier.
Acest mod de lucru simplifică montajul, eliminând adezivul şi reducând atât costurile, cât
şi timpul de nefuncţionare al utilajului.
La SONDEX PRODUCTION SRL garniturile sunt plasate in canale intarite.
Datorita acestui sistem, garniturile isi mentin elasticitatea pentru o perioada mai lunga de
 timp. Noua generatie de schimbatoare de caldura cu placi SONDEX a fost dezvoltata
bazandu-se pe utilizarea garniturilor nelipite "Sonder Lock". Cu ajutorul acestui sistem de
fixare mecanica, garniturile pot fi rigidizate in canalele lor cu usurinta si foarte eficient.
Garniturile sunt alese astfel încât să se potrivească combinatiei reale de temperaturi,
mediu chimic si alte conditii posibile care trebuie avute în vedere.

Fig. 5.14. Fixarea garniturilor pe placi

Garniturile sunt elemente care limiteaza presiunile si temperaturile maxime in
schimbatoarele de caldura in placi; din acest motiv, in unele cazuri se utilizeaza garnituri
duble.
La schimbătoarele de căldură cu plăci SONDEX se folosesc următoarele tipuri de garnituri:
 Garnituri lipite tip „G”
 Garnituri cu sistem de prindere mecanică tip „SONDER SNAP”
 Garnituri cu sistem de prindere mecanică tip "SONDER LOCK";
 Garnituri cu sistem de prindere mecanică tip „HANG ON” (garnituri cu sistem de
prindere de ultimă generatie);

Fig 5.15 Garnituri SONDEX

Materiale pentru garnituri

Materialele pentru garnituri sunt: elastomerii (hipalon, viton, neopren, cloropren) pentru
tmax = 1900 C, sau nitril (tmax = 1100 C); butil (tmax = 1350 C); etilen-propilen (tmax = 1550 C).
Materialele pentru garnituri la placile pentru schimbatoare de caldura fabricate de
SONDEX PRODUCTION SRL sunt prezentate in tabelul de mai jos :
Tabel 5.3 Materiale pentu garniture SONDEX
Materialul Temperatura Aplicatii
maxima de lucru
(oC)
Acrilonitril 135 Materii grase
Aldehide, cetone,
Izobutan-izopropan 150
esteri
Temperaturi ridicate
Etilena-propilena (EPDM) (unele în varianta
150 pentru gama larga de
teflonată)
produse chimice
Combustibili, uleiuri
Fluorcarbon (Viton) 175 minerale vegetale si
animale

Materia prima, EPDM, este primita in depozit dupa care urmeaza procesul tehnologic de
fapricatie, extrudare, fixare pe matrita si matritarea:

Fig.7.14 Extrudare urmata de matritare

 Dupa matritare, garniturile sunt verificate dimensional la CTC, dupa care se
trateaza termic in cuptoare. La terminarea tratamentului termic garniturile sunt verificate
CTC, debavurate si fixate pe placile de la schimbatoarele de caldura.

Fig.5.16 Garnituri pregatite pentru tratament termic

Garniturile care corespund tehnic sunt trimise la zonade depozitare montare

garnituri.
Garniturile care nu corespund calitativ si dimensional sunt trimise la locul de
colectare a rebuturilor-deseu cauciuc.
VI. CALITATEA GAMEI DE PRODUSE SONDEX PRODUCTION
SRL, PENTRU CRESTEREA DURATEI DE VIATA A PLACILOR
SI GARNITURILOR
Comportarea în utilizare a produsului poate fi influenţată de:
 calitatea rezultată din definirea cerinţelor referitoare la produs;
 calitatea concepţiei produsului;
 calitatea conformităţii produsului realizat cu ceea ce s-a conceput;
 calitatea care rezultă din susţinerea produsului pe durata întregului ciclu de viaţă.
Atât în cazul produselor cât şi al serviciilor pot apare diferenţe între produsul/serviciul
aşteptat şi produsul/serviciul perceput de client. Dacă aceste diferenţe sunt mari atunci calitatea
produsului/serviciului este puternic afectată şi trebuie luate imediat măsuri pentru diminuarea sau
chiar eliminarea acestor neconcordanţe astfel încât prin produsul/serviciul oferit să fie satisfăcute
în totalitate aşteptările clientului.
Interdependenţa dintre calitatea concepţiei, a proiectării produsului, calitatea producţiei şi
calitatea produsului fabricat poate fi pusă în evidenţă prin triunghiul calităţii reprezentat în figura
6.1 [PLR03]:

