Sunteți pe pagina 1din 360

Prof. dr. ing. MARIUS PREDA * Conf. dr. ing.

PAUL 'CRISTEA

PROBLEME DE ELECTRICITATE
pentru examenele de bacalaureat
~I admltere
lo IBYltlmlntul superior

_;; Seri a
CULEOERI DE PROBLEME
DE MATEMATICA $1 FIZICA

~
EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI - 1978
\

Noua editie, revizuita, a lucrarii a


a fost completata cu probleme date re-
cent la concursurile de admitere in inva-
tamintul superior.
Lucrarea a fost completata cu un
capitol continind probleme de sintezii,
in care, pe Unga chestiunile de electrici-
tate, intervin ~i unele chestiuni din alte
piirti ale fizicii. Aceste probleme au un
rol deosebit la preglitirea bacalaureatului
~i a examenului de admitere deoarece
folosesc ansamblul cuno~tintelor din do-
menil ale fizicii studiate separat.

Control ~tiintific: prof. dr. George Moisil


Redactor: Natalia Fiuciuc
Tehnoredactor: Elly Gorun
Coperta: Alexandru Banu
Bun de tipar: 02.12.1978. Coli de tipar: 22,5.
Tiraj: 99 000+&5 exemplare bro§ate.
CZ: 537.1 (083).
Tiparul executat sub comanda nr. 225,
la Intreprinderea Pollgrafica .,Crit?ana",
Oradea, str. Moscovei nr. 5.
Republica Soclallsta Romil.nia
PREFATA.

, Aceasta culegere de prob1eme este destinata elevilor, candidafilor la


concursurile de admitere tn faculta/i, celor care studiaza electricitatea,
magnetismul §i circuilele electrice.
Confinutul lucrarii este la nivelul programei de fizica a liceelor, confinind
in plus numai un numar foarte red us de lucruri simple, care u§ureaza
intelegerea temeinica a nofiunilor fundamentale existente in actualele ma-
nuale de liceu.
Lucrarea este astfel conceputa tncit studierea at en ta a breviarelor teore-
tice §i rezolvarea problemelor propuse sa asigure tn primul rind clarifica-
rea, sistematizarea §i fixarea temeinica a cuno§tinfelor teoretice §i, in al
doilea rtnd, formarea §i dezvoltarea deprinderilor nee es are rezolvarii pro-
blemelor la nivelul cerut de actualele concursuri de admitere. ,
Un element important ce condi/ioneaza succesul profesional al unui
absolvent de liceu U constituie capacitatea sa de a utiliza eficient ansam-
blul cuno§tinfelor dobzndite in §Coala la rezolvarea problemelof ce le va
intllni in viitoarea sa activitate practica. Din acest motiv, o buna parte
din problemele propuse au un grad de dificultate sporit, rezolvarea lor ba-
:zindu-se pe totalitatea cuno§tinfelor de fizica §i matematica din liceu. in
concordanfa cu aciualele exigenfe ale concursurilor de admitere in facultafi.
Capii~lul 6 confine probleme date in ultimii ani la concursurile de admi-
tere in invafamintul superior.
Toate problemele au raspunsurile date fn a doua parte a lucrarii; cele
notate cu R au pc linga raspunsuri §i o rezolvare propusa de autori. GraduL
de dificultate al problemelor este indicat prin numarul de asteriscuri ala-
turate numarului lor de ordine. Numarul figurilor este eel al problemelor
la care se refera, chiar daca uneori acestea nu au putut fi incadrate in
textul respectiv.
3
Autorii multumesc colegilor for din Catedra de Electrotehnica a Insti-
tutului Polilehnic din Bucur~ti pentru sugestiile primite §i, de asemenea,
multumesc anticipat tuturor colegilor §i elevilor care le vor transmite obser-
vatii *i propuneri fn legatura cu aceasta lucrare.

Autorii
1. INTRODUCERE

In conditiile progresului ~tiintific ~i tehnic contemporan, cunoa~terea


temeinica a fizicii devine tot mai necesara pentru' cercuri din ce in ce mai
largi de oameni angrenati in activitatea productiva.
Abordarea ~tiintifica a oricarui domeniu al fizicii necesita clarificarea
unor concepte fundamentale, cum sint: proprietatile ~i marimile fizice,
legile fizice ~i teoremele derivate din acestea.
Studiul unor obiecte fizice''pune in evidenta existenta unor echiva-
lente (relatii reflexive, simetrice ~i tranzitive, de natura experimentala)
intre acestea, care reflecta existenta unor proprietafi fizice. Folosind pro-
cedee de masurare adecvate, anumite proprietati fizice pot fi caracteri-
zate cantitativ prin marimi fizice. O ma.rime fizica M.-se exprima ca
produsul dintre valoarea numerica a marimii VM ~i unitatea de masura m:
(1) '
I

La alegerea unei noi unitati de masura m', valoarea marimii M devine


V'M data de relatia

(2)
Practic, se face inlocuirea vechii unitati cu numarul corespunzator
de noi unitati, de exemplu

l=5 m=5(100 cm)=500 cm.

Cele mai generale relatii intre marimile fizice, constatate pe cale


experimentala, se numesc legi (izice. Intr-o teorie data, legile fizice
joaca rolul de axiome. Cele mai importante consecinte deduse din legi,
pe cale' logico-matematica, se numesc teoreme (fizice). Rezolv,area ori-
carei probleme de fizica se poate face pe baza sistemUlui de legi fizice
5
din domeniul respectiv. De obicei, pentru a scurta rationamentele ~i
calculele necesare, se utilizeaza t~oremele ~i formulele deduse din legi,
avind o sfera mai restrinsa de valahilitate, care cuprinde tnsa cazul
particular al problemei considerate.
Legile ~i relatiile de definitie ale unor marimi (numite marimi deri-
vate) conduc la relaµi h,1tre unitatile de masura ale diferitelor marimi
fizice. Aceste relatii se mentin in toate teoremele ~i formulele deduse pe
baza legilor. De aici decurge omogenitatea dimensionalli a fiecarei relatii
din fizica, care se reflecta in faptul ca termenii relatiei, prin transformari
adecvate, pot fi exprimati intr-o aceea~i u~itate de masura. Verificarea
acestei omogenitati constituie o metoda simpla ~i eficienta de testare a
corectitudinii formulelor deduse prin calcul, la rezolvarea unei probleme.
De exemplu, cunoscind relatiile intre unitati W= V · A ~i .Q = V/ A, care
rezulta din relatiile intre marimi P= UI ~i R= U/1, se verificii omogeni-
tatea formulei
u2
P=-,
R
prin
V2 ,12
W=-=-=V·A=W.
Q V/A

Rezolvarea sistematica a prohlemelor de fizica este conditionata


de intelegerea fenomenelor, de cunoa~terea temeinica a legitatilor care
descriu desfa 9urarea lor 9i a metodelor matematice prin care se-deduc con-
secinte ale acestor legi. Din acest motiv. pregatirea corespunzatoare in
domeniul fizicii necesita o strategie adecvata:
- studierea atenta a faptelor experimentale ~i intelegerea calita-
tiva a esentei acestora;
- tntelegerea 9i insu~irea Iegilor care generalizeaza rezultatele
experimentale;
- cunoa 9terea principalelor teoreme ~i a modului in care acestea
se deduc din legi;
- rezolvarea unor pi:obleme tipice care se r.efera la aspecte ~i apli-
catii importante ale fenomenelor studiate ~i care contrihuie la fixarea
selectiva a cuno9tintelor teoretice;
- rezolvarea, pe cit posihil independenta, a unui numar mare de
probleme diferite, care dezvolta capacitatea de utilizare a cuno~tintelor
l}i form area ..unor deprinderi practice de analiza logica ~i de calcul.
Obtinerea abilitatii de rezolvare sigura ~i rapida a problemelor
este sensihiIJavorizata de aplicarea unei metodologii eficiente. Aceasta
implicii pe ~linga asimilarea cuno§tintelor teoretice fundamentale ~i
6
urmarirea unei anumite tactici in rezolvarea problemelor. De~i o astfel
de tactica depinde· de o serie de factori, printre care experienta ~i apti-
tudinile celui care rezolva problema, gradul de dificultate al acesteia,
nivelul de pregatire matematica $i tehnica de calcul disponibila, etapele
principale parcurse in· rezolvarea unei probleme se mentin aproape
neschimbate ~i pot fi redate schematic ca in organigrama din fig. A.
O prima etapa o constituie citirea atenta a enuntului, analiza continutu-
lui acestuia ~i realizarea, daca este cazul, a unei schite a sistemului la
care se refera problema, cu indicarea schematica a proceselor fizice
corespunzatoare. In continuare este necesara o trecere in revista a
principalelor legi, teoreme ~i formule care descriu fenomenele la care se
refera problema ~i selectarea relatiilor ce sint considerate necesare pentru
rezolvarea acesteia. In cazul cind se constata goluri in pregatirea teore-
tica, trebuie reluat studiul capitolului respectiv ~i, eventual, utilizat
breviarul pentru reamintirea anumitor relatii. Urmeaza scrierea siste-
mului de ecuatii ce descriu sistemul fizic studiat, aplicindu-se relatiile
selectate anterior, in formele particulare corespunzatoare conditiilor
din enunt ~i utilizindu-se notatiile impuse in acesta $i eventualele no-
tatii suplimentare adoptate. Se verifica completitudinea sistemului de
ecuatii obttnut $i compatibilitatea sa. In cazul cind numarul de necunos-
cute este mai mare decit al ecuatiilor, se cauta sa se completeze informa-
tiile din enunt cu unele date din tabelele de constante fizice, astfel incit
unii parametri ce intervin in ecuatii sa nu mai teprezinte necunoscute ale
problemei. In cazul cind procedeul anterior nu elimina dificultatile, se cau-
ta sa se completeze sistemul de ecuatii cu alte relatii din teorie, neutili-
zate anterior. Daca nu se reu~e~te nici in acest mod ~i nici dupa eventuale
reluari, sa se realizeze completitudinea ~i compatibilitatea sistemului,
se va apela la rezolvarea sau indicaµile din partea a doua a lucrarii.
Dupa obtinerea unui sistem complet de ecuatii se trece la rezol-
varea acestuia. In acest scop se imagineaza de la inceput mai multe va-
riante de calcul posibile, alegindu-se pentru calculul efectiv varianta
care se apreciaza a fi mai u~or de realizat. Rezultatele obtinute se veri-
fica atit prin repetarea directa a calculelor, cit ~i prin utilizarea altor
variante de rezolvare. De asemenea, se poate utiliza metoda inlocuirii
valorilor obtinute pentru necunoscutele problemei in sistemul initial
de ecuatii. Uneori, pentru verificare este utila rezolvarea aproximativa
a acestuia, dupa operarea unor rotunjiri ale valorilor parametrilor ~i a
unor neglijari relativ grosiere, pentru a obtine valori orientative ale
necunoscutelor. Urmeaza interpretarea fizica a rezultatelor ~i aprecierea
plauzibilitatii lor, ca ordin de marime, ca semn al variabilelor, ca do-
meniu de apartenenra etc. In cazul cind toate aceste verificari au un
rezultat pozitiv, problema poate fi socotita rezolvata ~i se poate incerca,
eventual, generalizarea ei sau stabilirea unor variante pentru conditii
7
I
__...,.
,, __..,. Cillreo
enun/ulul
I
I
I
I
I
I
NU
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I
I NU {)A
I
I
I

Scr/ertd sislemului
ecuof,iln condl/iile din
enun.

Compleforea 1nl'tJr-
muf1llor cu date a'io I.0:1,,ii--...:.;.M.:;.'IJ_-<".m
ele .ft retofil 3Uplime
lore din fea!'le

ffeclUlJreO calc11!ulu1 ldenfilicorea meto-


iliz/nd meloo'a con· ...._ _ _....de/or mafemah'ce de
stderatd mo, s,mplli rezolvare a sistemu-
vl de etua 11

l)A

NU Genero/iza-
rea prohlemei

Fig. A.
modificate fata de cele din enunt. In cazul cind rezultatele obtinute
nu sint acceptabile din punct de vedere fizic, este necesara reluarea
problemei prin reanalizarea sistemului de ecuatii utilizat ~i, la nevoie.,
prin reconsiderarea atenta a enuntului.
Este de dorit ca intregul calcul sa se efectueze sub forma literala,
ceea ce u~ureaza mult interpretarea rezultatelor finale ~i partiale ~i,'
totodata, permite verificarea omogenitatii fiecarei relatii utilizate.
Totu~i, · pentru unele probleme (de exemplu, la rezolvarea circuitelor
de curent continuu), relatiile devin in acest mod prea complicate ~i
nu intervin simplificari pe parcurs, astfel incit este avantajos sa se
introduca datele numerice direct in sistemul de ecuatii. lnlocuirea va-
lorilor numerice se face dupa exprimarea tuturor marimilor in unitatile
Sistemului International (S.I.). Notarea unitatilor de masura se face
pentru fiecare rezultat numeric, final sau partial. Nu se noteaza unitatile
de masura in relatiile de calcul sau in sistemul de ecuatii.
Se observa ca drumul normal de rezolvare a unei probleme nu este
liniar, ci cuprinde cicluri repetate de verificare pentru fiecare etapa,
in scopul asiguriirii acuratetei deductiilor, calculelor ~i rezultatelor
obtinute.
Urmarirea con~tientii a unei tactici de rezolvare de tipul celei pre-
zentate permite punerea in evidenta a cauzelor unor eventuale e~ecuri.
ln f unctie de eta pa in care sur,vin dificultatile, se vor concentra eforturile
in sensul aprofundarii teoriei, al imbunatiitirii pregatirii matematice
sau al insu~irii deprinderii de a lucra metodic. In toate cazurile, conditia
esentiala a reu~itei ramine vointa ~i perseverenta, dorinta de auto-
perfectionare.
2. ELECTROSTATICA

BREVIAR

Legea lui Coulomb

Fotj:a de respingere intre doua corpuri punctuale, incarcate electric,

~-------"--------lJ--.t..
Fig. 1

situate intr-un mediu omogen §i izotrop, infinit extins, este


F= _1_ q1q2, (1)
4m; r2
unde q1 ~i q2 sint sarcinile electrice ale_ celor doua corpuri, r - distanta
dintre ele, e permitivitatea absoluta a mediului,
I
e= £011:,, (2)
in care e0 =";4n:·9·10
1
9
=8,85· 10-12 F/m este permitivitatea absoluta
a vidului, 11: r. - permitivitatea relativa a mediului.

Intensitatea cimpului electric

~ F
E=-,
- (3)

- q
tn care F este forta ce actioneaza asupra unui corp punitual avind
sarcina electrica q, plasat i.n chnpul electric.
11
Intensitatea cimpului electric al unui corp punctual avind sarcina
q, intr-un punct M ·situat la distanta r fa\a de acesta (fig. 2), rezulta

4m:: r 2 r

Fig. 2

Tensiunea eleetrica. Potentialul electric

.. Intr-un cimp electric uniform, tensiunea de-a lungul unei linii de


cimp, intre doua puncte A ~i B (fig. 3, a), este:

A l 8
--o--- • • -- -o-----fllo,

a b

.. at~-:
.I
I
£-
.
~
c d
Fig. 3

12
(5)

iar de-a lungul unei drepte ce face un unghi a. cu directia liniilor de


clmp (fig. 3, b).

(6)

Jn cimp electric neuniform, tensiunea de-a lungul unei curbe (c), intre
doua puncte A ~i B (fig. 3, c), este

UAB= ~Eds cos a.= ~Eds. (7)


AB(c) AB(c)

Tensiunea electrica este o ma.rime algebrica al care1 semn depinde


de sensul de referinta ales de-a lungul curbei (c) (fig. 3, d)

UBA= ~ Bili'= ~Eds cos:(1t-a.)= UAB· (8)


BA(c) BA(c)

In cimp electrostatic, tensiunea intre


doua puncte A ~i B nu depinde de
drum, astfel incit poate fi scrisa sub
forma ,
UAB= UAo-1-UoB=
(9)
unde U AO ~i VB= U Bd sint po-
tentialele elcctrice ale punctelor A ~i
B, iar punctul O este un pun ct de refe-
rinta, ales arbitrar (V0 =0). Luind O la
infinit, potentialul electric al unui
punct M este tensiunea de la punctul Fig. 4
M pina la infinit.
Potentialul electric intr-un punct M (fig. 5), situat la dfstanta r de un
corp punctual avind sarcina q, este

00 a:,

~
-,.-+ ~ cir 1 q
V= Edr=
4rce: r2
= -·-e
4m: r
(10)
M

!13
Ca o consecinta a relatiei (9), tensiunea de-a lungul unei curbe inchise
este nula tu cimp electrostatic.

