Prof. dr. ing. MARIUS PREDA * Conf. dr. ing.

PAUL 'CRISTEA

PROBLEME DE ELECTRICITATE
pentru examenele de bacalaureat
~I admltere
lo IBYltlmlntul superior

_;; Seri a
CULEOERI DE PROBLEME
DE MATEMATICA $1 FIZICA

~
EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI - 1978
\

Noua editie, revizuita, a lucrarii a

a fost completata cu probleme date re-
cent la concursurile de admitere in inva-
tamintul superior.
Lucrarea a fost completata cu un
capitol continind probleme de sintezii,
in care, pe Unga chestiunile de electrici-
tate, intervin ~i unele chestiuni din alte
piirti ale fizicii. Aceste probleme au un
rol deosebit la preglitirea bacalaureatului
~i a examenului de admitere deoarece
folosesc ansamblul cuno~tintelor din do-
menil ale fizicii studiate separat.

Control ~tiintific: prof. dr. George Moisil

Redactor: Natalia Fiuciuc
Tehnoredactor: Elly Gorun
Coperta: Alexandru Banu
Bun de tipar: 02.12.1978. Coli de tipar: 22,5.
Tiraj: 99 000+&5 exemplare bro§ate.
CZ: 537.1 (083).
Tiparul executat sub comanda nr. 225,
la Intreprinderea Pollgrafica .,Crit?ana",
Oradea, str. Moscovei nr. 5.
Republica Soclallsta Romil.nia
 PREFATA.

, Aceasta culegere de prob1eme este destinata elevilor, candidafilor la

concursurile de admitere tn faculta/i, celor care studiaza electricitatea,
magnetismul §i circuilele electrice.
Confinutul lucrarii este la nivelul programei de fizica a liceelor, confinind
in plus numai un numar foarte red us de lucruri simple, care u§ureaza
intelegerea temeinica a nofiunilor fundamentale existente in actualele ma-
nuale de liceu.
Lucrarea este astfel conceputa tncit studierea at en ta a breviarelor teore-
tice §i rezolvarea problemelor propuse sa asigure tn primul rind clarifica-
rea, sistematizarea §i fixarea temeinica a cuno§tinfelor teoretice §i, in al
doilea rtnd, formarea §i dezvoltarea deprinderilor nee es are rezolvarii pro-
blemelor la nivelul cerut de actualele concursuri de admitere. ,
Un element important ce condi/ioneaza succesul profesional al unui
absolvent de liceu U constituie capacitatea sa de a utiliza eficient ansam-
blul cuno§tinfelor dobzndite in §Coala la rezolvarea problemelof ce le va
intllni in viitoarea sa activitate practica. Din acest motiv, o buna parte
din problemele propuse au un grad de dificultate sporit, rezolvarea lor ba-
:zindu-se pe totalitatea cuno§tinfelor de fizica §i matematica din liceu. in
concordanfa cu aciualele exigenfe ale concursurilor de admitere in facultafi.
Capii~lul 6 confine probleme date in ultimii ani la concursurile de admi-
tere in invafamintul superior.
Toate problemele au raspunsurile date fn a doua parte a lucrarii; cele
notate cu R au pc linga raspunsuri §i o rezolvare propusa de autori. GraduL
de dificultate al problemelor este indicat prin numarul de asteriscuri ala-
turate numarului lor de ordine. Numarul figurilor este eel al problemelor
la care se refera, chiar daca uneori acestea nu au putut fi incadrate in
textul respectiv.
3
 Autorii multumesc colegilor for din Catedra de Electrotehnica a Insti-
tutului Polilehnic din Bucur~ti pentru sugestiile primite §i, de asemenea,
multumesc anticipat tuturor colegilor §i elevilor care le vor transmite obser-
vatii *i propuneri fn legatura cu aceasta lucrare.

Autorii
 1. INTRODUCERE

In conditiile progresului ~tiintific ~i tehnic contemporan, cunoa~terea

temeinica a fizicii devine tot mai necesara pentru' cercuri din ce in ce mai
largi de oameni angrenati in activitatea productiva.
Abordarea ~tiintifica a oricarui domeniu al fizicii necesita clarificarea
unor concepte fundamentale, cum sint: proprietatile ~i marimile fizice,
legile fizice ~i teoremele derivate din acestea.
Studiul unor obiecte fizice''pune in evidenta existenta unor echiva-
lente (relatii reflexive, simetrice ~i tranzitive, de natura experimentala)
intre acestea, care reflecta existenta unor proprietafi fizice. Folosind pro-
cedee de masurare adecvate, anumite proprietati fizice pot fi caracteri-
zate cantitativ prin marimi fizice. O ma.rime fizica M.-se exprima ca
produsul dintre valoarea numerica a marimii VM ~i unitatea de masura m:
(1) '
I

La alegerea unei noi unitati de masura m', valoarea marimii M devine

V'M data de relatia

(2)
Practic, se face inlocuirea vechii unitati cu numarul corespunzator
de noi unitati, de exemplu

l=5 m=5(100 cm)=500 cm.

Cele mai generale relatii intre marimile fizice, constatate pe cale

experimentala, se numesc legi (izice. Intr-o teorie data, legile fizice
joaca rolul de axiome. Cele mai importante consecinte deduse din legi,
pe cale' logico-matematica, se numesc teoreme (fizice). Rezolv,area ori-
carei probleme de fizica se poate face pe baza sistemUlui de legi fizice
5
din domeniul respectiv. De obicei, pentru a scurta rationamentele ~i
calculele necesare, se utilizeaza t~oremele ~i formulele deduse din legi,
avind o sfera mai restrinsa de valahilitate, care cuprinde tnsa cazul
particular al problemei considerate.
Legile ~i relatiile de definitie ale unor marimi (numite marimi deri-
vate) conduc la relaµi h,1tre unitatile de masura ale diferitelor marimi
fizice. Aceste relatii se mentin in toate teoremele ~i formulele deduse pe
baza legilor. De aici decurge omogenitatea dimensionalli a fiecarei relatii
din fizica, care se reflecta in faptul ca termenii relatiei, prin transformari
adecvate, pot fi exprimati intr-o aceea~i u~itate de masura. Verificarea
acestei omogenitati constituie o metoda simpla ~i eficienta de testare a
corectitudinii formulelor deduse prin calcul, la rezolvarea unei probleme.
De exemplu, cunoscind relatiile intre unitati W= V · A ~i .Q = V/ A, care
rezulta din relatiile intre marimi P= UI ~i R= U/1, se verificii omogeni-
tatea formulei
u2
P=-,
R
prin
V2 ,12
W=-=-=V·A=W.
Q V/A

Rezolvarea sistematica a prohlemelor de fizica este conditionata

de intelegerea fenomenelor, de cunoa~terea temeinica a legitatilor care
descriu desfa 9urarea lor 9i a metodelor matematice prin care se-deduc con-
secinte ale acestor legi. Din acest motiv. pregatirea corespunzatoare in
domeniul fizicii necesita o strategie adecvata:
- studierea atenta a faptelor experimentale ~i intelegerea calita-
tiva a esentei acestora;
- tntelegerea 9i insu~irea Iegilor care generalizeaza rezultatele
experimentale;
- cunoa 9terea principalelor teoreme ~i a modului in care acestea
se deduc din legi;
- rezolvarea unor pi:obleme tipice care se r.efera la aspecte ~i apli-
catii importante ale fenomenelor studiate ~i care contrihuie la fixarea
selectiva a cuno9tintelor teoretice;
- rezolvarea, pe cit posihil independenta, a unui numar mare de
probleme diferite, care dezvolta capacitatea de utilizare a cuno~tintelor
l}i form area ..unor deprinderi practice de analiza logica ~i de calcul.
Obtinerea abilitatii de rezolvare sigura ~i rapida a problemelor
este sensihiIJavorizata de aplicarea unei metodologii eficiente. Aceasta
implicii pe ~linga asimilarea cuno§tintelor teoretice fundamentale ~i
6
urmarirea unei anumite tactici in rezolvarea problemelor. De~i o astfel
de tactica depinde· de o serie de factori, printre care experienta ~i apti-
tudinile celui care rezolva problema, gradul de dificultate al acesteia,
nivelul de pregatire matematica $i tehnica de calcul disponibila, etapele
principale parcurse in· rezolvarea unei probleme se mentin aproape
neschimbate ~i pot fi redate schematic ca in organigrama din fig. A.
O prima etapa o constituie citirea atenta a enuntului, analiza continutu-
lui acestuia ~i realizarea, daca este cazul, a unei schite a sistemului la
care se refera problema, cu indicarea schematica a proceselor fizice
corespunzatoare. In continuare este necesara o trecere in revista a
principalelor legi, teoreme ~i formule care descriu fenomenele la care se
refera problema ~i selectarea relatiilor ce sint considerate necesare pentru
rezolvarea acesteia. In cazul cind se constata goluri in pregatirea teore-
tica, trebuie reluat studiul capitolului respectiv ~i, eventual, utilizat
breviarul pentru reamintirea anumitor relatii. Urmeaza scrierea siste-
mului de ecuatii ce descriu sistemul fizic studiat, aplicindu-se relatiile
selectate anterior, in formele particulare corespunzatoare conditiilor
din enunt ~i utilizindu-se notatiile impuse in acesta $i eventualele no-
tatii suplimentare adoptate. Se verifica completitudinea sistemului de
ecuatii obttnut $i compatibilitatea sa. In cazul cind numarul de necunos-
cute este mai mare decit al ecuatiilor, se cauta sa se completeze informa-
tiile din enunt cu unele date din tabelele de constante fizice, astfel incit
unii parametri ce intervin in ecuatii sa nu mai teprezinte necunoscute ale
problemei. In cazul cind procedeul anterior nu elimina dificultatile, se cau-
ta sa se completeze sistemul de ecuatii cu alte relatii din teorie, neutili-
zate anterior. Daca nu se reu~e~te nici in acest mod ~i nici dupa eventuale
reluari, sa se realizeze completitudinea ~i compatibilitatea sistemului,
se va apela la rezolvarea sau indicaµile din partea a doua a lucrarii.
Dupa obtinerea unui sistem complet de ecuatii se trece la rezol-
varea acestuia. In acest scop se imagineaza de la inceput mai multe va-
riante de calcul posibile, alegindu-se pentru calculul efectiv varianta
care se apreciaza a fi mai u~or de realizat. Rezultatele obtinute se veri-
fica atit prin repetarea directa a calculelor, cit ~i prin utilizarea altor
variante de rezolvare. De asemenea, se poate utiliza metoda inlocuirii
valorilor obtinute pentru necunoscutele problemei in sistemul initial
de ecuatii. Uneori, pentru verificare este utila rezolvarea aproximativa
a acestuia, dupa operarea unor rotunjiri ale valorilor parametrilor ~i a
unor neglijari relativ grosiere, pentru a obtine valori orientative ale
necunoscutelor. Urmeaza interpretarea fizica a rezultatelor ~i aprecierea
plauzibilitatii lor, ca ordin de marime, ca semn al variabilelor, ca do-
meniu de apartenenra etc. In cazul cind toate aceste verificari au un
rezultat pozitiv, problema poate fi socotita rezolvata ~i se poate incerca,
eventual, generalizarea ei sau stabilirea unor variante pentru conditii
7
I
__...,.
,, __..,. Cillreo
enun/ulul
I
I
I
I
I
I
NU
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I NU {)A
I
I
I

Scr/ertd sislemului
ecuof,iln condl/iile din
enun.

Compleforea 1nl'tJr-
muf1llor cu date a'io I.0:1,,ii--...:.;.M.:;.'IJ_-<".m
ele .ft retofil 3Uplime
lore din fea!'le

ffeclUlJreO calc11!ulu1 ldenfilicorea meto-

iliz/nd meloo'a con· ...._ _ _....de/or mafemah'ce de
stderatd mo, s,mplli rezolvare a sistemu-
vl de etua 11

l)A

NU Genero/iza-
rea prohlemei

Fig. A.
modificate fata de cele din enunt. In cazul cind rezultatele obtinute
nu sint acceptabile din punct de vedere fizic, este necesara reluarea
problemei prin reanalizarea sistemului de ecuatii utilizat ~i, la nevoie.,
prin reconsiderarea atenta a enuntului.
Este de dorit ca intregul calcul sa se efectueze sub forma literala,
ceea ce u~ureaza mult interpretarea rezultatelor finale ~i partiale ~i,'
totodata, permite verificarea omogenitatii fiecarei relatii utilizate.
Totu~i, · pentru unele probleme (de exemplu, la rezolvarea circuitelor
de curent continuu), relatiile devin in acest mod prea complicate ~i
nu intervin simplificari pe parcurs, astfel incit este avantajos sa se
introduca datele numerice direct in sistemul de ecuatii. lnlocuirea va-
lorilor numerice se face dupa exprimarea tuturor marimilor in unitatile
Sistemului International (S.I.). Notarea unitatilor de masura se face
pentru fiecare rezultat numeric, final sau partial. Nu se noteaza unitatile
de masura in relatiile de calcul sau in sistemul de ecuatii.
Se observa ca drumul normal de rezolvare a unei probleme nu este
liniar, ci cuprinde cicluri repetate de verificare pentru fiecare etapa,
in scopul asiguriirii acuratetei deductiilor, calculelor ~i rezultatelor
obtinute.
Urmarirea con~tientii a unei tactici de rezolvare de tipul celei pre-
zentate permite punerea in evidenta a cauzelor unor eventuale e~ecuri.
ln f unctie de eta pa in care sur,vin dificultatile, se vor concentra eforturile
in sensul aprofundarii teoriei, al imbunatiitirii pregatirii matematice
sau al insu~irii deprinderii de a lucra metodic. In toate cazurile, conditia
esentiala a reu~itei ramine vointa ~i perseverenta, dorinta de auto-
perfectionare.
 2. ELECTROSTATICA

BREVIAR

Legea lui Coulomb

Fotj:a de respingere intre doua corpuri punctuale, incarcate electric,

~-------"--------lJ--.t..
Fig. 1

situate intr-un mediu omogen §i izotrop, infinit extins, este

F= _1_ q1q2, (1)
4m; r2
unde q1 ~i q2 sint sarcinile electrice ale_ celor doua corpuri, r - distanta
dintre ele, e permitivitatea absoluta a mediului,
I
e= £011:,, (2)
in care e0 =";4n:·9·10
1
9
=8,85· 10-12 F/m este permitivitatea absoluta
a vidului, 11: r. - permitivitatea relativa a mediului.

Intensitatea cimpului electric

~ F
E=-,
- (3)

- q
tn care F este forta ce actioneaza asupra unui corp punitual avind
sarcina electrica q, plasat i.n chnpul electric.
11
 Intensitatea cimpului electric al unui corp punctual avind sarcina
q, intr-un punct M ·situat la distanta r fa\a de acesta (fig. 2), rezulta

4m:: r 2 r

Fig. 2

Tensiunea eleetrica. Potentialul electric

.. Intr-un cimp electric uniform, tensiunea de-a lungul unei linii de

cimp, intre doua puncte A ~i B (fig. 3, a), este:

A l 8
--o--- • • -- -o-----fllo,

a b

.. at~-:
.I
I
£-
.
~
c d
Fig. 3

12
 (5)

iar de-a lungul unei drepte ce face un unghi a. cu directia liniilor de

clmp (fig. 3, b).

(6)

Jn cimp electric neuniform, tensiunea de-a lungul unei curbe (c), intre
doua puncte A ~i B (fig. 3, c), este

UAB= ~Eds cos a.= ~Eds. (7)

AB(c) AB(c)

Tensiunea electrica este o ma.rime algebrica al care1 semn depinde

de sensul de referinta ales de-a lungul curbei (c) (fig. 3, d)

UBA= ~ Bili'= ~Eds cos:(1t-a.)= UAB· (8)

BA(c) BA(c)

In cimp electrostatic, tensiunea intre

doua puncte A ~i B nu depinde de
drum, astfel incit poate fi scrisa sub
forma ,
UAB= UAo-1-UoB=
(9)
unde U AO ~i VB= U Bd sint po-
tentialele elcctrice ale punctelor A ~i
B, iar punctul O este un pun ct de refe-
rinta, ales arbitrar (V0 =0). Luind O la
infinit, potentialul electric al unui
punct M este tensiunea de la punctul Fig. 4
M pina la infinit.
Potentialul electric intr-un punct M (fig. 5), situat la dfstanta r de un
corp punctual avind sarcina q, este

00 a:,

~
-,.-+ ~ cir 1 q
V= Edr=
4rce: r2
= -·-e
4m: r
(10)
M

!13
 Ca o consecinta a relatiei (9), tensiunea de-a lungul unei curbe inchise
este nula tu cimp electrostatic.

Capacitatea
·unui condensator

,., 00
C= ..i, (11)
u
in care q este sarcina
de pe o armatura;
U - tensiunea intre
armaturi (fig. 6).
Capacitatea con-
densatorului plan
Fig. 5 C= .:!.. (12)
' d
cu e - permitivitatea absoluta a dielectricului, S aria
unei armaturi, d - distanta intre acestea.
Capacitatea condensatorului sferic
IJ C= 41teR1 R2 , (l 3)
R2-R1
in care R1 este raza armaturii interioare, iar R 2 a ceJei
exterioare. Capacitatea unei sfere de raza R (fata de
Fig. 6 sfera de Ja infinit) este
C=411:eR. (14)

Retele de condensatoare

Prima teoremi1 a lui Kirchhoff pentru retele de condensatoare

(15)

suma sarcinilor q1c (k= 1, 2, ... , n) de pe armaturile 'Condensatoarelor

legate la un nod al retelei eitte egala cu suma valorilor lor initiate qw
( consecinta a legii conservarii sarcinii electrice). De obicei, condensa-
toarele sint initial descarcate, astfel incit q1c0 =0.
14
 A doua teorema aJui Kirchhoff pentru refele de condensatoare
n q n
&i c: = &iEh (16)

suma tensiunilor qk, (k= 1, 2, ... , n) de la bornele condensatoarelor

ck
legate intr-o bucla a unei retele este egala cu .suma t.e.m. ale surselor
din bucla (consecinta a faptului ca in electrostatica tensiunea electrica
e nula de-a lungul unei curbe Jnchise). ln fig. 7 se da un exemplu
de aplicare a teoremelor lui ·
Kirchhoff pentru o:retea avind
condensatoarele initial descar-
cate.
(n1) q1-q2+qs=O
(n2)-qs-q4-·qr,=O
(b1) q1 + qz =E1
C1 Ca

(ba) \Fig. 7 '

Capacitatea echivalenta a unui sistem de n condensatoare legate in

paralel este
,,
(17)
iar a unui sistem de n condensatoare legate in serie este data de relatia
1 1 1 t'
-=-+-+
c C Ca
...
1
+-
c.
(18)

Lucrul mecanic in cimp electric. Energia electrica

Lucrul mecanic efectuat de cimpul electric la deplasarea unui corp

.. punctual, incarcat cu o sarcina q, intre doua puncte A ~i B, de-a Iungul
unei curbe C (fig. 8), este ·
LAB<c>= ~ F ds cos ix= ~ qE ds cos ix=qUAB(<JJ (19)'
AB(C) AB(C)

[5
 1n ctmp electrostatic rezulta
La=q(V A-VB)· (19)
Energi<t electrica (de interactiune) a unui corp punctual avind sarcina
q, plasat intr-un punct M al unui cimp electric in care potentialul elec-
tric este V, este egala cu
_,,,,,._io/j lucrul mecanic cheltuit din
exterior pentru a aduce
corpul de la o distanta foarte
mare in punctul M.
W,=Le:oM=
qUe:ou=qV. (20)
Energia electrica a unui con- .
densator rezulta
1 '
W,=-qU=
A 2
1 1 q2
=-CU2= --, (21)
Fig. 8 2 2 C
unde q - sarcina condensatorului, U - tensiunea la bornele acestuia,
C - capacitatea.
Superpmitia cimpurilor electrice
Mai multe corpuri tncarcate electric produc tntr-un mediu liniar un
cimp electric ee poate fi calculat prin insumarea cimpurilor produse
de fiecare in parte:
,; (22)

(23)

"'
•
.
2.1. LEGEA LUI COULOMB. INTENSITATEA CIMPULUI
ELECTRIC. POTEN'.f.'IALUL ELECTROSTATIC
2.1.1. (R) Atomul de hidrogen este alcatuit dintr-un proton 9i un
electron cu sarcini egale 9i de semn contrar, avind valoarea absolutif
e= 1,6· 10-19 C. In starea fundamentala, raza orbitei electronului inf
jurul protonului fiind r 0 =0,53· 10-10 m, sa se calculeze forta de atracti~
exercitata intre electron 9i proton. ·
16
 2.1.2. Un proton are sarcina e= l,6· 10-10 C s,i masa m= 1,67 · 10-21 kg ..
Sa se compare forta de respingere coulombiana intre doi protoni conside-
rati punctuali, cu forta cfe atractie newtoniana intre aces,tia. Constanta
atractiei universale are valoarea k=6,67 · 10-11 m3/kg· s 2•
2.1.3. (R) Calculati sarcina totala Q a electronilor existenti lntr-o
bila de fier neincarcata electric, avind masa m= 1 g. Care ar fi forta
de atractie dintre doua astfel de bile la distanta d= 1 m, daca printr-un
procedeu adecvat s-ar transporta 1%o din electronii uneia din
bile pe cealalta? Masa atomica a fierului este A=55,85 'kg/kmol,
numarul sau atomic este Z=26, iar numarul lui Avogadro este N ,1=
=6,023 .10- 28 kmo1- 1 • Este posibil experimentul?
2.1.4. Ce valoare au sarcinile electrice, egale, cu care ar trebui incar-
cate doua bile identice avind masa · de 1 kg, situate in ·aer la distanta
de 1 m una de alta, pentru ca forta coulombiana exercitata asupra
fiecarei bile sa fie egala ca valoare cu greutatea ei intr-un loc in care
acceleratia gravitatiei este g= 9,8 ms-2 ?
2.1.5. Doua. corpuri punctuale incarcate cu sarcini electrice de
semne contrare sint plasate succesiv in aer, la distanta de d1 = 6,3 cm s,i
in ulei, la distanta d2 = 3 cm, forta de atractie fiind aceeas,i in cele doua
cazuri. Se cere permitivitatea relativa a uleiului.
2.1.6. Doua mici sfere identice situate .in vid, avind masele m=
=0,1 g sint suspendate de un acelas,i punct cu ajutorul a doua fire
izolante, inextensibile, de masa neglijabila s.i avind aceeas,i lungime
l = 20 cm. Care este valoarea sarcinilor egale cu care trebuie incarcate
cele doua sfere astfel incit unghiul format de cele doua fire sa fie <X=90°?
Se va considera acceleratia gravitatiei g= 9,8 m/s2 •
· 2.1. 7,. * (R) Ce valoare ~ va avea unghiul dintre cele doua fire din
pro:61eina precedenta dupa scufundarea sistemului in petrol cu densi-
tatea p0 =0,8 kg/m3 s,i permitivitatea relativa er=2, daca densitatea
materialului bilelor este p= 4 kg/m3 ?
2.1.8. Doua sfere cu raze s,i mase egale sint suspendate de un suport
prin doua fire izolante s,i inextensibile, avind aceeas,i lungime. In vid,
unghiul dintre fire este <X= 90°. Introducind sistemul intr-un fluid di-
electric, avind densitatea egala cu un sfert din densitatea materialului
sferelor, unghiul dintre sfere devine ~= 60°. Se cere permitivitatea
relativa a materialului.
2,1.9. Introducind sistemul din problema' precedenta intr-un alt
fluid dielectric cu permitivitatea relativa er= 2, unghiul dintre fire
ramine egal cu eel din vid. Se cere raportul dintre densitatea materia-
l ului sferelor s,i densitatea fluidului dielectric.
2 - Probleme de electricitate 17
 2.1.10. Un corp punctual avind masa m=0,4 g ~i sarcina q=28· 10-! C
este suspendat, ca in fignra, cu un fir izolant de lnngime 1=30 cm, de o
tija cu Iungimea d=li/2 fixata perpendicular pe un perete conductor,
vertical, de dimensiuni foarte mari in raport cu Iungimea firului. Se cer:
a) distanta x dintre corpnl pnnctu~l ~i perete,
la echilibru;. b) forta de intindere a firulni. Se
ti va lua acceleratia gravitatiei g=9,8 m/s2 •
2.1.11. * Dona corpuri pnnctuale incarcate
cu sarcini q1 =6,25· 10-° C 9i q2 =2,5· 10-6 C sint
a,ta~ate)a cele doua capete ale unui arc izolant,
avind constanta de elasticitate k= 125 ~ 9i
m
Iungimea in stare netensionata 10 = 10 cm. Se
cer: a) lungimea l a arcului intins sub efectul
fortelor electrostatice; b) forta ce intinde arcul.
2.1.12. Se considera dona corpuri punctu-
ale, av ind sarcinile q1 = 1 µC ~i q2 =4 µC, situa-
te in vid la distanta d= 6 cm. Ince punct trebuie
Fig. 2.1.10 plasat 9i cu ce sarcina q3 trebuie sa fie incarcat
un al treilea corp punctual, astfel incit fortele
electrostatice care se exercita asupra fiecaruia dintre cele trei corpuri
sa fie nule?
2.1.13.* Un tetraedru regulat cu Iatura a=30 cm are una dintre
fete orizontala 9i vtrful opus acesteia orientat in jos. In virfurile din
planul orizontal sint plasate trei corpuri punctuale cu sarcini egale
9i de acela9i semn q= 10-e C, iar in al patrulea virf un corp punctual
cu sarcina - q. Se cere masa m a acestuia pentru a fi in echi'1ibru sub
efectul fortelor electrostatice ~i al greutatii. Se ia g=9,8 m/s2 •
2.1.14. * Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii cimpului elec-
tric de~a. lungul dreptei care une~te dona corpuri punctuale, avind
sarcinile q1 = lnC 9i q2 =4nC, situate in aer la distanta d=60 cm unul
de altul. Se vor considera cazul cind sarcinile sint de acela~i semn ~i
cazul cind sarcinile au semne contrare.
2.1.15. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric in centrul
unui patrat cu latura l= 10 cm, plasat in vid, in virf urile caruia sint
situate patru corpuri punctuale, dona avind sarcina q= 10-° C ~i dona
sarcina -q. ·
2.1.16. Sa se calculeze intensitatea cirnpului electric 9i potentialul
electrostatic prod us in centrul unui hexagon cu latura l= 10 cm de un ·

• 18

\
ansamblu de ~ase corpuri punctuale plasate in virfurile ~exagonului,
avind sarcini egale q= 10-s C, trei pozitive ~i trei negative. Sistemul este
situat in ulei avind 11:r= 5. Discutie.
2.1.17. Se considera un cimp electric omogen de intensitate E=
=500 .V/m. Sa se calculeze tensiunea U intre doua puncte A ~i B, situ-
ate la distanta d= 2 cm, daca unghiul dintre segmentul AB ~i liniile
de cimp are valoarea: a) oc=O; b) oc= 60°; c) oc=90°; d) oc= 120°; e) oc= 180°.
2.1.18. Care este sarcina q a unui corp punctual plasat in aer daca
diferenta de potential intre doua puncte situate la distantele r 1 = 1 m
~i r 2 = 2 m de acesta este de 1 V?
2.1.19. * Sa se reprezinte grafic variatia potentialului 'electric in
lungul dreptei care une~te cele doua corpuri punctuale din problema
2.1.14.
2.1.20. In doua dintre virfurile unui patrat cu latura l= 9 c~ sint
plasate corpuri punctuale cu sarcini egale ~i de semn contrar, avind
valoarea absolutii q= 10-9 C. Sa se calculeze tensiunea UAB intre celelalte
douii virfuri A ~i B. Mediul are permitivitatea relativii .:,=4. Discutie. ,,

2.2. CAPACITATEA CONDENSATOARFLOR

2.2.1. Sa se calculeze capacitatea C a unui condensator plan ale
carui armaturi sint douii discuri cu r~za R= 6 cm, separate de un strat
de aer cu grosimea d= 1 cm.
2.2.2. (R) 0 placa dielectrica cu grosimea a=3 mm este introdusa
intre armaturile condensatorului din problema precedenta, paralel
cu acestea astfel incit acopera complet suprafata armaturilor. Capa-
citatea condensatorului devine C' = 1,25 C. Se cere permitivitatea re-
l ativa 11:, a materialului pliicii. Sa se demonstreze ca valoarea capacitatii
condensatorului nu se modifica daca placa este deplasata pe directia
normalei la armaturi.
2.2.3. lntre armiiturile unui condensator plan avind ca dielectric
aerul se introduce o placii de ebonita care acoperii· integral suprafata
armaturilor ~i care are grosimea egala cu un sfert din distanta dintre
acestea. Care este variatia relativa a capacitatii condensatorului, daca
ebonita are constant.a dielectricii 11:,= 2?
2.2.4. Un condensator plan are o capacitate C= 10 pF, dielectricul
sau fiind aerul. Condensatorul fiind conectat la o sursa cu tensiunea
la borne U= 10 V, intensitatea cimpului electric din interior are valoarea
E= 1 kV/m. Se cer: a) distanta d dintre armaturi; b) aria S a acestora.
2• 19
 2.2.5. Distanta intre armaturile condensatorului din prohlema pre-
cedenta este redusa la jumatate. S,e cere noua valoare E' a intensitatii
cimpului electric din condensator, a) daca acesta a ramas conectat la
hornele sursei; b) daca fusese deconectat de la aceasta inainte de apro-
pierea armaturilor.
2.2.6. Cit devine capacitatea condensatorului din problema 2.2.4,
daca jumatate din spatiul dintre arm:aturi se umple cu un dielectric
avind permitivitatea relativa er= 2,
ca in figura alaturata? Sa se cal-
culeze intensitatea cimpului electric
din aer ~i din dielectric pentru cele
doua cazuri. "
2.2.7. Tensiunea Ia bornele unui
condensator plan avind ca dielectric

T a b
aerul ~i distanta iutre armaturi d=
=2 mm este U=50 V. Se cer: a) in-
tensitatea cimpului electric din con-
densator; b) densitatea de suprafata
p, a sarcinilor electrice de pe ar-
Fig. 2.2.6
maturi; c) tensiunea maxima umax,
care se poate aplica intre armaturile condensatoruhii daca intensitatea
cimpului electric la care se produce strapungerea aerului este Emax=
=30 kV/cm.
2.2.8. Un condensator plan, avind aria armaturilor S= 10 cm2
~i distanta dintre acestea d=5 mm, contine o placa de portelan cu gro-
simea a=4,5 mm, de permitivitate relativa e,= 6. La bornele condensa-
torului se aplica o tensiune U= 100 V. Se cer: a) capacitatea C a con-
densatorului; b) intensitatea Ea a cimpului electric in dielectric ~i Ea
in stratul de aer; c) tensiunea maxima care se poate aplica condensa-
torului, daca strapungerea aerului se produce la o intensitate a cimpului
Ea max= 30 kV/cm, iar a portelanului la E 4 max= 100 kV/cm.