Fig. 6.1 Triunghiul calităţii

VI.1. Factorii ce influenţează calitatea produselor industriale

Calitatea produselor industriale depinde de numeroşi factori a căror influenţă este dată
de condiţiile în care se desfăşoară procesul de producţie. Aceşti factori se clasifică conform
criteriilor redate în figura 6.2:
 Fig. 6.2 Factorii care influenţează calitatea procesului de producţie

VI.2. Indicatori de evaluare a calităţii produselor industriale

Pentru aprecierea calităţii se poate folosi un sistem de indicatori dintre care cei
mai importanţi sunt:
a) indicatorii parţiali ai calităţii produselor;
b) indicatorii claselor de calitate;
c) indicatorii produselor neconforme;
d) indicatorii reclamaţiilor clienţilor.
În urma analizei reclamaţiilor se pot obţine informaţii utile cu privire la natura şi
frecvenţa defectelor, comportarea produselor în exploatare, etc. şi pot fi adoptate măsuri
pentru eliminarea deficienţelor din activitatea de producţie.
Aplicând sistemul de indicatori pentru exprimarea calităţii produselor, firmele pot
măsura nivelul calitativ al acestora luând apoi măsurile ce se impun pentru îmbunătăţirea
calităţii:
- identificarea defectelor / deficienţelor care au generat scăderea calităţii produselor
- înlăturarea defectelor de soft, modificări în tehnologia de fabricaţie, corecturi de design, etc.
- controlul, monitorizarea şi analiza eficienţei acţiunilor corective întreprinse pentru a constata
dacă ele generează rezultatele aşteptate.
Lipsa unui sistem de măsurare a calităţii face imposibilă coordonarea şi orientarea
proceselor în vederea satisfacerii cerinţelor clientului, fiind deosebit de important să se
cunoască nivelul calitativ real al unui produs pentru ca apoi acesta să poată fi comparat cu
valoarea ţintă.

VI.3. Metode şi tehnici de îmbunătăţire continuă a calităţii produselor

pentru cresterea duratei de viata
Dintre funcţiile managementului calităţii, îmbunătăţirea calităţii are un rol
semnificativ în reducerea costurilor şi creşterea competitivităţii. O dovadă în acest sens o
reprezintă şi faptul că standardele internaţionale ISO9000 pun un accent deosebit pe
îmbunătăţirea calităţii; se recomandă ca întreprinderea să implementeze un sistem de
management care să favorizeze îmbunătăţirea continuă a calităţii proceselor si a
rezultatelor acestora pentru a asigura satisfacerea cât mai bună a cerinţelor clienţilor şi a
societăţii în ansamblul său.
Îmbunătăţirea continuă reprezintă îmbunătăţirea treptată, continuă a calităţii
produselor şi serviciilor, a productivităţii şi competitivităţii, cu participarea întregului
personal al întreprinderii respective.

Fig. 6.3 Îmbunătăţirea calităţii Fig. 6.4 Îmbunătăţirea calităţii

prin strategia Kaizen prin inovare

Strategia Kaizen are ca principal factor de succes, factorul uman în timp ce inovarea este
orientată spre factorul tehnic şi financiar, după cum reiese din tabelul 6.1.
 Tabelul 6.1 Principalele elemente de diferenţiere a strategiei Kaizen de strategia inovării