Capacitatea
·unui condensator

,., 00
C= ..i, (11)
u
in care q este sarcina
de pe o armatura;
U - tensiunea intre
armaturi (fig. 6).
Capacitatea con-
densatorului plan
Fig. 5 C= .:!.. (12)
' d
cu e - permitivitatea absoluta a dielectricului, S aria
unei armaturi, d - distanta intre acestea.
Capacitatea condensatorului sferic
IJ C= 41teR1 R2 , (l 3)
R2-R1
in care R1 este raza armaturii interioare, iar R 2 a ceJei
exterioare. Capacitatea unei sfere de raza R (fata de
Fig. 6 sfera de Ja infinit) este
C=411:eR. (14)

Retele de condensatoare

Prima teoremi1 a lui Kirchhoff pentru retele de condensatoare

(15)

suma sarcinilor q1c (k= 1, 2, ... , n) de pe armaturile 'Condensatoarelor


legate la un nod al retelei eitte egala cu suma valorilor lor initiate qw
( consecinta a legii conservarii sarcinii electrice). De obicei, condensa-
toarele sint initial descarcate, astfel incit q1c0 =0.
14
A doua teorema aJui Kirchhoff pentru refele de condensatoare
n q n
&i c: = &iEh (16)

suma tensiunilor qk, (k= 1, 2, ... , n) de la bornele condensatoarelor


ck
legate intr-o bucla a unei retele este egala cu .suma t.e.m. ale surselor
din bucla (consecinta a faptului ca in electrostatica tensiunea electrica
e nula de-a lungul unei curbe Jnchise). ln fig. 7 se da un exemplu
de aplicare a teoremelor lui ·
Kirchhoff pentru o:retea avind
condensatoarele initial descar-
cate.
(n1) q1-q2+qs=O
(n2)-qs-q4-·qr,=O
(b1) q1 + qz =E1
C1 Ca

(ba) \Fig. 7 '

Capacitatea echivalenta a unui sistem de n condensatoare legate in


paralel este
,,
(17)
iar a unui sistem de n condensatoare legate in serie este data de relatia
1 1 1 t'
-=-+-+
c C Ca
...
1
+-
c.
(18)

Lucrul mecanic in cimp electric. Energia electrica

Lucrul mecanic efectuat de cimpul electric la deplasarea unui corp


.. punctual, incarcat cu o sarcina q, intre doua puncte A ~i B, de-a Iungul
unei curbe C (fig. 8), este ·
LAB<c>= ~ F ds cos ix= ~ qE ds cos ix=qUAB(<JJ (19)'
AB(C) AB(C)

[5
1n ctmp electrostatic rezulta
La=q(V A-VB)· (19)
Energi<t electrica (de interactiune) a unui corp punctual avind sarcina
q, plasat intr-un punct M al unui cimp electric in care potentialul elec-
tric este V, este egala cu
_,,,,,._io/j lucrul mecanic cheltuit din
exterior pentru a aduce
corpul de la o distanta foarte
mare in punctul M.
W,=Le:oM=
qUe:ou=qV. (20)
Energia electrica a unui con- .
densator rezulta
1 '
W,=-qU=
A 2
1 1 q2
=-CU2= --, (21)
Fig. 8 2 2 C
unde q - sarcina condensatorului, U - tensiunea la bornele acestuia,
C - capacitatea.
Superpmitia cimpurilor electrice
Mai multe corpuri tncarcate electric produc tntr-un mediu liniar un
cimp electric ee poate fi calculat prin insumarea cimpurilor produse
de fiecare in parte:
,; (22)

(23)

"'

.
2.1. LEGEA LUI COULOMB. INTENSITATEA CIMPULUI
ELECTRIC. POTEN'.f.'IALUL ELECTROSTATIC
2.1.1. (R) Atomul de hidrogen este alcatuit dintr-un proton 9i un
electron cu sarcini egale 9i de semn contrar, avind valoarea absolutif
e= 1,6· 10-19 C. In starea fundamentala, raza orbitei electronului inf
jurul protonului fiind r 0 =0,53· 10-10 m, sa se calculeze forta de atracti~
exercitata intre electron 9i proton. ·
16
2.1.2. Un proton are sarcina e= l,6· 10-10 C s,i masa m= 1,67 · 10-21 kg ..
Sa se compare forta de respingere coulombiana intre doi protoni conside-
rati punctuali, cu forta cfe atractie newtoniana intre aces,tia. Constanta
atractiei universale are valoarea k=6,67 · 10-11 m3/kg· s 2•
2.1.3. (R) Calculati sarcina totala Q a electronilor existenti lntr-o
bila de fier neincarcata electric, avind masa m= 1 g. Care ar fi forta
de atractie dintre doua astfel de bile la distanta d= 1 m, daca printr-un
procedeu adecvat s-ar transporta 1%o din electronii uneia din
bile pe cealalta? Masa atomica a fierului este A=55,85 'kg/kmol,
numarul sau atomic este Z=26, iar numarul lui Avogadro este N ,1=
=6,023 .10- 28 kmo1- 1 • Este posibil experimentul?
2.1.4. Ce valoare au sarcinile electrice, egale, cu care ar trebui incar-
cate doua bile identice avind masa · de 1 kg, situate in ·aer la distanta
de 1 m una de alta, pentru ca forta coulombiana exercitata asupra
fiecarei bile sa fie egala ca valoare cu greutatea ei intr-un loc in care
acceleratia gravitatiei este g= 9,8 ms-2 ?
2.1.5. Doua. corpuri punctuale incarcate cu sarcini electrice de
semne contrare sint plasate succesiv in aer, la distanta de d1 = 6,3 cm s,i
in ulei, la distanta d2 = 3 cm, forta de atractie fiind aceeas,i in cele doua
cazuri. Se cere permitivitatea relativa a uleiului.
2.1.6. Doua mici sfere identice situate .in vid, avind masele m=
=0,1 g sint suspendate de un acelas,i punct cu ajutorul a doua fire
izolante, inextensibile, de masa neglijabila s.i avind aceeas,i lungime
l = 20 cm. Care este valoarea sarcinilor egale cu care trebuie incarcate
cele doua sfere astfel incit unghiul format de cele doua fire sa fie <X=90°?
Se va considera acceleratia gravitatiei g= 9,8 m/s2 •
· 2.1. 7,. * (R) Ce valoare ~ va avea unghiul dintre cele doua fire din
pro:61eina precedenta dupa scufundarea sistemului in petrol cu densi-
tatea p0 =0,8 kg/m3 s,i permitivitatea relativa er=2, daca densitatea
materialului bilelor este p= 4 kg/m3 ?
2.1.8. Doua sfere cu raze s,i mase egale sint suspendate de un suport
prin doua fire izolante s,i inextensibile, avind aceeas,i lungime. In vid,
unghiul dintre fire este <X= 90°. Introducind sistemul intr-un fluid di-
electric, avind densitatea egala cu un sfert din densitatea materialului
sferelor, unghiul dintre sfere devine ~= 60°. Se cere permitivitatea
relativa a materialului.
2,1.9. Introducind sistemul din problema' precedenta intr-un alt
fluid dielectric cu permitivitatea relativa er= 2, unghiul dintre fire
ramine egal cu eel din vid. Se cere raportul dintre densitatea materia-
l ului sferelor s,i densitatea fluidului dielectric.
2 - Probleme de electricitate 17
2.1.10. Un corp punctual avind masa m=0,4 g ~i sarcina q=28· 10-! C
este suspendat, ca in fignra, cu un fir izolant de lnngime 1=30 cm, de o
tija cu Iungimea d=li/2 fixata perpendicular pe un perete conductor,
vertical, de dimensiuni foarte mari in raport cu Iungimea firului. Se cer:
a) distanta x dintre corpnl pnnctu~l ~i perete,
la echilibru;. b) forta de intindere a firulni. Se
ti va lua acceleratia gravitatiei g=9,8 m/s2 •
2.1.11. * Dona corpuri pnnctuale incarcate
cu sarcini q1 =6,25· 10-° C 9i q2 =2,5· 10-6 C sint
a,ta~ate)a cele doua capete ale unui arc izolant,
avind constanta de elasticitate k= 125 ~ 9i
m
Iungimea in stare netensionata 10 = 10 cm. Se
cer: a) lungimea l a arcului intins sub efectul
fortelor electrostatice; b) forta ce intinde arcul.
2.1.12. Se considera dona corpuri punctu-
ale, av ind sarcinile q1 = 1 µC ~i q2 =4 µC, situa-
te in vid la distanta d= 6 cm. Ince punct trebuie
Fig. 2.1.10 plasat 9i cu ce sarcina q3 trebuie sa fie incarcat
un al treilea corp punctual, astfel incit fortele
electrostatice care se exercita asupra fiecaruia dintre cele trei corpuri
sa fie nule?
2.1.13.* Un tetraedru regulat cu Iatura a=30 cm are una dintre
fete orizontala 9i vtrful opus acesteia orientat in jos. In virfurile din
planul orizontal sint plasate trei corpuri punctuale cu sarcini egale
9i de acela9i semn q= 10-e C, iar in al patrulea virf un corp punctual
cu sarcina - q. Se cere masa m a acestuia pentru a fi in echi'1ibru sub
efectul fortelor electrostatice ~i al greutatii. Se ia g=9,8 m/s2 •
2.1.14. * Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii cimpului elec-
tric de~a. lungul dreptei care une~te dona corpuri punctuale, avind
sarcinile q1 = lnC 9i q2 =4nC, situate in aer la distanta d=60 cm unul
de altul. Se vor considera cazul cind sarcinile sint de acela~i semn ~i
cazul cind sarcinile au semne contrare.
2.1.15. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric in centrul
unui patrat cu latura l= 10 cm, plasat in vid, in virf urile caruia sint
situate patru corpuri punctuale, dona avind sarcina q= 10-° C ~i dona
sarcina -q. ·
2.1.16. Sa se calculeze intensitatea cirnpului electric 9i potentialul
electrostatic prod us in centrul unui hexagon cu latura l= 10 cm de un ·

• 18

\
ansamblu de ~ase corpuri punctuale plasate in virfurile ~exagonului,
avind sarcini egale q= 10-s C, trei pozitive ~i trei negative. Sistemul este
situat in ulei avind 11:r= 5. Discutie.
2.1.17. Se considera un cimp electric omogen de intensitate E=
=500 .V/m. Sa se calculeze tensiunea U intre doua puncte A ~i B, situ-
ate la distanta d= 2 cm, daca unghiul dintre segmentul AB ~i liniile
de cimp are valoarea: a) oc=O; b) oc= 60°; c) oc=90°; d) oc= 120°; e) oc= 180°.
2.1.18. Care este sarcina q a unui corp punctual plasat in aer daca
diferenta de potential intre doua puncte situate la distantele r 1 = 1 m
~i r 2 = 2 m de acesta este de 1 V?
2.1.19. * Sa se reprezinte grafic variatia potentialului 'electric in
lungul dreptei care une~te cele doua corpuri punctuale din problema
2.1.14.
2.1.20. In doua dintre virfurile unui patrat cu latura l= 9 c~ sint
plasate corpuri punctuale cu sarcini egale ~i de semn contrar, avind
valoarea absolutii q= 10-9 C. Sa se calculeze tensiunea UAB intre celelalte
douii virfuri A ~i B. Mediul are permitivitatea relativii .:,=4. Discutie. ,,

2.2. CAPACITATEA CONDENSATOARFLOR


2.2.1. Sa se calculeze capacitatea C a unui condensator plan ale
carui armaturi sint douii discuri cu r~za R= 6 cm, separate de un strat
de aer cu grosimea d= 1 cm.
2.2.2. (R) 0 placa dielectrica cu grosimea a=3 mm este introdusa
intre armaturile condensatorului din problema precedenta, paralel
cu acestea astfel incit acopera complet suprafata armaturilor. Capa-
citatea condensatorului devine C' = 1,25 C. Se cere permitivitatea re-
l ativa 11:, a materialului pliicii. Sa se demonstreze ca valoarea capacitatii
condensatorului nu se modifica daca placa este deplasata pe directia
normalei la armaturi.
2.2.3. lntre armiiturile unui condensator plan avind ca dielectric
aerul se introduce o placii de ebonita care acoperii· integral suprafata
armaturilor ~i care are grosimea egala cu un sfert din distanta dintre
acestea. Care este variatia relativa a capacitatii condensatorului, daca
ebonita are constant.a dielectricii 11:,= 2?
2.2.4. Un condensator plan are o capacitate C= 10 pF, dielectricul
sau fiind aerul. Condensatorul fiind conectat la o sursa cu tensiunea
la borne U= 10 V, intensitatea cimpului electric din interior are valoarea
E= 1 kV/m. Se cer: a) distanta d dintre armaturi; b) aria S a acestora.
2• 19
2.2.5. Distanta intre armaturile condensatorului din prohlema pre-
cedenta este redusa la jumatate. S,e cere noua valoare E' a intensitatii
cimpului electric din condensator, a) daca acesta a ramas conectat la
hornele sursei; b) daca fusese deconectat de la aceasta inainte de apro-
pierea armaturilor.
2.2.6. Cit devine capacitatea condensatorului din problema 2.2.4,
daca jumatate din spatiul dintre arm:aturi se umple cu un dielectric
avind permitivitatea relativa er= 2,
ca in figura alaturata? Sa se cal-
culeze intensitatea cimpului electric
din aer ~i din dielectric pentru cele
doua cazuri. "
2.2.7. Tensiunea Ia bornele unui
condensator plan avind ca dielectric

T a b
aerul ~i distanta iutre armaturi d=
=2 mm este U=50 V. Se cer: a) in-
tensitatea cimpului electric din con-
densator; b) densitatea de suprafata
p, a sarcinilor electrice de pe ar-
Fig. 2.2.6
maturi; c) tensiunea maxima umax,
care se poate aplica intre armaturile condensatoruhii daca intensitatea
cimpului electric la care se produce strapungerea aerului este Emax=
=30 kV/cm.
2.2.8. Un condensator plan, avind aria armaturilor S= 10 cm2
~i distanta dintre acestea d=5 mm, contine o placa de portelan cu gro-
simea a=4,5 mm, de permitivitate relativa e,= 6. La bornele condensa-
torului se aplica o tensiune U= 100 V. Se cer: a) capacitatea C a con-
densatorului; b) intensitatea Ea a cimpului electric in dielectric ~i Ea
in stratul de aer; c) tensiunea maxima care se poate aplica condensa-
torului, daca strapungerea aerului se produce la o intensitate a cimpului
Ea max= 30 kV/cm, iar a portelanului la E 4 max= 100 kV/cm.

2.2.9. Intre armaturile unui condensator plan cu dielectric. aer se


introduce, paralel cu armaturile, o placa metalica plan-paralela a carei
grosime este in raportul k=0,2 cu distanta dintre armaturi. Sa se calcu-
leze raportul intre noua valoare C' a capacitatii condensatomlui ~i capa-
citatea initiala C a acestuia. Sa se demonstreze ca rezultatul nu depinde
de pozitia placii intre armaturi.

2.2.10. Sa se calculeze capacitatea unui condensator sferic avind


razele armaturilor R1 =20 cm ~i R 2 =21 cm ~i ca dielectric aerul.
20
2.2.11. Care este raportul intensitatilor cimpului electric la supra-
fata armaturilor condensatorului din problema precedenta?
2:2.12. a) Sa se calculeze capacitatea Pamintului, considerat o sfera
conductoare izolata in vid, avind raza R=6 400 km; b) ce raza interioara
trebuie sa aiba un condensator sferic cu dielectric aer ~i distanta intre
armaturi d= 1 mm, pentru a avea aceea~i capacitate.
2.2.13. 0 sfera condactoare avind raza R= 1 cm este mentinuta
la un potential V = 200 V, poten~ialul la infinit considerindu-se nul.
Se cer: a) sarcina q a sferei; b) densitatea superficiala Ps a s.arcinii electrice
de pe sfera; c) intensitatea.E a cimpului electric la suprafata sferei; d) po-
tentialul electrostatic V1 ~i intensitatea cimpului electric E 1 intr-un
punct situat la· o distanta R 1 = 1 m de centrul sferei; e) potentialul maxim
V :nax care poate fi comunicat sferei, daca intensitatea cimpului electric
la care se produce strapungerea aerului este Em.ax=30 kV/cm.