2.2.9. Intre armaturile unui condensator plan cu dielectric. aer se

introduce, paralel cu armaturile, o placa metalica plan-paralela a carei
grosime este in raportul k=0,2 cu distanta dintre armaturi. Sa se calcu-
leze raportul intre noua valoare C' a capacitatii condensatomlui ~i capa-
citatea initiala C a acestuia. Sa se demonstreze ca rezultatul nu depinde
de pozitia placii intre armaturi.

2.2.10. Sa se calculeze capacitatea unui condensator sferic avind

razele armaturilor R1 =20 cm ~i R 2 =21 cm ~i ca dielectric aerul.
20
 2.2.11. Care este raportul intensitatilor cimpului electric la supra-
fata armaturilor condensatorului din problema precedenta?
2:2.12. a) Sa se calculeze capacitatea Pamintului, considerat o sfera
conductoare izolata in vid, avind raza R=6 400 km; b) ce raza interioara
trebuie sa aiba un condensator sferic cu dielectric aer ~i distanta intre
armaturi d= 1 mm, pentru a avea aceea~i capacitate.
2.2.13. 0 sfera condactoare avind raza R= 1 cm este mentinuta
la un potential V = 200 V, poten~ialul la infinit considerindu-se nul.
Se cer: a) sarcina q a sferei; b) densitatea superficiala Ps a s.arcinii electrice
de pe sfera; c) intensitatea.E a cimpului electric la suprafata sferei; d) po-
tentialul electrostatic V1 ~i intensitatea cimpului electric E 1 intr-un
punct situat la· o distanta R 1 = 1 m de centrul sferei; e) potentialul maxim
V :nax care poate fi comunicat sferei, daca intensitatea cimpului electric
la care se produce strapungerea aerului este Em.ax=30 kV/cm.

2.3. LUCRUL MECANIC IN C1MP ELECTRIC.

ENERGIA ELECTROSTATICA

2.3.1.* (R) Sa se calculeze lucrul mecanic necesar pentru deplasarea

a doua corpuri punctuale, incarcate cu sarcinile q1 ~i respectiv q2 , de la
distanta r 1 la distanta r 2 >r1 • Discutie in functie de semnul sarcinilor
ql ~i q2. ,
2.3.2. Ma.rind cu l=0,1 m distanta dintre doua corpuri punctuale
focarcate electric, forta de atractie scade de la F 1 =8 mN la F 2 =2 mN.
Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat pentru A Q
aceasta deplasare. O

2.3.3. In doua virfuri alaturate ale patra-

tului din figura, cu latura de 0,1 m, sint pla-
sate doua corpuri punctuale avind sarcinile M P
q.A= 10-° C ~i qe= -10- 6 C. Sa se calculeze
Iucrul mecanic efectuat la deplasarea lenta a
unui corp punctual incarcat cu o sarcina q=
=lo-•C intre punctele: a) D-C; b) Q-N; B N C
c} M-P; d) Q-M; e) N-:--P; f) D-N. Fig. 2.3.3

2.3.4. (R). Care este energia de interactiune electrostatica a unui

sistem de trei corpuri punctuale av ind sarcinile q1 = q2 = q3 = 10-s C,
plasate in aer, in virfurile unui triunghi echilateral cu latura l=0,1 m.

21
 2.3.5. * (R) Sit se calculeze energia electrica a unui condensator cu
capacitatea C, tncarcat cu o sarcina Q. Sa se exprime rezultatul ~i in
functie de capacitatea C ~i tensiunea U Ia borne a condensatorului.
2.3.G. * (R) Sa se calculeze f orta de atractie intre armaturile unui
condensator plan, cunoscind aria S a armaturilor, permitivitatea E
a dielectricului 9i sarcina Q a armaturilor.
2.3.7. (R) Ce lucru mecanic L trebuie cheltuit pentru a dubla dis-
tanta intre armaturile unui condensator plan cu dielectric aer, avind
capacitatea initial.a C ~i sarcina armaturilor constanta Q?
2.3.8. Un condensator plan are suprafata armaturilor S, iar distanta
d dintre acestea este ocupata de o placa de dielectric, avind permitivi-
tatea relativa Er. Condensatorul este incarcat prin conectarea Ia o sursa
cu tensiunea la borne U, apoi este
dec~nectat. Se cer: a) Iucrul mecanic
L necesar pentru extragerea lenta a
placii de dielectric dintre armaturile
condensatorului, neglijtnd frecarile;
d b) tensiunea U' la bornele condensa-
torului dupa scoaterea dielectricului.
2.3.9. Sa se calculeze raportul
dintre energia electrica W' a con-
densatorului din problema 2.2.9.
Fig. 2.3.8 dupa introducerea placii metalice ~i
energia sa initiala W, daca: a) con-
densatorul este alimentat cu o tensiune constanta; b) condensatorul
este deconectat de la sursa inainte de introducerea placii metalice.
f 2.3.10. Un condensator plan cu izolator dielectric are tensiunea
la borne U= 100 V ~i energia electrica W= 10-• J. Extragerea dielectri-
cului dintre armaturile condensatorului, deconectat de Ia sursa, necesita
un lucru mecanic L=2· 10-6 J. Se cer: a) permitivitatea relativa Er a
dielectricului; b) tensiunea U Ia bornele condensatorului fara dielectric;
c) capacitatea initiala C a condensatorului.

2.4. RE'fELE DE CONDENSATOARE. CAPACITA'fl

ECHIVALENTE .

2.4.1. Doua condensatoare legate in serie au o capacitate echiva-

lenta C8 =2 µF, iar legate in paralel o capacitate C11 = 9 µF. Sa se
calculeze. capacitatile celor doua condensatoare.
22
 2.4:.2. Intre ce limite se poate regla capacitatea unui sistem de
doua condensatoare variabile, avind fiecare capacitatea reglabila intre
10 ~i 100 pF.
· 2.4.3. Sa se calculeze capacitatea echivalenta C a bateriei de con-
densatoare din figura in cazurile cind intrerupatorul K este: a) deschis;
b) inchis. Capacitatile condensatoarelor sint C1 =C4 =2 µF; C2=Ca=
==6µF. .
If

~
P1°
YC4 B
Fig. 2.4.3 Fig. 2.4.4

2.4.4. * (R) Sa se calculeze capacitatile condensatoarelor din mon-

tajul in stea din figura pentrti ca acesta sa fie echivalent montajului
triunghi, ale carui condensatoare au, valori cunoscute ale capacitatilor
(transfigurarea triunghi-stea).
2.4.5.* Utilizind rezultatele obtinute la prohlema precedenta, sta-
biliti relatiile pentru transfigurarea inversa stea-triunghi.
2.4.6.* Sa se calculeze capacitatea echivalenta a sistemului de con-
densatoare din figurile a, b, c in care fiecare condensator are aceea~i
capacitate C.
2.4.7. Capacitatile condensatoarelor din schema din figurii sint
C1 =2 µF ~i C2 =4r.tF, iar tensiunea l<}. bornele AB este U=12 V. Se
cer tensiunile la bornele condensatoarelor ~i sarcinile acestora.
2.4.8. Trei condensatoare avind capacitatile C1 =2 µF; C2 =3 µF;
C3=6 µ.F sint conectate in serie cu o sursa, avind tensiunea electromo-
toare E=6 V. Se c.er: a) capacitatea echivalenta a sistemului de con-
densatoare; b) tensiunea la borne ~i sarcina de pe armaturile fiecarui
condensator.

23
 a

Fig. 2.4.7

c
Fig. 2.4.6
 2.4.9. In circuitul din figura, capacitatile condensatoarelor sint
C1 =3 µF; C2 =2 µF ~i C3 =5 µF. Se cer: a) capacitatea echivalenta
a sistemului de condensatoare; b) tensiunea ce trebuie aplicata la bor-V
nele AB pentru ca sarcina condensatorului C2 sa fie q2 =6· 10-5C. (P ·
' 2.4.10. ln reteaua din figura,' capacitatile condensatoarelor sint
C1 =1µF; C2 =3µF; C3 =2µF; C4 =4µF. Se cer: a) capacitatea echi-
valenta a sistemului de condensa-

HWA
. toare; b) tensiunea la borne ~i sar-
cina de pe armaturile fiecarui con-
densator, daca tensiunea aplicata la
bornele circuitului este U = 9 V;
c) energia electrostatica a fiecarui
condensa tor.
2.4.11. Sa se calculeze ce ten-
siune trebuie aplicata la bornele cir-
{J
0 T TC4
cuitului din problema precedenta
pentru ca tensiunea la bornele con-
densatorului C2 sa aiba valoarea
U2=4,5 V.
~------iJ
Fig. 2.4.10

" 2.4.12. Cele doua condensatoare din figura, avind capacitatile

C1 =6µF ~i C2 =4µF, sint incarcate cu sarcinile q1 =24µC ~i q2=
6 µC. a) Sa se calculeze sarcinile Q1 ~i Q2 ale celor doua condensatoare
dupa punerea lor in paralel prin inchiderea intrerupatorului K. b) Sa se
calcnleze energia electrostatica "a celor dona condensatoare in starea
initiala ~i in starea finala ~i ....sa~se explice diferenta obtinuta.

Fig. 2.4.12

2.4.13. (R). Dona sfere avind razele R 1 = 1 cm ~i R2 = 2 cm, situate

la o distanta d=2 m, sint incarcate cu sarcini egale q, de acela~i semn.
Se unesc cele doua sfere printr-un conductor, care este apoi indepartat.
25
 Sa se calculeze raportul dintre forta de respingere dintre sfere in noua
stare ~i forta ~e respingere din starea initiala.

, Fig. 2.4.14

.Jschema
2.4.U. Sa se calculeze tensiunile
reprezentata in,Jigura.
~i sarcinile condensatoarelor din

2.4.15. (R). Sa se calculeze tensiunea

intre bornele AB ~i · sarcinile condensatoa-
relor din circuitul reprezentat in figura, in
c1 ,. c2 care C1=2µF, C2 =3µF,E 1=6V~iE2 =8V.
(!, 'lz ,J 2.4.16. In circuitul din figura, 'capaci-
£.. £. Utile condensatoarelor sint C1 = 1 µF, C2=
l 2 =2µF, C3 =3µF, iar tensiunile electromo-
toa,·e ale surselor sint,E1 =6 V, E2=3 V. Sa
se calculeze sarcinile ~i tensiunile conden-
Fig. 2.4.15 satoarelor.

2.4.17. In circuitul din figura, capacitatne condensatoarelor sint

C1 =2µF, C2 =4µF, C3 =3 µF ~i C4 = 1 µF, iar tensiunile electromotoare
ale surselor sint E 1 =51 V;
E 2=6 V; E 3 =9 V. Se cer: c,
a) sarcinile ~i tensiunile I
condensatoarelor; b) tensiu-
nile' intre perechile de borne Ez
ac; ad; bh; ch; c) energiile
electrostatice ale condensa-
toarelor. Fig. 2.4.16

26
 .....
2.·U8.* (R). Sa se calculeze sarcinile de pe armaturile condensa-
toarelor din circuitul din figura inainte ~i dupa inchiderea intrerupa-
torului K. Valorile elementelor schemei sint C1 = C2 = C4 =2µF, Cs=4µF,

a c, c d
I

lz

e f g 17
Fig. 2.4.17

Figi. 2.4.18

Cs= 1 µF, E 1 = 140 V ~i E 2 =90 V. Se considera condensatoarele '.nein-

carcate inainte de legarea in retea.

2.4.19. ** In circuitul din figura, capacitatne condensatoarelor sint

C1 = 1 µF, C2 =4 µF ~i tensiunea electromotoare a sursei are valoarea
E= 10 V. In momentul;initial, comutatorul K se afla pe pozitia a, iar
rondensatorul C2 este descar-
cat. Se trece K pe rpozitia b, (]

apoi este readus in a etc. Sa se

calculeze tensiunea la bornele
condensatoarelor ~i sarcinile de f
pe armaturile acesfora dupa
cea de;-a n-a comutare a lui K
pe pozitia b. Fig. 2.4.19

27
 2.4.20. * Sa se calculeze energia electrostatica a condensatorului din
problema precedenta in starea initiala ~i dupa prima comutare a lui K
in b. Discutie .
.,
2.4.21. * Sa se calculeze tensiunea la bornele condensatorului C2
din figura alaturata, dupli a n-a comutare a comutatorului K de pe
pozitia a pe b ~i inapoi. Se considerli cunoscute capacitatile condensa-

x\
b
£

Fig. 2.4.21

toarelor ~i tensiunea electromotoare a sursei. Diodele, presupuse ideale,

permit transportul sarcinUor electrice numai in sensul in care este
orientat vtrful sligetii din simbolul acestora.
2.4.22. * in generatorul de impulsuri de inalta tensiune din figura,
in faza initialli, eclatoarele 1, 2, 3 nu conduc, astfel incit condensatoarele
se incarcli in paralel la tensiunea U1 prin rezistoarele R, avind o rezis-
R

Fig. 2.4.22

tenta ridicatli. Distanta intre sferele fiecarui eclator este mai mare
decit cea a precedent~lui, astrel incit primul c:;ire se strapunge este
eclatorul 1, ceea ce· determina inserierea primelor dona condensatoare
~i strapungerea eclatorului 2, procesul continuind in cascadli, pinli
la inserierea tuturor celor n condensatoare. Se cer: a) sarcina Q, primitli
de sistern pe la bornele de intrare AB in timpul incarcarii; b) tensiunea U2
generata la bornele de ie~ire J'vJN ~i sarcina ce trece prin rezistorul de
sarcina Rs in timpul descarcarii.
28
 2.5. MI$CAREA lN ClMP ELECTRIC A CORPURILOR
lNCARCATE
2.5.1. Care este variatia energiei cinetice a unui electron dupa par-
curgerea distantei l= 2 mm in lungul unei linii de cimp electric in inte-
riorul unui condensator plan, avind tensiunea la borne U=800 V ~i
distanta intre armaturi d= 1 cm? Se neglijeaza efectul gravitatiei.
Sarcina electronului este e= 1,6· 10-19 C.
2.5.2. Cu ce viteza u ajunge intr-un punct B un electron aflat initial
in repaus intr-un punct A, daca diferenta de potential (VB-,- VA) este
de 1 V? Sarcina electronului este e= 1,6 · 10-1 ° C, masa electronului
m=9,1 · 10-31 kg.
2.5.3. 0 mica sfera avind masa m=O,l g ~i sarcina pozitiva q=
=2· 10-6C se deplaseaza intre doua puncte A ~i B situate la aceea~i
inaltime ~i av ind potentialele VA= 300 V ~i VB= 200 V fata de pamint.
Ce viteza avea sfera in A, daca viteza sa in B este ue.= 6 m/ s? Se neglijeaza
frecarile.
2.5.4. Rezolvati problema precedenta pentru cazul in care VA=
125 V ~i VB= 200 V, restul datelor raminind neschimbate.
2.5.5. Cu ce energie cinetica trebuie lansat un corp punctual avind
sarcina q1 = 1 µC pentru a se putea apropia la distanta d= 1 mm de
un corp punctual fix avind sarcina q2 =5 µC. Mi~carea se produce in
vid, iar distanta dintre cele doua corpuri in momentul lansarii se con-
sidera suficient de mare pentru a putea neglija energia de interactiune
electrostatica in etapa initiala.
2.5.6. Un corp punctual, avind ma.sa m=O,l g ~i sarcina q= 10:- °C,
se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie ce trece printr-un al doilea corp
punctual fix, avind sarcina Q=3· 10-6 C. La distanta r 0 = 1 m, viteza
corpului este u0 = 10 m/s, fiind indreptata spre corpul fix. Sa se calculeze
distanta minima r mtn la care se apropie cele doua corpuri. Se presupune
ca deplasarea se produce in vid.
°'
2.5.7. 0 particula avind masa 4 u, sarci~a q= 2e ~i viteza u0= 2· 10 7'CJJ/S
cade pe o tinta de aluminiu. La ce distanta minima se poate apropia
°'
particula de un nucleu de ,aluminiu? Ce valoare are forta maxima de
respingere intre particula oc ~i riucleu? Sarcina nucleului de aluminiu
este Q=Ze, unde Z= 13 este numarul atomic al aluminiului, iar e=
= 1,6· 10-19 C sarcina unui electron. (lu= 1,66· l0-27 kg).
2.5.8. Un electron se afla in interiorul unui condensator plan cu
vid avind distanta dintre armaturi d= 1 cm ~i tensiunea la borne de
29
U= 100 V. Se cer: a) forta care actioneaza asupra electronului; b) accele-
ratia mi~carii electronului; c) timpul necesar pentru traversarea c01;den-
satorului, presupunind ca electronul se afla initial in repaus in vecina-
tatea armaturii negative; d) viteza cu care electronul atinge armatura
pozitiva. Se dau: sarcina electronului e= l,6· lo-u C ~i masa electronului
m=9,1 · 10-a1 kg. ·
2.5.9.* 0 picatura de ulei, electrizata, avind masa m= 10-14 kg, se
afla intre armaturile unui condensator plan, plasate orizontal la o
distanta d= 1 cm una de cealalta. In lipsa cimpului electric, picatura
cade sub efectul greutatii sale ~i, datorita frecarii cu aerul, atinge o
viteza limita u1 =0,2 mm/s. Aplicind o tensiune U=490 V intre armatura
superioara ~i cea inferioara a condensatorului, viteza limita cu care
cade picatura devine u2 =0,12 mm/s. Se cer: a) sarcina electrica q a
picaturii de ulei exprimata in sarcini elementare; b) viteza limita v3
a picaturii daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate; c) valoarea U'
~i polaritatea tensiunii aplicate condensatorului care mentine in repaus
picatura intre armaturile condensatorului. Se considera forta de frecare
cu aerul proportionala cu viteza picaturii, se neglijeaza efectul fortei
arhimedice ~i se ia g=9,8 m/s2 •
2.5.10. 0 particula de praf avind masa m= 10-10 g ~i sarcina q=
=5· 10-11 C cade intre armaturile unui condensator plan, plasate ver-
tical la o distanta d= 2 cm una de cealalta. Sub efectul fortei de frecare
cu aerul, care cre~te proportional cu viteza particulei, mi~carea acesteia
se face uniform, dupa atingerea unei anumite viteze limita. Ce valoare
are tensiunea aplicata intre armaturile condensatorului daca traiectoria
particulei face un unghi a=45" cu verticala. Se va lua g=9,8 m/s2
~i se va neglija efectul fortei arhimedice.

2.5.11. Un corp punctual avind masa m= 10-a kg ~i sarcina q= 10-s C

cade libef in vid de la o inaltime h1 =20 cm, dupa care patrunde in
mijlocul intervalului dintre armaturile unui condensator plan, plasate
vertical la o distanta d=2 cm. Se cer: a) tensiunea care trebuie aplicata
condensatorului pentru ca, in momentul cind corpul atinge una dintre
armaturi, viteza lui sa fie orientata sub un unghi a=45° fata de planul
acesteia; b) timpul total de cadere a corpului; c) distanta h2 parcursa
pe verticala de corpul punctual din momentul intrarii in condensator
~i pina la atingerea armaturii. Se va lua g=9,8 m/s2 •
2.5.12.* 0 picatura de ulei, electrizata, avind sarcina q= 10-17 C ~i
densitatea p=911 kg/m3 se afla intre placile unui condensator plan ori-
zontal. Stabilind in condensator un cimp omogen orientat in sus, pica-
tura urea cu o viteza uniforma v1 =0,2 mm/s, iar schimbind sensul cimpului
30
picatura coboara uniform cu v2=0,4 mm/s. Aerul din condensator
are densitatea p0 = 1,3 kg/m3 ~i viscozitatea dinamica 'YJ= 1,82· 10-5 Ns/m2 •
Forta de frecare intre picatura de ulei ~i aer este data de relatia lui
Stokes F=6 1t'Y)TV. Se va lua acceleratia gravitatiei g=9,8 m/s2• Se cer:
a) raza picaturii; b) intensitatea cimpului electric din condensator;
c) viteza v3 a picaturii in lipsa cimpului electric. '

2.5.13. Un electron intra cu viteza v0 = 105 m/s Ia mijlocul inter-

valului dintre armaturile unui condensator plan, paralel cu acestea.
Distanta dintre armaturi este d== 1 cm, iar lungimea lor l= 10 cm.
Care este tensiunea minima ce trebuie aplicata condensatorului pentru ca
electronul sa nu poata parasi condensatorul? Se dau: sarcina electronului
e= 1,6· 10-19 C, masa electronului m=9,1 · 10-31 kg.
2.5.14. * Un fascicul de electroni accelerat sub o diferenta de po-
tential Ua=4 550 V trece prin mijlocul intervalului dintre armaturile
unui condensator plan, paralel cu acestea, ca in figura. Distanta dintre
armaturile condensatorului este a=5 mm, lungimea acestora 1=4 cm,
iar la o distanta L= 18 cm de la ie~irea din condensator fasciculul lo-
ve~te un ecran fluorescent, dind un spot luminos. Se cer: a) viteza v0
cu care patrund electronii din fascicul in interiorul condensatorului;
y

l L

Fig. 2.5.14

b) componenta vitezei electronilor perpendiculara pe placile condensa-

torului ~i abaterea d a fasciculului din planul median la ie~irea din con-
densator, in fuuctie de tensiunea, JI aplicata acestuia; c) abaterea D
a spotului pe ecran in functie de U. Se dau sarcina ~i masa electronului:
e=l,6·10-18 C $i m=9,1·1Q-31 kg. Se neglijeaza efectele relativiste.
2.5.15.* (R) Pe un plan inclinat cu un unghi <X=30° se afla 'un corp
punctual de masa m= 1 g, incarcat cu o sarcina q= 14 nC, la o inaltime
31
h1 =0,5 m. La capatul de jos al planului inclinat se afla un alt corp
punctual fix incarcat cu o sarcina Q=3,5 µC. Se lasa primul corp sa
alunece, fara frecare, in lungul planului inclinat. Se cer: a) punctul in
care acceleratia corpului este nula: b) distanta minima la care se aprop:e
cele doua corpuri; c) viteza maxima v pe care o atinge corpul in timpul
deplasarii sale. Se ia g=9,8 m/s2 •
2.5.16. ** (R) 0 particula de masa m ~i sarcina q se afla in rep a us
la distanta r 1 de o particula fixa avind sarcina Q, de semn contrar
lui q. Se cere timpul in care particula mobila, lasata libera, se apropie
la distanta r 2 de particula fixa. Nu se iau in considerare efectele rela-
tiviste. Caz particular r 2 =0.
 3. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

BREVIAR

Curentul electric ~i electroliza

I ntensitatea curentului electric:dintr-un conductor

dQ
l=lim t.Q -, (1)
,il--i,0 t.t dt

unde ~Q este 'sarcina electrica transportata prin sectiunea transversala

a conductorului de la momentul t la momentul t+~t.
Intensitatea curentului electric este o marime algebrica cu un semn
care depinde de sensul de referin(a ales in lungul conductorului (fig. 1).
Sarcina electrica Q transportata intr-un interval de timp de durata t,
prin sectiunea transversala a unui conductor parcurs de un curent
electric continuu (adica cu intensitate cons-
tanta in timp), este

Q=ll,
(2) Q_,_ _.._ _)
1
cu I - intensitatea curentului electric a
continuu din conductor.
Densitatea curentului electric in punctele
unei sectiuni transversale a unui conductor
Q ,.
-------~)

_ _
strabatuta uniform de un curent electric f',::-/

I
b
J=- (3)
A /Fig. 1
3 - Probleme de electricitate 33
unde I este intensitatea curentului electric, iar A - aria secjiunii trans-
versale a conductorului.
Prima lege a electrolizei
m=kQ (4)
cu: m - masa de substanta depusa pe un electrod, Q - sarcina electrica
trecuta prin secjiunea transversalli a electrolitului, data de formula (2),
k - echivalentul electrochimic al substantei depuse.
A doua Lege a electrolizei
1 A
k=--.-, (5)
F v
in care: F=96 500 coulombi/echivalent-gram se nume~te constanta lui
A
Faraday, - - echivalentul-gram, egal cu raportul dintre masa ato mica A
IJ .•

a substantei depuse ~i valenta v a acesteia .