Strategia Kaizen se bazează pe o serie de metode, tehnici şi instrumente cum sunt: ciclul
lui Deming, cercurile calităţii, sistemul de sugestii, mentenanţa productivă totală, metoda celor
„3S”, metoda celor „5S”.
Avantajele cercurilor de calitate [STR02]:
- Schimbarea atitudinii angajaţilor, de la „nu îmi pasă” la „îmi pasă”, contribuind la
îmbunătăţirea calităţii muncii prin implicare emoţională.
- Dezvoltare personală respectiv dezvăluirea potenţialului „ascuns” al salariaţilor, dobândirea
unor noi abilităţi de către lucrătorii implicaţi.
- Dezvoltarea spiritului de echipă prin trecerea de la „eu nu pot” la „noi putem” şi eliminarea
conflictelor între departamente.
- Dezvoltarea culturii organizaţionale prin crearea unui climat de muncă favorabil, implicarea
într-o măsură mai mare a personalului, stimularea managementului participativ.
Punerea în valoare a capacităţilor angajaţilor prin antrenarea lor la rezolvarea problemelor
întreprinderii caracterizează ceea ce se numeşte management participativ. Introducerea în
organizaţii a sistemului de lucru în echipă face ca şi executanţii proceselor operaţionale să fie
antrenaţi în sistemul decizional. Această mobilizare a personalului este asociată cu creşterea
iniţiativelor şi abordarea creativă a problemelor organizaţiei.
Inca de la infiintare SONDEX PRODUCTION SRL a inceput sa implementeze
Mentenanţa productivă totală (MPT)
Mentenanţa productivă totală este o metodă utilizată în cadrul strategiei Kaizen în
scopul creşterii gradului de folosire şi a duratei de viaţă a aparaturii din dotare, a
echipamentelor prin participarea tuturor angajaţilor deci nu doar a echipei de
întreţinere. MPT are trei semnificaţii care conturează trăsăturile principale ale acestui
tip de mentenanţă:
- Eficacitatea totală, adică obiectivul MPT este creşterea eficienţei economice, a rentabilităţii
firmei.
- Este un sistem total de mentenanţă care include prevenirea defecţiunilor, mentenanţa corectivă
şi mentenanţa preventivă.
- Participarea totală a personalului care vizează mentenanţa autonomă efectuată chiar de
angajaţii care utilizează echipamentele respective.
Avantajele MPT:
- creşte preocuparea angajaţilor cu privire la utilizarea corespunzătoare a echipamentelor;
- se asigură o funcţionare mai bună a acestora, cu implicaţii favorabile asupra produselor şi
serviciilor oferite clienţilor;
- scad cheltuielile de întreţinere şi reparaţii.
Deşi un număr mare de firme din Japonia şi Asia de Sud-Est au asimilat deja sistemul
MPT, posibilitatea de îmbunătăţire a calităţii prin utilizarea acestei metode a fost explorată, până
în prezent, într-o măsură redusă de ţările europene dezvoltate, fiind chiar neglijată în SUA.
Absenţa interesului american faţă de această metodă ar putea fi explicată prin puterea
organizaţiilor sindicale americane care se opun cu vehemenţă ideii de transferare a sarcinilor de
mentenanţă personalului direct productiv. Conceptele metodei MPT sunt mai răspândite însă în
Franţa unde numeroase firme au experimentat cu succes această metodă (ex: Philips Eclainage,
Group Solvay, Valeo, Societe Generale, Citroen, Renault).
VI.4. Controlul calitatii produselor fabricate la SONDEX PRODUCTION
SRL
Fluxul de fabricatie cuprinde un control permanent al calitati produselor la
SONDEX PRODUCTION SRL. Conducerea societatii a implementa controlul placilor de
schimbatoare de caldura in punctele de CTC, organizate direct langa presale de decupare,
perforare si matritare.
VI.4.1. Schema de control dimensional al placilor de la SONDEX
PRODUCTION SRL[5]
 Testarea la culoare se efectueaza in cabina de testare prin vopsire, dupa care se efectueaza
controlul vizula si se inscrie in schema de control conform punctului de mai jos:

Fig.8.5 Vopsirea placilor in cabina de testare

Dupa controlul placilor, cele care nu prezinta defectiuni se spala cu masina de spalat placi, dupa
care se trimit la zona de depozitare – montare garnituri

Fig. 6.5 Spalarea placilor in masina de spalat placi

La locul de depozitare – montare placi, se monteaza garniturile dupa care se infoliaza