2.3. LUCRUL MECANIC IN C1MP ELECTRIC.


ENERGIA ELECTROSTATICA

2.3.1.* (R) Sa se calculeze lucrul mecanic necesar pentru deplasarea


a doua corpuri punctuale, incarcate cu sarcinile q1 ~i respectiv q2 , de la
distanta r 1 la distanta r 2 >r1 • Discutie in functie de semnul sarcinilor
ql ~i q2. ,
2.3.2. Ma.rind cu l=0,1 m distanta dintre doua corpuri punctuale
focarcate electric, forta de atractie scade de la F 1 =8 mN la F 2 =2 mN.
Sa se calculeze lucrul mecanic efectuat pentru A Q
aceasta deplasare. O

2.3.3. In doua virfuri alaturate ale patra-


tului din figura, cu latura de 0,1 m, sint pla-
sate doua corpuri punctuale avind sarcinile M P
q.A= 10-° C ~i qe= -10- 6 C. Sa se calculeze
Iucrul mecanic efectuat la deplasarea lenta a
unui corp punctual incarcat cu o sarcina q=
=lo-•C intre punctele: a) D-C; b) Q-N; B N C
c} M-P; d) Q-M; e) N-:--P; f) D-N. Fig. 2.3.3

2.3.4. (R). Care este energia de interactiune electrostatica a unui


sistem de trei corpuri punctuale av ind sarcinile q1 = q2 = q3 = 10-s C,
plasate in aer, in virfurile unui triunghi echilateral cu latura l=0,1 m.

21
2.3.5. * (R) Sit se calculeze energia electrica a unui condensator cu
capacitatea C, tncarcat cu o sarcina Q. Sa se exprime rezultatul ~i in
functie de capacitatea C ~i tensiunea U Ia borne a condensatorului.
2.3.G. * (R) Sa se calculeze f orta de atractie intre armaturile unui
condensator plan, cunoscind aria S a armaturilor, permitivitatea E
a dielectricului 9i sarcina Q a armaturilor.
2.3.7. (R) Ce lucru mecanic L trebuie cheltuit pentru a dubla dis-
tanta intre armaturile unui condensator plan cu dielectric aer, avind
capacitatea initial.a C ~i sarcina armaturilor constanta Q?
2.3.8. Un condensator plan are suprafata armaturilor S, iar distanta
d dintre acestea este ocupata de o placa de dielectric, avind permitivi-
tatea relativa Er. Condensatorul este incarcat prin conectarea Ia o sursa
cu tensiunea la borne U, apoi este
dec~nectat. Se cer: a) Iucrul mecanic
L necesar pentru extragerea lenta a
placii de dielectric dintre armaturile
condensatorului, neglijtnd frecarile;
d b) tensiunea U' la bornele condensa-
torului dupa scoaterea dielectricului.
2.3.9. Sa se calculeze raportul
dintre energia electrica W' a con-
densatorului din problema 2.2.9.
Fig. 2.3.8 dupa introducerea placii metalice ~i
energia sa initiala W, daca: a) con-
densatorul este alimentat cu o tensiune constanta; b) condensatorul
este deconectat de la sursa inainte de introducerea placii metalice.
f 2.3.10. Un condensator plan cu izolator dielectric are tensiunea
la borne U= 100 V ~i energia electrica W= 10-• J. Extragerea dielectri-
cului dintre armaturile condensatorului, deconectat de Ia sursa, necesita
un lucru mecanic L=2· 10-6 J. Se cer: a) permitivitatea relativa Er a
dielectricului; b) tensiunea U Ia bornele condensatorului fara dielectric;
c) capacitatea initiala C a condensatorului.

2.4. RE'fELE DE CONDENSATOARE. CAPACITA'fl


ECHIVALENTE .

2.4.1. Doua condensatoare legate in serie au o capacitate echiva-


lenta C8 =2 µF, iar legate in paralel o capacitate C11 = 9 µF. Sa se
calculeze. capacitatile celor doua condensatoare.
22
2.4:.2. Intre ce limite se poate regla capacitatea unui sistem de
doua condensatoare variabile, avind fiecare capacitatea reglabila intre
10 ~i 100 pF.
· 2.4.3. Sa se calculeze capacitatea echivalenta C a bateriei de con-
densatoare din figura in cazurile cind intrerupatorul K este: a) deschis;
b) inchis. Capacitatile condensatoarelor sint C1 =C4 =2 µF; C2=Ca=
==6µF. .
If

~
P1°
YC4 B
Fig. 2.4.3 Fig. 2.4.4

2.4.4. * (R) Sa se calculeze capacitatile condensatoarelor din mon-


tajul in stea din figura pentrti ca acesta sa fie echivalent montajului
triunghi, ale carui condensatoare au, valori cunoscute ale capacitatilor
(transfigurarea triunghi-stea).
2.4.5.* Utilizind rezultatele obtinute la prohlema precedenta, sta-
biliti relatiile pentru transfigurarea inversa stea-triunghi.
2.4.6.* Sa se calculeze capacitatea echivalenta a sistemului de con-
densatoare din figurile a, b, c in care fiecare condensator are aceea~i
capacitate C.
2.4.7. Capacitatile condensatoarelor din schema din figurii sint
C1 =2 µF ~i C2 =4r.tF, iar tensiunea l<}. bornele AB este U=12 V. Se
cer tensiunile la bornele condensatoarelor ~i sarcinile acestora.
2.4.8. Trei condensatoare avind capacitatile C1 =2 µF; C2 =3 µF;
C3=6 µ.F sint conectate in serie cu o sursa, avind tensiunea electromo-
toare E=6 V. Se c.er: a) capacitatea echivalenta a sistemului de con-
densatoare; b) tensiunea la borne ~i sarcina de pe armaturile fiecarui
condensator.

23
a

Fig. 2.4.7

c
Fig. 2.4.6
2.4.9. In circuitul din figura, capacitatile condensatoarelor sint
C1 =3 µF; C2 =2 µF ~i C3 =5 µF. Se cer: a) capacitatea echivalenta
a sistemului de condensatoare; b) tensiunea ce trebuie aplicata la bor-V
nele AB pentru ca sarcina condensatorului C2 sa fie q2 =6· 10-5C. (P ·
' 2.4.10. ln reteaua din figura,' capacitatile condensatoarelor sint
C1 =1µF; C2 =3µF; C3 =2µF; C4 =4µF. Se cer: a) capacitatea echi-
valenta a sistemului de condensa-

HWA
. toare; b) tensiunea la borne ~i sar-
cina de pe armaturile fiecarui con-
densator, daca tensiunea aplicata la
bornele circuitului este U = 9 V;
c) energia electrostatica a fiecarui
condensa tor.
2.4.11. Sa se calculeze ce ten-
siune trebuie aplicata la bornele cir-
{J
0 T TC4
cuitului din problema precedenta
pentru ca tensiunea la bornele con-
densatorului C2 sa aiba valoarea
U2=4,5 V.
~------iJ
Fig. 2.4.10

" 2.4.12. Cele doua condensatoare din figura, avind capacitatile


C1 =6µF ~i C2 =4µF, sint incarcate cu sarcinile q1 =24µC ~i q2=
6 µC. a) Sa se calculeze sarcinile Q1 ~i Q2 ale celor doua condensatoare
dupa punerea lor in paralel prin inchiderea intrerupatorului K. b) Sa se
calcnleze energia electrostatica "a celor dona condensatoare in starea
initiala ~i in starea finala ~i ....sa~se explice diferenta obtinuta.

Fig. 2.4.12

2.4.13. (R). Dona sfere avind razele R 1 = 1 cm ~i R2 = 2 cm, situate


la o distanta d=2 m, sint incarcate cu sarcini egale q, de acela~i semn.
Se unesc cele doua sfere printr-un conductor, care este apoi indepartat.
25
Sa se calculeze raportul dintre forta de respingere dintre sfere in noua
stare ~i forta ~e respingere din starea initiala.

, Fig. 2.4.14

.Jschema
2.4.U. Sa se calculeze tensiunile
reprezentata in,Jigura.
~i sarcinile condensatoarelor din

2.4.15. (R). Sa se calculeze tensiunea


intre bornele AB ~i · sarcinile condensatoa-
relor din circuitul reprezentat in figura, in
c1 ,. c2 care C1=2µF, C2 =3µF,E 1=6V~iE2 =8V.
(!, 'lz ,J 2.4.16. In circuitul din figura, 'capaci-
£.. £. Utile condensatoarelor sint C1 = 1 µF, C2=
l 2 =2µF, C3 =3µF, iar tensiunile electromo-
toa,·e ale surselor sint,E1 =6 V, E2=3 V. Sa
se calculeze sarcinile ~i tensiunile conden-
Fig. 2.4.15 satoarelor.

2.4.17. In circuitul din figura, capacitatne condensatoarelor sint


C1 =2µF, C2 =4µF, C3 =3 µF ~i C4 = 1 µF, iar tensiunile electromotoare
ale surselor sint E 1 =51 V;
E 2=6 V; E 3 =9 V. Se cer: c,
a) sarcinile ~i tensiunile I
condensatoarelor; b) tensiu-
nile' intre perechile de borne Ez
ac; ad; bh; ch; c) energiile
electrostatice ale condensa-
toarelor. Fig. 2.4.16

26
.....
2.·U8.* (R). Sa se calculeze sarcinile de pe armaturile condensa-
toarelor din circuitul din figura inainte ~i dupa inchiderea intrerupa-
torului K. Valorile elementelor schemei sint C1 = C2 = C4 =2µF, Cs=4µF,

a c, c d
I

lz

e f g 17
Fig. 2.4.17

Figi. 2.4.18

Cs= 1 µF, E 1 = 140 V ~i E 2 =90 V. Se considera condensatoarele '.nein-


carcate inainte de legarea in retea.

2.4.19. ** In circuitul din figura, capacitatne condensatoarelor sint


C1 = 1 µF, C2 =4 µF ~i tensiunea electromotoare a sursei are valoarea
E= 10 V. In momentul;initial, comutatorul K se afla pe pozitia a, iar
rondensatorul C2 este descar-
cat. Se trece K pe rpozitia b, (]

apoi este readus in a etc. Sa se


calculeze tensiunea la bornele
condensatoarelor ~i sarcinile de f
pe armaturile acesfora dupa
cea de;-a n-a comutare a lui K
pe pozitia b. Fig. 2.4.19

27
2.4.20. * Sa se calculeze energia electrostatica a condensatorului din
problema precedenta in starea initiala ~i dupa prima comutare a lui K
in b. Discutie .
.,
2.4.21. * Sa se calculeze tensiunea la bornele condensatorului C2
din figura alaturata, dupli a n-a comutare a comutatorului K de pe
pozitia a pe b ~i inapoi. Se considerli cunoscute capacitatile condensa-

x\
b
£

Fig. 2.4.21

toarelor ~i tensiunea electromotoare a sursei. Diodele, presupuse ideale,


permit transportul sarcinUor electrice numai in sensul in care este
orientat vtrful sligetii din simbolul acestora.
2.4.22. * in generatorul de impulsuri de inalta tensiune din figura,
in faza initialli, eclatoarele 1, 2, 3 nu conduc, astfel incit condensatoarele
se incarcli in paralel la tensiunea U1 prin rezistoarele R, avind o rezis-
R

Fig. 2.4.22

tenta ridicatli. Distanta intre sferele fiecarui eclator este mai mare
decit cea a precedent~lui, astrel incit primul c:;ire se strapunge este
eclatorul 1, ceea ce· determina inserierea primelor dona condensatoare
~i strapungerea eclatorului 2, procesul continuind in cascadli, pinli
la inserierea tuturor celor n condensatoare. Se cer: a) sarcina Q, primitli
de sistern pe la bornele de intrare AB in timpul incarcarii; b) tensiunea U2
generata la bornele de ie~ire J'vJN ~i sarcina ce trece prin rezistorul de
sarcina Rs in timpul descarcarii.
28
2.5. MI$CAREA lN ClMP ELECTRIC A CORPURILOR
lNCARCATE
2.5.1. Care este variatia energiei cinetice a unui electron dupa par-
curgerea distantei l= 2 mm in lungul unei linii de cimp electric in inte-
riorul unui condensator plan, avind tensiunea la borne U=800 V ~i
distanta intre armaturi d= 1 cm? Se neglijeaza efectul gravitatiei.
Sarcina electronului este e= 1,6· 10-19 C.
2.5.2. Cu ce viteza u ajunge intr-un punct B un electron aflat initial
in repaus intr-un punct A, daca diferenta de potential (VB-,- VA) este
de 1 V? Sarcina electronului este e= 1,6 · 10-1 ° C, masa electronului
m=9,1 · 10-31 kg.
2.5.3. 0 mica sfera avind masa m=O,l g ~i sarcina pozitiva q=
=2· 10-6C se deplaseaza intre doua puncte A ~i B situate la aceea~i
inaltime ~i av ind potentialele VA= 300 V ~i VB= 200 V fata de pamint.
Ce viteza avea sfera in A, daca viteza sa in B este ue.= 6 m/ s? Se neglijeaza
frecarile.
2.5.4. Rezolvati problema precedenta pentru cazul in care VA=
125 V ~i VB= 200 V, restul datelor raminind neschimbate.
2.5.5. Cu ce energie cinetica trebuie lansat un corp punctual avind
sarcina q1 = 1 µC pentru a se putea apropia la distanta d= 1 mm de
un corp punctual fix avind sarcina q2 =5 µC. Mi~carea se produce in
vid, iar distanta dintre cele doua corpuri in momentul lansarii se con-
sidera suficient de mare pentru a putea neglija energia de interactiune
electrostatica in etapa initiala.
2.5.6. Un corp punctual, avind ma.sa m=O,l g ~i sarcina q= 10:- °C,
se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie ce trece printr-un al doilea corp
punctual fix, avind sarcina Q=3· 10-6 C. La distanta r 0 = 1 m, viteza
corpului este u0 = 10 m/s, fiind indreptata spre corpul fix. Sa se calculeze
distanta minima r mtn la care se apropie cele doua corpuri. Se presupune
ca deplasarea se produce in vid.
°'
2.5.7. 0 particula avind masa 4 u, sarci~a q= 2e ~i viteza u0= 2· 10 7'CJJ/S
cade pe o tinta de aluminiu. La ce distanta minima se poate apropia
°'
particula de un nucleu de ,aluminiu? Ce valoare are forta maxima de
respingere intre particula oc ~i riucleu? Sarcina nucleului de aluminiu
este Q=Ze, unde Z= 13 este numarul atomic al aluminiului, iar e=
= 1,6· 10-19 C sarcina unui electron. (lu= 1,66· l0-27 kg).
2.5.8. Un electron se afla in interiorul unui condensator plan cu
vid avind distanta dintre armaturi d= 1 cm ~i tensiunea la borne de
29
U= 100 V. Se cer: a) forta care actioneaza asupra electronului; b) accele-
ratia mi~carii electronului; c) timpul necesar pentru traversarea c01;den-
satorului, presupunind ca electronul se afla initial in repaus in vecina-
tatea armaturii negative; d) viteza cu care electronul atinge armatura
pozitiva. Se dau: sarcina electronului e= l,6· lo-u C ~i masa electronului
m=9,1 · 10-a1 kg. ·
2.5.9.* 0 picatura de ulei, electrizata, avind masa m= 10-14 kg, se
afla intre armaturile unui condensator plan, plasate orizontal la o
distanta d= 1 cm una de cealalta. In lipsa cimpului electric, picatura
cade sub efectul greutatii sale ~i, datorita frecarii cu aerul, atinge o
viteza limita u1 =0,2 mm/s. Aplicind o tensiune U=490 V intre armatura
superioara ~i cea inferioara a condensatorului, viteza limita cu care
cade picatura devine u2 =0,12 mm/s. Se cer: a) sarcina electrica q a
picaturii de ulei exprimata in sarcini elementare; b) viteza limita v3
a picaturii daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate; c) valoarea U'
~i polaritatea tensiunii aplicate condensatorului care mentine in repaus
picatura intre armaturile condensatorului. Se considera forta de frecare
cu aerul proportionala cu viteza picaturii, se neglijeaza efectul fortei
arhimedice ~i se ia g=9,8 m/s2 •
2.5.10. 0 particula de praf avind masa m= 10-10 g ~i sarcina q=
=5· 10-11 C cade intre armaturile unui condensator plan, plasate ver-
tical la o distanta d= 2 cm una de cealalta. Sub efectul fortei de frecare
cu aerul, care cre~te proportional cu viteza particulei, mi~carea acesteia
se face uniform, dupa atingerea unei anumite viteze limita. Ce valoare
are tensiunea aplicata intre armaturile condensatorului daca traiectoria
particulei face un unghi a=45" cu verticala. Se va lua g=9,8 m/s2
~i se va neglija efectul fortei arhimedice.