. Legea ]ui Ohm

Pentru un conductor fara tensiune electromotoare legea lui Ohm

se exprima
U=Rl, (6)
unde: U tensiunea electrica din lungul conductorului, R - rezistenta
electrica a eonductorului, I - intensitatea curentului electric din con-
ductor.
Pentru un conductor cu tensiune electromotoare legea lui Ohm
are forma generala
U+E=Rl, (7)
cu: U - tensiunea electrica din lungul conductorului, E tensiunea
electromotoare din lungul conductorului, R - rezistenta electrica a
conductorului, I - intensitatea curentului electric din conductor.
Obs er vat i e. In legea ~ui Ohm (6), (7) intervin valori corespun-
zatoare unor sensuri de referinta (sensuri pozitive) la fel orientate in
lungul conductorului. (Exemplificare in fig. 2).
RezistenJa electrica a unui conductor omoge n de rezistivitate p,
lungime L ~i sec\iune transversala de arie constanta A este
L
R=p
A
a 00
34
 Rezistivitatea unui conductor metalic variaza cu temperatura

(9)

rezistivitatile la

~
cu Pe , Pa.
temperatura 6 respectiv 60, a U.:Rf
«- -'- coeficientul de temperatu- -
ra al rezistivita\ii. u
I R
Teoremele lui Kirchhoff b -U~R/
¢~P
(J
Tensiunea electric ii in
cimpul electric al circuitelor,de
curent continuu este egala cu
diferenta de potential electric

UAB=VA-V11,·
c ~ ;:_: eyE,r
U+£.:rf

(10) u
unde: UAB tensiunea electri-
ca de la punctul A la punctul B, d
VA, V 11 - potentialele electrice ¢~¢
ale punctelor A ~i B.
Consecinf a. Tensiunea electrica II
dintre doua puncte este ace-
ea~i pe diferitele .curbe care
unesc cele doua puncte. Ten- e k"O)
I
¢~1-.--¢
siunea din lungul conductoru-
lui este egala cu tensiunea la u
borne de-a lungul unei curbe Fig. 2
exterioare conductorului.
Prima teoremd a lui Kirchhoff exprima o relatie intre intensitatile
curentilor din laturile legate la un nod:

(11)

unde intensitatea curentului I• din fiecare din laturile k= 1, 2, ... , n

legate la nod se exprima algebric considertnd(sensuri de referinta la fel
orientate fata de nod. (Exemplificare in figura 3.) ·
3• 35

'
 Fig. 4
R 111 - R 212 - r2I 2 + rsf 3 -
- R~l4 -Rr 14 = 2E -E; +Bi'
Fig. 3

A doua leorema a lui Kirchhoff exprima o relatie intre intensitatne

curentilor din laturile care formeaza o bucla (un ochi):

(12)

cu: R1e - rezistenta elementului k, h - intensitatea curentului din

elementul k, E1e - tensiunea electromotoare a elementului k.
O h s e r v at i e. In a doua teorema a lui Kirchhoff prin I 1c ~i E1e se
inteleg valorile corespunzatoare unor sensuri de referinta Ia fcl orientate
in lungul ochiului. (Exemplificare in figura 4.)
Un sistem complet de ecuatii pentru calculul curentilor dintr-un
circuit cu n noduri, o ochiuri ~i L laturi se ohtine scriind prima teorema
a lui Kirchhoff pentru (n-1) noduri ~i a doua teorema a lui Kirchhoff
pentru fiecare din cele o ochiuri (fig. 5).

Circuite echivalente

fn figura 6 se dau cele mai importante exemple de circuite echivalente,

adica de circuite care au doua dte doua relatia intre tensiune ~i curent
exprimata printr-o aceea~i functie
(13)
cu: Re rezistenta~ echivalenta a circuitului, Ee - tensiunea electro-
motoare echivalenta a circuitului.

A lj

-1 1 +1 2 +13 =0; -I3 +I,+l 6 =0

R 1 I 1 +r 2I 2 =-E2; -r2I2+Rals+
+(R~ +R~ +R~')I 4 =E,-E3 ;

(R~ +R~ +R~')I4 -R 616 =0

Fig. 5

Ez,Rz Ej,RJ
...... ......1---0---f

~~
U7 V2 U3

=~yu

u
Fig. 6

1n cazul particular al circuitelor formate din' n elemente identice

(14)

(15)

37
 Puteri ~i energii

Pulerea electrict'l primita de un conductor prin efecl Joule (proces

ireversibil de degajare de caldura in conductoarele parcurse de curent
electric)

(16)

cu: P J - puterea electrica primita de conductor prin efect Joule, R -

rezistenta conductorului, I - intensitatea curentului din conductor.
Caldura degajata prin efecl Joule

W=Rl 2t, (17)

unde W este caldura (energia) degajata prin efect Joule, in timpul t

intr-un conductor de rezistenta electrica R ~i parcurs de un curent
electric continuu de intensitate I.
Puterile unei surse avind t.e.m. E, tensiunea la borne U, intensitatea
curentului I ~i rezistenta interna r (sensurile de referinta ca in fig. 7) sint:
puterea electrica totala

~r
PE=El (18)
produsa de sursa;
E r::y P•UI R
r t x::>
E
I)
- puterea electrica pierduta in
sursa prin efect Joule
Pp=rl2; (19)
puterea electricli (utila) cedata
Fig. 7 de sursa in exterior, puterea la
borne

P=UI. (20)

Puterile (18) ~i (20) sint marimi algebrice care pot fi pozitive sau negative.
Bilantul puterilor la o sursii este

(21)
 Randamentul unei surse
p
\
'1)= - , (22)
Ps
cu: P - puterea utila a'"sursei, PE - puterea totala a sursei.
Din (22), (18), (20) ~i din legea Ohm: U=Rl, -RI +E:;=rl se obtine
U R
"')=-=-! (23)
E R+r

*
* *

3.1. INTENSITATEA CURENTULl.JI ELECTRIC. DENSITATEA

CURENTULUI ELECTRIC. ELECTROLIZA

3.1.1. Prin sectiunea transversala a unui conductor, de arie A=

= 10 mm2, trece uniform in acela~i sens, in intervalul de timp t=0,5 min,
un numar n= 10 27 de electroni liberi. Se cer: a) intensitatea I a curentului
electric; b) densitatea J a curentului elect11c.

3.1.2. Intensitatea curentului electric dintr-un conductor este I=

=6,3 mA. Diametrul conductorului este d= 1 mm. Densitatea electro-
nilor liberi este n0 = 2· 1022 nr. electroni/cm3 • Se cere viteza medic a
electronilor liberi.

3.1.3. Un tub avind o sectiune transversala de arie A este umplut

cu un electrolit. Prin aceasta sectiune transversala tree spre dreapta
ionii pozitivi avind fiecare sarcina Q ~i viteza V+, iar spre stinga ionii
negativi cu sarcina - Q ~i viteza v_, Numarul ionilor pozitivi, egal cu
numarul ionilor negativi din unitatea de vc.lu:r:n a electrolitului, este n0 •
Sa se scrie expresia intensitatii I a curentului electric ~i a densitatii J
a curentului electric prin aceasta, sectiune a conduc-
torului. Sensul de referinta al curentului se va lua q -q
de la stingaila dreapta. ~I---¢
3.1.4. Sarcina 1,lectrica a condensatorului re- ' c
prezentat in figura are expresia q= Qe-tJ-c. Se cere Fig. 3.1.4.
expresia intensitatii i a curentului din conductoa-
rele legate la armaturile acestui condensator. Care este semnificaFa fizica
a rezultatului obtinut?
39
 3.1.5. * Izolatia omogena ~i izotropa a unui cablu coaxial este stra-
batuta de un curent electric alternativ de intensitate i=6rc sin 2n 50 t µA.
Se cunosc lungimea L= 10 m a cablului, raza conductorului interior
ri= 1 mm ~i raza (interioara) a conductorului exte-
rior r 8 =4 mm (v. figura). Sa se determine: a) valoa-
rea maxima J m a densitlitii curentului electric din
izolatie; b) raportul dintre valorile densita.tH curen-
tului din izolatie la suprafata conductorului inte-
rior ~i a celui exterior; c) expresia densitatii curen:-
tului electric ca functie de timp ~i de distanta r
pina la axa de simetrie a cablului.

3.1.G, Nichelul are masa atomica A=58,68~

kmol
si valenta v=2. Ce intensitate are curentul electric
~are depune prin electroliza in timp de patru mi-
nute o cantitate de nichel cu masa m=338 mg?

3.1.7. Echivalentul electrochimic al cuprului

Fig. 3.1.5 este k=0,33 mg/C. !n cit timp se depune, prin
electroliza unei solutii de sulfat de cupru, o can-
titate de cupru cu masa m= 1,2 g? Intensitatea curentului folosit este
l=l,5 A.
3.1,8. (R)* Care este grosimea stratului de cupru depus uniform
prin electroliza unei solutii de sulfat de cupru pe un catod sferic in
timp de o ora, daca densitatea curentului electric Ia suprafata catodului
este J=0,1 A/cm2? Se ~tie ca raza sferei este mult mai mare decit gro-
simea stratului de cupnt...:_depus.
3.1.9. Care este eroarea relativa a unui ampermetru care, inseria t
cu o baie electrolitica ce contine solutie apoasa de azotat de argint,
indica un curent de 1,8 A in timpul de 10 minute in care se depune
o cantitate de argint cu rnasa de 1,264 g?

3.2. LEGEA LUI OHM. REZISTENfA ELECTRICA

3.2.t. Ce lungime are un conductor de cupru, cu rezistivitatea

p =0,017 ~ ~i diarnetrul d=0,55 cm, .in care un curent de in-
m
tensitate I= 1 A produce o cadere de tensiune L\ U = 1 V?
40
 3.2.2. Un fir de cupru are masa m=7 kg ~i este parcurs de un curent
de intcnsitate I= 1 A cind i se aplica la capete o tensiune U = 21,6 V.
Se $tie ca densitatea cuprului este d=8,9 kg/dm3 $i rezistivitatea cuprului
este p= 1,7 · 10-! Q · m. Se cer: a) diametrul a al firului $i b) lungimea
firului.
3.2.3. (R) Un receptor cu o rezistenta electrica R= 50 Q trebuie
alimentat de la o retea cu tensiunea U= 220 V, situata la o distanta
L=45 m de receptor. Valoarea maxima admisa pentru caderea de
tensiune este de 3%. Care este diametrul minim al conductorului utilizat,
daca el se confectioneaza din cupru?
3.2.4. Un rezistor de aluminiu are la temperatura 80 = 20°C o rezis-
tenta electrica R 0 =,0,01 Q. Sa se determine: a) valoarea rezistentei
la temperatura 8= 80°C; b) cre~terea relativa a rezistentei cind tempera-
tura rezistorului cre$te de la 80 = 20°C la 01 = 120°C. Se da coeficientul
de temperatura al rezistentei ocA 1=0,0036.
3.2.5. 0 lampa electrica in conditii normale de functionare, ali-
mentata la tensiunea Un= 127 V, absoarbe un curent de intensitate
ln=0,315 A. Aceea~i lampa, avind o temperatura 60 =20°C, alimentata
un timp scurt la o tensiune U = 10 V, este parcursa de un curent cu
intensitatea I= 0,256 A. Filamentul lamp ii este din wolfram ~i are un
coeficient mediu de temperatura al rezistivitatii oc=0,0052 2.... · Se
· grd
cere temperatura lampii in conditii de functionare normala.

3.2.6. (R)* Douii fire conductoare au respectiv lungimile L 1 , L 2 ,

rezistentele electrice R 1 , R 2 $i rezistivitatile pi, p2 , la temperatura '0 0 =
20°C,. Se cer rapoartele: a) diametrelor ~i b)!maselor lor. Se mai cere:
c) raportul rezistentelor conductoarelor cind temperatura lor cre~te
la valoarea 0= 80°C, daca se neglijeaza modificarea diametrelor $i
lungimilor, produsa de dilatarea termica; d) sa se arate ca este neglijabila
eroarea relativa in calculul rezistentei la o temperatura e, daca nu se
considera dilatarea termica (se va considera cazul conductoarelor de
cupru).
3.2.7; Sa se scrie relatiile dintre tensiunea U, t.e.m. E, intensitatea
curentului electric I $i rezistenta r, ale unei surse, pentru sensurile
de referinta indicate in figura.
3.2.S. (R) 0 sursa cu t.e.m. 100 V 9i rezistenta interna r=-0,05 Q
este parcursa de un curent electric cu intensitatea_ I= 100 A. Sa se calcu-
leze tensiunea U la bornele sursei.
41
 ~
~
u
c
£,r

~
u
d
Fig. 3.2.7

3.2.9.* 0 "sursa are la funcµonarea in gol (bornele libere nelegate

la vreun circuit exterior) o tensiune la borne U11 • Aceea!?i sursa, la fun c-
tionarea tn scurtcircuit (bornele legate orintr-un conductor exterior
de rezistenta nula, ceea ce de ;regula ar produce defe ctarea sursei) debi-
teaza un curent electric de-',intens1tate~lw Sa se determine t.e.m. E
a sursei ~i rezistenta ei interna r. Ge curent trece prin sursa daca tensiunea
ei la borne are valorile absolute: a) 0,1 U 11 : b) 1,1 U 11?
3.2.10.* L.a o sursa se aleg sensuri de referinta orientate tn acela~i
sens pentru t.e.m.. tensiune ~i curent. Se cunosc, in dona regim uri
diferite de functionare, tensiunea la borne ~i intensitatea curentului:
(U1, Ii), pentru un regim; (U2, 12) pentru un al doilea regim. Se cer:
a) t.e.m. E ~i rezistenta interna r; b) intensitatea curentului 10 , daca
tensiunea Ia bornele sursei este U0 ; c) conditia pe care trebuie sa o
satisfaca marimile date (Ui, U2 , 11 , 12) pentru ca sa existe o solutie
acceptabila din punct de vedere fizic.

3.3. TEOREMELE LUI KIRCHHOFF

3.3.1. Sa se determine intensitatile curentilor necunoscuti din cir-

cuitele reprezentate in figura. Sa se interpreteze rezultatele,
42
 11 =0,5A I 2 =IA

I 1 =JA' 1
I

~~ 17 ~ID r I /s =2A

E.J==-JA I fs=!,JA lg

1,0
a b

JA
.

12
14
c d
Fig. 3.3.1
 3.3.2. Se dau circuitele serie reprezentate in figura ~i se cer: a) in-
tensitatea curentului dinlfiecare circuit; h) tensiunile la hornele ele-
mentelor din fiecare circuit.
E 1 =E6 =9 V, Es=l V
f1=r5=0,5 a, r2=f4=5 a, f3=f6=f7==2 a.
I A

....___.,
I
IJ2

r, t )u,
£7

~
U7
~0 E5
r'i

r7 B
E6,r6

b
Fig. 3.3.2
3.3.3. Sa se scrie teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele repre-
zentate in figura. Pentru circuitele a ~i b se vor scrie ecuatiile cores-
pu nzatoare nodurilor si buclelor indicate, considerind sensurile de re-
ferinta prezentate in figura.
3.3.4. (R) Sa se calculeze din aproape in aproape curentii circuitului
reprezentat in figura alaturata. Care sint tensiunile la bornele ele-
mentelor din circuit? Care este valoarea tensiunii la bornele circuitului?
3.3.5. Sa se calculeze din aproape in aproape, folosind cite o ecuatie
care rezulta din o teorema a Iui Kirchhoff, marimile pentru care nu
se dau valori numerice in circuitele reprezentate in }igura.