conform codului de culori din tabelul 6.2
Tabel 6.2 Coduri de culori pentru infolierea placilor[5]
VII. MASURI DE INTRETINERE PERIODICA A PLACILOR SI
GARNITURILOR PENTRU CRESTEREA DURATEI DE VIATA A
ACESTORA
Conform Hotararii nr. 2139/30.11.2004 privind aprobarea Catalogului privind
clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe, durata de viata a unui
schimbator de caldura cu placi este de 8-10 ani. Sondex Production SRL recomanda
luarea urmatoarelor masuri de intretinere periodica a schimbatoarelor de caldura cu placi,
pentru marirea duratei de viata a acestora.
Curătarea este o activitate importantă, care influentează eficienta cresterea duratei
de viata a schimbătorului de căldură cu plăci. O curătare insuficientă sau incorectă poate
avea următoarele efecte: dacă placa trebuie înlocuită din cauza unei deteriorări grave,
trebuie să se asigure că plăcile si garniturile consecutive acesteia sunt neafectate, un flux
de circulatie prea scăzut, datorită unei pierderi de presiune mari.
Curatarea în circuit închis (CIP)
Curatarea CIP (curatarea pe pozitie, în circuit închis)
Pentru a folosi CIP, o conditie esentiala este ca depunerile de pe plăci să fie solubile
chimic. Toate materialele, din întregul sistem de circulatie (inclusiv conductele de legatura),
trebuie să fie rezistente la solutiile de curătare.
Clătirea
După utilizarea oricărui tip de agent de curătare, se va neutraliza (daca este cazul) si/sau
se va clăti întotdeauna SCP, temeinic, cu apă curată. Dacă se face curătare CIP, atunci SE
recircula apa proaspătă timp de cel putin 10 minute în utilaj.
Este interzisă recircularea solutiei de acid azotic în acele utilaje la care zona de racordare până la
vana de izolare este din teavă de otel carbon (nealiat), iar aceasta poate să ajungă în contact cu
acidul în timpul spălării CIP! Aceeasi observatie este valabilă si pentru flansele de legatură si
vanele de izolare!
PRECAUTIE: Acidul azotic si hidroxidul de sodiu pot provoca vătămarea pielii expuse, a
ochilor sau a membranelor mucoase. Se recomandă insistent folosirea unei protectii pentru ochi si
a mănusilor de protectie adecvate.
Curătarea plăcilor PRECAUTIE: se vor folosi întotdeauna mănusi si ochelari de protectie
adecvati atunci când se lucreaza cu detergenti. Se folosesc perii de curătat/frecat cu fire din nylon
sau alte tipuri “moi” de fire. Nu se folosesc NICIODATĂ perii de metal/sârmă de otel sau
smirghel/hârtie abrazivă. Acestea deteriorează filmul de pasivizare al plăcilor, compromitand
placa!
In cazul garniturilor lipite, se foloseste acetonă sau alte tipuri de solventi care nu contin
clor pentru a îndepărta urmele vechi de adeziv de garnituri. O alternativă este folosirea unei
flăcări de gaz cu presiune joasă pentru încălzirea dosului plăcii. Nu se foloseste nici un alt tip de
gaz care poate produce o flacără “mai puternică” pentru a nu deteriora ganitura. Apa clocotită
poate fi folosită cu un oarecare succes. Inainte de utilizare trebuie verificat ca toti detergentii
utilizati sa fie compatibili cu materialul plăcilor si al garniturilor.
În cazul în care plăcile sunt îndepărtate pentru curătare manuală, trebuie verificat ca
acestea sa fie montate la loc în aceeasi ordine si in aceeasi pozitie/directie de montaj. Întotdeauna
se îndepărteaza plăcile una câte una si se numeroteaza în partea superioară! Orice agent de
curătate de presiune înaltă si debit foarte mic, poate sa fie folosit, cu grijă deosebită, dar fără să se
adauge niciodată substante abrazive.
Dacă depunerea de piatră sau materialul organic sunt în strat gros, greu de îndepărtat
mecanic in intregime, plăcile pot fi puse într-un vas cu solutie de spălare adecvată. Înainte de
remontarea plăcilor curătate chimic, acestea trebuie neutralizate (dacă este cazul) si clătite
temeinic cu apă curată!
Substante chimice folosite in procesul de intretinere
o ALFA CAUS Substanta bazica pe baza de soda caustica pentru indepartarea depunerilor
organice (depozite biologice, grasimi, hidrocarburi, ciuperci, etc)
o ALFA PHOS Substanta acida pe baza de acid fosforic pentru indepartarea depunerilor
anorganice (carbonati, oxizi de fier, hematite, produsi de coroziune, fosfati, etc). Contine
inhibitori speciali pentru eliminarea coroziunii. Astfel, dupa folosirea solutiei nu este
necesara pasivizarea suprafetelor metalice pentru eliminarea coroziunii.
o ALFA ADD Intaritor care imbunatateste actiunea AlfaPhos si AlfaCaus.
o ALFA NEUTRA Substanta folosita pentru neutralizarea solutiei acide in scopul
deversarii ei la canal.
Observatie! Folosirea unor solutii chimice neagreate de catre producatorul schimbatoarelor de
caldura poate duce la reducerea duratei de viata a garniturilor prin imbatranirea prematura sau
chiar deteriorarea acestora. De aceea este foarte importanta obtinerea acordului fabricantului
schimbatoarelor de caldura INAINTE DE FOLOSIREA DIVERSELOR SOLUTII CHIMICE.