2.5.11. Un corp punctual avind masa m= 10-a kg ~i sarcina q= 10-s C


cade libef in vid de la o inaltime h1 =20 cm, dupa care patrunde in
mijlocul intervalului dintre armaturile unui condensator plan, plasate
vertical la o distanta d=2 cm. Se cer: a) tensiunea care trebuie aplicata
condensatorului pentru ca, in momentul cind corpul atinge una dintre
armaturi, viteza lui sa fie orientata sub un unghi a=45° fata de planul
acesteia; b) timpul total de cadere a corpului; c) distanta h2 parcursa
pe verticala de corpul punctual din momentul intrarii in condensator
~i pina la atingerea armaturii. Se va lua g=9,8 m/s2 •
2.5.12.* 0 picatura de ulei, electrizata, avind sarcina q= 10-17 C ~i
densitatea p=911 kg/m3 se afla intre placile unui condensator plan ori-
zontal. Stabilind in condensator un cimp omogen orientat in sus, pica-
tura urea cu o viteza uniforma v1 =0,2 mm/s, iar schimbind sensul cimpului
30
picatura coboara uniform cu v2=0,4 mm/s. Aerul din condensator
are densitatea p0 = 1,3 kg/m3 ~i viscozitatea dinamica 'YJ= 1,82· 10-5 Ns/m2 •
Forta de frecare intre picatura de ulei ~i aer este data de relatia lui
Stokes F=6 1t'Y)TV. Se va lua acceleratia gravitatiei g=9,8 m/s2• Se cer:
a) raza picaturii; b) intensitatea cimpului electric din condensator;
c) viteza v3 a picaturii in lipsa cimpului electric. '

2.5.13. Un electron intra cu viteza v0 = 105 m/s Ia mijlocul inter-


valului dintre armaturile unui condensator plan, paralel cu acestea.
Distanta dintre armaturi este d== 1 cm, iar lungimea lor l= 10 cm.
Care este tensiunea minima ce trebuie aplicata condensatorului pentru ca
electronul sa nu poata parasi condensatorul? Se dau: sarcina electronului
e= 1,6· 10-19 C, masa electronului m=9,1 · 10-31 kg.
2.5.14. * Un fascicul de electroni accelerat sub o diferenta de po-
tential Ua=4 550 V trece prin mijlocul intervalului dintre armaturile
unui condensator plan, paralel cu acestea, ca in figura. Distanta dintre
armaturile condensatorului este a=5 mm, lungimea acestora 1=4 cm,
iar la o distanta L= 18 cm de la ie~irea din condensator fasciculul lo-
ve~te un ecran fluorescent, dind un spot luminos. Se cer: a) viteza v0
cu care patrund electronii din fascicul in interiorul condensatorului;
y

l L

Fig. 2.5.14

b) componenta vitezei electronilor perpendiculara pe placile condensa-


torului ~i abaterea d a fasciculului din planul median la ie~irea din con-
densator, in fuuctie de tensiunea, JI aplicata acestuia; c) abaterea D
a spotului pe ecran in functie de U. Se dau sarcina ~i masa electronului:
e=l,6·10-18 C $i m=9,1·1Q-31 kg. Se neglijeaza efectele relativiste.
2.5.15.* (R) Pe un plan inclinat cu un unghi <X=30° se afla 'un corp
punctual de masa m= 1 g, incarcat cu o sarcina q= 14 nC, la o inaltime
31
h1 =0,5 m. La capatul de jos al planului inclinat se afla un alt corp
punctual fix incarcat cu o sarcina Q=3,5 µC. Se lasa primul corp sa
alunece, fara frecare, in lungul planului inclinat. Se cer: a) punctul in
care acceleratia corpului este nula: b) distanta minima la care se aprop:e
cele doua corpuri; c) viteza maxima v pe care o atinge corpul in timpul
deplasarii sale. Se ia g=9,8 m/s2 •
2.5.16. ** (R) 0 particula de masa m ~i sarcina q se afla in rep a us
la distanta r 1 de o particula fixa avind sarcina Q, de semn contrar
lui q. Se cere timpul in care particula mobila, lasata libera, se apropie
la distanta r 2 de particula fixa. Nu se iau in considerare efectele rela-
tiviste. Caz particular r 2 =0.
3. CIRCUITE ELECTRICE DE CURENT CONTINUU

BREVIAR

Curentul electric ~i electroliza

I ntensitatea curentului electric:dintr-un conductor


dQ
l=lim t.Q -, (1)
,il--i,0 t.t dt

unde ~Q este 'sarcina electrica transportata prin sectiunea transversala


a conductorului de la momentul t la momentul t+~t.
Intensitatea curentului electric este o marime algebrica cu un semn
care depinde de sensul de referin(a ales in lungul conductorului (fig. 1).
Sarcina electrica Q transportata intr-un interval de timp de durata t,
prin sectiunea transversala a unui conductor parcurs de un curent
electric continuu (adica cu intensitate cons-
tanta in timp), este

Q=ll,
(2) Q_,_ _.._ _)
1
cu I - intensitatea curentului electric a
continuu din conductor.
Densitatea curentului electric in punctele
unei sectiuni transversale a unui conductor
Q ,.
-------~)

_ _
strabatuta uniform de un curent electric f',::-/

I
b
J=- (3)
A /Fig. 1
3 - Probleme de electricitate 33
unde I este intensitatea curentului electric, iar A - aria secjiunii trans-
versale a conductorului.
Prima lege a electrolizei
m=kQ (4)
cu: m - masa de substanta depusa pe un electrod, Q - sarcina electrica
trecuta prin secjiunea transversalli a electrolitului, data de formula (2),
k - echivalentul electrochimic al substantei depuse.
A doua Lege a electrolizei
1 A
k=--.-, (5)
F v
in care: F=96 500 coulombi/echivalent-gram se nume~te constanta lui
A
Faraday, - - echivalentul-gram, egal cu raportul dintre masa ato mica A
IJ .•

a substantei depuse ~i valenta v a acesteia .

. Legea ]ui Ohm

Pentru un conductor fara tensiune electromotoare legea lui Ohm


se exprima
U=Rl, (6)
unde: U tensiunea electrica din lungul conductorului, R - rezistenta
electrica a eonductorului, I - intensitatea curentului electric din con-
ductor.
Pentru un conductor cu tensiune electromotoare legea lui Ohm
are forma generala
U+E=Rl, (7)
cu: U - tensiunea electrica din lungul conductorului, E tensiunea
electromotoare din lungul conductorului, R - rezistenta electrica a
conductorului, I - intensitatea curentului electric din conductor.
Obs er vat i e. In legea ~ui Ohm (6), (7) intervin valori corespun-
zatoare unor sensuri de referinta (sensuri pozitive) la fel orientate in
lungul conductorului. (Exemplificare in fig. 2).
RezistenJa electrica a unui conductor omoge n de rezistivitate p,
lungime L ~i sec\iune transversala de arie constanta A este
L
R=p
A
a 00
34
Rezistivitatea unui conductor metalic variaza cu temperatura

(9)

rezistivitatile la

~
cu Pe , Pa.
temperatura 6 respectiv 60, a U.:Rf
«- -'- coeficientul de temperatu- -
ra al rezistivita\ii. u
I R
Teoremele lui Kirchhoff b -U~R/
¢~P
(J
Tensiunea electric ii in
cimpul electric al circuitelor,de
curent continuu este egala cu
diferenta de potential electric

UAB=VA-V11,·
c ~ ;:_: eyE,r
U+£.:rf

(10) u
unde: UAB tensiunea electri-
ca de la punctul A la punctul B, d
VA, V 11 - potentialele electrice ¢~¢
ale punctelor A ~i B.
Consecinf a. Tensiunea electrica II
dintre doua puncte este ace-
ea~i pe diferitele .curbe care
unesc cele doua puncte. Ten- e k"O)
I
¢~1-.--¢
siunea din lungul conductoru-
lui este egala cu tensiunea la u
borne de-a lungul unei curbe Fig. 2
exterioare conductorului.
Prima teoremd a lui Kirchhoff exprima o relatie intre intensitatile
curentilor din laturile legate la un nod:

(11)

unde intensitatea curentului I• din fiecare din laturile k= 1, 2, ... , n


legate la nod se exprima algebric considertnd(sensuri de referinta la fel
orientate fata de nod. (Exemplificare in figura 3.) ·
3• 35

'
Fig. 4
R 111 - R 212 - r2I 2 + rsf 3 -
- R~l4 -Rr 14 = 2E -E; +Bi'
Fig. 3

A doua leorema a lui Kirchhoff exprima o relatie intre intensitatne


curentilor din laturile care formeaza o bucla (un ochi):

(12)

cu: R1e - rezistenta elementului k, h - intensitatea curentului din


elementul k, E1e - tensiunea electromotoare a elementului k.
O h s e r v at i e. In a doua teorema a lui Kirchhoff prin I 1c ~i E1e se
inteleg valorile corespunzatoare unor sensuri de referinta Ia fcl orientate
in lungul ochiului. (Exemplificare in figura 4.)
Un sistem complet de ecuatii pentru calculul curentilor dintr-un
circuit cu n noduri, o ochiuri ~i L laturi se ohtine scriind prima teorema
a lui Kirchhoff pentru (n-1) noduri ~i a doua teorema a lui Kirchhoff
pentru fiecare din cele o ochiuri (fig. 5).

Circuite echivalente

fn figura 6 se dau cele mai importante exemple de circuite echivalente,


adica de circuite care au doua dte doua relatia intre tensiune ~i curent
exprimata printr-o aceea~i functie
(13)
cu: Re rezistenta~ echivalenta a circuitului, Ee - tensiunea electro-
motoare echivalenta a circuitului.

A lj

-1 1 +1 2 +13 =0; -I3 +I,+l 6 =0


R 1 I 1 +r 2I 2 =-E2; -r2I2+Rals+
+(R~ +R~ +R~')I 4 =E,-E3 ;

(R~ +R~ +R~')I4 -R 616 =0

Fig. 5

Ez,Rz Ej,RJ
...... ......1---0---f

~~
U7 V2 U3

=~yu

u
Fig. 6

1n cazul particular al circuitelor formate din' n elemente identice


(14)

(15)

37
Puteri ~i energii

Pulerea electrict'l primita de un conductor prin efecl Joule (proces


ireversibil de degajare de caldura in conductoarele parcurse de curent
electric)

(16)

cu: P J - puterea electrica primita de conductor prin efect Joule, R -


rezistenta conductorului, I - intensitatea curentului din conductor.
Caldura degajata prin efecl Joule

W=Rl 2t, (17)

unde W este caldura (energia) degajata prin efect Joule, in timpul t


intr-un conductor de rezistenta electrica R ~i parcurs de un curent
electric continuu de intensitate I.
Puterile unei surse avind t.e.m. E, tensiunea la borne U, intensitatea
curentului I ~i rezistenta interna r (sensurile de referinta ca in fig. 7) sint:
puterea electrica totala

~r
PE=El (18)
produsa de sursa;
E r::y P•UI R
r t x::>
E
I)
- puterea electrica pierduta in
sursa prin efect Joule
Pp=rl2; (19)
puterea electricli (utila) cedata
Fig. 7 de sursa in exterior, puterea la
borne

P=UI. (20)

Puterile (18) ~i (20) sint marimi algebrice care pot fi pozitive sau negative.
Bilantul puterilor la o sursii este

(21)
Randamentul unei surse
p
\
'1)= - , (22)
Ps
cu: P - puterea utila a'"sursei, PE - puterea totala a sursei.
Din (22), (18), (20) ~i din legea Ohm: U=Rl, -RI +E:;=rl se obtine
U R
"')=-=-! (23)
E R+r

*
* *

3.1. INTENSITATEA CURENTULl.JI ELECTRIC. DENSITATEA


CURENTULUI ELECTRIC. ELECTROLIZA

3.1.1. Prin sectiunea transversala a unui conductor, de arie A=


= 10 mm2, trece uniform in acela~i sens, in intervalul de timp t=0,5 min,
un numar n= 10 27 de electroni liberi. Se cer: a) intensitatea I a curentului
electric; b) densitatea J a curentului elect11c.

3.1.2. Intensitatea curentului electric dintr-un conductor este I=


=6,3 mA. Diametrul conductorului este d= 1 mm. Densitatea electro-
nilor liberi este n0 = 2· 1022 nr. electroni/cm3 • Se cere viteza medic a
electronilor liberi.

3.1.3. Un tub avind o sectiune transversala de arie A este umplut


cu un electrolit. Prin aceasta sectiune transversala tree spre dreapta
ionii pozitivi avind fiecare sarcina Q ~i viteza V+, iar spre stinga ionii
negativi cu sarcina - Q ~i viteza v_, Numarul ionilor pozitivi, egal cu
numarul ionilor negativi din unitatea de vc.lu:r:n a electrolitului, este n0 •
Sa se scrie expresia intensitatii I a curentului electric ~i a densitatii J
a curentului electric prin aceasta, sectiune a conduc-
torului. Sensul de referinta al curentului se va lua q -q
de la stingaila dreapta. ~I---¢
3.1.4. Sarcina 1,lectrica a condensatorului re- ' c
prezentat in figura are expresia q= Qe-tJ-c. Se cere Fig. 3.1.4.
expresia intensitatii i a curentului din conductoa-
rele legate la armaturile acestui condensator. Care este semnificaFa fizica
a rezultatului obtinut?
39
3.1.5. * Izolatia omogena ~i izotropa a unui cablu coaxial este stra-
batuta de un curent electric alternativ de intensitate i=6rc sin 2n 50 t µA.
Se cunosc lungimea L= 10 m a cablului, raza conductorului interior
ri= 1 mm ~i raza (interioara) a conductorului exte-
rior r 8 =4 mm (v. figura). Sa se determine: a) valoa-
rea maxima J m a densitlitii curentului electric din
izolatie; b) raportul dintre valorile densita.tH curen-
tului din izolatie la suprafata conductorului inte-
rior ~i a celui exterior; c) expresia densitatii curen:-
tului electric ca functie de timp ~i de distanta r
pina la axa de simetrie a cablului.

3.1.G, Nichelul are masa atomica A=58,68~


kmol
si valenta v=2. Ce intensitate are curentul electric
~are depune prin electroliza in timp de patru mi-
nute o cantitate de nichel cu masa m=338 mg?

3.1.7. Echivalentul electrochimic al cuprului


Fig. 3.1.5 este k=0,33 mg/C. !n cit timp se depune, prin
electroliza unei solutii de sulfat de cupru, o can-
titate de cupru cu masa m= 1,2 g? Intensitatea curentului folosit este
l=l,5 A.
3.1,8. (R)* Care este grosimea stratului de cupru depus uniform
prin electroliza unei solutii de sulfat de cupru pe un catod sferic in
timp de o ora, daca densitatea curentului electric Ia suprafata catodului
este J=0,1 A/cm2? Se ~tie ca raza sferei este mult mai mare decit gro-
simea stratului de cupnt...:_depus.
3.1.9. Care este eroarea relativa a unui ampermetru care, inseria t
cu o baie electrolitica ce contine solutie apoasa de azotat de argint,
indica un curent de 1,8 A in timpul de 10 minute in care se depune
o cantitate de argint cu rnasa de 1,264 g?

3.2. LEGEA LUI OHM. REZISTENfA ELECTRICA

3.2.t. Ce lungime are un conductor de cupru, cu rezistivitatea


p =0,017 ~ ~i diarnetrul d=0,55 cm, .in care un curent de in-
m
tensitate I= 1 A produce o cadere de tensiune L\ U = 1 V?
40
3.2.2. Un fir de cupru are masa m=7 kg ~i este parcurs de un curent
de intcnsitate I= 1 A cind i se aplica la capete o tensiune U = 21,6 V.
Se $tie ca densitatea cuprului este d=8,9 kg/dm3 $i rezistivitatea cuprului
este p= 1,7 · 10-! Q · m. Se cer: a) diametrul a al firului $i b) lungimea
firului.
3.2.3. (R) Un receptor cu o rezistenta electrica R= 50 Q trebuie
alimentat de la o retea cu tensiunea U= 220 V, situata la o distanta
L=45 m de receptor. Valoarea maxima admisa pentru caderea de
tensiune este de 3%. Care este diametrul minim al conductorului utilizat,
daca el se confectioneaza din cupru?
3.2.4. Un rezistor de aluminiu are la temperatura 80 = 20°C o rezis-
tenta electrica R 0 =,0,01 Q. Sa se determine: a) valoarea rezistentei
la temperatura 8= 80°C; b) cre~terea relativa a rezistentei cind tempera-
tura rezistorului cre$te de la 80 = 20°C la 01 = 120°C. Se da coeficientul
de temperatura al rezistentei ocA 1=0,0036.
3.2.5. 0 lampa electrica in conditii normale de functionare, ali-
mentata la tensiunea Un= 127 V, absoarbe un curent de intensitate
ln=0,315 A. Aceea~i lampa, avind o temperatura 60 =20°C, alimentata
un timp scurt la o tensiune U = 10 V, este parcursa de un curent cu
intensitatea I= 0,256 A. Filamentul lamp ii este din wolfram ~i are un
coeficient mediu de temperatura al rezistivitatii oc=0,0052 2.... · Se
· grd
cere temperatura lampii in conditii de functionare normala.