44
 ~
.._,I.()
--------
I I
~
I I
I
I I Cl::::('4
I I
I <.:' Cc:("\'") ~.::-)
I "'<: Cl:)
I '-0

~~~
(J
I
I
I
I ~

...c::i
i

0 2::'}
l ~0-.,
"-.J~
M
M
C'?

-~Pr..

/ '
.........-{.ii-}-~-,,"''
<l::i ....~ \ •• ~c
/' ~~
,, .... __ ..,., ,
I ..... I
 u

Fig. 3.3.4.

JV, f),5P 6V,ln. R7•?

2.n 3n

lz IA
'7'''
3n.
a
........
2n.

tf7

'2 20V
(),5n.
2A
...
2V. 45.n !}.,Sn.

b
,Fig. 3.3.5

3.3.6. Sii se calculeze intensitiitile curentilor din circuitul repre-

zentat in figura, rezolvind ecuatiile obtinute prin aplicarea teoremelor
lui Kirchhoff. Sa se determine apoi: a) tensiunea U Ia bornele comune
ate celor trei elemente: b) valoarea tensiunii U la bornele surselor,
la functionarea In gol {R-+ oo ); c) valoarea intensitatii curentului I
la functionarea fn scurtcircuit (R=O).
46
 I

'2
lir2 t u( R

Fig. 3.3.6.

3.3. 7. (R) Se M1 circuitul reprezentat in figura. Se cere sa se determine

intensitatea curentului ~i tensiunea la borne pentru fiecare element al
circuitului, folosind simetria patj;ilor de circuit formate din elemente
identice legate in paralel.
I

~-[~-=-tc::=i---~--~

ff'!'"
,r1=r'T
l r4
Fig. 3.3.7.

3.3.8. (I) Sa se calculeze intensitatile curentilor ~i tensiunile la

bornele elementelor care formeaza circuitele date in figura. Se considera
date: U, rezistentele ~i tensiunile electromotoare. ·
3.3.9. 0 sursa cu t.e.m. E=24 V are un curent de scurtcircuit
= 60 A. Ce rezistenta are receptorul care, conectat la bornele acestei
surse, face ca tensiunea la borne sa fie U = 22 V?
3.3.10.* Ce conditie trebuie sa satisfaca doua surse legate in paralel
(v. fig. 3.3.6), pentru ca prin rezistorul legat la bornele lor sa nu treaca
curent electric, oricare ar fi rezistenta acestuia? (Se considera finite
i;;i diferite de zero rezistentele interne ~i t.e.m. ale surselor).
3.3.11. 0 baterie de acumulatoare este alcatuita prin legarea in
paralel a doua acumulatoare cu t.e.m. E 1 =2,2 V; E 2 =2,1 V ~i rezis-
tentele interne r1 =0,2 O.; r 2 =0,1 n..
Care este curentul de scurtcircuit
,ce ar trece printr-un conductor de rezistenta neglijabila, care ar lega
cele doua borne ale bateriei?
47
 a b
I)
ti
E77r1 R7 I' I"
I

Iii E3 R4
d F3
'Ao

Fig. 3.3.8.
 3.3.12. Care este tensiunea intre punctele A ~i B ale circuitelor
reprezentate in figura 3.3.2? Ce curent ar trece printr-un conductor care
ar scurtcircuita aceste puncte?
3.3.13. :ba circuitul reprezentat in figura se cunosc tensiunea indi-
cata de voltmetru Uv= 24 V, rezistenta interioara a sursei r= 0 ,2 (! ~i
rezistenta receptorului R= 6 n. Curentul absorbit de voltmetru ~i ca-
derea de tensiune in ampermetru sint neglijabile. Se cer: a) intensita-·
tea curentului prin sursa;· b) t.e.m. a sursei; c) indicatiile celor doua
aparate de masurat, daca se scurtcircuiteaza bornele receptorului.

I ()
.---..-.,.....-tA

Fig. 3.3.13, Fig. 3.3.14.

3.3.H. (R)* Sa se deduca formula

U=

care exprima tensiunea U intre cele doua noduri ale unui circuit paralel
1
(fig. 3.3.14) cu m laturi, de conductanta Gk= - - ~i t.e.m. Ek, cu k=
Rt
=l, 2, ... , m.

3.3.15. Se da circuitul reprezentat in figura, cu E 1 ~6 V, E 2 =

r
="i V; 1:0o,5 0, rz"""0,25
pentru care curentul 12 din
satisfaca t.e.m., pentru ca
4 - Probleme de elect!'icitate
Q. Sa se determine valoarea rezistentei R
a doua sursa este nul. Ce conditie trebuie sa
sa existe in general o solutie a problemei?
49
 A

R a
R

~t 1~ r, E1 Ez
r2

B
Fig. 3.3.15. Fig. 3.3.16. "
3.3.16. ** Se da circuitul reprezentat in figura, la care se cunosc
t.e.m. ale surselor: E 1 =6 V ~i E 2 =4 V. Se cere valoarea U' a tensiunii
U, dupa ce se inverseaza bornele sursei E 2 , pentru cazurile cind, inainte
de inversare, tensiunea U avea valorile: a) U=3 V; b) U= -3 V.
3.3.17. Un rezistor R, legat la bornele unei surse cu t.e.m. E ~i re-
zistenta interna r, este parcurs de un curent de intensitate I. Ce conditie
trebuie sa indeplineasca o a doua sursa (E', r'), pentru a putea mari
cu ajutorul ei intensitatea curentului din rezistorul R? Se considers.
a) inlocuirea primei surse cu a doua sursa; b) legarea celei de a doua
surse in serie cu prima sursa; c) legarea primt;i surse in paralel cu a doua.
3.3.18. (R)* Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in serie intr-un circuit format din ~ surse inseriate cu un rezis-
tor ~i parcurs de curentul I, sa mareasca intensitatea curentului?
3.3.19. ** Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in paralel cu n surse legate la bornele unui rezistor, sa se ma-
reasca intensitatea curentului ~i deci tensiunea la bornele rezistorului?
3.3.20. Doua surse sint legate in paralel, a~a cum se indica in figura.
Se cunosc E 1 =20 V, E 2= 18 V ~i r1 =0,4 .0, r 2=0,2 n. Se cer: a) curentul
to.tat I daca tensiunea la bornele surselor este U= 16 V; b) tensiunea U
daca curentul total ar fi I= - 16 A.
3.3.21. * 1n circuitul reprezentat in figura se cu nose potentialele
nodurilor A, B, C, D ,i rezistentele rezistoarelor. Se cere potentialul
nodului O ~i curentul din rezistoare.
50
 I

(/

----¢
Fig. 3.3.20. Fig. 3.3.21.

3.3.22. Considerind la un acumulator un acela~i sens de referinta

pentru marimile U, I, E, relatia dintre intensitatea curentului ce-1
parcurge ~i tensiunea la bornele sale este l=4U +16. Se cer: a) t.e.m.
~i rezistenta interna a acumulatorului; b) tensiunea la mers in gol ~i
curentul sau de scurtcircuit; c) curentul ce 1-ar debita acest acun).ulator
daca la bornele sale s-ar lega o rezistenta R=0,75 .Q.. Care este "In acest
caz tensiunea la bornele sale?
3.3.23. (R) Un acumulator debiteaza un curent de 12 A. Daca se
mare~te cu 50% rezistenta conectata la bornele acumulatorului cu-
rentul debitat se mic~oreaza cu 25%. Care ar fi intensitatea curentului
daca in loc sa se mareasca rezistenta sa externa ea s-ar mic~ora cu 25%'?
3.3.24. Cele doua surse din circuit (vezi figura) sint identice ~i cele
doua rezistoare au rezistentele R 1 =20, respectiv R 2 ~4 n.
Se dau
tensiunile la bornele surselor U1 = 10
V ~i U2 =6 V. Se cer t.e.m. ale sur·
selor ~i rezistentele lor interne. ,0
r7
3.3.25. Se da circuitul reprezen-
tat in fig. la care se cunosc E= 29 V,
r=0,5 0, R 1 =2 0, R2 =3 0. Se
cer: a) tensiunea la bornele sursei;
Fig. 3.3.24.
b) intensitatile curentHor.
3.3.26. Cele trei fire conductoare au respectiv potentialele V1 =
=220 V, V2 = 100 V, V3 = 150 V. Pamintul are potentialul de referinta
... 51
 .,.__
£.r
Fig. 3.3.25. Fig. 3.3.26.

V=O. Sa se determine tensiunile (ca valori algebrice) masurate de volt-

metre.
3.3.27. tn circuitul indicat in figura rezistentele cunoscute sint
R 2 =4 n 9i Ra=2 n. Sa se calculeze valoarea rezistentei R 1 9tiind
ca intregul circuit ia un curent I= 14 A 9i rezistorul R 2 e parcurs de un
curent 12 =2 A.

Fig. 3.3.27.

3.4. CIRCUITE ELECTRICE ECHIVALENTE

3.4.t. Se dau trei rezistoare cu rezistentele R1 ==R3 =4 n 9i R 2 =
=3 n. Sa se formeze toate circuitele serie, paralel 9i serie-paralel care
contin aceste trei rezistoare 9i care au rezistente echivalente diferite.
Care sint rezistentele"echivalente ale acestor circuite?
3.4.2, Sa se calculeze rezistentele echivalente RAB• RAc, RAn, unde
indicii corespund bornelor considerate in circuitele reprezentate in
figura. Pentru circuitul (b) se cer 9i curentH din firele de legatura in
cazul U..rn= 1 V 9i R= 1 il.
3.4.3. Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului reprezen-
tat in figura.

52
 8 c

A {)

A 8

d
Fig. 3.4.2.
 R5

\ ~
¢--c:=d
R4-
R5
frJ

Fig. 3.4.3.
 3.4.4.* Toate rezistentele circuitului din figura sint egale cu R=
=25)1. Care este_rezistenta.echivalenta a circuitului?

Fig. 3.4.4.

3.4.5. (R) Dintr-un fir conductor omogen de rezistenta R se face

un inel circular. Unde trebuie lipite doua borne pe inel pentru a avea
intre ele o rezistenta echivalenta data Re, Discutie dupa valorile lui Re,
3.4.G. * Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului repre-
zentat in schema, intre perechile de borne: AB, BC, AC, AD ~i BD.
3.4.7. Un galvanometru are o rezistenta interna R= 190 0. In pa-
ralel cu galvanometrul se leaga un ~unt obtinindu-se un aparat cu o
sensibilitate (diviziuni/ µA) de douazeci de ori mai mica decit a ga!vano-
metrului. Ce rezistenta aditionala trebuie legata in serie cu galvano-
metrul ~untat pentru a obtine un aparat cu o rezistenta (echivalenta) R'=
=100 Q?
3.4.8.* Un fir conductor ompgen de lungime l are o rezistenta R.
Ce lungime x are o bucata de fir, taiata de la unul din capete, care legata
fo paralel cu o portiune de aceea~i lungime de pe firul ramas, face ca re-
zistenta echivalenta la capetele firului ramas sa fie R,= R ? Pentru ce
. . m.
lungime x rezistenta echivalenta este:
a) maxima;
b) minima?
55
 R R

R R

c R R 0
Fig, 3.4.6.

' 3.4.9. (R)** Pentru a determina locul in care este defecta izolatia
dintre cele doua fire conductoare ale unei linii telefonice se aplica la
'inceputul liniei o tensiune U=28 V. Curentul masurat ]a inceputul
liniei este lu=2 A respectiv, 3,52 A dupa cum sfir~itul liniei este
in gol respectiv in scurtcircuit.
Se ~tie ca fiecare din firele liniei are o lungime de L=4 km ~i o re-
zistenta ~ =6 .Q. Se cere distanta L' de la inceputul liniei pina la locul
defectului ~i rezistenta R a izola-
tiei defecte. Se mai cere discutia
~ezultatului literal ~i a metodei
utilizate.
u (Indicatie: se neglijeaza curen-
tul electric de conductie ce trece
prin izolatia nedefectata).
3.4.10. **. Circuitul reprezen-
..
tat in figura este alimentat cu o
Fig. 3.4.10. tensiune constanta U. Nu se cu-
nosc rezistentele R 1, R 2, R3 ale
rezistoarelor. Se stie ca un voltmetru cu o rezistentii interna necunos-
R
c~ti R v, conect;t pe rind la bornele rezistoarelor 1 , R 2 , R 3 , masoara
re;p~~tiv tensiunile 9 V, 18 V, U3 =45J V.., Se cer: a) erorile
56
absolute fl U ~i relative y, la masurarea acestor trei tensiuni; b) valorile
adevarate ale tensiunilor la bornele celor trei rezistoare. (Indicatie:
eroarea absoluta este fl U = U masurat-- Uaaevt1rat; eroarea relativa este y=

= Ua:,~,J·
3.4.11. * Doua conductoare au rezistentele R 01 respectiv R 02 , la tem-
peratura de 20°C, ~i coeficientii de temperatura ai rezistentelor ci:1 res-
pectiv o: 2 • Se cere coeficientul de temperatura al rezistentei circuitelor
formate din aceste conductoare prin legarea lor in: a) serie, b) in paralel.
Ce valoare au ace~ti coeficienti in cazul particular R 01 = R 02 • Se considera
variatii de temperatura fl6 pentru care termenii care contin produse
cx 1 ci: 2fl0 2 sa fie neglijabili.
3.4.12. (R)***Rezistentele muchiilor unui cub au' toate o aceea~i
valoare R. Care este rezistenta echivalenta intre doua virfuri opuse
ale cubului?
3.4.13. ** Se da circuitul cu conexiune in punte reprezentat in figura.
Sa se determine rezistenta echivalenta a acestui circuit calculind in
prealabil, pe baza teorem~lor lui
Kirchoff, curentul I inf unctie de
U. Se mai cere curentul i din dia-
gonala r a puntii ~i conditia pe
care trebuie sa o satisfaca rezis-
tentele R 1 , R 2 , R 3 , R 4 pentru ca
acest curent sa fie nul, oricare"'ru-
f i valoarea lui U (conditia de echi:
libru a puntH), Care sint valorile
rezistentei echivalente a circuitu-
lui daca: a) este satisfacuta con- 1
ditia de echilibru; b) r=O (puntea
in scurtcircuit); c) r= oo (puntea lJ
in gol). Fig, 3.4.13.

3.4.14. * Sa se ,calculeze rezistenta echivalenta a circ uitului intre

bornele: a) A-B; b) A-C; c) A-E.
3.4.15. ** Se da circuitul hexagonal reprezentat in figura. Firele
au toate aceea~i rezistenta R. Se cer rezistentele echivalente: RAB•
RAc, RAn, RAo·
57
 R

l) R c
Fig. 3.4.14. Fig. 3.4.15.

3.4.16. (R)* Muchiile unui tetraedru regulat, sint formate din

fire de aceea~i rezistenta R. Sa se calculeze rezistenta tetraedrului
intre dona virfuri ale acestuia.
3.4.17.** Fiecare fir din circuitele repre-
zentate in figura are rezistenta R=55 mO.
Se cer rezistentele echivalente intre perechile
de borne: A-B, A-C, ~i A-D, pentru
circuitul (a) ~i intre bornele A-B pentru
circuitul (b).
A
3.4:.18.** Sa se calculeze rezistenta echi-
valenta R a circuitelor. Care este valoarea
limita a acestor rezistenle pentru n-. oo.
3.4.19. Sa se calculeze rezistentele echi-
Fig. 3.4.16. valente Rei, R 82 , Rea, ale circuitelor repre-
zentate in figura pentru R 1 = 12 0, R 2 = 6 0.
3.4.20. (R)*** Care sfnt vaiorile rezistentelor echivalente din pro-
blem a precedenta in cazul cind numarul n al circuitelor ;(legate in
Iant) tinde spre infinit'l
3.4.21. Sa se calculeze rezistentele Re care legate la bornele de
ie~ire 2'- 2" corespund (figura 3.4.19) unor rezistente echtvalente R.
la bornele de intrare 1'-1", egale chiar cu Re, (Aceste rezistente Re
pentru care Re=Rc se numesc rezistente caracteristice).
58
 A

a 8 b
Fig, 3.4.17.

2-n-_lR R
I?

R
¢ -------- J
n-1
elemente
1 R

,, n
Fig. 3.4.18
 1 R1

r-;~22' r~~~·~·
Re 711 zu R. 1" 211 1"
1 ~ a ~ P
7' H7 H7 2' 1' H7 H7 R1 21

I :,
£' r-;;~Rz E 211 zu
]R:FJ:
If 2q
Re7 Rez b Re3

Fig. 3.4.19.

2' 2' 7' R7 Rz 2'

l' R7 Rz l' R3
fq----f~

R7
Rz¢ : : ~R:
¢- • JZ) ¢
2" l"
l"
Q
~ b d
2" I"
c
: 2"

Fig. 3.4.21.
 3.4.22. ** Sa se explice coincidenta rezultatelor de la cele doua
probleme precedente.
3.4.23. *** Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului cind
numarul elementelor sale componente tinde spre infinit. Cum se explica
valoarea obtinuta din expresia lui Re pentru R=R'?

Fig. 3.4.23.

3.4.24. * Se dau doua rezistoare R 1 = 10 n, trei de 9 Q fiecare,

~i un rezistor de R 3 =8 n. Cuin trebuie legate intre ele cele $ase rezis-
toare pentru a se obtine un circuit cu rezistenta echivalenta de: a) 4 O;
35 351
b) Hi O; c) O; d) 0?
2 ,19

3.4.25. Cum trebuie legate intre ele rezistoarele R1 = 1 n, R 2 =

=2 n, R 3 =3 n, R 4 ={0 pentru:a se forma circuite cu rezistente echi-
25 26
valente de: a) 2,4 O; b) O; c) O?
12 33

3.4.26. Se dau sursele cu parametrii (Ek, rk), k= 1, 2, ... , m. Care

sint pararnetrii (Ee, re) ai sursei echivalente cu grupul de surse legate:
a) in serie; b) in paralel? c) Ce curent debiteaza grupul de surse pe un
rezist.or R legat la hornele sale?
61
 3.4.27.* Doua surse cu t.e.m. E 1 =2 V ~i E 2 =6 V au rezistentele
interne r 1 =0,1 O; r 2 =0,25 0. Ce t.e.m. E. ~i ce rezistenta interna re
are sursa echivalenta cu circuitul format legind cele doua surse in toate
modurile posibile?
3.4.23.* Se da o sursa cu tensiunea in gol U0 == 12 V ~i un curent
de scurtcircuit 1ac=24 A. Care sint parametrii Ee ~i r. ai circuitelor
formate legind sursa data cu un rezistor R= 1 0: a) in serie, b) in paralel?
3.4.29. ** Ce rezistenta trebuie conectata intre punctele C ~i D pentru
ca rezistenta R,1.B a tntregului circuit astfel format sa nu depinda de
numarul de elemente?
\

A c

2R 2R 2R

8 R R
6 7{

Fig. 3.4.29.

3.4.30.** Sa se arate ca potentialele bornelor divizorului de tensiune

din figura au expresia Vt=h-k V daca R 1 =(R-:-l)R ~i R 2 = _h_. R,
.h-1
cu h un numar arbitrar supraunitar.

v, "2 vA- v,,

v n, R7 li'7 1r,

R2 R2 R

+ '"':;" ";" ~

Fig. 3.4.30.
-... -. -
!12
 3.5. PUTERI ~I ENERGII

3.5.1. Doua rezistoare au rezistivitatile, lungimile ~i sectiunile

transversale, p1 , L 1, A1 respectiv p2, L 2, A 2 • Se cere raportul puterilor
P 1 , respectiv P 2 consumate de aceste rezistoare cind ele sint legate:
a) in serie, b) in paralel.
3.5.2. Doua rezistoare legate in serie la o retea de 220 V consuma
puterile P1 =582 W respectiv P 2 =388 V. Se cer puterile consumate
· de aceste rezistoare daca rezistep.tele lor se modifica: prima crescind
cu 20% ~i a doua mic~orindu-se cu 20%. Care este variaµa procentuala
a puterii totale?
3.5.3. Ce randament are un incalzitor electric care fiind alimentat
la 220 V ~i avind o rezistenta electrica (la cald) de R=35,8 n incal-
ze~te intr-o ora 12 litri de apa de la temperatura de 20°C la temperatura
de fierbere?
3.5.4. * Un incalzitor electric are doua rezistoare. Timpul de fierbere
a cantitatii de apa din incalzitor este t1 , respectiv t2, dupa cum se conec-
teaza numai primul rezistor sau numai al doilea. Se cere timpul de fierbere
al apei daca se conecteaza ambele rezistoare; a) in serie; b) in paralel.
3.5.5.* Un circuit electric alimentat de la o retea (cu o tensiune
data) consuma energie electrica in valoare de V (lei) tntr-un timp t.,
respectiv lp, dupa cum cele doua rezistoare care il formeaza stnt legate
in serie respectiv in paralel. Cunoscind costul c (lei/kWh) al energiei elec-
trice, se cer energiile electrice consumate separatde fiecare rezistor in
timp de o zi daca rezistoarele s-ar alimenta fiecare direct de la retea.
3.5.6.** Intre punctele A ~i B ale unui inel circular format dintr-un
fir conductor se aplica o tensiune electrica U = 6 V. Puterea luata de
inel in acest caz este P 1 =48 W. Cea mai mica putere pe care o poate
lua inelul alimentat intre doua puncte ale sale la aceea~i tensiune U
este Pm,11 =36 W. Cum sint situate cele doua puncte A ~i B pe inel ~i
ce rezistente electrice au firele care formeaza cele doua arce de cerc
cuprinse intre A ~i B?
3.5.7. Ce tensiune maxima se poate aplica unui circuit serie format
din doua rezistoare R 1 = 1 n, R 2 = 2 n ale caror puteri, maxime admisi-
bile sint P 1 m=9 W, P2m=8 W?
Care este puterea maxima admisibila pentru acest circuit serie?
63
 3.5.8. 0 linie electrica de transport de energie prime~te o putere
P= 2 MW la o tensiune U = 100 kV. Caderea de tensiune in lungul liniei
este de 5%. Considerind costul energiei electrice de 20 ~ se cere sa
kWh
se calculeze costul energiei pierdute in linie prin efect Joule in timp de
un an. Care este randamentul liniei?
3.5.9. * 0 sursa cu o rezistenta interna r=0,6 Q alimenteaza un re-
zistor R cu o putere P=5,05 W la un randament "1)=95%. Se cer:
a) t.e.m. a sursei; b) tensiunea U la bornele sursei; c) rezistenta R a
. rezistorului.
3.5.10. * Sa se determine graficul puterii (algebrice) P date de o
sursa circuitului conectat la bornele ei, in functie de tensiunea la bor-
nele sursei. Care este tensiunea la bornele sursei pentru care aceasta
putere data de sursa este maxima ~i care este in acest caz randamentul
sursei? Ce semnificatie fizica are puterea data P cind are valoare nega-
tiva? Se considera date marimile E ~i r ale sursei.
3.5.11. (R)* Care este puterea maxima pe care o poate da o sursa
unui rezistor legat la bornele ei, daca sursa are t.e.m. E ~i rezistenta
interna r? Care este rezistenta rezistorului ce ia aceasta putere maxima?
3.5.12. (R)** 0 sursa cu t.e.m. E ~i rezistenta interna r da unui
rezistor conectat la bornele ei o putere P. Care este rezistenta acestui
rezistor? Pentru ce valori ale lui P problema are solutie? Ce relatie
exista intre cele dona valori gasite pentru R?
3.5.13.***. 0 sursa da in exterior aceea 9i putere P=4 W, fie ca
la bornele ei se Ieaga o rezistenta R 1 =0,0l Q, fie ca la bornele ei se leaga
o alta rezistenta R 2 = 100 Q, Se cer: a) curentul de scurtcircuit al sursei;
b) puterea utila maxima ce o poate da sursa; c) randamentul sursei ~i
tensiunea la bornele sursei cind la bornele ei se leaga o rezistenta R=
2 n.
3.5.14. ** Doua acumulatoare identice legate in serie la bornele
unui rezistor R= 1,6 Q, ii dau acestuia o putere P 1 =465 W. Legate
in paralel la bornele aceluia~i receptor ii dau o putere P 2 = 160 W.
Care sint puterile utile maxime ce le pot da cele doua baterii de. acu-
mulatoare astfel formate?
3.5.15. ** Doua surse identice au curentul de scurtcircuit Is, 9i
puterea utila maxima Pm· Sa se calculeze puterea utila maxima, curentul
de scurtcircuit 9i tensiunea in gol pentru sursa formata prin legarea celor
doua surse in: a) serie, b) para_lel.
64
 3.5.16. (R)** Doua acumulatoare au curentii de scurtcircuit I sci
respectiv I sc:i ~i puterile utile maxime P ml respectiv P mZ· Se cer curentii
de scurtcircuit ~i puterile utile maxime ale bateriilor de acumulatoare
formate prin legarea lor in serie respectiv in paralel. Cum se exprima
aceste marimi daca sursele au: a) aceea~i curenti de scurtcircuit; b) ace-
lea~i puteri utile maxime?

3.5.17.* Un acumulator are randamentul 'f) 1 =75%, iar altul alimen-

tind acela~i rezistor un randament 'f) 2=66,7%. Care va fi randamentul
unei baterii de acumulatoare formate prin legarea celor doua acumula-
toare: a) in serie; .b) in paralel, daca ea alimenteaza acela~i rezistor?

3.5.18. * Ce rezistenta R are rezistorul care prime~te o aceea~i putere

de la o baterie formata din n acumulatoare (E, r) identice, cind acestea
sint legate in serie sau in paralel? Care
este expresia acestei puteri?
3.5.19. ** Se cere rezistenta interna r a
unei surse care, conectata la orice pereche
de borne a circuitului reprezentat in figura,
sa-i <lea o aceea~i putere. Care este rapor-
tul dintre aceasta putere ~i puterea utila
maxima a sursei?
3.5.20. Se dau valorile relative ale ten-
siunii la borne in raport cu tensiunea la mers
• go l a "'"'
m 1
U1
- , °'2= U2
- pent ru d oua~ reg1mun
. . .
U0 U0 Fig. 3.5.19.
de functionare diferite ale unei surse date.
Se cer:' rapoartele intensitatilor curentilor (11/ 12), puteril~r (P1/ P 2)
:;;i randamentelor. (YJi/YJz) din aceste regimuri!
3.5.21. Se dau valorile relative ale intensitatii curentului in raport
.
cu curentu I d e scurt cxrcm't r-A = -11 , r-A = -12 , pentru doua~ reg1mun
. •
de
1 2
I,c 1,c
functionare diferite ale unei surse date. Se cer: raportul tensiunilor la
borne, ra portul puterilor date la borne ~i raportul randamentelor in
cele doua regimuri.
3.5.22. (R) Se <la circuitul reprezentat in figura ~i se cer: puterea
data in exterior de primul acumulator, puterea primita din exterior
5 Probleme de e!ectricitate 65
 de al doilea acumulator, puterea
primita de rezistor. Se cunosc
I E 1 = 12 V, r 1 =0,5 .0, E 2 = 6 V, Tz=
2 8
=-.0 3 '
R=-. 5
.Q.
Ez
r2 3.5.23.** Se considera aceid/1
circuit ca ~i in problema prece-
denta. Se cer valorile rezistentei
R pentru care puterea (algebricii)
data de a doua sursa este: a) po-
Fi.g. 3.'5.22. zitiva; b) nula; c) negativa. Care
este cea mai mare putere la borne
pe care o poate da respectiv Iua acest acumulator in circuitul consi-
derat? tn ce regimuri se realizeaza aceste puteri maxime?

3.5.24. Un acumul~tor cu t.e.m. de 12 V ~i o rezistenta interna de

0,5 .Q este parcurs (vezi figura) de un curent I egal cu: a) 48 A: b) 24 A;
c) 12 A; d) 0; e) -12 A. Se cer: tensiunile la borne U, puterile la borne
~i pierderile de putere in interiorul sursei.

R3

I .
+---¢
p
[
r t
u
c
Fig. 3.5.24. Fi-g. 3.5.25.

•. 3.5.25. Se cer puterile la borne pentru sursele din circuit. Se dau

E 1 =E2 =6 V, r 1 =r2=0,5 .0, Es=12 V, r 3 =1 .Q, R1=R2=2 .0,Rs=
=3 .Q. Ce valoare are puterea data de acest circuit unui rezistor R=6 .Q
care s-ar conecta intre punctele A ~i B? Ce rezistenta Rm ar trebui sa
aiba acest rezistor pentru ca el sa primeasca o putere maxima?
66
 3.6. PROBLEME DIVERSE

3.6.1.** Se dau patru becuri de putere nominala P1n= 100 W ~i un

bee cu puterea nominala P 23 =200 W, toate cu o tensiune nominala de
U 11 = 110 V. Se cer: a) doua moduri de conectare posibila a celor cinci
becuri la o retea de 220 V, astfel incit fiecare bee sa functioneze in regim
normal. Valorile nominale corespund regimului normal de functionare
pentru care sint construite becurile; b) rezistenta echivalenta a eel or
doua circuite formate la punctul (a), c) sa se indice care din cele doua
moduri de conectare este mai indicat ca solutie tehnicii.
3.6.2. In regim nominal de funS;1ionare zece rezistoare sint caracte-
rizate prin urmatoarele marimi:
R 1 =R5=l0 0, U1 =Us=6 V; Ua=8 V, 13 =1 A;
P2=P6=4 W, U2= U6 =4 V; P4=4 W; 4 O;
R 7=1 0, 17 =2 A;
2
l9=l10=
3

Sa se determine rezistenta fieciirui rezistor.

Cum pot fi conectate ele la ofretea de 12 V astfel incit fiecare rezistor
sa functioneze in regim,1.nominal?
3.6.3. Se dau douii surse identice cu t.e.m. E= 10 V, si rezistente
interne r=0,5 n. Cum trebuie ele conectate la bornele u'nui rezist~r
R=9 n ca sii-i dea acestuia o puteremaximii? Care este valoarea acestei
puteri?
3.6.ii. (R) Se dau N=64"'surse identice,'' fiecare cu o t.e.m. E=
1,2 V §i o rezistenta; interna r= 0 ,8 n, cu care se formeazii un circuit
serie-paralel, din n, grupe inseriate, fiecare grupa fiind[formatii din nP
surse legate in paralel, astfel incit nsnp=N. Sa se determine valorile
ns §i np pentru care: a) bateria de surse ceruta sa dea unui rezistor de
rezistenta data, R= 3,2 .Q,, conectat la bornele ei o putere maxima,
b) bateria de surse formata poateida cea mai mare putere, uµui rezistor
a carui rezistenta se cere sa,,,fie ~i ea determinata.

3.G.5. 0
instalatie de iluminat formata din 24 de becuri fiecare cu
puterea nominala J\=6 W e alimentata la tensiunea nominala a becu-
rilor Un= 24 V. Instalatia trebuie alimentatii de la o baterie de acumula-
toare formata din acumulatoare fiecare cu t.e.m. E= 2,2 V, rezistenfa
5•, 67
interna r=0,1 Q. Cite acumulatoare sint necesare 9i cum trebuie legate
acumulatoarele in cadrul hateriei pentru ca sa se realizeze un curent