Fig.7.1 Curatarea cu Jet de apa[5]

Depuneri Sedimente Curatarea chimica la deschiderea utilajului: Carbonat de calciu,

Produse corozive, Acid azotic, Sulfat de calciu, Oxizi metalici, acid amidosulfuric, Silicati,
Namol/slam, Acid citric, Alumina, Acid fosforic, Organisme diatomice si excremntele lor de
diferite culori, Agenti complexi (EDTA, NTA), Polifosfati de sodiu
Concentratia max. 4% Temperatura max. 60o C
Fermentatia biologica -Slam Curatarea chimica cu agenti alcalini: Bacterii, Hidroxid de
sodiu, Nematode, Carbonat de sodium, Protozoare, Efectul de curatare
Concentratia max. 4% Temperatura max. 80o C (176o F)
Observatie! In nici un caz nu se va folosi acid clorhidric in cazul PLACILOR DE OTEL
INOXIDABIL. Apa in proportie mai mare de 300 ppm cloruri, nu se poate folosi la prepararea
solutiilor de curatare. Este foarte important ca bazele de sustinere si coloanele de sprijin din
aluminiu sa fie protejate impotriva actiunii agentilor chimici.
CONCLUZII

In ultimii ani noi tehnologii de fabricatie si asamblare a schimbatoarelor de caldura cu

placi au condus la atingerea unor performante net superioare celor clasice ce utilizeaza ca
elemente de etansare garniturile.
Ciclul de viaţă al produsului reprezintă un concept ce caracterizează vânzările şi
profiturile produsului, consumatorii, competiţia şi acţiunile specifice de marketing întreprinse de
firmă, de la introducerea acestuia şi până la retragerea sa de pe piaţă.
Majoritatea produselor au o durată de viaţă limitată, ciclul lor de viaţă fiind constitut din
etape bine determinate. Se pot distinge patru etape pe care produsul le parcurge în timpul
existenţei sale, şi anume: lansarea, creşterea, maturitatea şi declinul.
Durata celor patru etape şi forma curbelor variază în funcţie de particularităţile fiecărui
produs sau mărci.
Utilizarea schimbatoarelor de caldura cu placi este determinata de avantajele pe care le
prezinta fata de celelalte tipuri de schimbatoare de caldura :
- transfer de caldura intens, datorat indeosebi grosimii peliculei de produs (valoarea
coeficientului de transfer termic poate ajunge la 6000-7000 w/m2k
- realizeaza economic un grad ridicat de recuperare a caldurii (60-70%), ceea ce duce
si la micsorarea diferentei de temperatura intre cele doua fluide care circula prin schimbator ;
- constructie compacta pentru suprafete mari de transfer termic ;
- pierderi de presiune relativ mici ;
- satisface cele mai exigente conditii de igiena ; curatarea este simpla ;
- automatizarea nu este mai complicata decat la alte tipuri de schimbatoare de caldura
- cheltuielile de investitii nu sunt mai mari decat la schimbatoarele de caldura tubulare
de aceeasi marime, dar schimbul termic se realizeaza in conditii bune
- constructia si exploatarea sunt mai simple.
BIBLIOGRAFIE :

[1] ISO 14040: principii şi cadru general - 1997 (versiunea în limba româna SR EN ISO 14040/
febr. 2002)

[2] ISO 14041: definirea obiectivelor şi a domeniului de studiu; analiza de inventar-1998

[3] ISO 14042: evaluarea impactului ciclului de viaţa – 2000

[4] ISO 14043: interpretarea ciclului de viaţa – 2000

[5] Documentatie interna de proiectare, dotare, productie, depozitare – SONDEX

PRODUCTION SRL

[STR02] STANCU, Ion, RADU, Ogarcă. Cercurile de calitate. Calitate şi dezvoltare durabilă,
Simpozion ASE, Secţiunea a IV-a, Bucureşti, 2002

Kotler Ph. - Managementul marketingului, Ediţia a II-a, Editura Teora, Bucureşti, 2000;
www.sondex.ro

http://www.termoficare.danfoss.com

www.calor.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Dezvoltare_de_noi_produs