3.2.6. (R)* Douii fire conductoare au respectiv lungimile L 1 , L 2 ,


rezistentele electrice R 1 , R 2 $i rezistivitatile pi, p2 , la temperatura '0 0 =
20°C,. Se cer rapoartele: a) diametrelor ~i b)!maselor lor. Se mai cere:
c) raportul rezistentelor conductoarelor cind temperatura lor cre~te
la valoarea 0= 80°C, daca se neglijeaza modificarea diametrelor $i
lungimilor, produsa de dilatarea termica; d) sa se arate ca este neglijabila
eroarea relativa in calculul rezistentei la o temperatura e, daca nu se
considera dilatarea termica (se va considera cazul conductoarelor de
cupru).
3.2.7; Sa se scrie relatiile dintre tensiunea U, t.e.m. E, intensitatea
curentului electric I $i rezistenta r, ale unei surse, pentru sensurile
de referinta indicate in figura.
3.2.S. (R) 0 sursa cu t.e.m. 100 V 9i rezistenta interna r=-0,05 Q
este parcursa de un curent electric cu intensitatea_ I= 100 A. Sa se calcu-
leze tensiunea U la bornele sursei.
41
~
~
u
c
£,r

~
u
d
Fig. 3.2.7

3.2.9.* 0 "sursa are la funcµonarea in gol (bornele libere nelegate


la vreun circuit exterior) o tensiune la borne U11 • Aceea!?i sursa, la fun c-
tionarea tn scurtcircuit (bornele legate orintr-un conductor exterior
de rezistenta nula, ceea ce de ;regula ar produce defe ctarea sursei) debi-
teaza un curent electric de-',intens1tate~lw Sa se determine t.e.m. E
a sursei ~i rezistenta ei interna r. Ge curent trece prin sursa daca tensiunea
ei la borne are valorile absolute: a) 0,1 U 11 : b) 1,1 U 11?
3.2.10.* L.a o sursa se aleg sensuri de referinta orientate tn acela~i
sens pentru t.e.m.. tensiune ~i curent. Se cunosc, in dona regim uri
diferite de functionare, tensiunea la borne ~i intensitatea curentului:
(U1, Ii), pentru un regim; (U2, 12) pentru un al doilea regim. Se cer:
a) t.e.m. E ~i rezistenta interna r; b) intensitatea curentului 10 , daca
tensiunea Ia bornele sursei este U0 ; c) conditia pe care trebuie sa o
satisfaca marimile date (Ui, U2 , 11 , 12) pentru ca sa existe o solutie
acceptabila din punct de vedere fizic.

3.3. TEOREMELE LUI KIRCHHOFF

3.3.1. Sa se determine intensitatile curentilor necunoscuti din cir-


cuitele reprezentate in figura. Sa se interpreteze rezultatele,
42
11 =0,5A I 2 =IA

I 1 =JA' 1
I

~~ 17 ~ID r I /s =2A

E.J==-JA I fs=!,JA lg

1,0
a b

JA
.

12
14
c d
Fig. 3.3.1
3.3.2. Se dau circuitele serie reprezentate in figura ~i se cer: a) in-
tensitatea curentului dinlfiecare circuit; h) tensiunile la hornele ele-
mentelor din fiecare circuit.
E 1 =E6 =9 V, Es=l V
f1=r5=0,5 a, r2=f4=5 a, f3=f6=f7==2 a.
I A

....___.,
I
IJ2

r, t )u,
£7

~
U7
~0 E5
r'i

r7 B
E6,r6

b
Fig. 3.3.2
3.3.3. Sa se scrie teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele repre-
zentate in figura. Pentru circuitele a ~i b se vor scrie ecuatiile cores-
pu nzatoare nodurilor si buclelor indicate, considerind sensurile de re-
ferinta prezentate in figura.
3.3.4. (R) Sa se calculeze din aproape in aproape curentii circuitului
reprezentat in figura alaturata. Care sint tensiunile la bornele ele-
mentelor din circuit? Care este valoarea tensiunii la bornele circuitului?
3.3.5. Sa se calculeze din aproape in aproape, folosind cite o ecuatie
care rezulta din o teorema a Iui Kirchhoff, marimile pentru care nu
se dau valori numerice in circuitele reprezentate in }igura.