de desc~rcare dat I tt= 2 A pentru fiecare acumulator? ·
3.G.6. Sase tuhuri electronice au tensiunea nominala de 6 V. Cite
doua tubu'ri sint de acela 9i tip: (T1) cu curent de alimentare de 0, 1 A
(1'2) cu curent de alimentare de 0,2 A 9i (T3) de 0,3 A. Sa se calculeze
rezistentele aditionale necesare realizarii unor monta.ie care sa asigure
functionarea nominala I tuburilor cind alimentarea montajelor se face
de la o retea de 220 V: a) cu toate tuburile in paralel; b) cu tuburi 9un-
tate 9i apoi legate in serie; c) ce puteri iau circuitele formate la a) 9i b).
3.6.7. Ce curent trece printr-o Iinie bifilara la scurtcircuitarea cape-
telor ei? Se 9tie ca aceasta linie ar da o aceea 9i putere cunoscuta P unor
rezistoare de rezistente cunoscute R 1 respectiv R 2 , conectate pe rind
cite unul la capatul liniei. Care este tensiunea U la inceputul liniei 9i
care sint tensiunUe Ui, U2 la bornele celor doua rezistoare?
3.6,8. ** La inceputul unei Iinii formata din doua fire cond uctoare
se aplica o tensiune U= 230 V. Conectind la capatul liniei numai un
receptor cu putere nominala 10 kW tensiunea la capatul liniei este
U1 =220 V. Ce putere nominala are un al doilea receptor care conectat
in paralel cu primul face ca tensiunea la capatul liniei sa scada la U 2 =
=210 V? Se ~tie ca cele doua receptoare au fiecare tensiunea nominala
de 220 V. Se neglijeaza variatia rezistentelor cu temperatura.
3.6.9. * 0 linie bifilara de transport de energie electrica e formata
din doua conductoare de lungime L fiecare. Ea are o tensiune constanta
la inceputul ei 9i un rezistor de rezistenta R 0 la capatul ei opus. La dis-
tanta x de inceputul liniei se produce un defect de izolatie intre cele
doua fire ale ei, corespunzator intercalarii in acest loc a unei rezistente
necunoscute R intre cele doua fire. Ca urmare, curentul din sursa se
mare~te de ct ori, iar puterea receptorului se reduce la ~2 din valoarea
ei initiala (~>0). ~tiind ca fiecare din cele doua fire conductoare ale
liniei are o rezistenta R' pe unitatea de lungime a liniei, se cere distanta
x. Care este valoarea rezistentei R a izolatiei la locul defectului?
3.6.10. Ce sectiune trebuie sa aibft conductorul de cupru din care se
realizeaza o linie hifilara (cu doua fire) de lungime L= 10 km pentru
a alimenta un receptor de la o retea cu tensiunea U= 11 kV? Se ~tie
ea daca receptorul s-ar conecta direct la retea el ar lua o pu tere P=

68
100 kW, iar caderea de tensiune pe linie este Au%= 1%, (Au este rapor-
tul dintre caderea de tensiune din lungul firelor liniei 9i tensiunea
de alimentare). Ce putere ar absorbi de la aceasta linie un sistem de
n= 10 astfel de receptoare conectate in paralel la extremitatea ei.
3.6.11. La circuitele reprezentate in figura se dau tensiunea U=
= 100 V 9i rezistentele R 1 = 2 Q, 6 Q, R 4=3 n. Se cer: a) in-
/ !'

A 8 A.----•E
u
1sc
Rz
Iz
d
\ kO I
b
'{\~) I Fig. 3.6.11.
\~~
tensitatea cure~lui I 1i tensiunea UAB• (figura a); b) curentul de scurt-
circuit lsc ~i curentul J'l (figura b); c) bilantul puterilor P= UI'=R 1Ii+
+ +
+R 2 I~ R 3 I~ R 4 I: in: cazul b);
3.6.12. Valorile madmilor ce ca- E7=6V Ez•6V
racterizeaza circuitul sjnt cele indi-
R1 =1n Rz=l.n
cate in figura. Se\,?:!]). a) intensita-
tea curentului 1; b) tensiunile UAB,
u BC, u CD,u CA, u
BD; c) bilantul I
puterilor in formele "f.PE= r,p'7"' 9i
"f.Paat=O; d) rezistorul ,care legat A c
int re punctele B)i D. ar lua o putere
maxima 9i valoarea acestei puteri
maxime; ef intensitatea curentului E4-"'2V
din conductorul de rezistenta nula R4=5n.
ce ar scurtcircuita punctele B 9i D. Fig. 3.6.12.

69
 3.6.13. Se cer: intensitatea curentului I din rezistorul R, rezistenta R
a acestuia, tensiunea U ~i puterea disipata in fiecare element (vezi
figura). Se cunosc indicatia miliampermetrului I A= 110 mA, indicatia
voltmetrului Uv=30 V 1}i rezistentele lor interne rA=3 .0, respectiv
Rv=3 k.O.

R R

lJ R R

Fig. 3.6.13. Fig. 3.6.14.

3.6. 14. ** Se 1}tie ca randamentul sursei din circuit este 'fl= 0,5 ~i ca
daca rezistorul R 0 s-ar conecta numai el la bornele sursei ar lua de la
ace;;fa pute";~e(utHi maxima. Se dau E= 10 V, r= yf.Q ~i se cer:
a) rezistenta R; b) tensiunea U0 la bornele rezistorului R0 •
3.6.15. * Se ~tie ca dacii se conecteaza Ia extremitatea unei linii aflate
in gol un receptor acesta va lua o putere 1:1.P0 , unde Po este puterea nomi-
nala a receptorului corespunzatoare tensiunii in gol U a liniei. Ce semni-
ficatie are coeficientul a? Ce putere vor lua n astfel de receptoare legate in
paralel la extremitatea liniei ~i care va fi tensiunea Un la hornele lor?
(Se neglijeaza variatia rezistentei receptoarelor cu. temperatura).

3.6.16.* Se considera circuitul reprezentat in figura. Se dau marimile

indicate in prima coloana. Se vor indica relatiile prin care se pot calcula
~
(din aproape in aproape) marimile cerute in a doua coloana.

Cazul Marimile dale M arimile cerute

a) U, U1, R2 U2 , I, R 1 , Re, Pi, p
b) P, I, R 1 U, U1, U2, R2
c) P, Ui, R2 I, U, P1
d) P 2 , U, R 1 I, P1, R2
70
 Rz
L ¢
'Y-(
1

p
Fig. 3.6.16.
3.G.17.* La circuitul paralel reprezentat in figura se dau ~i se cer
marimile indicate mai jos.
Cazul M arimile date M arimile cerute
a) U, 11 , R 2 I, P, R1
b) P 1 , 12 , Re I, U, R1 , R2
c) P, 11 , R 2 I, U, R1 , Re
d) P1, R 2 , I P2 U, Ii, P, R1,
3.6.18. * Pentru circuitul serie-paralel din figura, marimile cunoscute
~i cele cerute se indica mai jos.
Sa se determine din aproape in aproape marimile cerute.
Caczul M arimile date M arimile cerute
a) Ra, P2, 12, R1 U, 11 , 13 , U2 , Ua, Re
b) P1, R2, 13, U U23 , 12 , Ii, U1 , P.
Iz
,, R7
Rz
¢-
li'3

l'i

v
Fig. 3.6.18.

71
 3.8.19. La circuitul din figura se dau ~i se cer marimile indicate mai
jos.
Cazul M iirimile date M arimile cerute
a) E2, R2, u, I R 1 , U1 , U2
b) . u, PR2• U2, R2 E 2, R 1, I
c) E2, P2, u, R2 I, Re, U1

I R7
¢ ..

(J

Fig, 3.6.19.

3.6.20. Ce putere utila maxima poate da o sursa unui rezistor legat

la bornele ei daca sursa are o tensiune in gol U0 =60 V ~i un curent de
scurtcircuit lsc= 120 V? Ce putere dii aceasta sursa unei alte surse cu
t.e.m. pe jumatate ~i rezistenta interna dubla, daca aceasta se leaga
numai ea la bornele primei surse.
3.6.21. Un circuit serie este format dintr-o sursii cu E=6 V, r=
= 1 n ~i dintr-un rezistor cu o rezistenta R=5 n. Curentul masurat
de un ampermetru inseriat in circuit este T
Not'ind cu I intensitatea curentului din circuit inainte de introducerea
ampermetrului, eroarea absoluta a masurarii este AI= IA-I, valoarea
relativa a acesteia este y= M iar valoarea relativa procentuala a
I
erorii este Y% =y· 102 •
Se cer valorile numerice ale lui AI, y ~i Y% cunoscind
rezistenta ampermetrulni RA= 1 n.

3.G.22. Un rezistor R=500 .Q este alimentat de un potentiometru cu

rezistenta totala R 0 = 1 000 .Q. Tensiunea la bornele potentiometrului
este U = 10. V. Sa se determine tensiunea u dintre borna a ~i cursorul si-
tuat pe rindin punctele a, b, c, ~id, in urmatoarele cazuri: 1) cursorul in gol;
2) rezistorul R conectat; 3) un voltmetru cu rezistenta R 11=4 000 .Q
conectat in paralel cu rezistorul R. Se ~tie ca ad=2ab=4bc.
72
 4 I
d

(J ~{ c
b
/
,.,- ,.......
\
.), Re
4
E
Rt
p

R7{ ut R t\.,._.,
L" '}
u
a \
,,_..,,,. / '
Fig. 3.6.22. Fig. 3.6.23.

3.6.23. Un generator de curent continuu cu excitatia in derivatie

are o t.e.m. E=, 130 V ~i o rezi.stenta a indusului R,=0,5 n. Se ~tie
ca atunci cind generatorul alimenteaza receptorul conectat la bornele
Jui cu un curent I= 10 A, curentul excitatiei este 4% din acest curent I.
Se cer: a) tensiunea la bornele generatorului; b) puterea data receptorului;
c) rezistenta excitatiei R.; c) randamentul generatorului.
3.6.21. Un ceainic electric are un randament '1)=0,8, o tensiune nomi-
nala Un=220 V ~i absoarbe in regimul nominal un curent In=5,5 A. Se
cer: a) rezistenta ceainicului, b) capacitatea ceainicului (in dm3 ) daca,
umplut cu apa la temperatura de 20°c, el produce fierberea acesteia in
timp de t=1 min ~i 48 s; c) costul energiei electrice necesare fierberii
a 3 I de apa, daca 1 kWh costa 30 de bani.
3.6.25. Un numar n de condensatoare plane cu capacitati Ck sint
legate in serie cu o sursa avind o t.e.m. E ~i o rezistenta interna negli-
jabila. Se ~tie ca diferitele condensatoare au fiecare un dielectric omogen
cu permitivitatea ek i;;i rezistivitatea p,., (k= 1, 2, ~ .. , n). Se cer tensi-
unile la bornele condensatoarelor ~i sarcinile lor.
U7 tl2 Uk °n
~~ ~ ~
J-o---1 l-o----------o--1 ~-----o-t
fl7 ()2 f.l; /Jo
C7 C2 ck en
[

......___,,,,,.
7tl
Fig. 3.6.25.

t/3
 3.G.26. Un terrnocuplu format dintr-un fir de constantan ~i unul de
cupru fiecare cu un diametru d=0,2 mm ~i o lungime L= 1 m are cele
doua suduri la o diferenta de temperatura 6=50°C. Se cunosc rezistivi-
tatile Pcu=-=0,17· l0-1 Q·m, Pconst=0,5· 10-6 O·m ~i se ~tie ca Iegind
in serie cu terrnocuplul un galvanometru cu o constanta de 10-s A/div.
~i rezistenta interna r=50 n acesta indica n=::30 diviziuni. Se cere:
a) t.e.m. a termocuplului ~i b) t.e.m. (specifica) a termocuplului produsa
de o diferenta de temperatura de un grad Celsius (volti/grad).

3.G.27. (R) Un conductor cilindric de raza a ~i lungime Lare rezistivi-

tatea p la temperatura 00 • Coeficientul de transmisie a caldurii prin
suprafata laterala a conductorului este k [W/m2 • grd ]. Coeficientull de
ternperatura al rezistivitatii este ex. La capetele rezistorului se aphca
o tensiune constanta U. ~tiind ca temperatura mediului ambiant este 6'
se cer: intensitatea curentului ~i rezistenta rezistorului dupa ce tempera-
tura acestuia devine constanta.
3.G.28. Sa se calculeze t.e.m. E ~i rezistenta interna r a unei surse
cunoscind pentru cite doua regimuri de functionare diferite ale sursei
marimile date mai jos:
a) (U1 , 11), (U2, 12); d) (R 1 , 11), (R2, 12);
b) (Ui, R 1), (U2, R2); e) (R 1 , P 1), (R2, P 2);
c) (U1 , P~), (U2, P2); f) (11, Pi), U2, P2)·

3.G.29. Sa se determine randamentul ~i intensitatea curentului de

scurtcircuit pentru sursa din problema precedenta in regimul 1 de la
cazurile a), c) ~i f).

,. ,le - I

{
r
{}. .
'/,:
'* Rk
E
f
• u
R

Fig. 3.6.28. Fig. 3.6.30.

74
 3.6.30. ** Un receptor se leaga la bornele unei surse cu t.e.m. E
~i rezistenta interna r date. Se cer tensiunea la borne U, intensitatea
curentului I ~i rezistenta R a receptorului in f unctie de puterea P data
receptorului. Discutie.
3.6.31. 0 sursa (vezi fig. 3.6.30) cu t.e.m. E 9i rezistenta interna
r dii unui rezistor R 1 , conectat la bornele ei, o putere P 0 , la un curent
11 9i o tensiune U1 • Aceea 9i sursa da unui alt rezistor R 2 conectat la
bornele ei (in locul rezistorului R 1) o aceea 9i putere P 0 , la un curent
12 9i o tensiune U2 • Se cer: a) relatia dintre R 1 9i R 2 ; b) relatia dintre
11 , 12 ~i cuentul de scurtcircuit lsc= !!_ al sursei; c) relatia dintre 11 ,
r
12 ~i P 0 , r; d) relatia dintre U1 , y 2 ~i tensiunea in gol Uu; relatia dintre
Ui, U2 9i P 0 , r; f) relatia dintre U1 ~i 12 •
3.6;32. La bornele unei surse cu t.e.m. E 9i rezistenta interna r
se leaga un rezistor de rezistenta R (vezi fig. 3.6.30). Sa se determine
expresiile analitice 9i graficele dependentelor de mai jos:
a) l=l(R), U= U(R), P=P(R), 'fJ=1J(R);
b) U= U(l), P =P(l), 'lJ= 1J(l);
0

c) P=P(U), 'Y)=""1J(U);
d) 1J = 1J(P).

3.7. PROBLEME RECAPITULATIVE

3.7.1.* 0 sursa cu t.e.m. E 9i rezistenta interna rare un randament

"f)=0,9 9i o tensiune la borne U= 1,08 V daca la bornele ei se conecteaza
un rezistor de rezistenta R=0,9 0. Se cer: a) parametrii E 9i r ai sursei;
b) intensitatea curentului debitat de sursa; c) energia data de sursa
rezistorului R in timp de doua ore; d) cre 9terea procentuala a lui R
pentru care tensiunea la borne cre~te cu 10%,
3.7.2. (R)** Se da circuitul reprezentat in figura cu E=6 V 9i
R= 12 0. Se cer: a) sursa echivalenta circuitului in raport cu bornele
A, B; b) puterea maxima pe care o poate da acest circuit unui rezistor
conectat la bornele A, B ~i rezistenta Rg a rezistorului pentru care acesta
prime~te puterea maxima; c) tensiunea l~ bornele circuitului daca la
bornele A, B in locul rezistorulu.i s-ar lega o sursa (E, R 0).
 A l

E, +
"1
A I o

8
Fig. 3.7.2. Fig. 3.7.3.

3.7.3. Se considera circuitul reprezentat in figura la care 12 V,

E 2 =11 V, r1 =r2 =0,l Q 9i R=l n. Se cer: a) tensiunea UAB la bornele
circuitului; b) intensitatile curentilor din cele trei elemente; c) bilantul
puterilor1
3.7.4. (R) Sa se determine valoarea rezistentei R pentru circuitul
reprezentat in figura astfel incit prin firul fara rezistenta sa nu treaca
curent. Se dau: E 1 =2E2 =6 V, R2 =2R3 =4 n.
A

E2,R2
B
iF'1g. 3. 7.4. Fig. 3.7.5.

3.7.5. (R) Sa se determine t.e.m. E pentru care curentul din rezistorul

R are o intensitate nula. Care este valoarea tensiuuii Uav in acest caz?
Se dau E 1 =9 V, E 2=6 V, r 1 =0,25 0, r2=0,1 0, rs=,0,1 Q 9i R=2 0.
If .
3.7.6. (R) Se da circuitul reprezentat in figura la care U= 10 V,
E=5 V 9i R= 10 n. Se cer valorile lui r in urmiitoarele cazuri: a) daca ·
1=0,1 A; b) daca puterea primita de r este maxima. Care este valoarea
lui I in acest caz?
76
 £
R
_..,.

R
u
l,
12
r'

Fig. 3.7.6.

3.7.7. Care este valoarea tensiunii U in circuitul reprezentat in figura

daca 1=40 A, R=2 .Q, r= 1 .Q ~i E=5 V? Se mai cere valoarea numerica
a tensiunii UAB·
l R A

(}
,.£, R

+
B
Fig, 3.7.7.

3.7.8. (R) Se da circuitul reprezentat in figura cu R1 =2 Hl, R=

=3 k.Q, Rv=lO k!2. ~i E 1 =12 V. Se cer: a) tensiunea Ula bornele rezis-
torului R ~i puterea primitii de acesta; b) tensiunea Uy pe care o indica
un voltmetru de rezistenta electrica interna R v conectat la bornele re-

---- - --:
£,tI
R,
tJ
R
1
R
,/ I

rl..v
\
Rvf ,
) Uv

I
'----.o-----.o- - - - - - __ .J
Fi•g. 3.7.8.

77
zistorului R. Care este eroarea procentuala cu care masoara voltmetrul
tensiunea U? c) rezistenta R' a rezistorului care conectat (fara voltmetru)
ar Iua aceea9i putere ca ~i R; d) puterea maxima pe care o poate da ba-
teria formata din cele doua surse unui receptor legat la bornele ei. Care
este rezistenta acestuia? ·
3.7.9. Circuitul reprezentat in figura are parametrii E= 12 V, r·=
12 n ~i R= 11 .Q. Sa se calculeze; a) randarnentul surselor; b) valoarea
rezistentei rezistorului R pentru care puterea primita de rezistor e
maxima; c) intensitatea curentului de scurtcircuit intre punctele A, B
in conditiile de la punctul b.
A

/
/
£ £ / £ E'
/
+ /rJSC,AB r
/ r
/
//

B ..E..
~()

Fig. 3.7.9.

!Fig. 3. 7.10.

U=fOI'

3.7.10. Circuitul in punte reprezentat in figura este la echilihru

(i=O). Sa se calculeze valoarea rezistentei R 4 • Sa se ?ete~mine cre~tere~
procentuala a rezistentei R 4 pentru care curentul dm drngonala puntu
este de 1 mA.

78
 4. ELECTROMAGNETISM

BREVl.AR

Forte exercitate in cimp magnetic. Inductia magnetica

Forta ce actioneaza fn czmp magnetic asupra unui corp punctual incar-
cat cu sarcina electrica q (fig. 1) este (relatia lui Lorentz)

- q(v
-,.
--+ xB),
-

unde: u este viteza corpului, iar B - inductia magnetica.

(1)

Fig. 1.

Forta exercitata in czmp magnetic uniform asupra unui conductor

filiform rectiliniu parcurs de un curent electric de intensitate I. (fig. 2)
este (relatia lui Laplace) ' ·
..... -+ -+
F=l(l xB), (2)
-,.
in care: l este lungimea orientata a conductorului, avind directia acestuia
-,. .
~i sensul curentului, B - inductia magnetica.
 Forta de atractie exercitaia pe unitatea de lungime tntre doua conduc-
toare rectilinii paralele, de lungime foarte mare, plasate fotr-un mediu
omogen ~i izotop, cind stnt parcurse
fl 11
de curenti avind acela~i sens ~i in- II II
tensitiitile 11 ~i 12 (fig. 3) este (relatia II II
lui Ampere)
]:,'
-=~
2;. r
(3)

If
11

l r
Fig. 2. Ji'Lg.. 3.

unde: r este distanta intre conductoare, µ permeabilitatea mag-

neticii a mediului.
(4)
in care: µ0 =41t· 10-7 = 12,57· 10- 7 H/m este permeabilitatea magneticii
a vidului, µr - permeabilitatea relativa a mediului.

Cimpul magnetic al conductoarelor parcurse de curent electric.

Intensitatea cimpului magnetic

lntensilalea cfmpului magnetic al unui conductor rectiliniu foarte

lung {fig. 4), parcurs de un curent de intensitate J, tntr-un punct situat
la distanta r de acesta este ·
I
1f=- (5)
21t1'
 Intensitatea cimpului magnetic in cenlrul unei spire circulare de raza
r (fig. 5) este
I
H=-, (6)
2r

I ...
H

,Fig. 4. Fig. 5.

unde I este intensitatea curentului.

Intensitatea cimpului magnetic pe axul unui solenoid avind lungimea
l mult mai mare decit diametrul spirelor (fig. 6), este
NI
H=-, (7)
l

unde N este numarul spirelor solenoidului.

I· 1

Fig. 6.
6 - Probleme de electricitate 81
 Fluxul magnetic. Tensiunea magnetica

Fluxul magnetic produs de un cimp magnetic uniform printr-o supra-

fata plana limitata de o curba (c) este (fig. 7)
<p=BS cos oc=B· S, -- (8)

- -
unde B este inductia magnetica, S=nS -- aria orientata a suprafetei,
n - normala pozitiva asociata dupa regula burghiului cu sensul pozi-
tiv ales de-a Iungul curbei (c).
Tensiunea magnetica intr-un cimp uniform de-a lungul unei drepte
ce face un unghi oc cu directia liniilor de cimp (fig. 8) este
U mAB=Hd COS oc. (9)

...
s

Fig. 7. Fi;g. 8.

Legatura intre intensitatea cimpului magnetic

~i inductia :tnagnetica
Reluctanfa
__. unei laturi de circuit magnetic.
~._.. In rnedii liniare, intensi-
tatea H a cimpului magnetic ~i inductia B sint legate prin relatia
-+ -+
B=µH. (10)
Corespunzator, intre tensiunea magnetica Um=Hl de-a lungul unei
laturi a unui circuit magnetic liniar ~i fluxul magnetic (fascicular)
cp=BS prin aceasta (fig. 9), rezultii relafia lui Ohm pentru circuitele
magnetice
(11)

82
unde
R = 2__!_ (12)
m µ S

este reluctanta laturii.

s -
H
____ ...--.. ... ----
§

•Fig. 9.

Legea circuitului magnetic in regim stationar

Tensiunea magnetic a Um de-a lungul unei curbe inchise (c) este egala
cu intensitatea ls a curentului electric total ce traverseaza o suprafata
(S), ce se sprijina pe curba (c) (fig. 10} ...
(13)
n

Sensul pozitiv al normalei la supra-

fata este asociat conform regulii bur-
ghiului cu sensul pozitiv ales pe
curba (c). (c)
Pentru o bucla a unui circuit mag-
netic, relatia se scrie
n n
E Hkl1c= E Nij,
k=l j=l
(14)
Fig. 10.
n
unde E H1clk este tensiunea magnetica de-a Iungul Iaturilor (k= 1, 2,
k=l
... , n) din bucla considerata, ~' - numarul de spire al bobinei j,
m
11 - intensitatea curentului din bobina j, iar ~ N l 1- curent-ul total
3=1
din infa~urarile bobinelor (j= 11 2, ... , m) din bucla.
83
 Superpozitia cimpurilor magnetice

Mai multe conductoare parcurse de curenti ~i mai multe corpuri mag-

netizate produc intr-un mediu liniar un cimp magnetic ce poate fi cal-
culat prin insumarea cimpurilor produse de fiecare in parte:

(15)

(16)

(17)

Inductivitati

Inductivilatea unei bobine este

L= (18)
I
unde <p - fluxul bobinei,
I - intensitatea curentului prin infa~urarea acesteia.
Inductivitatea unui solenoid de lungime l, mult mai mare decit
raza celor N spire cu aria S fiecare, rezulta
<p NBS N 2S
L=-=-= µ-, (19)
I I l

µ fiind permeabilitatea miezului magnetic, presupus liniar.

Fluxurile a doua bobine cuplate magnetic se scriu
q,1= ?11 +?12=L1I1 +L12:l2,
q:>2= q:>21 +f22=L21I1 +L2I2, (20)

unde 'Pu -
11
'Pl I
11 11 =0
~i L2= ~ = .!:. I
12 12 11 =0
(21)

sint inductivitatne proprii ale celor doua bobine, iar

(22)

sint inductivitatile lor mutuale, avind proprietatea de reciprocitate

L12=L21=M.
84
 Legea inductiei electromagnetice

Tensiunea electromotoare e indusa de-a lzmgul unei curbe inchise (c)

(fig. 11) este
- dqi
e (23)
di

.....
n

-
v
{cl

~9
Fig. 11.
-
B
Fig. 12.

unde ,:p este fluxul magnetic printr-o suprafata ( S), ce se sprijina pe

curba (c), sensul pozitiv al normalei la suprafata fiind asociat cu regula
burghiului cu sensul pozitiv ales pe curba (c).
Tensiunea electromotoare indusa fntr-un conductor rectiliniu care se
-+ -+
deplaseaza cu viteza u intr-un dmp magnetic de inductie B (fig. 12):
-+.... -+
e l (u xB), (24)
unde l lungimea orientata a conductorului, avind sensul determinat
de sensul de referinta in lungul conductorului.

Ma~ina electrica de curent continuu

Schemele echiualente ale ma 9inii de curent continuu sint reprezen-

tate 1n fig. 13, pentru cazul functionarii in regim de generator (a) ~i,
respectiv, in regim de motor (b). S-au notat: R - rezistenta infa~urarii
rotorului, Re - rezistenta infa~mrarii statorului (infa.9urarea de excita-
t;ie), I - intensitatea curentului rotoric, I. - intensitatea curentului

85
de excitatie, E t.e.m. indusa in infa~urarea rotorului, U - tensiunea
la bornele acestuia, C?e - fluxul magnetic de excitatie.
Tensiunea electromotoare indusa in infa~urarea rotorului, cind acesta
are turatia n, este
(25)

I
I

E,R u t f,R u

'--------0

0 b
Fig. 13.

sau, considerind C?e aproximativ proportional cu I e,

(26)

unde Ke ~i ke sint constante de proportionalitate ce depind de cons-

tructia ma~inii. S-a neglijat reactia indusului.
Momentul electromagnetic exercitat asupra rotorului are expresia

(27)
unde:
k
__!_ • (28)
21t

a) Regimul de generator b) Regimul de motor

Ecuatia circuitului rotoric

E=U+RI, U=E+RI. (29)

86
Puterea electrica cedata (utila) Puterea electrica primita
(consumata)

Pe=UI. (30)

Puterea mecanica primita Puterea mecanica cedata

(consumata) (utila)

Pm=2rmM=EI. (31)

Pierderile prin efect Joule in inf a~urarea rotorica,

(32)

Ecua\ia de bilant a puterilor

(33)

Randamentul
u E
'1]=
Pm
...
E
' '1]=
P,
== U (34)

S-au neglijat puterile pierdute in fier ~i prin frecari. S-a considerat cazul
excita\iei separate.

Motorul asincron

Turatia ctmpului magnetic invirtitor produs de o infa~urare trifazata

cu p perechi de poli, parcursa de un sistem trifazat simetric de curenti
cu frecventa v este

r o tI mm.
.
\I
n0 = - rot/s -6ov (35)
p p

Alunecarea rotorului
0 n -n
s=--, (36)
no
unde n este tura\ia rotorului.

87
 Electromagnetul

Forfa porlanta a unui electromagnet, cind armatura este: in contact

cu fetele polilor, este
B2S
F=-, (37)
2µo
unde B este inductia magnetica produsa de electromagnet, S - supra-
fata polului magnetic.

• * *
4.1. CIMPUL MAGNETIC AL CONDUCTOARELOR
PARCURSE DE CURENT ELECTRIC

4.1.1. Calculati intensitatea l]i inductia magnetica a cimpului produs

de un conductor rectiliniu foarte lung, situat in vid l]i parcurs de un
curent cu intensitatea I= 10 A, intr-un punct aflat la distanta r= 10 cm
de conductor.
4,1.2. (R) Doua conductoare rectilinii foarte lungi sint dispuse
paralel la o distanta d=20 cm in vid. Sa se calculeze intensitatea cim-
. pului magnetic l]i inductia
II II magnetica in punctele M.
II II N, P situate ca in figura.
daca intensitatile curentilor
din cele doua conductoare
sint 10 A; 20 A.
p
M N
- 4.1.3. Rezolvati proble-
T lOcm 10cm !Ocm IIJCl!I _I ma precedenta pentru cazul
in care cei doi curenti au
I

sensuri contrare.

11
II
f,, 4.1.4. \Trei conductoare
rectilinii foarte lungi sint
dispuse paralel §i in acela~i
Fig. 4.1.2. plan, ca in figura alaturata.
Intensitatile curentilor sint
egale 11 =12 =13 = 10 A. Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii
cimpului magnetic in lungul axei Ox, perpendiculara pe cele trei con-
88
ductoare, originea O fiind aleasa pe conductorul din mijloc. Se considera
sensul pozitiv pentru cimpul magnetic orientat dinspre planul hirtiei
spre observatpr.

II
11 II II
ii II
lOcm 10cm

0
- x

11
fI
t
/! 11
11
t
/J

Fig. 4.1.4.

4.1.5. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul cind. curentii

din cele trei conductoare au acela~i sens. ·
4.1.6.* Trei conductoare rectilinii foarte Iungi sint dispuse astfel ·
incit formeaza muchiile unei prisme drepte avind baza un triunghi
echilateral cu latura l= 10 V3cm. Inten-
sitatile curent,ilor care parcurg cele trei
conductoare sint egale 1=5 A, iar sensu-
rile sint cele reprezentate in figura. Se cer
intensitatile cimpului magnetic in punc-
tele M, N, .~i P.
4.1. 7. Sa se rezolve problema pre-
cedenta daca cei trei curenti au acela~i
sens.
4.1.8. Doua conductoare rectilinii Fig. 4.1.6.
foarte lungi s1nt dispuse in acela~i plan,
perpendicular unul pe celalalt. Sa se calculeze intensitat,ile cimpului mag-
netic produs de cele dona conductoare in punctele M, N, P ~i Q, daca
intensitatile curentilor sint 11 =12 =6,28 A. Seda a=l m.

89
 II
11 t1,

P 2a a M
r--------- --·----q
1
I
,o
I
I
I
I
I
I ___.,..
1a l
I . I ~
b----------- -----6N
r;

II
II
Fig. 4.1.8.

Fig. 4.1.10
 4.1.9. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care in-
tensitatile curentilor sint 11 =6,28 A 9i 12 =3,14 A.

:....--4~i:-10. *JDoua conductoare rectilinii foarte lungi sint dispuse ca

in figura, distanta OA fiind d= 20 cm. Intensitatile curentilor sint
egale l = 6,28 A. Se cer intensitatile cimpului magnetic in punctele:
M(o,l:.o); N(O,--:,o);P(d,0,0)~iQ(O,d,d).

4.1.11. Sa)e rezolve problema precedenta pentru

4.1.12. Sa se calculeze intensitatea cimpului magnetic ~i inductia

rnagnetica in centrul unei spire circulare cu raza r= 10 cm, situata