44
~
.._,I.()
--------
I I
~
I I
I
I I Cl::::('4
I I
I <.:' Cc:("\'") ~.::-)
I "'<: Cl:)
I '-0

~~~
(J
I
I
I
I ~

...c::i
i

0 2::'}
l ~0-.,
"-.J~
M
M
C'?

-~Pr..

/ '
.........-{.ii-}-~-,,"''
<l::i ....~ \ •• ~c
/' ~~
,, .... __ ..,., ,
I ..... I
u

Fig. 3.3.4.

JV, f),5P 6V,ln. R7•?


2.n 3n

lz IA
'7'''
3n.
a
........
2n.

tf7

'2 20V
(),5n.
2A
...
2V. 45.n !}.,Sn.

b
,Fig. 3.3.5

3.3.6. Sii se calculeze intensitiitile curentilor din circuitul repre-


zentat in figura, rezolvind ecuatiile obtinute prin aplicarea teoremelor
lui Kirchhoff. Sa se determine apoi: a) tensiunea U Ia bornele comune
ate celor trei elemente: b) valoarea tensiunii U la bornele surselor,
la functionarea In gol {R-+ oo ); c) valoarea intensitatii curentului I
la functionarea fn scurtcircuit (R=O).
46
I

'2
lir2 t u( R

Fig. 3.3.6.

3.3. 7. (R) Se M1 circuitul reprezentat in figura. Se cere sa se determine


intensitatea curentului ~i tensiunea la borne pentru fiecare element al
circuitului, folosind simetria patj;ilor de circuit formate din elemente
identice legate in paralel.
I

~-[~-=-tc::=i---~--~

ff'!'"
,r1=r'T
l r4
Fig. 3.3.7.

3.3.8. (I) Sa se calculeze intensitatile curentilor ~i tensiunile la


bornele elementelor care formeaza circuitele date in figura. Se considera
date: U, rezistentele ~i tensiunile electromotoare. ·
3.3.9. 0 sursa cu t.e.m. E=24 V are un curent de scurtcircuit
= 60 A. Ce rezistenta are receptorul care, conectat la bornele acestei
surse, face ca tensiunea la borne sa fie U = 22 V?
3.3.10.* Ce conditie trebuie sa satisfaca doua surse legate in paralel
(v. fig. 3.3.6), pentru ca prin rezistorul legat la bornele lor sa nu treaca
curent electric, oricare ar fi rezistenta acestuia? (Se considera finite
i;;i diferite de zero rezistentele interne ~i t.e.m. ale surselor).
3.3.11. 0 baterie de acumulatoare este alcatuita prin legarea in
paralel a doua acumulatoare cu t.e.m. E 1 =2,2 V; E 2 =2,1 V ~i rezis-
tentele interne r1 =0,2 O.; r 2 =0,1 n..
Care este curentul de scurtcircuit
,ce ar trece printr-un conductor de rezistenta neglijabila, care ar lega
cele doua borne ale bateriei?
47
a b
I)
ti
E77r1 R7 I' I"
I

Iii E3 R4
d F3
'Ao

Fig. 3.3.8.
3.3.12. Care este tensiunea intre punctele A ~i B ale circuitelor
reprezentate in figura 3.3.2? Ce curent ar trece printr-un conductor care
ar scurtcircuita aceste puncte?
3.3.13. :ba circuitul reprezentat in figura se cunosc tensiunea indi-
cata de voltmetru Uv= 24 V, rezistenta interioara a sursei r= 0 ,2 (! ~i
rezistenta receptorului R= 6 n. Curentul absorbit de voltmetru ~i ca-
derea de tensiune in ampermetru sint neglijabile. Se cer: a) intensita-·
tea curentului prin sursa;· b) t.e.m. a sursei; c) indicatiile celor doua
aparate de masurat, daca se scurtcircuiteaza bornele receptorului.

I ()
.---..-.,.....-tA

Fig. 3.3.13, Fig. 3.3.14.

3.3.H. (R)* Sa se deduca formula

U=

care exprima tensiunea U intre cele doua noduri ale unui circuit paralel
1
(fig. 3.3.14) cu m laturi, de conductanta Gk= - - ~i t.e.m. Ek, cu k=
Rt
=l, 2, ... , m.

3.3.15. Se da circuitul reprezentat in figura, cu E 1 ~6 V, E 2 =


r
="i V; 1:0o,5 0, rz"""0,25 Q. Sa se determine valoarea rezistentei R
pentru care curentul 12 din a doua sursa este nul. Ce conditie trebuie sa
satisfaca t.e.m., pentru ca sa existe in general o solutie a problemei?
4 - Probleme de elect!'icitate 49
A

R a
R

~t 1~ r, E1 Ez
r2

B
Fig. 3.3.15. Fig. 3.3.16. "
3.3.16. ** Se da circuitul reprezentat in figura, la care se cunosc
t.e.m. ale surselor: E 1 =6 V ~i E 2 =4 V. Se cere valoarea U' a tensiunii
U, dupa ce se inverseaza bornele sursei E 2 , pentru cazurile cind, inainte
de inversare, tensiunea U avea valorile: a) U=3 V; b) U= -3 V.
3.3.17. Un rezistor R, legat la bornele unei surse cu t.e.m. E ~i re-
zistenta interna r, este parcurs de un curent de intensitate I. Ce conditie
trebuie sa indeplineasca o a doua sursa (E', r'), pentru a putea mari
cu ajutorul ei intensitatea curentului din rezistorul R? Se considers.
a) inlocuirea primei surse cu a doua sursa; b) legarea celei de a doua
surse in serie cu prima sursa; c) legarea primt;i surse in paralel cu a doua.
3.3.18. (R)* Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in serie intr-un circuit format din ~ surse inseriate cu un rezis-
tor ~i parcurs de curentul I, sa mareasca intensitatea curentului?
3.3.19. ** Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in paralel cu n surse legate la bornele unui rezistor, sa se ma-
reasca intensitatea curentului ~i deci tensiunea la bornele rezistorului?
3.3.20. Doua surse sint legate in paralel, a~a cum se indica in figura.
Se cunosc E 1 =20 V, E 2= 18 V ~i r1 =0,4 .0, r 2=0,2 n. Se cer: a) curentul
to.tat I daca tensiunea la bornele surselor este U= 16 V; b) tensiunea U
daca curentul total ar fi I= - 16 A.
3.3.21. * 1n circuitul reprezentat in figura se cu nose potentialele
nodurilor A, B, C, D ,i rezistentele rezistoarelor. Se cere potentialul
nodului O ~i curentul din rezistoare.
50
I

(/

----¢
Fig. 3.3.20. Fig. 3.3.21.

3.3.22. Considerind la un acumulator un acela~i sens de referinta


pentru marimile U, I, E, relatia dintre intensitatea curentului ce-1
parcurge ~i tensiunea la bornele sale este l=4U +16. Se cer: a) t.e.m.
~i rezistenta interna a acumulatorului; b) tensiunea la mers in gol ~i
curentul sau de scurtcircuit; c) curentul ce 1-ar debita acest acun).ulator
daca la bornele sale s-ar lega o rezistenta R=0,75 .Q.. Care este "In acest
caz tensiunea la bornele sale?
3.3.23. (R) Un acumulator debiteaza un curent de 12 A. Daca se
mare~te cu 50% rezistenta conectata la bornele acumulatorului cu-
rentul debitat se mic~oreaza cu 25%. Care ar fi intensitatea curentului
daca in loc sa se mareasca rezistenta sa externa ea s-ar mic~ora cu 25%'?
3.3.24. Cele doua surse din circuit (vezi figura) sint identice ~i cele
doua rezistoare au rezistentele R 1 =20, respectiv R 2 ~4 n.
Se dau
tensiunile la bornele surselor U1 = 10
V ~i U2 =6 V. Se cer t.e.m. ale sur·
selor ~i rezistentele lor interne. ,0
r7
3.3.25. Se da circuitul reprezen-
tat in fig. la care se cunosc E= 29 V,
r=0,5 0, R 1 =2 0, R2 =3 0. Se
cer: a) tensiunea la bornele sursei;
Fig. 3.3.24.
b) intensitatile curentHor.
3.3.26. Cele trei fire conductoare au respectiv potentialele V1 =
=220 V, V2 = 100 V, V3 = 150 V. Pamintul are potentialul de referinta
... 51
.,.__
£.r
Fig. 3.3.25. Fig. 3.3.26.

V=O. Sa se determine tensiunile (ca valori algebrice) masurate de volt-


metre.
3.3.27. tn circuitul indicat in figura rezistentele cunoscute sint
R 2 =4 n 9i Ra=2 n. Sa se calculeze valoarea rezistentei R 1 9tiind
ca intregul circuit ia un curent I= 14 A 9i rezistorul R 2 e parcurs de un
curent 12 =2 A.

Fig. 3.3.27.

3.4. CIRCUITE ELECTRICE ECHIVALENTE


3.4.t. Se dau trei rezistoare cu rezistentele R1 ==R3 =4 n 9i R 2 =
=3 n. Sa se formeze toate circuitele serie, paralel 9i serie-paralel care
contin aceste trei rezistoare 9i care au rezistente echivalente diferite.
Care sint rezistentele"echivalente ale acestor circuite?
3.4.2, Sa se calculeze rezistentele echivalente RAB• RAc, RAn, unde
indicii corespund bornelor considerate in circuitele reprezentate in
figura. Pentru circuitul (b) se cer 9i curentH din firele de legatura in
cazul U..rn= 1 V 9i R= 1 il.
3.4.3. Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului reprezen-
tat in figura.

52
8 c

A {)

A 8

d
Fig. 3.4.2.
R5

\ ~
¢--c:=d
R4-
R5
frJ

Fig. 3.4.3.
3.4.4.* Toate rezistentele circuitului din figura sint egale cu R=
=25)1. Care este_rezistenta.echivalenta a circuitului?

Fig. 3.4.4.

3.4.5. (R) Dintr-un fir conductor omogen de rezistenta R se face


un inel circular. Unde trebuie lipite doua borne pe inel pentru a avea
intre ele o rezistenta echivalenta data Re, Discutie dupa valorile lui Re,
3.4.G. * Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului repre-
zentat in schema, intre perechile de borne: AB, BC, AC, AD ~i BD.
3.4.7. Un galvanometru are o rezistenta interna R= 190 0. In pa-
ralel cu galvanometrul se leaga un ~unt obtinindu-se un aparat cu o
sensibilitate (diviziuni/ µA) de douazeci de ori mai mica decit a ga!vano-
metrului. Ce rezistenta aditionala trebuie legata in serie cu galvano-
metrul ~untat pentru a obtine un aparat cu o rezistenta (echivalenta) R'=
=100 Q?
3.4.8.* Un fir conductor ompgen de lungime l are o rezistenta R.
Ce lungime x are o bucata de fir, taiata de la unul din capete, care legata
fo paralel cu o portiune de aceea~i lungime de pe firul ramas, face ca re-
zistenta echivalenta la capetele firului ramas sa fie R,= R ? Pentru ce
. . m.
lungime x rezistenta echivalenta este:
a) maxima;
b) minima?
55
R R

R R

c R R 0
Fig, 3.4.6.

' 3.4.9. (R)** Pentru a determina locul in care este defecta izolatia
dintre cele doua fire conductoare ale unei linii telefonice se aplica la
'inceputul liniei o tensiune U=28 V. Curentul masurat ]a inceputul
liniei este lu=2 A respectiv, 3,52 A dupa cum sfir~itul liniei este
in gol respectiv in scurtcircuit.
Se ~tie ca fiecare din firele liniei are o lungime de L=4 km ~i o re-
zistenta ~ =6 .Q. Se cere distanta L' de la inceputul liniei pina la locul
defectului ~i rezistenta R a izola-
tiei defecte. Se mai cere discutia
~ezultatului literal ~i a metodei
utilizate.
u (Indicatie: se neglijeaza curen-
tul electric de conductie ce trece
prin izolatia nedefectata).
3.4.10. **. Circuitul reprezen-
..
tat in figura este alimentat cu o
Fig. 3.4.10. tensiune constanta U. Nu se cu-
nosc rezistentele R 1, R 2, R3 ale
rezistoarelor. Se stie ca un voltmetru cu o rezistentii interna necunos-
R
c~ti R v, conect;t pe rind la bornele rezistoarelor 1 , R 2 , R 3 , masoara
re;p~~tiv tensiunile 9 V, 18 V, U3 =45J V.., Se cer: a) erorile
56
absolute fl U ~i relative y, la masurarea acestor trei tensiuni; b) valorile
adevarate ale tensiunilor la bornele celor trei rezistoare. (Indicatie:
eroarea absoluta este fl U = U masurat-- Uaaevt1rat; eroarea relativa este y=

= Ua:,~,J·
3.4.11. * Doua conductoare au rezistentele R 01 respectiv R 02 , la tem-
peratura de 20°C, ~i coeficientii de temperatura ai rezistentelor ci:1 res-
pectiv o: 2 • Se cere coeficientul de temperatura al rezistentei circuitelor
formate din aceste conductoare prin legarea lor in: a) serie, b) in paralel.
Ce valoare au ace~ti coeficienti in cazul particular R 01 = R 02 • Se considera
variatii de temperatura fl6 pentru care termenii care contin produse
cx 1 ci: 2fl0 2 sa fie neglijabili.
3.4.12. (R)***Rezistentele muchiilor unui cub au' toate o aceea~i
valoare R. Care este rezistenta echivalenta intre doua virfuri opuse
ale cubului?
3.4.13. ** Se da circuitul cu conexiune in punte reprezentat in figura.
Sa se determine rezistenta echivalenta a acestui circuit calculind in
prealabil, pe baza teorem~lor lui
Kirchoff, curentul I inf unctie de
U. Se mai cere curentul i din dia-
gonala r a puntii ~i conditia pe
care trebuie sa o satisfaca rezis-
tentele R 1 , R 2 , R 3 , R 4 pentru ca
acest curent sa fie nul, oricare"'ru-
f i valoarea lui U (conditia de echi:
libru a puntH), Care sint valorile
rezistentei echivalente a circuitu-
lui daca: a) este satisfacuta con- 1
ditia de echilibru; b) r=O (puntea
in scurtcircuit); c) r= oo (puntea lJ
in gol). Fig, 3.4.13.

3.4.14. * Sa se ,calculeze rezistenta echivalenta a circ uitului intre


bornele: a) A-B; b) A-C; c) A-E.
3.4.15. ** Se da circuitul hexagonal reprezentat in figura. Firele
au toate aceea~i rezistenta R. Se cer rezistentele echivalente: RAB•
RAc, RAn, RAo·
57
R

l) R c
Fig. 3.4.14. Fig. 3.4.15.

3.4.16. (R)* Muchiile unui tetraedru regulat, sint formate din


fire de aceea~i rezistenta R. Sa se calculeze rezistenta tetraedrului
intre dona virfuri ale acestuia.
3.4.17.** Fiecare fir din circuitele repre-
zentate in figura are rezistenta R=55 mO.
Se cer rezistentele echivalente intre perechile
de borne: A-B, A-C, ~i A-D, pentru
circuitul (a) ~i intre bornele A-B pentru
circuitul (b).
A
3.4:.18.** Sa se calculeze rezistenta echi-
valenta R a circuitelor. Care este valoarea
limita a acestor rezistenle pentru n-. oo.
3.4.19. Sa se calculeze rezistentele echi-
Fig. 3.4.16. valente Rei, R 82 , Rea, ale circuitelor repre-
zentate in figura pentru R 1 = 12 0, R 2 = 6 0.
3.4.20. (R)*** Care sfnt vaiorile rezistentelor echivalente din pro-
blem a precedenta in cazul cind numarul n al circuitelor ;(legate in
Iant) tinde spre infinit'l
3.4.21. Sa se calculeze rezistentele Re care legate la bornele de
ie~ire 2'- 2" corespund (figura 3.4.19) unor rezistente echtvalente R.
la bornele de intrare 1'-1", egale chiar cu Re, (Aceste rezistente Re
pentru care Re=Rc se numesc rezistente caracteristice).
58
A

a 8 b
Fig, 3.4.17.

2-n-_lR R
I?

R
¢ -------- J
n-1
elemente
1 R

,, n
Fig. 3.4.18
1 R1

r-;~22' r~~~·~·
Re 711 zu R. 1" 211 1"
1 ~ a ~ P
7' H7 H7 2' 1' H7 H7 R1 21

I :,
£' r-;;~Rz E 211 zu
]R:FJ:
If 2q
Re7 Rez b Re3

Fig. 3.4.19.

2' 2' 7' R7 Rz 2'


l' R7 Rz l' R3
fq----f~

R7
Rz¢ : : ~R:
¢- • JZ) ¢
2" l"
l"
Q
~ b d
2" I"
c
: 2"

Fig. 3.4.21.
3.4.22. ** Sa se explice coincidenta rezultatelor de la cele doua
probleme precedente.
3.4.23. *** Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului cind
numarul elementelor sale componente tinde spre infinit. Cum se explica
valoarea obtinuta din expresia lui Re pentru R=R'?

Fig. 3.4.23.

3.4.24. * Se dau doua rezistoare R 1 = 10 n, trei de 9 Q fiecare,


~i un rezistor de R 3 =8 n. Cuin trebuie legate intre ele cele $ase rezis-
toare pentru a se obtine un circuit cu rezistenta echivalenta de: a) 4 O;
35 351
b) Hi O; c) O; d) 0?
2 ,19

3.4.25. Cum trebuie legate intre ele rezistoarele R1 = 1 n, R 2 =


=2 n, R 3 =3 n, R 4 ={0 pentru:a se forma circuite cu rezistente echi-
25 26
valente de: a) 2,4 O; b) O; c) O?
12 33

3.4.26. Se dau sursele cu parametrii (Ek, rk), k= 1, 2, ... , m. Care


sint pararnetrii (Ee, re) ai sursei echivalente cu grupul de surse legate:
a) in serie; b) in paralel? c) Ce curent debiteaza grupul de surse pe un
rezist.or R legat la hornele sale?
61
3.4.27.* Doua surse cu t.e.m. E 1 =2 V ~i E 2 =6 V au rezistentele
interne r 1 =0,1 O; r 2 =0,25 0. Ce t.e.m. E. ~i ce rezistenta interna re
are sursa echivalenta cu circuitul format legind cele doua surse in toate
modurile posibile?
3.4.23.* Se da o sursa cu tensiunea in gol U0 == 12 V ~i un curent
de scurtcircuit 1ac=24 A. Care sint parametrii Ee ~i r. ai circuitelor
formate legind sursa data cu un rezistor R= 1 0: a) in serie, b) in paralel?
3.4.29. ** Ce rezistenta trebuie conectata intre punctele C ~i D pentru
ca rezistenta R,1.B a tntregului circuit astfel format sa nu depinda de
numarul de elemente?
\

A c

2R 2R 2R

8 R R
6 7{

Fig. 3.4.29.

3.4.30.** Sa se arate ca potentialele bornelor divizorului de tensiune


din figura au expresia Vt=h-k V daca R 1 =(R-:-l)R ~i R 2 = _h_. R,
.h-1
cu h un numar arbitrar supraunitar.

v, "2 vA- v,,


v n, R7 li'7 1r,

R2 R2 R

+ '"':;" ";" ~

Fig. 3.4.30.
-... -. -
!12
3.5. PUTERI ~I ENERGII

3.5.1. Doua rezistoare au rezistivitatile, lungimile ~i sectiunile


transversale, p1 , L 1, A1 respectiv p2, L 2, A 2 • Se cere raportul puterilor
P 1 , respectiv P 2 consumate de aceste rezistoare cind ele sint legate:
a) in serie, b) in paralel.
3.5.2. Doua rezistoare legate in serie la o retea de 220 V consuma
puterile P1 =582 W respectiv P 2 =388 V. Se cer puterile consumate
· de aceste rezistoare daca rezistep.tele lor se modifica: prima crescind
cu 20% ~i a doua mic~orindu-se cu 20%. Care este variaµa procentuala
a puterii totale?
3.5.3. Ce randament are un incalzitor electric care fiind alimentat
la 220 V ~i avind o rezistenta electrica (la cald) de R=35,8 n incal-
ze~te intr-o ora 12 litri de apa de la temperatura de 20°C la temperatura
de fierbere?
3.5.4. * Un incalzitor electric are doua rezistoare. Timpul de fierbere
a cantitatii de apa din incalzitor este t1 , respectiv t2, dupa cum se conec-
teaza numai primul rezistor sau numai al doilea. Se cere timpul de fierbere
al apei daca se conecteaza ambele rezistoare; a) in serie; b) in paralel.
3.5.5.* Un circuit electric alimentat de la o retea (cu o tensiune
data) consuma energie electrica in valoare de V (lei) tntr-un timp t.,
respectiv lp, dupa cum cele doua rezistoare care il formeaza stnt legate
in serie respectiv in paralel. Cunoscind costul c (lei/kWh) al energiei elec-
trice, se cer energiile electrice consumate separatde fiecare rezistor in
timp de o zi daca rezistoarele s-ar alimenta fiecare direct de la retea.
3.5.6.** Intre punctele A ~i B ale unui inel circular format dintr-un
fir conductor se aplica o tensiune electrica U = 6 V. Puterea luata de
inel in acest caz este P 1 =48 W. Cea mai mica putere pe care o poate
lua inelul alimentat intre doua puncte ale sale la aceea~i tensiune U
este Pm,11 =36 W. Cum sint situate cele doua puncte A ~i B pe inel ~i
ce rezistente electrice au firele care formeaza cele doua arce de cerc
cuprinse intre A ~i B?
3.5.7. Ce tensiune maxima se poate aplica unui circuit serie format
din doua rezistoare R 1 = 1 n, R 2 = 2 n ale caror puteri, maxime admisi-
bile sint P 1 m=9 W, P2m=8 W?
Care este puterea maxima admisibila pentru acest circuit serie?
63
3.5.8. 0 linie electrica de transport de energie prime~te o putere
P= 2 MW la o tensiune U = 100 kV. Caderea de tensiune in lungul liniei
este de 5%. Considerind costul energiei electrice de 20 ~ se cere sa
kWh
se calculeze costul energiei pierdute in linie prin efect Joule in timp de
un an. Care este randamentul liniei?
3.5.9. * 0 sursa cu o rezistenta interna r=0,6 Q alimenteaza un re-
zistor R cu o putere P=5,05 W la un randament "1)=95%. Se cer:
a) t.e.m. a sursei; b) tensiunea U la bornele sursei; c) rezistenta R a
. rezistorului.
3.5.10. * Sa se determine graficul puterii (algebrice) P date de o
sursa circuitului conectat la bornele ei, in functie de tensiunea la bor-
nele sursei. Care este tensiunea la bornele sursei pentru care aceasta
putere data de sursa este maxima ~i care este in acest caz randamentul
sursei? Ce semnificatie fizica are puterea data P cind are valoare nega-
tiva? Se considera date marimile E ~i r ale sursei.
3.5.11. (R)* Care este puterea maxima pe care o poate da o sursa
unui rezistor legat la bornele ei, daca sursa are t.e.m. E ~i rezistenta
interna r? Care este rezistenta rezistorului ce ia aceasta putere maxima?
3.5.12. (R)** 0 sursa cu t.e.m. E ~i rezistenta interna r da unui
rezistor conectat la bornele ei o putere P. Care este rezistenta acestui
rezistor? Pentru ce valori ale lui P problema are solutie? Ce relatie
exista intre cele dona valori gasite pentru R?
3.5.13.***. 0 sursa da in exterior aceea 9i putere P=4 W, fie ca
la bornele ei se Ieaga o rezistenta R 1 =0,0l Q, fie ca la bornele ei se leaga
o alta rezistenta R 2 = 100 Q, Se cer: a) curentul de scurtcircuit al sursei;
b) puterea utila maxima ce o poate da sursa; c) randamentul sursei ~i
tensiunea la bornele sursei cind la bornele ei se leaga o rezistenta R=
2 n.
3.5.14. ** Doua acumulatoare identice legate in serie la bornele
unui rezistor R= 1,6 Q, ii dau acestuia o putere P 1 =465 W. Legate
in paralel la bornele aceluia~i receptor ii dau o putere P 2 = 160 W.
Care sint puterile utile maxime ce le pot da cele doua baterii de. acu-
mulatoare astfel formate?
3.5.15. ** Doua surse identice au curentul de scurtcircuit Is, 9i
puterea utila maxima Pm· Sa se calculeze puterea utila maxima, curentul
de scurtcircuit 9i tensiunea in gol pentru sursa formata prin legarea celor
doua surse in: a) serie, b) para_lel.
64
3.5.16. (R)** Doua acumulatoare au curentii de scurtcircuit I sci
respectiv I sc:i ~i puterile utile maxime P ml respectiv P mZ· Se cer curentii
de scurtcircuit ~i puterile utile maxime ale bateriilor de acumulatoare
formate prin legarea lor in serie respectiv in paralel. Cum se exprima
aceste marimi daca sursele au: a) aceea~i curenti de scurtcircuit; b) ace-
lea~i puteri utile maxime?

3.5.17.* Un acumulator are randamentul 'f) 1 =75%, iar altul alimen-


tind acela~i rezistor un randament 'f) 2=66,7%. Care va fi randamentul
unei baterii de acumulatoare formate prin legarea celor doua acumula-
toare: a) in serie; .b) in paralel, daca ea alimenteaza acela~i rezistor?

3.5.18. * Ce rezistenta R are rezistorul care prime~te o aceea~i putere


de la o baterie formata din n acumulatoare (E, r) identice, cind acestea
sint legate in serie sau in paralel? Care
este expresia acestei puteri?
3.5.19. ** Se cere rezistenta interna r a
unei surse care, conectata la orice pereche
de borne a circuitului reprezentat in figura,
sa-i <lea o aceea~i putere. Care este rapor-
tul dintre aceasta putere ~i puterea utila
maxima a sursei?
3.5.20. Se dau valorile relative ale ten-
siunii la borne in raport cu tensiunea la mers
• go l a "'"'
m 1
U1
- , °'2= U2
- pent ru d oua~ reg1mun
. . .
U0 U0 Fig. 3.5.19.
de functionare diferite ale unei surse date.
Se cer:' rapoartele intensitatilor curentilor (11/ 12), puteril~r (P1/ P 2)
:;;i randamentelor. (YJi/YJz) din aceste regimuri!
3.5.21. Se dau valorile relative ale intensitatii curentului in raport
.
cu curentu I d e scurt cxrcm't r-A = -11 , r-A = -12 , pentru doua~ reg1mun
. •
de
1 2
I,c 1,c
functionare diferite ale unei surse date. Se cer: raportul tensiunilor la
borne, ra portul puterilor date la borne ~i raportul randamentelor in
cele doua regimuri.
3.5.22. (R) Se <la circuitul reprezentat in figura ~i se cer: puterea
data in exterior de primul acumulator, puterea primita din exterior
5 Probleme de e!ectricitate 65
de al doilea acumulator, puterea
primita de rezistor. Se cunosc
I E 1 = 12 V, r 1 =0,5 .0, E 2 = 6 V, Tz=
2 8
=-.0 3 '
R=-. 5
.Q.
Ez
r2 3.5.23.** Se considera aceid/1
circuit ca ~i in problema prece-
denta. Se cer valorile rezistentei
R pentru care puterea (algebricii)
data de a doua sursa este: a) po-
Fi.g. 3.'5.22. zitiva; b) nula; c) negativa. Care
este cea mai mare putere la borne
pe care o poate da respectiv Iua acest acumulator in circuitul consi-
derat? tn ce regimuri se realizeaza aceste puteri maxime?

3.5.24. Un acumul~tor cu t.e.m. de 12 V ~i o rezistenta interna de


0,5 .Q este parcurs (vezi figura) de un curent I egal cu: a) 48 A: b) 24 A;
c) 12 A; d) 0; e) -12 A. Se cer: tensiunile la borne U, puterile la borne
~i pierderile de putere in interiorul sursei.

R3

I .
+---¢
p
[
r t
u
c
Fig. 3.5.24. Fi-g. 3.5.25.

•. 3.5.25. Se cer puterile la borne pentru sursele din circuit. Se dau


E 1 =E2 =6 V, r 1 =r2=0,5 .0, Es=12 V, r 3 =1 .Q, R1=R2=2 .0,Rs=
=3 .Q. Ce valoare are puterea data de acest circuit unui rezistor R=6 .Q
care s-ar conecta intre punctele A ~i B? Ce rezistenta Rm ar trebui sa
aiba acest rezistor pentru ca el sa primeasca o putere maxima?
66
3.6. PROBLEME DIVERSE

3.6.1.** Se dau patru becuri de putere nominala P1n= 100 W ~i un


bee cu puterea nominala P 23 =200 W, toate cu o tensiune nominala de
U 11 = 110 V. Se cer: a) doua moduri de conectare posibila a celor cinci
becuri la o retea de 220 V, astfel incit fiecare bee sa functioneze in regim
normal. Valorile nominale corespund regimului normal de functionare
pentru care sint construite becurile; b) rezistenta echivalenta a eel or
doua circuite formate la punctul (a), c) sa se indice care din cele doua
moduri de conectare este mai indicat ca solutie tehnicii.
3.6.2. In regim nominal de funS;1ionare zece rezistoare sint caracte-
rizate prin urmatoarele marimi:
R 1 =R5=l0 0, U1 =Us=6 V; Ua=8 V, 13 =1 A;
P2=P6=4 W, U2= U6 =4 V; P4=4 W; 4 O;
R 7=1 0, 17 =2 A;
2
l9=l10=
3

Sa se determine rezistenta fieciirui rezistor.


Cum pot fi conectate ele la ofretea de 12 V astfel incit fiecare rezistor
sa functioneze in regim,1.nominal?
3.6.3. Se dau douii surse identice cu t.e.m. E= 10 V, si rezistente
interne r=0,5 n. Cum trebuie ele conectate la bornele u'nui rezist~r
R=9 n ca sii-i dea acestuia o puteremaximii? Care este valoarea acestei
puteri?
3.6.ii. (R) Se dau N=64"'surse identice,'' fiecare cu o t.e.m. E=
1,2 V §i o rezistenta; interna r= 0 ,8 n, cu care se formeazii un circuit
serie-paralel, din n, grupe inseriate, fiecare grupa fiind[formatii din nP
surse legate in paralel, astfel incit nsnp=N. Sa se determine valorile
ns §i np pentru care: a) bateria de surse ceruta sa dea unui rezistor de
rezistenta data, R= 3,2 .Q,, conectat la bornele ei o putere maxima,
b) bateria de surse formata poateida cea mai mare putere, uµui rezistor
a carui rezistenta se cere sa,,,fie ~i ea determinata.

3.G.5. 0
instalatie de iluminat formata din 24 de becuri fiecare cu
puterea nominala J\=6 W e alimentata la tensiunea nominala a becu-
rilor Un= 24 V. Instalatia trebuie alimentatii de la o baterie de acumula-
toare formata din acumulatoare fiecare cu t.e.m. E= 2,2 V, rezistenfa
5•, 67
interna r=0,1 Q. Cite acumulatoare sint necesare 9i cum trebuie legate
acumulatoarele in cadrul hateriei pentru ca sa se realizeze un curent
de desc~rcare dat I tt= 2 A pentru fiecare acumulator? ·
3.G.6. Sase tuhuri electronice au tensiunea nominala de 6 V. Cite
doua tubu'ri sint de acela 9i tip: (T1) cu curent de alimentare de 0, 1 A
(1'2) cu curent de alimentare de 0,2 A 9i (T3) de 0,3 A. Sa se calculeze
rezistentele aditionale necesare realizarii unor monta.ie care sa asigure
functionarea nominala I tuburilor cind alimentarea montajelor se face
de la o retea de 220 V: a) cu toate tuburile in paralel; b) cu tuburi 9un-
tate 9i apoi legate in serie; c) ce puteri iau circuitele formate la a) 9i b).
3.6.7. Ce curent trece printr-o Iinie bifilara la scurtcircuitarea cape-
telor ei? Se 9tie ca aceasta linie ar da o aceea 9i putere cunoscuta P unor
rezistoare de rezistente cunoscute R 1 respectiv R 2 , conectate pe rind
cite unul la capatul liniei. Care este tensiunea U la inceputul liniei 9i
care sint tensiunUe Ui, U2 la bornele celor doua rezistoare?
3.6,8. ** La inceputul unei Iinii formata din doua fire cond uctoare
se aplica o tensiune U= 230 V. Conectind la capatul liniei numai un
receptor cu putere nominala 10 kW tensiunea la capatul liniei este
U1 =220 V. Ce putere nominala are un al doilea receptor care conectat
in paralel cu primul face ca tensiunea la capatul liniei sa scada la U 2 =
=210 V? Se ~tie ca cele doua receptoare au fiecare tensiunea nominala
de 220 V. Se neglijeaza variatia rezistentelor cu temperatura.
3.6.9. * 0 linie bifilara de transport de energie electrica e formata
din doua conductoare de lungime L fiecare. Ea are o tensiune constanta
la inceputul ei 9i un rezistor de rezistenta R 0 la capatul ei opus. La dis-
tanta x de inceputul liniei se produce un defect de izolatie intre cele
doua fire ale ei, corespunzator intercalarii in acest loc a unei rezistente
necunoscute R intre cele doua fire. Ca urmare, curentul din sursa se
mare~te de ct ori, iar puterea receptorului se reduce la ~2 din valoarea
ei initiala (~>0). ~tiind ca fiecare din cele doua fire conductoare ale
liniei are o rezistenta R' pe unitatea de lungime a liniei, se cere distanta
x. Care este valoarea rezistentei R a izolatiei la locul defectului?
3.6.10. Ce sectiune trebuie sa aibft conductorul de cupru din care se
realizeaza o linie hifilara (cu doua fire) de lungime L= 10 km pentru
a alimenta un receptor de la o retea cu tensiunea U= 11 kV? Se ~tie
ea daca receptorul s-ar conecta direct la retea el ar lua o pu tere P=

68
100 kW, iar caderea de tensiune pe linie este Au%= 1%, (Au este rapor-
tul dintre caderea de tensiune din lungul firelor liniei 9i tensiunea
de alimentare). Ce putere ar absorbi de la aceasta linie un sistem de
n= 10 astfel de receptoare conectate in paralel la extremitatea ei.
3.6.11. La circuitele reprezentate in figura se dau tensiunea U=
= 100 V 9i rezistentele R 1 = 2 Q, 6 Q, R 4=3 n. Se cer: a) in-
/ !'

A 8 A.----•E
u
1sc
Rz
Iz
d
\ kO I
b
'{\~) I Fig. 3.6.11.
\~~
tensitatea cure~lui I 1i tensiunea UAB• (figura a); b) curentul de scurt-
circuit lsc ~i curentul J'l (figura b); c) bilantul puterilor P= UI'=R 1Ii+
+ +
+R 2 I~ R 3 I~ R 4 I: in: cazul b);
3.6.12. Valorile madmilor ce ca- E7=6V Ez•6V
racterizeaza circuitul sjnt cele indi-
R1 =1n Rz=l.n
cate in figura. Se\,?:!]). a) intensita-
tea curentului 1; b) tensiunile UAB,
u BC, u CD,u CA, u
BD; c) bilantul I
puterilor in formele "f.PE= r,p'7"' 9i
"f.Paat=O; d) rezistorul ,care legat A c
int re punctele B)i D. ar lua o putere
maxima 9i valoarea acestei puteri
maxime; ef intensitatea curentului E4-"'2V
din conductorul de rezistenta nula R4=5n.
ce ar scurtcircuita punctele B 9i D. Fig. 3.6.12.

69
3.6.13. Se cer: intensitatea curentului I din rezistorul R, rezistenta R
a acestuia, tensiunea U ~i puterea disipata in fiecare element (vezi
figura). Se cunosc indicatia miliampermetrului I A= 110 mA, indicatia
voltmetrului Uv=30 V 1}i rezistentele lor interne rA=3 .0, respectiv
Rv=3 k.O.

R R

lJ R R

Fig. 3.6.13. Fig. 3.6.14.

3.6. 14. ** Se 1}tie ca randamentul sursei din circuit este 'fl= 0,5 ~i ca
daca rezistorul R 0 s-ar conecta numai el la bornele sursei ar lua de la
ace;;fa pute";~e(utHi maxima. Se dau E= 10 V, r= yf.Q ~i se cer:
a) rezistenta R; b) tensiunea U0 la bornele rezistorului R0 •
3.6.15. * Se ~tie ca dacii se conecteaza Ia extremitatea unei linii aflate
in gol un receptor acesta va lua o putere 1:1.P0 , unde Po este puterea nomi-
nala a receptorului corespunzatoare tensiunii in gol U a liniei. Ce semni-
ficatie are coeficientul a? Ce putere vor lua n astfel de receptoare legate in
paralel la extremitatea liniei ~i care va fi tensiunea Un la hornele lor?
(Se neglijeaza variatia rezistentei receptoarelor cu. temperatura).

3.6.16.* Se considera circuitul reprezentat in figura. Se dau marimile


indicate in prima coloana. Se vor indica relatiile prin care se pot calcula
~
(din aproape in aproape) marimile cerute in a doua coloana.

Cazul Marimile dale M arimile cerute


a) U, U1, R2 U2 , I, R 1 , Re, Pi, p
b) P, I, R 1 U, U1, U2, R2
c) P, Ui, R2 I, U, P1
d) P 2 , U, R 1 I, P1, R2
70
Rz
L ¢
'Y-(
1

p
Fig. 3.6.16.
3.G.17.* La circuitul paralel reprezentat in figura se dau ~i se cer
marimile indicate mai jos.
Cazul M arimile date M arimile cerute
a) U, 11 , R 2 I, P, R1
b) P 1 , 12 , Re I, U, R1 , R2
c) P, 11 , R 2 I, U, R1 , Re
d) P1, R 2 , I P2 U, Ii, P, R1,
3.6.18. * Pentru circuitul serie-paralel din figura, marimile cunoscute
~i cele cerute se indica mai jos.
Sa se determine din aproape in aproape marimile cerute.
Caczul M arimile date M arimile cerute
a) Ra, P2, 12, R1 U, 11 , 13 , U2 , Ua, Re
b) P1, R2, 13, U U23 , 12 , Ii, U1 , P.
Iz
,, R7
Rz
¢-
li'3

l'i

v
Fig. 3.6.18.

71
3.8.19. La circuitul din figura se dau ~i se cer marimile indicate mai
jos.
Cazul M iirimile date M arimile cerute
a) E2, R2, u, I R 1 , U1 , U2
b) . u, PR2• U2, R2 E 2, R 1, I
c) E2, P2, u, R2 I, Re, U1

I R7
¢ ..

(J

Fig, 3.6.19.

3.6.20. Ce putere utila maxima poate da o sursa unui rezistor legat


la bornele ei daca sursa are o tensiune in gol U0 =60 V ~i un curent de
scurtcircuit lsc= 120 V? Ce putere dii aceasta sursa unei alte surse cu
t.e.m. pe jumatate ~i rezistenta interna dubla, daca aceasta se leaga
numai ea la bornele primei surse.
3.6.21. Un circuit serie este format dintr-o sursii cu E=6 V, r=
= 1 n ~i dintr-un rezistor cu o rezistenta R=5 n. Curentul masurat
de un ampermetru inseriat in circuit este T
Not'ind cu I intensitatea curentului din circuit inainte de introducerea
ampermetrului, eroarea absoluta a masurarii este AI= IA-I, valoarea
relativa a acesteia este y= M iar valoarea relativa procentuala a
I
erorii este Y% =y· 102 •
Se cer valorile numerice ale lui AI, y ~i Y% cunoscind
rezistenta ampermetrulni RA= 1 n.

3.G.22. Un rezistor R=500 .Q este alimentat de un potentiometru cu


rezistenta totala R 0 = 1 000 .Q. Tensiunea la bornele potentiometrului
este U = 10. V. Sa se determine tensiunea u dintre borna a ~i cursorul si-
tuat pe rindin punctele a, b, c, ~id, in urmatoarele cazuri: 1) cursorul in gol;
2) rezistorul R conectat; 3) un voltmetru cu rezistenta R 11=4 000 .Q
conectat in paralel cu rezistorul R. Se ~tie ca ad=2ab=4bc.
72
4 I
d

(J ~{ c
b
/
,.,- ,.......
\
.), Re
4
E
Rt
p

R7{ ut R t\.,._.,
L" '}
u
a \
,,_..,,,. / '
Fig. 3.6.22. Fig. 3.6.23.

3.6.23. Un generator de curent continuu cu excitatia in derivatie


are o t.e.m. E=, 130 V ~i o rezi.stenta a indusului R,=0,5 n. Se ~tie
ca atunci cind generatorul alimenteaza receptorul conectat la bornele
Jui cu un curent I= 10 A, curentul excitatiei este 4% din acest curent I.
Se cer: a) tensiunea la bornele generatorului; b) puterea data receptorului;
c) rezistenta excitatiei R.; c) randamentul generatorului.
3.6.21. Un ceainic electric are un randament '1)=0,8, o tensiune nomi-
nala Un=220 V ~i absoarbe in regimul nominal un curent In=5,5 A. Se
cer: a) rezistenta ceainicului, b) capacitatea ceainicului (in dm3 ) daca,
umplut cu apa la temperatura de 20°c, el produce fierberea acesteia in
timp de t=1 min ~i 48 s; c) costul energiei electrice necesare fierberii
a 3 I de apa, daca 1 kWh costa 30 de bani.
3.6.25. Un numar n de condensatoare plane cu capacitati Ck sint