in vid 9i parcursa de un curent avind intensitatea l = 1 A.

4.1.13. (R) Doua spire circulare cu razele R 1 = 1 cm 9i R 2 =2 cm

sint coplanare ~i concentrice. Prima spira este parcursa in sens trigono-
metric de un curent avind intensitatea 11 =3 A. Ce sens ~ice intensitate 12
trebuie sa aiba curentul din cea de-a doua spira pentru ca intensitatea
cimpului magnetic din centrul O al celor doua spire sa fie nul?

4.1.14. Sa se determine 12 astfel incit cimpul, in centrul cornun O

al celor doua spire din problema 4.1.13, sa aiba intensitatea de 200 A/m.

4.1.15. Doua spire circulare avind razele R 1 =2 cm 9i R 2 = 1 cm

sint plasate .in doua plane perpendiculare, astfel in cit centrele lor sa
coincida. Intensitatile curentilor care strabat spirele fiind I 1 = 6 A 9i
A, sa se calculeze intensitatea cimpului magnetic in centrul comun
_al spirelor.
4.1.16. Sa se rezolve problema precedenta daca planele spirelor
fac un unghi: a) oc=--= 60°; b) oc= 120°.
4.1.17. Un condqctor rectiliniu foarte lung, parcurs de un curent
cu intensitatea 11 =20 A 9i o spira circulara cu raza R=IO cm, parcursa
de un curent cu intensitatea 12 =4 A sint coplanare. Intensitatea cimpului
magnetic in centrul spirei este nula. Se cer: a) distanta d intre centrul
spirei ~i conductorul rectiliniu; b) in tensitatea c1mpului magnetic in
centrul spirei dupa inversarea sensul 1Ji curentului care o parcurge.
4,1,18. Un conductor rectiliniu foarte lung este plasat in planul
unei spire circulare, tangent la aceasta. Intensitatile curentilor in con-
ductorul rectiliniu 9i in spi:r:a sint egale, iar sensurile lor sint orientate
ca iil figura, intensitatea cimpului magnetic in centrul O al spirei fiind

91
H'=41,4 A/m. Sa se calculeze intensitatea H" a cimpului magnetic
din pun:ct~l O daca se rote~te planul spirei cu 90° in jurul dreptei OM.
4.1.19. Un conductor rectiliniu foarte lung este paralel cu planul
unei spire circulare cu raza de 10 cm, proiectia sa pe acest plan trecind
prin centrul spirei. Intensitatile curentilor
J
I
din conductorul rectiliniu 9i din spira sint
11 egale, iar intensitatea cimpului magnetic
din centrul spitei face unghi de 45° cu
planul acesteia. Se cere distanta d intre
conductorul rectiliniu ~i planul spirei.
4.1.20. (R) Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic in punctul O din figura.
Raza spirei circulare este R=O,l m iar OA=
ii =OB=l=0,2 m. Intensitatile curentilor sint
11=12 =6,28 A ~i la= 1 A.
4.1.21. Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic de pe axa unui solenoid
cu lungimea l= 50 cm ~i N = 500 spire, daca
I,
t II
intensitatea curentului care il parcurge este
de 1 A.
4.1.22. Care este fluxul printr-o spira ~i
II
fluxul total al solenoidului din problema
Fig. 4.1.18. precedenta, daca aria unei spire este S=·
= 10 cm2 , iar solenoidul este plasat in aer
~i nu are miez feromagnetic? Se presupune cimpul magnetic uniform
pe sectiunea solenoidului.
4.1.23. (R) Un solenoid este realizat dins= 18,84 m de sirma izolata
cu diametrul exterior d=0,5 mm, bobinata intr-un singur rind, spira
Unga spira, pe un cilindru dielectric suficient de lung, cu diametrul
exterior D=20 mm. Se cere cimpul magnetic pe axa solenoidului dnd
tnfa$urarea este parcursa de un curent cu intensitatea I= 1 A. Care
este fluxul total al solenoidului in acest caz?
4.1.24. Un solenoid avind lungimea l=l m $i N=l 000 spire este
parcurs de un curent cu intensitatea 11 = 1 A. 0 spira circulara avind
raza R=0,2 m este plasata coaxial cu solenoidul, in mijlocul acestuia.
Ce intensitate 12 trebuie sa aiba curentul care strabate spira circulara
pentru ca in centrul acesteia cimpul magnetic sa fie nul?
4.1.25. (R) Trebuie construita o bobina pentru care intensitatea
cimpului magnetic pe ax sa fie H=2 000 A/m cind inf a~urarea bobinei,
92
 1,'I
z

;;
~:~

', l
:0
B
j'

II
II
11
Fig. 4.1.20.

realizata dintr-o sirma izolata cu diametrul exterior d= 1 mm, este

strabatuta de un curent cu intensitatea I= 1 A. In cite straturi (egale)
trebuie dispusa infa~urarea bobinei? Se presupune ca diametrul bobinei
este mic fata de lungimea sa ~i ca spirele sint bobinate strins una linga
alta.
4.l.26. (R) Un solenoid avind lungimea l=0,5 m ~i diametrul
D= 4 cm este realizat dintr-o sirma de cupru imbracata intr-un inveli~
izolant ~i avind diametrul firului metalic d= 1 mm, bobinata intr-un
singur strat, spira Unga spira. Tensiunea aplicata la bornele bobinei
este U = 1,36 V. Se cere intensitatea cimpului magnetic in interi9Iul
bobinei - rezistivitatea cuprului este p= 1,7 · 10-~ .Qm. '

4.2. FLUXURI. INDUCTIVITA'.fl

1,2,1, Un cadru drept.unghiular avind laturile a= 10 cm, b=5 cm
este plasat intr-un cimp magnetic omogen av'ind intensitatea H = 104 A/m,
care face un unghi a= 30° cu normala la planul cadrului. Se cere fluxul
magnetic ce striibate cadrul.

93
 4.2.2. Sa se calculeze inductivitatea unui solenoid fara miez fero-
rnagnetic, avind N = 1 000 de spire, lungimea l= 25 cm ~i aria sectiunii
S=2 cm 2 • Se va considera cimpul magnetic aproximativ omogen in
interiorul solenoidului.
4.2.3. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care sole-
noidul are un miez feromagnetic cu permeabilitatea relativa 500.
4.2.4. 0 bobinii cu infa~mrarea intr-un singur strat are inductivitatea
L= 10 mH. Sa se calculeze inductivitatea L' a bobinei dupa completarea
infa~uriirii cu un al doilea strat, cuprinzind un numar de spire egal cu
al ptimului. Se neglijeaza grosimea infa~uriirilor in raport cu diametrul
bobinei ~i se considera lungimea bobinei mult mai mare decit diarnetrul ei.
4.2.5. Un solenoid avind inductivitatea L este realizat dintr-o
sirma elastica, avind forma unui arc spiral. Ce valoare L' are inductivi-
tatea bobinei in urma unei deformari in cursul careia lungimea sa se
dubleazii? Se presupune ca numiirul de spire ~i aria solenoidului nu se
modificii.
4.2.6.* (R) In figura aliiturata este reprezentata o sectiune printr-un
sistem de dona bobine avind N 1 =400 de spire ~i respectiv N 2=80 de
spire. Dimensiunile sint in milimetri. Se cere inductivitatea mutuala
intre cele doua bobine .

N,
. .. .. ----

-----.-·-·-------_. 3- ¢20 I
¢40

, .. 50 .,

200

Fig. 4.2.6.

4.2.7.* (R) Sa se calculeze inductivitatea mutualii intre cele dona

bobine reprezentate in sectiune in figura alaturata. Dimensiunile sint
1n milimetri. Bobinele au N1 =800 de spire ~i N 2 =40 de spire. Unghiul
din axele bobinelor este: a) <X=O; b) oc=30°; c) oc=60°; d) ix=90°.
94
 400

Fig. 4.2.7.

~.2.8.* (R) Un conductor rectiliniu foarte lung, parcurs de un curent

cu intensitatea I= 10 A, este plasat in planul unui cadru dreptunghiular,
paralel cu doua din laturile acestuia, ca in figura alaturata. Se dau:
a= c= 20 cm; b= 30 cm. Se cer: a) graficul variatiei intensitatii cimpului
magnetic al conductorului rectiliniu in functie de distanta r de la acesta
pentru re [20; 40] cm; b) fluxul magnetic ce strabate cadrul; c) inductivi·
tatea mutuala intre conductorul filiform si cadru.
-'

11
II

,,. b N7
l L
0-

d
c a --
d
II
It

Fig. 4.2.8. Fig. 4.2.9.

95
 4.2.9. (R) Pe circuitul magnetic din figura, realizat dintr-un ma-
terial avind permeabilitatea relativa µr=400 ~i avind dimensiunile
d=lO mm, f=50 mm; L=60 mm, sint infa~urate N=lOOO de spire
ale unei bobine. Se cer: a) fluxul care strabate sectiunea circuitului
magnetic ctnd infa~urarea bobinei este parcursa de un curent cu in-
tensitatea I= 2 A; b) fluxul total care strabate inf a~urarea bobinei
in acest caz; c) inductivitatea L a bobinei. Se presupune cimpul uniform
in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza dispersia.
4.2.10. Pe circuitul magnetic din problema 4.2.9. se bonineaza
o a dona infa~urare avind N'=500 spire. Se cer: a) inductivitatea L'
a acestei bobine; b) inductivitatea mutuala l\t1 intre cele doua bobine.
Se presupune cimpul uniform in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza
dispersia.
4.2.11. Sa se rezolve problema 4.2.9. daca in una din coloanele
circuitului magnetic se practica un intrefier de largime S=0,3 mm,
perpendicular pe coloana.

4.3. FOR'fE EXERCITATE lN CIMP MAGNETIC

ASUPRA CONDUCTOARELOR PARCURSE
DE CURENT

4.3.1. Un conductor rectiliniu parcurs de un curent cu intensitatea

I =5 A este plasat intr-un cimp magnetic omogen, avind inductia
magnetica B= 1,5 Wb/m2, perpendicular pe liniile de cimp. Sa se calculeze
forta exercitata pe unitatea de lungime a conductorului.
4.3.2. Rezolvati problema precedenta daca conductorul face un
unghi de 30° cu liniile cimpului magnetic.
4.3.3. Sa se calculeze forta care se exercita pe unitatea de lungime
a conductoarelor din problema 4.1.2.
4.3.4. Sa se stabileasca fortele care se exercita pe unitatea de lun-
gime pentru fiecare din cele trei conductoare din: a) problema 4.1.4;
b) problema 4.1.5. ,·
4.3.5. Sa se calculeze fortele care se exercita asupra unor portiuni
cu lungimea a=2 m ale conductoarelor din figura 4.1.6 pentru variantele
din a) problema 4.1.6 ~i b) problema 4.1.7.
4.3.G. Ce forte de interactiune se exercita intre conductoarele din
figura 4.1.8?

96
 4.3.7. (R) Sa se stabileasca forta totala care actioneaza asupra
cadrului din problema 4.2.8, cind acesta este strabatut de un curent
a vind intensitatea I'= 5 A. Ce sens trebuie sa aiba curentul din cadru
pentru ca forta rezultanta sa fie o forta de atractie?
4.3.8. (R) Se mare~te foarte lent distanta intre cadrul dreptunghiular
~i conductorul rectiliniu din prob le ma precedenta-"· cu d= 20 cm. Se
cere lucrul mecanic cheltuit.
4.3.9. * (R) Infa~urarea unui solenoid cu sectiunea patrata este
separata in doua jumatati printr-o fanta, in care se poate deplasa un
conductor rectiliniu, ca in figura. Solenoidul are dimensiunile 1=40 cm,
a= 2 cm *i un numar total N = 1 000 de spire. lntensitatile curentilor

20
Fig. 4.3.9.

sint i= 10 A; I,= 1 A. Se cer: a) forta e:X:ercitata asupra conductorului

rectiliniu; b) lucrul mecanic cheltuit pentru a deplasa foarte lent con-
ductorul rectiliniu paralel cu el insu~i pe toat~ lungimea fantei, in sens
invers fortei exercitate de cimpul magnetic. Se presupune uniform cimpul
magnetic din solenoid ~i fanta suficient de ingusta pentru a nu perturba
sensibil cimpul.
7 - Probleme de electricitate 97
 4.3.1 O. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul unui solenoid
cu sectiunea circulara de raza R= 1 cm, restul datelor raminind ne-
schimbate.
4.3.11. Doua conductoare rectilinii foarte lungi, dispuse paralel la
o distanta r=20 cm, sint parcurse de curenti avind intensitatile 11 =
= 10 A, 12 =40 A ~i acela~i sens. Se cere lucrul mecanic pe unitatea de
lungime a conductoarelor, cheltuit pentru a dubla distanta dintre acestea.
4.3.12. (R) Trei conductoare paralele, parcurse de curenti avind
aceea~i intensitate I= 10 A ~i acela~i sens, sint dispuse paralel, intr-un
acel2§i plan, la distante d= 10 cm. Sa se calculeze;Jucrul mecanic pe
unitatea de lungime efectuat de sistem la deplasarea cu ?5= 5 cm a
conductorului din mijloc. in timpul mi§carii se pastreaza coplanaritatea
~i paralelismul conductoarelor.
4.3.13. 0 hara conductoare MN de lungime l=0,2 m aluneca fara
frecare de-a lungul a doua bare fixe,t situate Jntr-un cimp magnetic
omogen, ca in figura. Bara MN este parcursa de un curent constant

N
Fig. 4.3.13.

avind intensitatea i= 1 A ~i se mi§ca. cu o viteza v= 2 m/s. Inductia

magnetica a ctmpului omogen este B=0,2 T §i este orientata sub un
unghi a.=30° fata de directia MN. Se cer: a) forta exercitata asupra
barei; b) puterea mecanica cheltuita pentru mi~carea barei.
4.3.14. * {R) Un cadru patrat cu latura l= 10 cm, parcurs de un
curent cu intensitatea i= 1 A, este orientat perpendicular pe liniile
unui cimp magnetic omogen de inductie B=O,l T. Cadrul este rotit cu
90° in sensul indicat in figura. Se cer: a) lucrul mecanic cheltuit din
exterior pentru rotirea cadrului; b) momentul exercitat asupra cadrului
in pozitia initiala ~i in noua pozitie.
98
 N s
. I
I I
I I
I I I

r
I I I
I I
I I I
I I
..... ........
I I
I ).I
I
I
I
L

Fig. 4.3.14. Fig. 4.3.15.

4.3.15. (R) Aparatul magnetoelectric de masura, reprezentat sche-

matic in figura, are o bobina mobila cu N = 500 de spire infa~urate
pe un cadru dreptunghiular cu dimensiunile 1=30 m; D=20 mm, care
se poate roti intr-un intrefier in care este stabilit un cimp magnetic
de inductie B=0,1 T. Cuplul antagonist estefprodus de doua arcuri
spirale avind impreuna constanta elastica de torsiune k= 5· 10-7 N · m/grd.
Sa se calculeze unghiul 6 cu care se rote~te bobina mobila cind este par-
cursa de un curent continuu cu intensitatea I= 1 mA. Care este constanta
aparatului, daca intervalul intre doua diviziuni de pe scala aparatului
este de 3°?

4.4. MI~CAREA CORPURILOR 1NCARCATE lN CiMP

MAGNETIC

4.4.1. (R) Se poate schimba viteza unei particule incarcate sub

actiunea unui cimp i:p.agnetic constant in timp?
4.4.2. (R) Cum se va mi~ca un electron care patrunde intr-un cimp
magnetic omogen cu o viteza ce face un unghi (/. fata de liniile de cimp?
7• 99
 4.4.3. Un electron avind o viteza iniµal v0 = 10 8 m/s patrunde intr-un
cimp magnetic omogen de indµctie B= 10-a T, perpendicular pe liniile
de cimp. Se cer: a) raza traiectoriei; b) perioada de rotatie. Sarcina ~i
masa electronului sint e= 1,6· 10-a C ~i m=9,1 · 10-31 kg.

4.4.4. Rezolvati problema precedenta pentru cazul unui proton

avind sarcina e= l,6· 10-1l> C ~i masa m= 1,67 · 10-27 kg.

4.4.5. Calculati raportul razelor traiectoriilor unui electron ~i ale

unui proton, care patrund intr-un acela~i dmp magnetic omogen,
perpendicular pe liniile de cimp; a) avind aceea~i viteza initiala; b) dupa
accelerarea. sub aceea~i diferenta de potential. Masa protonului este
de aproximativ 1 836 de ori mai mare ca masa electronului.

4.4.6. Un fascicul colimat de particule oc emise cu o energie W=

=6,048 MeV de o sursa radioactiva de ThC patrunde perpendicular
intr-un cimp magnetic de inductie B= 1 T. Se cer: a) viteza particulelor;
b) raza cercului pe care se vor roti in cimpul magnetic. Particulele oc
au sarcina q=3,2· 10-19 C ~i masa m=6,64· 10-27 kg, 1 MeV= 1,6· 10-13 J.

4.4.7. Intr-un spectrometru de masa, particulele sint accelerate de

un cimp electric intens; apoi intra intr-un cimp magnetic omogen,
perpendicular pe Iiniile de cimp ale acestuia. Sa se calculeze raportul
razelor traiectoriilor dupa care se mi~ca in acest spectrometru ionii
:Li
a doi izot,opi ai litiului ~i ;Li, simplu ionizati.

4.4.8. * Diametrul duantilor unui ciclotron pentru protoni este

D= 1 m, iar frecventa tensiunii aplicata acestora este f= 12 MHz.
Se cer: a) inductia magnetica a cimpului produs de electromagnetul
ciclotronului; b) energia finala maxima a protonilor accelerati. Sarcina
27
9i masa de repaus a protonilor sint e= l,6· l0- C .'ji m= 1,67 · 10- kg.
19

Se neglijeaza variatia relativista a masei in timpul accelerarii protonilor.

4.4.9. Ce viteza este necesara unui electron, pentru ca mi,5cindu-se

orizontal, perpendicular pe directia cimpului magnetic terestru, sa ramina
mereu Ia aceea~i inaltime? Componenta orizontala a intensitatii cimpului
magnetic terestru este H 0 = 16 A/m, iar acceleratia gravitatii g= 9,8 m/s2 •
Sarcina ~i masa electronului sint e= 1.6· 10-19 C ~i m=9,1 · 10-31 kg.

4.4.10. Un electron avind viteza v0 = 10 6 m/s patrunde intr-un

cimp magnetic omogen, cu inductia B= 10-4 T, sub un unghi oc=45°
fata de liniile de cimp. Sa se calculeza .,raza ~i pasul elicei cilindrice pe
[00
care se mi~ca electronul in cimp. Sarcina' §i masa electronului sint
e= l,6· 10-19 C §i m=9,l · 10....a1 kg.
4.4.11. (R) Un proton accelerat sub o diferenta de potential de
U = 200 V patrunde in cimpul magnetic al unui solenoid, sub un unghi
1:1.= 30° fata de axa acestuia. Solenoidul are lungimea l= 50 cm, raza
R=5 cm §i N=2 000 de spire. Sa se calculeze intensitatea I a curentului
care trebuie sa parcurga solenoidul astfel incit traiectoria elicoidala
a protonului sa ramina inscrisa in interiorul solenoidului. Se dau sarcina
~i masa protonului e= l,6· 10-19 C §i m= 1,67 · t0-2 7 kg.
4.4.12.* Un fascicul electronic, accelerat intr-un cimp electrostatic,
sub o diferenta de potential de 1 kV patrunde intr-un cimp magnetic
omogen, perpendicular pe liniile de cimp, ca in figura. Largimea zonei
...
B
0 0 0

0 0 0 ...
0
0 0
• 0
Vo

0 0 e
----,------ d

0 0 0
0 0 0

t•
0
I
0 0

•I•
I. ... ,
Fig. 4.4.12.

in care exista cimpul magnetic este 1=5 cm, iar la o distanta L=25 cm
de la iqirea din cimpul magnetic, fasciculul love~te un ecran fluorescent
pe care apare un. spot luminos. Inductia cimpului magnetic este
B= 10-3 T. Se cer: a) raza traiectoriei descrise de fascicul in cimpul
magnetic; b) abaterea d din planul median ~i unghiul oc pe care U face
fasciculul la ie~irea din cimpul inagnetic fata de directia sa initiala; c) dis-
tanta D intre pozitia deplasata a spotului §i pozitia sa in lipsa cimpului
magnetic. Sarcina ~i masa electronului sint e= l,6· 10-19 C ~i m=9,l · 10-31
kg.
101
 4.4.13. Un electron patrunde intr-o regiune in care exista un

-
-+
c1mp electric omogen ~i un ci:mp magnetic omogen. Viteza initiala v0 a
~
electronului, intensitatea E a cimpului electric ~i inductia Ba cimpului
magnetic stnt perpendiculare doua cite doua. Ce relatie trebuie sa existe
-+ -+
intre E ~i B pentru ca electronul sa se mi~te rectiliniu sub efectul combinat
al celor doua cimpuri?
4A.14. (R) 0 banda metalica avind d=O,lfmm este parcursa de un
curent cu intensitatea 1=20 A. Banda este plasata intr-un cimp mag-
netic omogen de inductie B= 1 T, orientat ca in figura. Numa.ml elec-

Fig.~4.4.14.

tronilor din unitarea de volum a metalului din care este constituita

banda n=10 m- 2~. Sa se determine tensiunea care apare intre punc-
tele M ~i N (efectul Hall). Se presupune, ca electronii se mi~ca Uber
in metal.

4.5. INDUC'fIA ELECTROMAGNETICA

4.5.t. 0 spira avind aria S=2 cm2 este situata intr-un cimp mag-
netic omogen avind liniile .· de cimp perpendiculare pe planul spirei.
Inductia magnetica a chnpului cre~te uniform cu 0,1 T/s. Sa se calculeze
tensiunea electromotoare indusa in spira.
4.5.2. 0 spira cu aria S=2 cm2 situata intr-un cimp magnetic
omogen de inductie B=0,5 Tse rote~te uniform, cu o turatie v=2 rot/s,
in jurul unei axe perpendiculare pe liniile de cimp. Sa se exprime vari-
atia in timp a fluxului magnetic prin spira ~i a t.e.m. induse in aceasta.
Se alege originea timpului intr-un moment in care fluxul este maxim.
102
 4.5.3.* O sp1ra cu aria S= 10 cm 2 se rotes.te uniform cu turatia
v= 1 800 rot/min. Spira este· plasata intr-un cimp magnetic de inductie
B=0,1 T, astfel incit in ea se induce o t.e.m., avind valoarea maxima
Emax=9,42 mV. Sa. se determine unghiul i:x intre axa de rotatie a spirei
s.i liniile cimpului magnetic. •
. •4.5.4. Un conductor rectiliniu avind lungimea 1=20 cm se afla
intr-un cimp magnetic omogen de inductie B= 1 T S,i este orientat
perpendicular pe liniile de cimp. Ce tensiune electromotoare se induce
in conductor cind acesta se deplaseaza cu o viteza de 2 m/s, perpendicu-
lara pe liniile de,~cimp s.i. pe conductor?
4.5.5. Sa se calculeze tensiunea electromotoare indusa in conducto-
rul rectiliniu din problema 4.3.9, daca deplasarea sa in fanta solenoi-
dului se face uniform, timpul necesar, parcurgerii acesteia fiind T= 1 s.
4.5.6. InfaS,urarea solenoidului din problema 4 . 2.7. este parcursa
de un curent alternativ cu valoarea efectiva 11 = 10 A ~i frecventa v=
=50 Hz. Sa se calculeze valoarea efectiva E 2 a t.e.m. induse in bobina
a dona, pentru cele patrulvalori ale unghiului et.. d
4.5.7.* (R) Un conductor izolat avind rezistenta pe unitatea de
lungime R 1= 1 0/m este aranjat sub forma a doua cercuri de raze r1 =

.... 8
B x x ')(
):. x x
x. x
~
:,I. ,c x x )( :,<
" " "
.,, x. ><
!IC

,<
)!.
x
~
')(
)<.'
')(
')I.

x
)".

x x x x x ,<
)(, :>'.. 'X. x. :it. Ii!
" K .IC

a b
Fig. 4.5.7.

a S,i b. Sistemul este plasat

= 20 cm S,i r 2 = 10 cm, ca in figurile 4.5.7,
intr-un cimp magnetic omogen, avind inductia B perpendiculara pe
planul cercurilor S,i uniform crescatoare in timp cu O,Q5 T /s. Se cer:
a) t.e.m. indusa in conductor; b) curentul prin acesta; c) tensiunea intre
punctele M S,i N, in cele doua cazuri.
103
 4.5.8. Conductorul rectiliniu din figura 4.2.8 este parcurs de un
curent alternativ a carui intensitate variaza in timp dupa legea: i=
10f2 sin 100 t [A], timpul fiind exprimat in secunde. Sa se scrie
legea de variatie in timp a t.e.m. induse in cadrul dreptunghiular.

4.5.9. Sa se calculeze valoarea efectiva 11 a intensitatii curentului

sinusoidal de pulsatie w= 1 000 rad/s, care strabate cele N1 spire ale
solenoidului din figura 4.2.6, daca tensiunea sinusoidala ce apare la
bornele celei de-a doua bobine, neconectata intr-un circuit electric.
are valoarea efectiva U2 = 1 V.

4.5.10~* In figura este reprezentat schematic un debitmetru electro-

magnetic pentru lichide conductoare. Conducta prin care curge Iichidul,
avind diametrul interior d= 10 cm, este plasata intre polii unui magnet
ce produce un cimp magnetic omogen, de inductie B=5· 10-2 T, perpendi-
cular pe axa conductei. L.a capetele unui diametru al sectiunii conductei,
perpendicular pe liniile cimpului magnetic, sint plasati doi electrozi
a ~i b intre care se masoara o diferenta de potential U=0,5 mV. Se cere

-
debitul de volum Dv al Iichidului care parcurge debitmetrul.

Fig. 4.5.10. Fig. 4.5.11.

4.5.11.* 0 lama ingusta fixata'pe un ax se rote~te solidar cu acesta

cu o turatie v=2 rot/s. Capatul lamei este in contact permanent cu un
inel fix de raza R= 10 cm. Sistemul este plasat intr-un cimp magnetic

104
omogen de inductie B=0,1 T, paralel cu axul, ca in figura. Lama, axul
~i inelul sint din cupru. Se cere tensiunea Yab, intre inel ~i ax.
4.5.12.* Un disc conductor avind raza R=6 cm se roteste cu o
viteza unghiulara w= 10 rad/s intr-un cimp magnetic omoge~ de in-
ductie B=0,2 T, orientat paralel
cu axul discului, ca in figura. Sa
se calculeze tensiunea Uab ce apare
intre doua perii, in contact. cu
periferia discului ~i, respectiv, cu
axul acestuia, realizat de aseme-
nea dintr-un material conductor. a
4.5.13. 0 bobina de inducti-
vitate L= 1 mH este parcursa de
un curent a carui intensitate
scade exponential in timp con-
form relatiei i=lOe-t [A], timpul
fiind exprimat in secunde. Sa se
stabileasca tensiunea electromo-
toare de autoinductie ce apare Fig. 4.5.12.
in infa~urarea bobinei.
4.5.14. (R) 0 bobina avinci inductivitatea L= 1 mH ~i rezistenta
R = 1 .Q este parcursa de un curent av ind intensitatea I= 1 A. Se scurt-
circuiteaza brusc bornele bobinei. Sa se stabileasca legea de variatie
in timp a curentului ~i sa se calculeze caldura totala dezvoltata in bo-
bina. dupa scurtcircuitare.
4.5.15. Doua bobine sin t cuplate magnetic, inductivitatea mutu-
ala fiind M = 2 mH. Prima bobina este parcursa de un curent a ca.mi
intensitate cre~e uniform in timp cu fl.I= 10 A intr-un interval Ai=
=2. ms. Sa se calculeze t.e.m. indusa in, cea de-a doua bobina.
4.5.16.* (R) Un solenoid avind sectiunea S=lO cm2 ~i N=lOO de
spire este plasat intr-un cimp magnetic omogen de inductie B=0,1 T
cu axul paralel cu liniile de cimp. La bornele solenoidului este conectat
un galvanometru balistic* avind sensibilitatea K=2· 10 8 div/C, rezis-
tenta totala a circuitului fiind R= 100 n. Se cere indicatia galvano-
metrului balistic daca se rote$te brusc solenoidul cu a= 60° fata de di-
rectia init.iala. · " ,
* Galvanometrul balistic este un aparat de miisurare a clirui indicatie este proportio-
nalii cu sarcina totalii care ii striibate infii~urarea, clnd aceasta este parcursa, pentru un
timp foarte scurt, de un curelilt electric.

105
 4.5.17. 0 sp1ra m scurtcircuit, avind rezistenta R=O,l D, este
parcursa de un flux magnetic (J)= 10-4 Wb produs~de un electromagnet.
Se cere sa se calculeze sarcina t otala care parcurge spira daca: a) se intre-
rupe alimentarea electromagnetului; b) se inverseaza curentul din infa-
~urarea acestuia.
4.5.18. (R) 0 spira in scurtcircuit, avind rezistenta R=0,01 .Q,
se rote§te uniform cu turatia v=2 rot/s intr-un cimp magnetic omogen,
'nt7:x'ul maxim ce strabate spira fiind <1>=5· 10-1> Wb. Se cer: a) intensi-
tatea maxima a curentului indus in spira, b) puterea medie dezvoltatii
in spirii.

4.6. MI~AREA CONDUCTOARELOR IN C1MP M;AGNETIC

4.6.1. 0 hara perfect conductoare de lungime l=0,1 m aluneca
cu o viteza u= 1 m/s de-a lungul a doua bare perfect conductoare par;
'1e1e·~ legate printr-un rezistor de rezistenta, R=O,l .Q, ca in figura. Sis-
temul este plasat intr-un cimp magnetic uniform ..de inductie ·n:::rT~
,c
'~
'I, 'IC )( K
...
')( :,( )( )(
.....
x8 x
v l
)( ")( )(
---...x )( )(

R 11 x
'l( ')( ')( x )( x ')( x

Fig. 4.6.1.

perpendiculara pe planul barelor. Se cer: a) t.e.m: indusa in hara mo-

bila; b) intensitatea curentului prin aceasta; c) forta cu 'care trebuie
trasa hara mobila pentru a se deplasa uniform cu viteza v; d) puterea
mecanica cheltuita §i puterea dezvoltata in rezistorul R/
4.6.2. * Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care
harele fixe nu sint perfect conductoare, ci au o rezistenta R 1=0,02
.Q/m fiecare. Se considera ca in momentul initial ba~~=~obilii;=perf;;;t
conductoare, se afla la capatul dinspre rezistor al barelor fixe. Sa se
stabileasca momentul in care puterea dezvoltata in barele fixe este
maxima.

106
 4.6.3. Ce tensiune electromotoare ~i ce sens trebuie sa aiba o sursa
de curent continuu, care, montata in serie cu rezistorul R din problema
4.6.1, face ca hara mobila sa se mi~te uniform de-a lungul barelor fixe
in virtutea inertiei,ifara a fi nevoie sa se actioneze din afara cu o forta
de tractiune? ·
4.6.4. 0 hara perfect conductoare de lungime l= 10 cm ~i masa
m= 100 g"aluneca fara frecare de-a Iungul a doua bare perfect conductoare
plasate vertical ~i legate prin intermediul unui
rezistor de rezistenta R=,0,1 n, ca in figura. R
Perpendiculhr pe planul barelor actioneaza un
cimp magnetic uniform de inductie B= 1 T. [Se
cere viteza limita pe care o atinge hara mobila, daca
este lasata sa cad a sub efectul greutatii ei de-a
x x ax
lungul celor douft bare verticale. Se ia g= 9,8 m/s2 • )( x )(

4.6.5. * (R) Sa ~ stabik~s~ Wgea de variatie x

in timp a vitezei lfarei mpbjl,e vif tDP1oblema pre- x
x
cedenta, daca la \pome~'t:J( i=O es~ata sa
cad a de-a lungul b ~ lJerticale. x x
4.6.6. * (R) Sa se r ~olve problema 4.6.5., daca x x x
in locul rezistor cele doua bare verticale m
sint legate print condensator de capacitate x
x x
C= 100 µF, iar a barei,mobile este de numai
0,01 g. \ x x

4.6.7.* (R) 0 hara orizo~tala perfect conduc- x x

toare, de lungime 1=20 cm ~qmasa m=70 g, poate
aluneca fara frecare pe un sist¢m de dona bare per- x
fect conductoare verticale, iqtre care este legat un 1
rezistor de rezistenta R=0,5 [!., ca in figura. Bara
este lasata sa cada liber"<i~::-.~.~ngul celor doua bare Fig. 4.6.4.
verticale pe o distanta h1 = 40 cm, a poi patrunde
in intrefierul unui electromagnet care produce un cimp magnetic uni-
form, perpendicular pe planul barelor. Dupa o distanta h2 iese din intre-
fierul electromagnetului ~i '.i~i continua alunecarea libera de-a lungul
barelor verticale pe o distanta h3 , ciocnindu-se in final de un opritor. Se
cere sa se calculeze: a) inductia magnetica B a cimpului prod us de electro-
magnet, daca mi~carea barei in intrefierul acestuia este uniforma; b) dis-
tantele h2 ~i h3 , ~tiind ca timpul total de cadere al barei verticale, din
momentul eliberarii ei ~i pina la ciocnirea opritorului este ic=0,5 s,

107
viteza sa in acest moment fiind Vc=4,2 m/s; c) cantitatea totala de cal-
dura Q dezvoltata in rezistorul R in timpu1 caderii barei; d) valoarea
si sensul tensiunii electromotoare a unei surse, avind rezistenta interna
~=0,5 Q, care, introdusa in serie cu '
rezistorul R, ar face ca hara sa se r:,
IT , -E
,,

miste uniform in intrefierufelectro-

mfgnetulurd upli O c~dere lib""erl'.t de . i
........
.- -
I '
\,:..11

la inaltimea h~= 10 cm. Se va lua

acceleratia gravitatiei; q= 9,8 m/s 2 • '
Se neglijeaza inductanta proprie a
sistemului de bare.
14:.G.8.* 0 hara perfect conduc- b,
toare de masa m= 20 g alunecafara
frecaie~de~a lungui' a doua bare~per-
..
8
fect conductoare paralele, situate la l( l( l( l( l( )( l( )(

distanta l=0,1 m una de alta ~i al )( )c )( )( l( )( lt' l(

caror plan face un unghi a=30° cu l( I( l( l( I( )( l( 'l(

hz
planul orizontaL'.Sistemul este pla's"i't )( x )( l( )( )( ~ l(

intr-un cimp magnetic omogen de

inductie B=0,5 T, orientat orizon-
tal, perpendicular pe directia' barei h3
mobile"'.' Bare le fixe .sint~legateprintr:
______ ,.....
un rezistor de rezis.tenta R=0,1 Q.
Se cere viteza limita pe care o pcate
---~ ----' -
atinge hara mobila. Se ia accefora-
tia gravitatiei g=9,8 m/s1.. Fig. 4.6.7.

Fig. 4.6.8.

108
 4. 7. MA~INI ELECTRICE
4.7.t. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu cimpul statoric
produs de un magnet permanent este alimentat de la o sursa de rezis-
tenta interioara neglijabilii, avind tensiunea la borne reglabilii. La cre~te-
rea 'tensiunii sursei cu AU=1 V, curentul prin rotorul motorului riimine
constant, iar turatia motorului cre~te cu An= 100 rot/min. Se cere tu-
ratia n 0 a rotorului cind motorul functioneazii in gol, iar tensiunea la
bornele sursei de alimentare este U=9 V. Se neglijeaza pierderile in fier
~i prin frecari, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.2. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatie sepa-
rata are rezistenta infa~urarii R=2 n. Alimentat de la o retea cu tensi-
unea U = 120 V, motoruJ are in gol turatia n0 = 1 500 rot/min pentru un
curent de excitatie cu intensitatea I e= l A. Neglijind pierderile in fi~ ~i
prin frecare, precum ~i efectele reactieipndusului ~i considednd aproxima-
tiv fluxul de excitatie proportional cu intensitatea curentului de excitatie,
se cere sa se prezinte grafic urmiitoarele caracteristici ale motorului: a) pu-
terea mecanicii dezvoltata de motor in functie de turatia rotorului
(pentru le= 1 A); b) momentul la ax al motorului in functie de turatie
(I e= 1 A); c) turatia la mers in gol a motorului in functie de curentul de
excitatie.
4.7.3. 0 ma 9inii de curent continuu cu excitatie independent~,
functionind in regim de generator, produce o t.e.m. E 1 = 120 v"'ia o
turatie n1 = 1 500 rot/min. In regim de motor. ma~ina est e -::onectata la
o sursa avind tensiunea la borne U= 200~ V ~i rezistenta interna negli-
jabila, curentul din infa~urarea de excitatie raminind neschimbat.
Se cer: a) turatia n0 la mersul in gol; b) turatia n cu care motorui poate
roti un tambur cu circumferinta l= 10 cm pe care se inHt~oara un cablu
de care este legata o greutate G =5 760 N; c) curentul I prin rotorul
ma~inii in acest caz; d) puterea mecanica pm dezvoltata de motor~i
puterea electrica P, absorbitii de la sursa; c) randamentul "t), Rezistenta
tnfa~urarii rotorice este R=0,2 n. Se neglijeaza pierderil0 in fier, prin
frecari ~i in infii~urarea de excitatie, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.4. Ma~ina de cnrent continuu din problema precedentii este utili-
zata in regim de frina, pentru coborirea uniforma cu viteza v'=o)''°;Js
a unei greutati G' = 600 N legatii de cablu l infa~urat pe tamburul fixat
pe axul motorului. Se cer: a) tensiunea U' la bornele sursei care alimen-
[09

,J
teaza rotorul ma~inii in acest caz; b) curentul I' prin infa~urarea roto-
rica; c) puterea mecanica P~ ~i puterea electrica P: primite de ma~ina
~i puterea P~u pierduta in infa~urarea rotorica prin efect Joule; d) tensi-
unea U" la bornele unei surse care, alimentind rotorul ma~inii, ar de-
termina ridicarea greutatii G' cu viteza v'. Se lucreaza cu ipotezele simpli-
ficatoare precizate in problema precedenta.
4.7.5. Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatia separata,
alimentat de Ia o retea de tensiune U=120 V, este parcurs de un curent
av ind intensitatea I 1 = 5 A la o turatie n1 = 1 000 rot/min ~i intensita-
tea 12 =20 A la o turatie n 2 =800 rot/min. Se cer: a) rezistenta R a infa-
~urarii rotorice; b) turatia nil! la care puterea mecanicii dezvoltata
de motor este maxima; c) valoarea puterii mecanice maxime P mM a
motorului; d) randamentul 1JM al motorului in regimul de putere me-
canica maxima; e) randamentul "IJ al motorului cind dezvoltii o putere
mecanica de zece ori mai mica decit cea maxima. Se neglijeaza pierderile
in fier prin frecare, precum ~i efectele reactiei indusului l?i se considera
constant curentul de excitatie.
4.7.G. Tensiunea electromotoare indusa in rotorul unei ma1?ini de
curent continuu in regim de generator are valoarea E 1 = 180 V pentru
o turatie n 1 =900 rot/min ~i un curent de excitatie cu intensitatea I ,1 =
=0,5 A. Ce intensitate I i 2 trebuie sa aiba curentul de excitatie pentru ca,
in regim de motor, turatia rotorului sa fie n 2 = 600 rot/min la mersul in
gol, cind ma~ina este legata la o retea de curent continuu cu tensiunea
U=240 V. Se neglijeaza pierderile in fier ~i prin frecari, precum ~i efectele
reactiei indusului ~i se considera fluxul de excitatie proportional cu
intensitatea curentului de excitatie.
4.7.7. Un generator de curent continuu cu excitatie separata are
la turatia nominala tensiunea de mers in gol U0 = 120 V. Rezistenta
infa9urarii rotorice este R=0,1 .n. Sarcina generatorului este reprezen-
tata de 120 becuri identice cu tensiunea nominalii U ~= 120 V ~i puterea
nominala 100 W. Cu cit trebuie crescuta procentual turatia gene-
ratorului pentru ca becurile sa functioneze in regimul nominal, exci-
tatia ramtntnd constanta?
4.7.8.* (R) 0 ma~ina de curent continuu are rezistenta infa 9urarii
rotorului R=5 Q 9i rezistenta infa~urarii de excitatie Re= 100 Q. Sa
se compare randamentele mMinii functionind in regim de motor la
putere mecanica maxima, pentru o conexiune paralel 9i, respectiv,
pentru o conexiune serie. Tensiunea de alimentare este aceea~i in ambcle
cazuri.
110
 4.7.9. Un motor de curent continuu cu excitatie derivatie este
conectat in montajul reprezentat in figura. Cum trebuie reglate reos-
tatele din circuitul de excitatie (Re) ~i din circuitul rotoric (R,) inainte
de inchiderea intrerupatorului K, pentru a se asigura pornirea corecta
a motorului?

Fig. 4.7.9.

4.7.10. (R) Un motor de curent continuu cu excitatia derivatie

are randamentul ·~=90%. Rezistenta infa~urarii rotorice este R=
= 0, 1 n. Ce rezistenta trebuie sa aiba reostatul de pornire al motoru-
lui pentru ca intensitatea IP a curentului de pornire sa fie numai de
doua ori mai mare decit intensita-
tea I a curentului in regim stabilit?
Se neglijeaza pierderile in fier, prin
frecari ~i in infa~urarea de excitatie
:;;i se considera constante tensiunea
la borne ~i curentul de excitatie.
4.7.11. (R) Se considera sistemul
de trei bobine identice din figura
a caror axe formeaza unghiuri de
2
cite 1t radiani. Fiecare dintre bobi-
3
ne produce in punctul Oun cimp mag-
netic avind inductia B0 =5· 10-2 T,
orientat paralel cu axul ei, cind este
parcursa de un curent continuu de
intensitate 10 = 10 A. Sa se calculeze
inductia magnetica in O cind cele
trei bobine sint parcurse de un sis- Fig. 4'.7.11.
tem trifazat de curenti, avind in- ,
tensitatue: I v2 sin (i;t,
2 2
1V2sin ( (ijt- 31t) ~i is= 1ffsin (wt+ 37''),
valorile efective fiind I= 10 A, iar pulsatia w= 100 1t rad/s.

111
 4.7.12. Se dore~te sa se obtina cimpul magnetic invirtitor produs
din punctul 0, de cele trei bobine din problema precedenta cind sint
parcurse de sistemul trifazat de curenti dat, utilizind numai una dintre
bobine, parcursa de un curent continu u ~i rotita uniform in jurul punctu-
Iui 0, astfel 1ncit sa ocupe succesiv pozitiile celor trei bobine. Sa se
stabileasca intensitatea I' a curentului ce trebuie sa strabata infa~urarea
acestei bobi~e ~i viteza unghiulara !l cu care trehuie rotita.
~J!iJ I
4.7.13. (R) Se considera cele trei bobine identice din figura 4.7.11
ata~ate unui disc care se rote~te cu viteza unghiulara .Q= 100 rad/s
in jurul unui ax ce trece prin O; intreg sistemul fiind plasat intr-un cimp
magnetic omogen. Fluxul magnetic maxim prin fiecare bobina are va-
loarea <1>=2· 10--2 Wb. Se cer legile de variatie in functie de timp ale
tensiunilor electromotoare induse in cele trei bobine, considerind ori-
ginea timpului intr-unul din momentele in care fluxul primei bobine
este maxim.
4.7.14. Un motor asincron are pe stator o infa~urare trifazata cu
p=2 perechi de poli, alimentata de la o retea cu frecventa 11=50 Hz.
Se cer: a) turafia n0 a cimpului invirtitor, b) turatia n a rotorului daca
alunecarea este s=2%.
 5. CffiCUITE IN REGIM SINUSOIDAL

BREVIAR

Marimi sinusoidale ~i operatii cu marimi sinusoidale

O ml1rime sinusoidall1 este

v= V m sin (Nf+y), (1)
cu: V m>O - valoarea maxima (amplitudinea); w>O pulsatia; t -
timpul; y - faza initiala; v - valoarea instantanee.
Defazajul marimii sinusoidale v2= V mz sin (wt +ra) in urma marimii
sinusoid ale de aceea~i pulsatie v1 = V mi sin_ (Ni +y1)
(2)
este o ma.rime algebrica.
Perioada T - eel mai mic timp pozitiv dupa care se repeta valorile
unei functii de timp - este Iegata~de pulsatia marimii sinusoidale prin
relatia
NT=21t. (3)
ri
Frecvenfa: f= - • (4)
T
RelaJia dintre pulsa(ie $i frecventa
(!)= 21tf, (5)

v~ ~
f aloarea efectiva a unei marimi periodice~v.:de""perioada T

VJ~ I v'dt. (6)

Valoarea efectivl1 a unei mlirimi sinusoidale

V=~ (7)
-../2
8 -- Probleme ,,de electricitate [13
 Reprezentarea vectoriala a unei marimi sinusoidale v= Vm sin (wt +y)
este redata in fig. 1, a.
Suma a doua marimi sinusoidale cu o aceea~i pulsatie (l) este o ma-
rime sinusoidala de aceea~i pulsatie reprezentata de vectorul suma a
vectorilor (fazorilor) ce reprezinta cele doua marimi sinusiodale (fig. 1, b).
y

a
y
...
-----------"" r v ...
V .,..,
," I I \l.'r}

"2 ---
,""
__ _,,, -:.,,- - -- v:...2
/

v,

0
- ......
V"\f'Vz

V" V7 +Vz
0

b c
Fig. 1.
Derivata vi:!, in raport cut, a unei marimi sinusoidale v= V m sin ((l)f +y)
este o ma.rime sinusoidala cu aceea~i pulsatie, amplitudinea de (l) ori
mai mare ~i faza cu ~ mai ,mare
2

vi:!= :; ,w V m sin (wt+ y + ;) · (8)

Vectorul care reprezinta derivata unei marimi sinusoidaleleste rotit

in sens pozitiv (antiorar) cu " (fig. 1, c).
2

114 •
 Circuitul dipolar (cu doua borne) in regim sinusoidal (fig. 2, a) are un
defazaj al curentului in urma tensiunii
cp=yu-Y« (ma.rime algebrica). (9)
Relatiile de definifie ale marimilor caracteristice ale circuitului dipolar
pasiv (fara surse) sint date in tabelul de la pagina 116.

III. Puteri
puterea instantanee
p= ui; (19)
puterea activa este media puterii instantanee p pe o perioada T
T

p =; ~pdt;
0
(20)

puterea activa (primita de un circuit dipolar) in regim sinusoidal

P= UI cos cp, (21)
deci
(22)
puterea reactiva
Q= UI sin cp, (23)
deci
Q=Xl 2=BU2= Uri= Ulr; (24)
puterea aparenta
S=Ul, (25)
deci
(26)
factorul de putere
p
cos cp = - (27)
s
relafii inlre puteri
S=P 2 +Q2, tg cp= ..9.. • (28)
p

IV. Elementele de circuit in regim sinusoidal

Rela(iile dintre tensiune §i curent, pentru elementele de circuit: re-
zistor, bobina (fara rezistenta), condensator ~i sursa ideala (fara impe-
danta interna) sint redate in tabelul 1.
M arimile caracteristice ale elementelor de circuit sint redate in tabelul 2.
s• 115
 ClRCUITUL DIPOLAR lN REGIM SINUSOIDAL
I. Marimi bazate pe descompunerea tensiunii II. Marimi bazate pe descompunerea curentului
in doua componente (fig. 2, b): in doua componente (fig. 2, c):
componenta activd a tensiunii componenta acliva a curentului.
U.,= U cos <p; (10') · I,.=l cos·_q:,; (1 O")
componenta reactivd a tensiunii (marlme~ilgebricii, componenta reactiva a curcnlului (mlirime alge-
pozitiva pentru i:p>O ~i negativa pentru <p<O) brlca)
U,= U sin qi; (11') lr=I sin <p; (11")
relafii intre componentele tensiunii rela/ii tntre componentele curentulut
U 2= u:. (12') (12")
I
tg q>= j (13') tg <:p 1:; (13")
u,,
rezistenta (R), reacta11fa (X) ~i impedanta (Z) conductanfa (G), susceptan/a (B) ~i admitanfa ( Y)
U,. U I, I
B= - , X= , Z=-• (14') G= , B=-• Y=-• (14")
I I I . u u u
....
.... Rela/il tntre mifrlmllt caracleristice
Cl)
R=Z cos <p, X =Z sin ,:p (15') G= Y cos q,, B= Y sin q:, (15")
,,-- x (16') .. , - - B (16")
Z= v R'+x2 , tg i:p= R; y= vG2+ B2, tg q:, = G'
G B R X
R=--• X=-- (17') G=----, B=---· (17")
2 3
G'+B' G'+B' R +x• R +X"'
1 1
Z=-• (18') Y=- (18")
y z
u
CirclJII ,ooslv
ll •
ff'oni svrseJ

u4iUsiafwt +iJ;)
i·V2 I sinf<,Jf+~.)
Fig. 2. a b c
 CALCULUL CIRCUITELOR fN REGIM SINUSOIDAL'

I. Circuitul cu elemente legate in serie II. Circuitul cu elemente legate in paralel

(fig. 3, a) (fig. 3, b)
u=u1 +u2 , (29') i=i.1 +f2, (29")
Ua= Ua1 U-,2,
+ (30') la= Jal+ Ia2• (30")
U,= U, 1 U, 2,
+ (31') I,=1, 1 + 1,2 , (31 ")

U="''u2+u2~ (32') l='' - (32")

V a r
a .,,
V J2+J2
, U, I,
tg q,= - , (33') tg q, = -! (33")
U,, I,.
Rezislenfa $i reactanfa tchivalentd a circuilului serie ConductanJa $i susceptanfa echivalenla a circuitului
(34') paralel
R=R1 +R2 ,
(35'} G,=G1 +G2, (34")
X=X1 +X2.
B,=B1 +B2 • (35")
Impedanfa $i defazajul circuifului serie
Admitanfa $i de{azajul circuitului paralel
Z=yR2+x2, (36')
x Y = y a2+B2, (36")
q,= arctg-! (37')
R B
....... q, = arctg - • (37")
-.J Calculul circuilului serie se face folosind relatiile (34'), G
- (35'), (36'), (37'), apoi calcuHnd curentul circuitului pe
baza relatiei
Calculul circuitului paralel se face folosind relatiile
(34"), (35"), (36"), (37"), apoi calcultnd curentul circui-
u (38') tului
I= -etc.
z I= YU etc. (38")

ii
P,,x,

I
Ur, IUr
1a I / ' /'1 ;'a,
iJ L1ru
---,
~ I+:::::::::.. 1 1-r, f _I ea I
·'~ ~+,, I
---'Z ...L.--1
"
a " D
 Tabclul 1
t:U:NfNTcU 0£ CfHCU/7 /)I li'EGIN S!NttS'(J/OAJ

eu:ME'NTUI. li'elA(lA lcNS!IJNl" • t'IJlf'eH7' l){:"F'AZAJUl O!IIGRAMA VAlOl?!LOR PUTeRI

INSTANTANl:I: p (} s
( valtJrl rp
el'ectivel 'aclmJI 6,eactiva). {aporenttJ}

~ u •RI U•RI 0 t
ii
A R/2 0 1?1'
~
tJ
•
wt -y-+r""
~
U•GJU 2!. u
2 wL/ 1
~ tJ wl/ 1

" Jr
~cf---:¢ (• l•wCIJ
tr i7 q 1' ,,
~
u

Tabelul 2
MA!i'IMI CAl?ACTER!ST!C£ AU /;U"M!:NTcWR Oe C!li'CUIT

eLEMENTlll FAC'TORUL OE PUTeRe z R JI y ti 8 PUTcReA INSTANTANee &Eli'BIA INMAGA!INATA

cos~ ( p•u·11 fr:r,
I
1 R R 0 R iff 0 poR/1 a
'
"
di ua
0 wL•X 0 x ;;fr-~ 0 BL P" Ila}- w·2
&eac-Jy' /11(/(JC· ,. (suscepra115a
~ h• tndvcttvd {energte mognetictJ)
"
I Cuz
~-{1:;,1 0 ;;;z·xc 0 -xe 0 ·Be p-u~d.!!. w•z
<if
,, (r~~f;~';;fa copa~ ( energte etecfrieii 1
 III. Circuitul R-L-C serie (fig. 4, a) IV. Circuitul R-L-C paralel (fig. 4, b)

R,=R, X,=XL-Xo, (39') G,=G, B,=BL-Ba, (39")

Impedanta $f defazajul cz'rcuiiului serie Admitanfa $i defazajul eireuitului paralel

2
1 1
Z=yR2+(XL-Xo)2=V R2 Y=i./G 2 +(BL-Bo)2 ="' l- -+ (- ,
2
.......
+(wL - ~r, v R wL -wc)
....... (40') (40")
<:O
1 1
filL- -
XL-Xe we tg q,= BL-Bo
G ..,.. ____
-w-L - wC_
tgq,= - - - (41') (41")
R R 1
R

-U
i= ,;2 - sin (wl+y,.-ep). (42') i= ,/2 YU sin (rot+y.,- <p), (42")
·Z
 ........

,::::,<->

,~ 1 •

t.'.::::)"'

0
 REZONANTA

V. Rezonanta de tensiune (fig. 4, a) VI. Rezonanta de curent (fig. 4, b)

UL=Uc, XL=Xc, (43') IL=lc, BL=Bc, (43")

u (44') (44')
1 = - = lmaz• l=GU=l.,111•
R

....... Pulsa tia de rezonanta

N)
I-' 1
(,):=-= - - :

'VLC
VII. Circuite serie-paralel
Metoda de calcul I. Se calculeaza din aproape Metoda de calcul II. Se construieste dia-
in aproape Re, Xe, z. pentru elementele legate grama vectoriala ~i se folosesc relatiile geo-
in serie. §i G., B., Ye pentru elementele legate metrice dintre elementele acestei diagrame.
in paralel.
 5.1. MARIMI SINUSOIDALE

5.1.t. Sa se determine valorile efective ~i frecventele marimilor

sinusoidale: V=20 sin (100 t); i=cos t; u =V2· 10 sin (21t·50t+ ; )·
Valorile marimilor sint date in sistemul international de unitati (SI).
5.1.2. Sa se calculeze defazajele qi:i; ale marimilor h in urma mari-
milor ak pentru perechile de marimi:

+ ;)

I
a1 = 5 sin ( 21t · 50l a2 = sin (lOt)

f b1=3sin(21r·50t + ;) b2=-V2 sin (101-1)

I
aa=5 cos(21t·50t+ ;) a4 =sin (2t -t-2)

b3 =5 sin(21r·50t+ ;) { b4=Sin (3f-t-3).

&!'"
5.1.3. Sa se calculeze defazajele <p'1.: ale marimilor bi inaintea ma-
rimilor a1c pentru perechile de marimi:

l
a1=5 sin (21t·50t+ ;) a2 = sin 10l

b1 =3 sin (21t· 50t+

3
:) { b2 = V2 sin (10t-1)
5.1.4. Sa se exprime valoarea instantanee~ a marimilor sinusoidale
care satisfac urmatoarele conditii: a) valoarea efectiva a marimii este
I, faza initiala a: ~i frecventa f; b) valoarea efectiva a marimii este ,j2,
faza initiala 30° ~i perioada 2s; c) valoarea maxima este 10, faza initiala
este nula ~i pulsatia este 1 rad/s; d) valoarea instantanee a marimii este
i 1= ,fi3 A la 11= 0 ~i i2 = ,jIT A la t2 = : , iar perioada marimii este
T=0,02 s.
5.1.5. tn figura se dau graficele functiilor sinusoidale i 1 =i1 (t) ~i
i 2=i 2 (t). Se cer: a) frecventa celor doua marimi; b) fazele lor initiale;
c) valorile instantanee ale acestor marimi ca functii de timp; d) defazajele
cp12, cp 21 ale marimii i2 in urma respec~iv inaintea lui i1.
122

I
 [A}

\ \ tl)
', .

Fig. 5.1.5.

5.1.6. Se cer valorile efective ale marimilor periodice cu perioada T:

vi= {v, te[o, :J

- V, te(~, r)
!:..t, te [O, T); V5= V 111 I sin wt I +u,
T
cu U constant,
V4= V m sin (wt+ix);
+
5.1. 7. Seda functia de timp v(t)= V mi sin (wt +r1) V m2 sin (2wt +n),
Se cer: a) perioada Ta lui v (t); b) valoarea efectiva Va Jui v (t).-~---

5.2. ADUNAREA ~I DERIVAREA MARIMILOR

SINUSOIDALE
5.2.1. Sa se calculeze suma perechilor de marimi sinusoidale date
mai jos, folosind reprezentarea vectoriala

ii =V2 3 sin ( wt+ i)

~) { V1=Ym1S~n(wt+y1)
V2= V m2 sm (wt+yz)
b)

123
I -i/2 4 sin( wt+
2
;)
 v1 = - sin w t
d)
{ Vz=cos(wt+ :)·
5.2.2. Se cere suma m~rimilor sinusoidale

v3 = i/2 5 sin (wt+ ; J· Care este valoarea acestei sume la t= : ?

5.2.3. Se cer intensitatne curentilor i 1 din circuitele reprezentate

mai jos, in care

V210 sin wt A,
2
i3 = V210 sin ( wt + ;) A,

,,

a b
Fig. 5.2.3.

5.2.,. Sa se determine tensiunea u la bornele extreme ale circuitelor

reprezentate in figura, cu u1 =V2
sin (wt+ ;)v,
u2 ={2sin ( wt- ;) V,

u3 = 2 sin ( <,>f- :) V.
1

124
 l/

u
b
Fig. 5.2.4.
5.2.5. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze derivatele:de ordinele
unu,. doi ~i trei ale marimilor:
v1='{2sin (V2t), v2=3 sin (2t + ;) , v =cos 3(l)t.
3

dv d 3v
5.2.6. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze sum as= v +-
dt dt 3
pentru v= i./2 V sin ( (l)i + -~) cu v, (I) t marimi .!!!!~ensionale.
' =" .·. >'c''M
5.2.7. Sa se determine marimea sinusoidala x",,;,Xm sin (wt+a:),
care satisface ecuatia 2x-3 dx - dax3 = u, cu u= 5 cos (2t + 2:..). (Marimile
' di dt 3
considerate sint adimensionale).

5.3. APLICAREA TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF

IN REGIM SINUSOIDAL
5.3.1. Se dau valorile instantanee ale curentilor V2 sin t, i2=-
=V2 2 sin (t- ;} ia=2v ! sin (t+ ;), Ill amperi. Se cer intensitatile
curentilor i4 ~i i5 din circuitul reprezentat in figura.
125
 Fig. 5.3.1.

5.3.2. Sa se calculeze tensiunile Uab, Ube, ~i Uac, cunoscind tensiunile

Uao
2
=i/2100 sin rot, ubo=V2-100 sin ( (!)t- rc), Uco""".V2100 sin ( (!)t+
3
2
1t)
3
exprimate in volti. Bornele a, b, c, 0, sint patru borne oarecare intr-un
circuit· electric.

5.3.3. Care este valoarea tensiunilor u1 ~i u6 din circuitul reprezentat

in figura la care u2 = V27 sin ( (!)f +:} u3 "\}26 sin CiJl, u4 =

= V541,in ((,)t- ;) , u =V26 sin ((i)t- ;)volti.

5

Fig, 5.3.3.

5.3.4. Se dau tensiunile intre bornele indicate in figura ~i se cer

tensiunile Ua.ih U.zb, u1 e, U1>f· Se cunosc: Ua 0== -i/6
sin CiJf V;
U1>c{icos oot V; ~ca=V22sin ((i)t+ ;) V; Uae=V22sin('»t-:; :) V;
Ua1= Ube•

126
 Fig. 5.3.4.

5.3.5. 1ntr-un nod se intilnesc (n +1) conductoare. Primele n con-

2
ductoare sint parcurse de curentii sinusoidali ik=Ikm sin[ wt +(k-1) :],

k= 1, 2, ... , n. Sa se afle curentul i din ultimul conductor. Care este va-

. loarea lui i daca I1m=l2m= ... =l11 m=lm?
5.3.6. (R) Doua surse~ ideale de tensiune sint conectate ca in figura
~i au t.e.m. e1=fi E 1 sin (wt+y1), e2 =-Y2 E 2 sin (wt+y2). Sa se
afle tensiunea u de la bornele receptorului. Aplicatie numerica: E 1 = 3 .v,
n
E 2=4 V, y1 =0, Yz= ~
2

Fig. 5.3.5. Fig. 5.3.6.

5.3.7. (R) Sa se scrie ecuatiile circuitului pe- baza teoremelor Iui

Kirchhoff ~i sa se construiasca diagramele vectoriale corespunzatoare
acestor ecuatii. ·
5.3.8. (R) Sa se determine tensiunea la bornele circuitului indicat
in figura stiind ca R=3
4-
.n, L= -100n H, 50 Hz, ~i ,lfio sin wt A.
• V
127
 I R A
....___.,,,,
(JR

e t u
0( )u,
() R7

8
Fig. 5.3.7.

L
........__..,
lz
ul 0( R L

Fig. 5.3.8.

Ce valori instantanee ar avea curentii din circuit daca tensiunea la borne

ar fi u' = V2100 sin wt V? Care ar fi puterea activa a circuitului in acest
caz?

5.4. CIRCUITUL DIPOLAR

5.4.1. Un 'circuit dipolar; are tensiunea la borne u=,fi 12 sin

((l)t+ :) V ~i intensit~tea curentului i~-V23 sin((l)t- ;) A. Se cer:
diagrama vectoriala, factorul de putere, impedan\a, rezistenta ~i reac-
tanta circuitului in raport cu bornele sale de .acces.
5.4.2. Care sint valorile efective algebrice ale componentelor active
~i reactive ale tensiunii, respectiv curentului, pentru circuitul din problema
precedenta?
5.4.3. Care sint puterile active ~i reactive primite la borne de circuitul
din problema 5.4.1.
128
 5.4.4. Se dau circuitele dipolare pasive avind tensiunile la borne
~i curentii indicati mai jos. Sa se determine factorul de putere, impedanta,
tezistenta ~i reactanta, puterea activa, reactiva ~i aparenta. Sa se con-
struiasca diagrama vectoriala a c.urentului ~i tensiunii.
u1 = V2 220 sin (J}t V U2= 1/2220 COS (J}{ V

{ fi 22 sin ( (J}t- :)A {

i2 =V,2 22 cos (wt+ :)A
U3- v~·IO sin ( Mf: : ) V

8 )A
{ V2 5 sin( (J} --

-_v2 + ;)v

I
Us - 6 COS ( Mf

is =V2 cos (J}f A.

5.4.5. Un circuit alimentat cu tensiunea sinusoidala u=-i/2100 sin

(wt+ ;) V are un factor de putere inductiv cos qi= ~ ~i o impedanta
Z = 20 n.Sa se calculeze rezistenta ~i reactanta circuitului, valoarea
efectiva ~i cea instantanee a curentului, puterile activa, reactiva ~i
aparentii la bornele circuitului.
5.4.G. Un circuit in regim sinusoidal prime~te o putere reactiva
Q= -4 var, la un curent cu o valoare efectiva I= 1 A. ~tiind ca rezis-
tenta echivalentii a circuitului este R=3 n ~i ca tensiunea, avind frec-
venta de 50 Hz, trece prin valoarea sa maximala la t= 2 s, se cer: a) va-
lorile instantanee ale tensiunii ~i curentului; b) diagrama vectoriala
a tensiunii ~i curentului. /
5.4.7. Un circuit dipolar are tensiunea la borne u = V2
110 sin 21t· 50 t
V ~i prime~te puterile P=88 W, Q=66 var. Sa se determine: a) valorile
efective ~i instantanee ale intensitatii curentului; b) impedanta, rezistenta
~i reactanta circuitului; c) diagrama vectoriala ~i componentele active
~i reactive ale curentului in valori instantanee.

5.4.8. Un circuit dipolar are tensiunea la borne ~i intensitatea curen-

tului cu valorile reprezentate in diagrama din figura. Se cer: a) valorile
efective ~i instantanee ale acestor marimi; b) rezistenta, reactanta
9 - Probleme de electricitate 129
 / v
[A.JJ[vJ

I
I
l wt
tlsl

Fig. 5.4.8.
*i impedanta circuitului; c) puterile activa, reactiva ~i aparenta ale
circuitului.
5.4.9. Sa· se construiasca diagramele vectoriale ale componentelor
active ~i reactive ale tensiunii ~i curentului pentru circuitul din problema
5.1.8 Se cer ~i diagramele valorilor instantanee ale acestor componente.
5.4.10. Se da diagrama vectoriala a curentului ~i tensiunii la bornele
unui circuit dipolar. Se cer: a) rezistenta, reactanta ~i impedanta cir-
cuitului; b) puterile activa *i reactiva; c) factorul de putere.
5.4.11. Sa se calculeze, componenta ac-
tiva ~i reactiva a curentului, in valori efec-
tive algebrice ~i in valori instantanee, con-
ductanta, susceptanta ~i admitanta pentru
circuitul considerat in problema 5.4.1.

5.4.12. Se cer valorile efective algebrice

i;:i instantanee ale componentelor active ~j-
reactive ale curentului pentru circuitele Fig. 5.4.10.
considerate in problema 5.4.4. Care sint con-
ductantele, susceptantele ~i admitantele acestor circuite?
5.4.13. Un circuit ia un curent sinusoidali=V2 10 sin( 2rt· 50t + ;) A,
la un factor de µutcre cos i:p= V; , Cunoscind puterea reactiva luata
de circuit Q= 30 var, se cer valorile efectiva ~i instantanee ale tensiunii
la bornele circuitului, conductanta, susceptanta ~i admitanta circuitului.
5.4.14. Care sint puterea aparenta, conductanta, susceptanta ~i
admitanta circuitului din problema 5.4.7?
5.4.15. La un circuit dipolar pasiv se cunosc marimile indicate in
coloana a ~i se cer cele indicate in coloana b:
aj ~
I\
marimi cunoscute marimi cerute
cazul 1: R=6 Q, X=8 Q Z, G, B, Y, cos rp
cazul 2: G=3 S, B=-4 S Y, R, X, Z, sin i:p

cazul 3: R= 1 !.2, G=0,25 S Y, Z, X, B, tg i:p

cazul 4: Z=5 .Q, -3 .Q R, G, B, Y

;l
cazul 5: Z=5!2, B = -- S X, R, cos i:p
25
9* 131
 5.5. ELEMENTELE DE CIRCUIT
5.5.1. Un rezistor are tensiunea la borne u=V2220 sin (2'1t'· 50 t+l) V
!ji o rezistenta R=4 Q. Se cer: a) valoarea efectiva a ct1rentului din
rezistor; b) valoarea instantanee a acestui curent; c) valoaTea maxh11a
a puterii instantanee primite de receptor; d) puterea activa primita.
5.5.2. Care sint conductanta, susceptanta, impedanta ~i admitanta
rezistorului din problema 5.5.1?
5.5.3. Un condensator alimentat cu o tensiune sinusoidala de valoare
efectiva U= 100 V si frecventa 1 000 Hz ia un curent de valoare
efectiva I= 0, 1 A. Sa ;e calculez~ capacitatea ~i reactanta condensatorului,
impedanta, puterile activa, reactiva ~i aparenta. Cum se modifica aceste
marimi daca se dubleaza valoarea efectiva a tensiunii ~i valoarea frec-
ventei?
5.5.4. Un condensator ia o putere reactiva Q= -4 var fiind alimentat
cu tensiunea u= 141 sin 2it'· 50 t V. Care sint: valoarea maxima a in-
tensitatii curentului din condensator, valoarea instantanee a acestui
curent, reactanta capacitiva, susceptanta ~i impedanta condensatorului.
5.5.5. 0 bohina ideala are o inductivitate L=0,1 H ~i o tensiune
la borne u=V212 sin 1 000 t V. Sa se determine reactanta inductiva
a bobinei, valoarea efectiva si cea instantanee a curentului bobinei,
puterile activa ~i reactiva p'rimite de bobina.

i 5.5.6. De cite ori cre~te puterea reactiva

a bobinei din problema precedenta daca se
n=Ui
mares,te frecvent,a de trei ori .,,,i valoarea
r efectiva a tensiunii de 6 ori?
5.5. 7. 0 sursa ideala de tensiune are t.e.m.
e t u
e='l/2 220 sin wt V ~i debiteaza un curent
i= y2 5 sin ( wt- ;) A. Se cer puterea ac-
tiva ~i puterea reactiva data de sursa. Care
este valoarea maxima a puterii instautanee
date de sursa?
Fig. 5.5.7, 5.5.8. Ce relatie exista intre rezistenta
rezistorului ~i capacitatea condensatorului
care, alimentate la aceea~i tensiune sinusoidala, iau o putere activa
respectiv o putere reactiva cu aceea~i valoare absoluta?
5.5.9. 0 bobina ideala are inductivitatea L= 1 H ~i e parcursa
de un curent de intensitate i= 10 sin 2r.:· 50 t A. Sa se afle: a) reactanta
132
bobinei; b) valoarea instantanee a tensiunii; c) puterea reactiva primita
de bobina; d) valoarea maxima a energiei magnetice a bobinei.
5.5.10. Un condensator are capacitatea C= 100 µF. Sa se afle:
a) valoarea instantanee a tensiunii; b) reactanta condensatorului; c) reac-
tanta capacitiva; d) pute,ea reactiva primita de condensator; e) valoarea
maxima a energiei chn1*tdui el,e'cfl:9c din condensator. Se ~tie ca intensi-
tatea curentul19 din coriji(f~/9ite i=V2 100 sin 1 000 t mA.
'\h)f)"' ~?
, \q , 5.'6. crncJ1TE SERIE
5.6.1. 0 ~ina are inductivitatea L = 2- H
314
~i rezistenta R=4 n.
Intensitatea curentului din bobina este i = V2 2 sin ( 2n: · 50 t + ; ) A.
Se cer: a) caderile de tensiune rezistiva ~i inductiva; b) diagrama vecto-
riala; c) tensiunea la bornele circuitului ca valoare efectiva ~i instantanee;
d) factorul de putere; e) impedanta circuitului; f) puterea activa; d) pute-
rea reactiva; h) puterea aparenta.
5;6'.2. La bornele bobinei din problema precedenta se aplica o ten-
siune u=V210 sin 2rc·500 t V. Sa se calculeze intensitatea curentului
in valoare efectiva ~i instantanee ~i ce)elalte marimi cerute in problema
precedenta.

5;6.3. 0 bobintcu rezistenta R= 6

'
n si inductivitatea L=
'
o,s H
314
are o izolatie electrica care trebuie incercata la tensiunea U,nc= 2 000 V.
Ce frecventa trebuie sa aiba tensiunea sinusoidala cu valoarea maxima
U,nc pentru ca intensitatea curentului din bobina sa nu depa~easca
valoarea efectiva admisibila de I= 10 A pentru care izolatia atinge
temperatura maxima admisibila?

5.6.4. Pentru determinarea inductivitatii ~i rezistentei unei bobine

la bornele acesteia se aplica o tensiune sinusoidala U=80 V cu o frec-
venta fi=50 Hz ~i se masoara curentul din bobina 11 = 12 A. Lao a doua
incercare cu frecventa crescuta la '2= 100 Hz ~i aceea~i valoare efectiva
a tensiunii se masoara curentul 8 A. Se cer: a) diagramele vectoriale
pentru fiecare din cele doua regimuri; b) rezisten\a ~i inductivitatea
bobinei; c) puterea activa absorbita de bobina in fiecare din cele doua
regimuri; d) t.e.m. maxime induse in bobina. (Se neglijeaza variatia
rezistentei ~i inductivitatii cu frecventa).

133
 5.G.5. Alimentind cu un curent continuu I== 10 A o bobina, tensiunea
la bornele ei este U= 120 V. Aceea~i bobina alimentata cu o tensiune
sinusoidala de valoare efectiva U ~i frecventa f1 = 50 Hz ia un curent
cu valoarea efectiva 11 =6 A. Sa se calculeze: a) rezistenta ~i inductivi-
tatea bobinei; b) reactauta inductiva ~i impedanta bobinei la frecventele
fi =50 Hz ~i (2 = 100 Hz; c) conductanta, susceptanta ~i admitanta
aceleia~i bobine la frecventele {1 ~i {2 •
· 5.G.G. 0 bobina cu rezistenta R si inductivitatea L are la borne
o tensiune u= 12 sin 500 t V ii est; parcursa de curentul i=4 sin
( 500t- ;) A. Se cer: a) energia consumata de bobina in timp de 5 minute;
b) valoarea maxima a energiei magnetice din bobina; c) rezistenta; d) in-
ductivitatea; e) valoarea instantanee a intensitatH curentului din bobina
daca frecvent;a se reduce Ia jumatate.
5.6.7. 0 bobina avind tensiunea Ia borne U=220 V ia o putere
activa P= 10 W ~i o putere reactiva 8 var. Care este cea mai mare
putere activa pe care o poate lua un rezistor Iegat in serie cu bobina,
la aceea~i tensiune totala U = 220 V, ~i care este rezistenta electrica
a acestuia?
l 5.6.8. Un circuit serie format dintr-un condensator de capacitate
C= 100 µF ~i un rezistor de rezistente R= 15 .Q are la borne o tensiune
u=V2100 sin(soo t+ ;) V. Se cer: a) reactanta circuitului; h) conduc-
tanta, susceptanta ~i admitanta circuitului; c) puterea activa ~i puterea
reactiva primite de circuit; d) valoarea instantanee a intensitatii curen-
tulu i.
~:''.5.6.9. Tensiunea la bornele unui condensator are o valoare efectiva
de vf ori mai mare declt valoarea efectiva a tensiunii la bornele rezisto-
rului inseriat cu el. Se stie ca tensiunea la bornele circuitului serie format
de aceste elemente ar~ valoarea efectiva U = 120 V, iar puterea activa
a circuitului este P=60 W. Sa se calculeze: a) valoarea efectiva a ten-
siunilor la bornele rezistorului ~i condensator~lui; b) factorul de putere
al circuitului; c) rezistenta, reactanta ~i impedanta circuitului; d) capaci-
1
tatea condensatorului daca frecventa este f = ooo Hz.
' 2r;

5.G.10. * Ce reactanta trebuie sa aiba un condensator Iegat in serie

cu un rezistor de rezistenta data R pentru ca sa ia o putere reactiva
absoluta maxima, atunci cind la bornele circuitului serie format din
aceste elemente se aplica o tens.iune data u= Um sin wt? Care est~ valoarea
acestei puteri reactive?
134
 5.6.11. Se da un circuit seric format dintr-un rezistor R si un con-
densator C. Valoarea efectiva a tensiunii sinusoidale la bornele ~ircuitului
este constanta S,i data, U. Se s.tie ca daca tensiunea la borne are frec-
ventele {i, f2 intensitatea curentului din circuit are valorile 11 respectiv' 12 •
Se cer: rezistenta S,i capacitatea elementelor.

5.6.12. 0 bobina de rezistenta R S,i inductivitate L este legata in

serie cu un condensator C. Tensiunea sinusoidala la bornele circuitului
are valoarea efectiva U = 100 V. Tensiunea la bornele condensatorului
are o valoare maxima tripla fata de valoarea maxima a t.e.m. de auto-
inductie din bobina. Factorul de putere al circuitului este cos q,=4/5.
Se cer: a) diagrama vectoriala a tensiunilor; b) caderile de tensiune
rezistiva, induc,:tiva S,i capaci,tiva; c) tensiunile la bornele bobinei S,i
condensatorului; d) intensitatea curentului din circuit daca puterea
activa este 160 W; c) rezistenta, reactantele il}ductiva S,i capacitiva;·
f) irnpedanta circttitului..

5.6.13. (R) 0 bobina alimentata de la o retea de tensiune sinusoidala

cu valoarea efectiva U S,i frecventa f ia un curent de valoare efectiva I.
Legind in serie cu bobina un condensator de capacitate C curentul din
circuit iS,i pastreaza valoarea efectiva I. Cunoscind U=60 V, f=50 Hz,
1
C= F si I= 2 A, se cer: a).rezistenta, reactan+a si inductivitatea
1t ·4 800 ' ' ~ '
bobinei; b) puterile activa S,i reactiva ale circuitului cu S,i fara condensator;
c) tensiunea la bornele bobinei; d) diagramele vectoriale ale tensiunilor.

5.6.14.* Un circuit serie R, L, C are la borne o tensiune u=

=V2U sin wt V. Sa se calculeze frecventele pentru care: a) puterea
activa a circuitului este maxima; b) puterea reactiva totala a circuitului
e egala cu zero; c) puterea reactiva are valori extreme; d) valoarea efec-
tiva a caderii de tensiune inductive este maxima; e) valoarea efectiva
a caderii de tensiune capacitiva este maxima. Pentru punctele a) S,i b)
se cer S,i valorile extreme corespunzatoare.

5.6.15. * Un circuit serie este format dintr-o bobina (R, L) S,i un

condensator. Se ~tie ca la rezonanta puterea activa a circuitului este
P= 12 V ~i valoarea efectiva a tensiunii la bornele condensatorului
este U0 =8 V, daca tensiunea la bornele circuitului are valoarea efectiva
U= 6 V. Se cer: a) tensiunea la bornefo bobinei, in 'valoare efectiva;
b) rezistenta, reactanta inductiva S,i reactanta capacitiva; c) factorul
de putere al circuitului; d) marimile de la a) S,i c) daea se mentine valoarea
efectiva a tensiunii la borne ~i se mares.te de patru ori valoarea frecventei.
135
 · 5.6.16. Doua bobine se leaga in serie la o retea de curent alternativ
cu tensiunea U. Se ~tie ca prin circuitul serie astfel format trece un
curent cu valoare efectiva 1=2,8 A, tensiunea la bornele primei bobine
este U1 =56 V la un factor de putere cos q,=0,65 iar puterile primite
de a doua bobina sint 158 W ~i Q2 = 118 var. Sit se calculcze: a) re-
zistentele ~i impedantele celor doua bobine; b) tensiunea la bornele
intregului circuit; c) factorul de putere al circuitului serie; d) impedanta
circuitului daca frecventa tensiunii aplicate se dubleaza.

5.6.17. (R) Parametrii R 2 ~i X 2 ai unui circuit dipolar pot fi detcr-

miuati experimental folosind circuitul reprezentat in figura, Ia care

(J

Fig. 5.6.17.
se cunoa~te rezistenta R 1 a rezistorului iar voltmetrele masoara tensiunile
Ui, U2 , U. Sa se calculeze R 2 , X2 daca R 1 = 100 .0, U1 60 V, U2 =80 V,
U = 100 V. Se neglijeaza curentii luati de voltmetre.

5.G.18. Circuitul serie reprezentat in figura este parcurs de un curent

de intensitate i=V210 sin (2rc ·
50 t+ :) A. Sa se determine: a) tensiunile
u5 , u', u", u; b) rezistenta, reactanta ~i impedanta circuitului; c) puterea
activa, reactiva ~i aparenta a intregului circuit; d) diagrama vectoriala
a circuitului; e) factorul de putere al intregului circuit. Se dau: R 1 =6 n.
R3=2 0, R 5 =2 .0, Xu=2 .0, Xc 2 =8 Q.

5.6.19. ** La un circuit serie R-L- C se folosesc notatiile indicate

in figura, se dau ~i se cer marimile precizate in tabelul de niai jos.
136
 (/

Fig. 5.6.18.

ll

Fig. 5.6.19..

Nr. Date Cerute

1 U, R, L, C, f P, Q, I, Z, cos cp
2 P, Q, R, UL Uc; I, S

3 I, P, Q, Uc U, R, XL, Xe

4 R, QL, Uc, I Z, cos qi, u

2
5 R=-.Q I
vs
QL=6 500 var p

Uc=50yfV s
U=lOO V z
137
 "5.G.20. (R)* Mentinind valoarea efectiva U a tensiunii aplicate
la bornele circuitului reprezentat in figura 5.6.19, se modifica frecventa
acestei tensiuni. La frecventa f1 curentul are o valoare efectiva maxima
11 =40 A. La frecventele {2 =50 Hz ~i 100 Hz curentul are valoarea
efectiva I= 20 A. ~tiind ca tensiunea la bornele circuitului:are valoa-
rea efectiva U =200 V, se cer: a) impedantele circuitului ~i factorii
de putere la cele trei frecvente (1 , ( 2 , { 3 ; b) parametrii R, L, C ai circui-
tului; c) frecventa de rezonanta ~i valorile efective ale tensiunii la bornele
bobinei cu parametrii R, L la cele trei frecvente considerate.

5.7. CIRCUITE DERIVA'.flE

5.7.1. (R) Se considera circuitul paralel reprezentat in figura, va-

lorile efective ale tensiunii ~i curentului U= 100 V, I =0, 141 A, puterea
activa P=lO W ~i frecventa f=50Hz.
R Se cer pentru acest regim sinusoidal:
'R R, IR, I c, Xe, C ~i cos cp. Sa se con-
struiasca diagrama vectorialii a circui-
tului.
5.7.2. (R) Se cer puterea activa,
puterea reactiva, curentul I ~i impe-
danta circuitului din problema prece-
denta daca se dubleaza frecventa ten-
(j siunii sale de alimentare.
Fig. 5.7.1. 5.7.3. Un rezistor de rezistentii cu-
noscuta R este parcurs de un curent
de valoare efectiva data IR· La bornele
rezistorului este conectata in paralel o
bobina ideala parcursa de un curent
cu valoarea efectiva cunoscuta IL· Se
cer: a) valoarea efectiva a curentului
total; b) impedanta echivalenta a cir-
cuitului; c) factorul de putere al circui-
tului; d) puterea reactiva a circuitu- ·
lui.
5.7.4. Circuitul din figura se afla
la rezonanta, la frecventa {0 °=500 Hz,
(I
curentul din bobina ideala avind va-
Fig. 5.7.3. Joarea efectiva I LO= 1 A ~i tensiunea

138
la bornele sale fiind U= 100 V. Se cer: a) L, C; b) valoarea efectiva
a curentului total ~i puterea reactiva a circuitului daca se mentine
valoarea efectiva a tensiunii de alimentare dar se dubleazi:i frecventa sa.
5.7.5. (R)* 0 linie electrica cu
L.
tensiunea U= 220 V ~i frecventa f = 50
Hz alimenteaza un receptor cu o pu-
tere activa P= 10 kW, la un factor
de putere inductiv cos <f>"'"'0,9. Ce con-,
densator trebuie legat la bornele recep- c
torului, in paralel cu acesta, pentru a
se forma un circuit care ia de la retea
aceea~i putere la un factor de putere
(j
inductiv cos q:> 6 =0,95? Cum se modifica
pierderile de putere pe linie prin aceas- Fig. 5.7.4.
ta ameliorare a factorului de putere?
5.7.6. (R)* La frecventa f', circuitul alimentat cu o tensiune sinu-
soidala de valoare efectiva constanta U, ia curentul cu valoarea efectiva
minima Imin=5 A ~i puterea activa P'= 100 W, bobina fiind parcursa
de un curent I' L= 5 A. Care sint valorile puterii active ~i ale curentului
total I la o frecventa 5 f'? Care este rezistenta rezistorului?
5.7.7. Ce rezistenta ~i capacitate trebuie sa aiba circuitul reprezentat
in figura b pentru ca el sa fie echivalent circuitului reprezentat in figura a?

Cl b
Fig. 5.7.6. Fig. 5.7.7.

139
 5.7.8.** 0 sursa cu· t.e.m. e="V2E sin (eot+y) V are rezistenta
intern a r ~i reactanta interna x= wL. Ce rezistenta R 9i ce capacitate C
trebuie sa aiba rezistorul, respectiv condensatorul, care iau de la sursa
o putere activa maxima, atunci ctnd se leaga in paralel la bornele acesteia?
Care este valoarea acestei puteri active maxime pe care o da sursa?

I 'z
i,

Xe e t r
;t ,,(
Fig. 5.7.8. Fig. 5.7.9.

5.7.9.* 0 sursa cu t.e.m. e=V212sin(eot+ ;) V, rezistenta

interna r= 1 .Q 9i reactanta interna ±= 2 .Q, debiteaza un c urent
i1=3i/2sin (wt+ ;) A intr-un circuit ~egat ,)a borne 9i un curent
i2=4 yfsin wt A intr-un alt circuit" exterior legat in paralel cu primul.
Se cer: a) intensitatea curentului din sursa, ca valori efectiva si instan-
tanee; b) tensiunea la bornele sursei, ca valori efectiva 9i instantanee;
c) puterea activa utila . 9i randamentul sursei.

5.7.10.** Un curent de intensitate data i= 10 sin (2n·500 t) A

100
trece printr-un circuit R- C derivatie. Capacitatea fiind data C= µF
r.
se cere sa se determine rezistenta R pentru care circuitul prime9te
o putere activa maxima. Care este valoarea acestei puteri active 9i
cit este factorul de putere al circuitului in acest caz?

5.8. PROBLEM]•~ DIVERSE

5.8.1. 0 bobina in regim sinusoidal are valoarea efectiva a tensiunii

la borne U ~i ia o putere activa P la un factor de putere cos qi. Se cer:
a) rezistenta, reactanta 9i impedanta bobinei; b) valoarea efectiva
140
a curentului din bobina; c) puterea activa a bobinei daca s-ar dubla
frecventa tensiunii de alimentare.
5.~.2. * La un circuit serie R-L in regim sinusoidal se cunosc ten-
siunea la borne U, rezistenta R $i puterea reactiva primita Q. Se cer:
a) valoarea efectiva a curentului; b) reactanta bobinei; c) puterea activa
a bobinei. Discutie.
5.8.3. Un condensator legat in serie cu un rezistor este alimentat
cu o tensiune la borne u=,V2 U sin (i)f V. Se cunosc: reactanta capaci-
tiva Xe $i puterea reactiva Q primi-
ta de condensator. Se cer: a) expre-
sia valorii efective a intensitatii
curcntului; b) impedanta circuitu-
lui; c) rezistenta circuitului; d) va-
loarea efectiva a tensiunii la bor-
nele condensatorului $i rezistorului.
5.8.4. Se da puterea activa P,
puterea reactivii Q$i valoarea efecti- u
vii I a intensitatii curentului pentru Fig. 5.8.4.
,circuitul reprezentat in figura. Se cer:
.a) rezistenta R $i reactanta X a circuitului; b) caderile de tensiune
rezistiva $i capacitiva UR, Uc; c) valoarea efectiva a tensiunii la bornele
drcuitului; d) factorul de putere al circuitului.
5.8.5. Pentru circuitul din problema precedenta se dau rezistenta
R, valoarea efectiva a tensiunii la borne U $i valoarea efectiva a cade;ii
de tensiune capacitive U0 • Se
eer: a) valoarea efectiva a I R L
-curentului; b) factorul depute-
re al circuitului; c) impedanta
drcuitului; d) puterea activa
~i puterea reactiva a circui-
tului.
5.8.G. Sa se indice, in u
,ordine, formulele utilizate
pentru a calcula din aproa- Fig. 5.8.6.
pe in aproape marimile ceru-
te in functie de marimile ·date in tabelul de mai jos, care se ref era
b circuitu.l serie din figura alaturata.

!41
 Nr Date Cerute
1 R, L, (,), I· P, u, cos q,
2 R, I, w, u Q, z, XL, cos q,
3 P, I, (J, f Z, L, Q, cos q,
4 u, XL, p R, I, Z, Q.
5.8.7. 0 bobina are tensiunea la borne u=i/2100 sin 2n·500 t V,
ia o putere activa P= 100 W ~i o putere reactiva Q=200 var. Se cer:
a) rezistenta ~i inductivitatea bobinei; b) impedanta bobinei; c) valoarea
efectiva a curentului din bobina.
5.8.8. (R)** 0 sursa avind t.e.m. e=V2E sin ((,)t+y), rezistenta
interna r ~i reactanta interna x alimenteaza un receptor care ia o putere
activa P ~i o putere reactiva Q. Se cer: a) reiistenta R ~i reactanta X
a receptorului; b) valoarea efectiva a intensitatii curentului debitat
de sursa I; c) valoarea efectiv{1 a tensiunii la bornele sursei U; d) randa-
rnentul sursei.
5.8.9. (R)* Ce relatie exista intre rezistentele R, R', reactantele
X, X', ~i impedantele Z, Z' a doua receptoare care, conectate pe rind
Ia bornele aceleia~i surse, primesc aceea!Ji putere activa P ~i aceea~i
putere reactiva Q'l
5.8.10. ** Se ~tie ca o sursa da unui receptor conectat la bornele
sale un curent 1=3 A !Ji o putere activa P 1 =45 W. Unui alt receptor
conectat la locul prirnului receptor sursa ii da aceea~i putere activa 9i
aceea~i putere reactiva la un curent 1'=4 A. ~tiind ca impedanta interna.
a sursei este Z= 12 .Q se cer: a impedantele celor doua receptoare; b) re-
zistentele ~i reactantele celor doua receptoare; c) puterea reactiva pri-
mita de receptoare; d) tensiunile la bornele celor doua receptoare; e) fac-
torul de· putere al receptoarelor.
5.8.11. Un generator de curent alternativ are un curent de scurt-
circuit cu valoarea efectiva I,e• o tensiune in gol cu valoarea efectiva
U g ~i poate da in exterior o putere activa maxima Pm· Se cer: a) valoa-
rea efectiva a t.e.m. a generatorului; b) impedanta interna a generato-
rului; c) puterea pierduta prin efect Joule in interiorul generatorului
la mers in scurtcircuit; d) rezistenta 9i reactanta interna a generatoruluL
5.8.12. * Se da circuitul reprezentat in figura a, la care se cunosc
5
marimile R=5 .Q si
. X= y2 Q. La sursa din figura b se -cunoaste
, numai
142
 valoarea efectiva a t.e.m. E= 12 V. Se cer: a) impedanta interna a sursei
daca ea da aceea~i putere activa ~i aceea$i putere reactiva circuitului din
,figura a, indiferent la ce pereche de borne a acestuia se conecteaza;

a b
Fig. 5.8.12.

b) rezistenta intern a r ~i reactanta intern a a sursei daca se cunoa~te ~i

valoarea puterii active utile maxime a sursei 12 W; c) factorul de
putere al receptorului care absoarbe aceasta putere activa utila maxima;
d) puterile active, reactive ~i randamentul pentru situatia de la punc-
~l (a).
5.8.13. (R)** Rezistoarele, bobina ideala ~i condensatorul din
circuitul reprezentat in figura au parametrii care satisfac relatia R=
L

{I

Fig. 5.8.13.

Xe, Tensiunea de alimentare este u=V2 U sin (wf+y). Se cer:

a)/, 11 , 12 ; b) i, ii, i2 ; c) impedanta echivalenta. z., rezistenta echivalenta,
Re $i reactanta echivalenta Xe a circuitului; d) tensiunile UR1' lf 112
143
Ut, Uc la bornele elementelor circuitului; e) puterile totale, activa ~i
reactiva ale circuitului.
~ 5.8.14. (R)* Se ~tie ca circuitul reprezentat in figura are, in regim
sinusoidal, R=2 Q, P 1 =2 W, Q1 = -2 var, Um 2 = 2 V2 V. Se cer: a) Q2;
b) U; c) P, Q; d) cos cp, pentru intregul circuit; e)J.
u2
4 R
~
L,l.l2
I R
b c

u
~c
'1 (I
7
R
P, l
c
d rl~~~~~~~~~--' I
Fig. 5.8.14.
~
5.8.15.** Se da circuitul reprezentat in figura. Alimentat in curent
continuu la o tensiune u=u0 =100 V, circuitul ia o puteretotala P 1 =
10 W. Capacitatea fiecarui condensator este C= 1 µF. La. frecventa

If' i2
1,
R
(J
l
e
c
c
Fig. 5.8.15.

v • • • t~ de t ensrnne
--;;- H z se rea1·1zeaza rn reg1m smuso1'd al o rezonan,a
r == UlOO .
16

h1 latura 1 ~i circuitul prime~te pe la borne o putere reactiva Q0 = 75

var. Se cer pentru regimul sinusoidal: a) .1R; b) XL 0 ; c) valoarea efectiva
 U0 a tensiunii la bornele circuitului; d) P 0 puterea activa totala a circuitu-
lui; e) intensitatile curentHor ~i tensiunile la bornele elementelor.
5.8.16. (R)* Sa se calculeze, pentru circuitul din problema prece-
dentii, valoarea efectiva I a curentului total ~i puterea activa a circuitu-
lni in cazul cind se dubleazii frecventa 9i se mentine valoarea efectiva a
tensiunii sinusoidale la bornele circuitului.

5.8.17. Se dii circuitul trifazat cu conexiune in stea reprezentat

in figura. Circuitul este simetric, avind rezistoare ~i bohine identice
3
pe cele trei faze: R=4 .Q, L= H. Tensiunile de linie formeaza un
2r.
sistem simetric cu val