legate in serie cu o sursa avind o t.e.m. E ~i o rezistenta interna negli-
jabila. Se ~tie ca diferitele condensatoare au fiecare un dielectric omogen
cu permitivitatea ek i;;i rezistivitatea p,., (k= 1, 2, ~ .. , n). Se cer tensi-
unile la bornele condensatoarelor ~i sarcinile lor.
U7 tl2 Uk °n
~~ ~ ~
J-o---1 l-o----------o--1 ~-----o-t
fl7 ()2 f.l; /Jo
C7 C2 ck en
[

......___,,,,,.
7tl
Fig. 3.6.25.

t/3
3.G.26. Un terrnocuplu format dintr-un fir de constantan ~i unul de
cupru fiecare cu un diametru d=0,2 mm ~i o lungime L= 1 m are cele
doua suduri la o diferenta de temperatura 6=50°C. Se cunosc rezistivi-
tatile Pcu=-=0,17· l0-1 Q·m, Pconst=0,5· 10-6 O·m ~i se ~tie ca Iegind
in serie cu terrnocuplul un galvanometru cu o constanta de 10-s A/div.
~i rezistenta interna r=50 n acesta indica n=::30 diviziuni. Se cere:
a) t.e.m. a termocuplului ~i b) t.e.m. (specifica) a termocuplului produsa
de o diferenta de temperatura de un grad Celsius (volti/grad).

3.G.27. (R) Un conductor cilindric de raza a ~i lungime Lare rezistivi-


tatea p la temperatura 00 • Coeficientul de transmisie a caldurii prin
suprafata laterala a conductorului este k [W/m2 • grd ]. Coeficientull de
ternperatura al rezistivitatii este ex. La capetele rezistorului se aphca
o tensiune constanta U. ~tiind ca temperatura mediului ambiant este 6'
se cer: intensitatea curentului ~i rezistenta rezistorului dupa ce tempera-
tura acestuia devine constanta.
3.G.28. Sa se calculeze t.e.m. E ~i rezistenta interna r a unei surse
cunoscind pentru cite doua regimuri de functionare diferite ale sursei
marimile date mai jos:
a) (U1 , 11), (U2, 12); d) (R 1 , 11), (R2, 12);
b) (Ui, R 1), (U2, R2); e) (R 1 , P 1), (R2, P 2);
c) (U1 , P~), (U2, P2); f) (11, Pi), U2, P2)·

3.G.29. Sa se determine randamentul ~i intensitatea curentului de


scurtcircuit pentru sursa din problema precedenta in regimul 1 de la
cazurile a), c) ~i f).

,. ,le - I

{
r
{}. .
'/,:
'* Rk
E
f
• u
R

Fig. 3.6.28. Fig. 3.6.30.

74
3.6.30. ** Un receptor se leaga la bornele unei surse cu t.e.m. E
~i rezistenta interna r date. Se cer tensiunea la borne U, intensitatea
curentului I ~i rezistenta R a receptorului in f unctie de puterea P data
receptorului. Discutie.
3.6.31. 0 sursa (vezi fig. 3.6.30) cu t.e.m. E 9i rezistenta interna
r dii unui rezistor R 1 , conectat la bornele ei, o putere P 0 , la un curent
11 9i o tensiune U1 • Aceea 9i sursa da unui alt rezistor R 2 conectat la
bornele ei (in locul rezistorului R 1) o aceea 9i putere P 0 , la un curent
12 9i o tensiune U2 • Se cer: a) relatia dintre R 1 9i R 2 ; b) relatia dintre
11 , 12 ~i cuentul de scurtcircuit lsc= !!_ al sursei; c) relatia dintre 11 ,
r
12 ~i P 0 , r; d) relatia dintre U1 , y 2 ~i tensiunea in gol Uu; relatia dintre
Ui, U2 9i P 0 , r; f) relatia dintre U1 ~i 12 •
3.6;32. La bornele unei surse cu t.e.m. E 9i rezistenta interna r
se leaga un rezistor de rezistenta R (vezi fig. 3.6.30). Sa se determine
expresiile analitice 9i graficele dependentelor de mai jos:
a) l=l(R), U= U(R), P=P(R), 'fJ=1J(R);
b) U= U(l), P =P(l), 'lJ= 1J(l);
0

c) P=P(U), 'Y)=""1J(U);
d) 1J = 1J(P).

3.7. PROBLEME RECAPITULATIVE

3.7.1.* 0 sursa cu t.e.m. E 9i rezistenta interna rare un randament


"f)=0,9 9i o tensiune la borne U= 1,08 V daca la bornele ei se conecteaza
un rezistor de rezistenta R=0,9 0. Se cer: a) parametrii E 9i r ai sursei;
b) intensitatea curentului debitat de sursa; c) energia data de sursa
rezistorului R in timp de doua ore; d) cre 9terea procentuala a lui R
pentru care tensiunea la borne cre~te cu 10%,
3.7.2. (R)** Se da circuitul reprezentat in figura cu E=6 V 9i
R= 12 0. Se cer: a) sursa echivalenta circuitului in raport cu bornele
A, B; b) puterea maxima pe care o poate da acest circuit unui rezistor
conectat la bornele A, B ~i rezistenta Rg a rezistorului pentru care acesta
prime~te puterea maxima; c) tensiunea l~ bornele circuitului daca la
bornele A, B in locul rezistorulu.i s-ar lega o sursa (E, R 0).
A l

E, +
"1
A I o

8
Fig. 3.7.2. Fig. 3.7.3.

3.7.3. Se considera circuitul reprezentat in figura la care 12 V,


E 2 =11 V, r1 =r2 =0,l Q 9i R=l n. Se cer: a) tensiunea UAB la bornele
circuitului; b) intensitatile curentilor din cele trei elemente; c) bilantul
puterilor1
3.7.4. (R) Sa se determine valoarea rezistentei R pentru circuitul
reprezentat in figura astfel incit prin firul fara rezistenta sa nu treaca
curent. Se dau: E 1 =2E2 =6 V, R2 =2R3 =4 n.
A

E2,R2
B
iF'1g. 3. 7.4. Fig. 3.7.5.

3.7.5. (R) Sa se determine t.e.m. E pentru care curentul din rezistorul


R are o intensitate nula. Care este valoarea tensiuuii Uav in acest caz?
Se dau E 1 =9 V, E 2=6 V, r 1 =0,25 0, r2=0,1 0, rs=,0,1 Q 9i R=2 0.
If .
3.7.6. (R) Se da circuitul reprezentat in figura la care U= 10 V,
E=5 V 9i R= 10 n. Se cer valorile lui r in urmiitoarele cazuri: a) daca ·
1=0,1 A; b) daca puterea primita de r este maxima. Care este valoarea
lui I in acest caz?
76
£
R
_..,.

R
u
l,
12
r'

Fig. 3.7.6.

3.7.7. Care este valoarea tensiunii U in circuitul reprezentat in figura


daca 1=40 A, R=2 .Q, r= 1 .Q ~i E=5 V? Se mai cere valoarea numerica
a tensiunii UAB·
l R A

(}
,.£, R

+
B
Fig, 3.7.7.

3.7.8. (R) Se da circuitul reprezentat in figura cu R1 =2 Hl, R=


=3 k.Q, Rv=lO k!2. ~i E 1 =12 V. Se cer: a) tensiunea Ula bornele rezis-
torului R ~i puterea primitii de acesta; b) tensiunea Uy pe care o indica
un voltmetru de rezistenta electrica interna R v conectat la bornele re-

---- - --:
£,tI
R,
tJ
R
1
R
,/ I

rl..v
\
Rvf ,
) Uv

I
'----.o-----.o- - - - - - __ .J
Fi•g. 3.7.8.

77
zistorului R. Care este eroarea procentuala cu care masoara voltmetrul
tensiunea U? c) rezistenta R' a rezistorului care conectat (fara voltmetru)
ar Iua aceea9i putere ca ~i R; d) puterea maxima pe care o poate da ba-
teria formata din cele doua surse unui receptor legat la bornele ei. Care
este rezistenta acestuia? ·
3.7.9. Circuitul reprezentat in figura are parametrii E= 12 V, r·=
12 n ~i R= 11 .Q. Sa se calculeze; a) randarnentul surselor; b) valoarea
rezistentei rezistorului R pentru care puterea primita de rezistor e
maxima; c) intensitatea curentului de scurtcircuit intre punctele A, B
in conditiile de la punctul b.
A

/
/
£ £ / £ E'
/
+ /rJSC,AB r
/ r
/
//

B ..E..
~()

Fig. 3.7.9.

!Fig. 3. 7.10.

U=fOI'

3.7.10. Circuitul in punte reprezentat in figura este la echilihru


(i=O). Sa se calculeze valoarea rezistentei R 4 • Sa se ?ete~mine cre~tere~
procentuala a rezistentei R 4 pentru care curentul dm drngonala puntu
este de 1 mA.

78
4. ELECTROMAGNETISM

BREVl.AR

Forte exercitate in cimp magnetic. Inductia magnetica


Forta ce actioneaza fn czmp magnetic asupra unui corp punctual incar-
cat cu sarcina electrica q (fig. 1) este (relatia lui Lorentz)

- q(v
-,.
--+ xB),
-

unde: u este viteza corpului, iar B - inductia magnetica.


(1)

Fig. 1.

Forta exercitata in czmp magnetic uniform asupra unui conductor


filiform rectiliniu parcurs de un curent electric de intensitate I. (fig. 2)
este (relatia lui Laplace) ' ·
..... -+ -+
F=l(l xB), (2)
-,.
in care: l este lungimea orientata a conductorului, avind directia acestuia
-,. .
~i sensul curentului, B - inductia magnetica.
Forta de atractie exercitaia pe unitatea de lungime tntre doua conduc-
toare rectilinii paralele, de lungime foarte mare, plasate fotr-un mediu
omogen ~i izotop, cind stnt parcurse
fl 11
de curenti avind acela~i sens ~i in- II II
tensitiitile 11 ~i 12 (fig. 3) este (relatia II II
lui Ampere)
]:,'
-=~
2;. r
(3)

If
11

l r
Fig. 2. Ji'Lg.. 3.

unde: r este distanta intre conductoare, µ permeabilitatea mag-


neticii a mediului.
(4)
in care: µ0 =41t· 10-7 = 12,57· 10- 7 H/m este permeabilitatea magneticii
a vidului, µr - permeabilitatea relativa a mediului.

Cimpul magnetic al conductoarelor parcurse de curent electric.


Intensitatea cimpului magnetic

lntensilalea cfmpului magnetic al unui conductor rectiliniu foarte


lung {fig. 4), parcurs de un curent de intensitate J, tntr-un punct situat
la distanta r de acesta este ·
I
1f=- (5)
21t1'
Intensitatea cimpului magnetic in cenlrul unei spire circulare de raza
r (fig. 5) este
I
H=-, (6)
2r

I ...
H

,Fig. 4. Fig. 5.

unde I este intensitatea curentului.


Intensitatea cimpului magnetic pe axul unui solenoid avind lungimea
l mult mai mare decit diametrul spirelor (fig. 6), este
NI
H=-, (7)
l

unde N este numarul spirelor solenoidului.

I· 1

Fig. 6.
6 - Probleme de electricitate 81
Fluxul magnetic. Tensiunea magnetica

Fluxul magnetic produs de un cimp magnetic uniform printr-o supra-


fata plana limitata de o curba (c) este (fig. 7)
<p=BS cos oc=B· S, -- (8)

- -
unde B este inductia magnetica, S=nS -- aria orientata a suprafetei,
n - normala pozitiva asociata dupa regula burghiului cu sensul pozi-
tiv ales de-a Iungul curbei (c).
Tensiunea magnetica intr-un cimp uniform de-a lungul unei drepte
ce face un unghi oc cu directia liniilor de cimp (fig. 8) este
U mAB=Hd COS oc. (9)

...
s

Fig. 7. Fi;g. 8.

Legatura intre intensitatea cimpului magnetic


~i inductia :tnagnetica
Reluctanfa
__. unei laturi de circuit magnetic.
~._.. In rnedii liniare, intensi-
tatea H a cimpului magnetic ~i inductia B sint legate prin relatia
-+ -+
B=µH. (10)
Corespunzator, intre tensiunea magnetica Um=Hl de-a lungul unei
laturi a unui circuit magnetic liniar ~i fluxul magnetic (fascicular)
cp=BS prin aceasta (fig. 9), rezultii relafia lui Ohm pentru circuitele
magnetice
(11)

82
unde
R = 2__!_ (12)
m µ S

este reluctanta laturii.

s -
H
____ ...--.. ... ----
§

•Fig. 9.

Legea circuitului magnetic in regim stationar

Tensiunea magnetic a Um de-a lungul unei curbe inchise (c) este egala
cu intensitatea ls a curentului electric total ce traverseaza o suprafata
(S), ce se sprijina pe curba (c) (fig. 10} ...
(13)
n

Sensul pozitiv al normalei la supra-


fata este asociat conform regulii bur-
ghiului cu sensul pozitiv ales pe
curba (c). (c)
Pentru o bucla a unui circuit mag-
netic, relatia se scrie
n n
E Hkl1c= E Nij,
k=l j=l
(14)
Fig. 10.
n
unde E H1clk este tensiunea magnetica de-a Iungul Iaturilor (k= 1, 2,
k=l
... , n) din bucla considerata, ~' - numarul de spire al bobinei j,
m
11 - intensitatea curentului din bobina j, iar ~ N l 1- curent-ul total
3=1
din infa~urarile bobinelor (j= 11 2, ... , m) din bucla.
83
Superpozitia cimpurilor magnetice

Mai multe conductoare parcurse de curenti ~i mai multe corpuri mag-


netizate produc intr-un mediu liniar un cimp magnetic ce poate fi cal-
culat prin insumarea cimpurilor produse de fiecare in parte:

(15)

(16)

(17)

Inductivitati

Inductivilatea unei bobine este


L= (18)
I
unde <p - fluxul bobinei,
I - intensitatea curentului prin infa~urarea acesteia.
Inductivitatea unui solenoid de lungime l, mult mai mare decit
raza celor N spire cu aria S fiecare, rezulta
<p NBS N 2S
L=-=-= µ-, (19)
I I l

µ fiind permeabilitatea miezului magnetic, presupus liniar.


Fluxurile a doua bobine cuplate magnetic se scriu
q,1= ?11 +?12=L1I1 +L12:l2,
q:>2= q:>21 +f22=L21I1 +L2I2, (20)

unde 'Pu -
11
'Pl I
11 11 =0
~i L2= ~ = .!:. I
12 12 11 =0
(21)

sint inductivitatne proprii ale celor doua bobine, iar

(22)

sint inductivitatile lor mutuale, avind proprietatea de reciprocitate


L12=L21=M.
84
Legea inductiei electromagnetice

Tensiunea electromotoare e indusa de-a lzmgul unei curbe inchise (c)


(fig. 11) este
- dqi
e (23)
di

.....
n

-
v
{cl

~9
Fig. 11.
-
B
Fig. 12.

unde ,:p este fluxul magnetic printr-o suprafata ( S), ce se sprijina pe


curba (c), sensul pozitiv al normalei la suprafata fiind asociat cu regula
burghiului cu sensul pozitiv ales pe curba (c).
Tensiunea electromotoare indusa fntr-un conductor rectiliniu care se
-+ -+
deplaseaza cu viteza u intr-un dmp magnetic de inductie B (fig. 12):
-+.... -+
e l (u xB), (24)
unde l lungimea orientata a conductorului, avind sensul determinat
de sensul de referinta in lungul conductorului.

Ma~ina electrica de curent continuu

Schemele echiualente ale ma 9inii de curent continuu sint reprezen-


tate 1n fig. 13, pentru cazul functionarii in regim de generator (a) ~i,
respectiv, in regim de motor (b). S-au notat: R - rezistenta infa~urarii
rotorului, Re - rezistenta infa~mrarii statorului (infa.9urarea de excita-
t;ie), I - intensitatea curentului rotoric, I. - intensitatea curentului

85
de excitatie, E t.e.m. indusa in infa~urarea rotorului, U - tensiunea
la bornele acestuia, C?e - fluxul magnetic de excitatie.
Tensiunea electromotoare indusa in infa~urarea rotorului, cind acesta
are turatia n, este
(25)

I
I

E,R u t f,R u

'--------0

0 b
Fig. 13.

sau, considerind C?e aproximativ proportional cu I e,

(26)

unde Ke ~i ke sint constante de proportionalitate ce depind de cons-


tructia ma~inii. S-a neglijat reactia indusului.
Momentul electromagnetic exercitat asupra rotorului are expresia

(27)
unde:
k
__!_ • (28)
21t

a) Regimul de generator b) Regimul de motor

Ecuatia circuitului rotoric


E=U+RI, U=E+RI. (29)

86
Puterea electrica cedata (utila) Puterea electrica primita
(consumata)

Pe=UI. (30)

Puterea mecanica primita Puterea mecanica cedata


(consumata) (utila)

Pm=2rmM=EI. (31)

Pierderile prin efect Joule in inf a~urarea rotorica,

(32)

Ecua\ia de bilant a puterilor

(33)

Randamentul
u E
'1]=
Pm
...
E
' '1]=
P,
== U (34)

S-au neglijat puterile pierdute in fier ~i prin frecari. S-a considerat cazul
excita\iei separate.

Motorul asincron

Turatia ctmpului magnetic invirtitor produs de o infa~urare trifazata


cu p perechi de poli, parcursa de un sistem trifazat simetric de curenti
cu frecventa v este

r o tI mm.
.
\I
n0 = - rot/s -6ov (35)
p p

Alunecarea rotorului
0 n -n
s=--, (36)
no
unde n este tura\ia rotorului.

87
Electromagnetul

Forfa porlanta a unui electromagnet, cind armatura este: in contact


cu fetele polilor, este
B2S
F=-, (37)
2µo
unde B este inductia magnetica produsa de electromagnet, S - supra-
fata polului magnetic.

• * *
4.1. CIMPUL MAGNETIC AL CONDUCTOARELOR
PARCURSE DE CURENT ELECTRIC

4.1.1. Calculati intensitatea l]i inductia magnetica a cimpului produs


de un conductor rectiliniu foarte lung, situat in vid l]i parcurs de un
curent cu intensitatea I= 10 A, intr-un punct aflat la distanta r= 10 cm
de conductor.
4,1.2. (R) Doua conductoare rectilinii foarte lungi sint dispuse
paralel la o distanta d=20 cm in vid. Sa se calculeze intensitatea cim-
. pului magnetic l]i inductia
II II magnetica in punctele M.
II II N, P situate ca in figura.
daca intensitatile curentilor
din cele doua conductoare
sint 10 A; 20 A.
p
M N
- 4.1.3. Rezolvati proble-
T lOcm 10cm !Ocm IIJCl!I _I ma precedenta pentru cazul
in care cei doi curenti au
I

sensuri contrare.

11
II
f,, 4.1.4. \Trei conductoare
rectilinii foarte lungi sint
dispuse paralel §i in acela~i
Fig. 4.1.2. plan, ca in figura alaturata.
Intensitatile curentilor sint
egale 11 =12 =13 = 10 A. Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii
cimpului magnetic in lungul axei Ox, perpendiculara pe cele trei con-
88
ductoare, originea O fiind aleasa pe conductorul din mijloc. Se considera
sensul pozitiv pentru cimpul magnetic orientat dinspre planul hirtiei
spre observatpr.

II
11 II II
ii II
lOcm 10cm

0
- x

11
fI
t
/! 11
11
t
/J

Fig. 4.1.4.

4.1.5. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul cind. curentii


din cele trei conductoare au acela~i sens. ·
4.1.6.* Trei conductoare rectilinii foarte Iungi sint dispuse astfel ·
incit formeaza muchiile unei prisme drepte avind baza un triunghi
echilateral cu latura l= 10 V3cm. Inten-
sitatile curent,ilor care parcurg cele trei
conductoare sint egale 1=5 A, iar sensu-
rile sint cele reprezentate in figura. Se cer
intensitatile cimpului magnetic in punc-
tele M, N, .~i P.
4.1. 7. Sa se rezolve problema pre-
cedenta daca cei trei curenti au acela~i
sens.
4.1.8. Doua conductoare rectilinii Fig. 4.1.6.
foarte lungi s1nt dispuse in acela~i plan,
perpendicular unul pe celalalt. Sa se calculeze intensitat,ile cimpului mag-
netic produs de cele dona conductoare in punctele M, N, P ~i Q, daca
intensitatile curentilor sint 11 =12 =6,28 A. Seda a=l m.

89
II
11 t1,

P 2a a M
r--------- --·----q
1
I
,o
I
I
I
I
I
I ___.,..
1a l
I . I ~
b----------- -----6N
r;

II
II
Fig. 4.1.8.

Fig. 4.1.10
4.1.9. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care in-
tensitatile curentilor sint 11 =6,28 A 9i 12 =3,14 A.

:....--4~i:-10. *JDoua conductoare rectilinii foarte lungi sint dispuse ca


in figura, distanta OA fiind d= 20 cm. Intensitatile curentilor sint
egale l = 6,28 A. Se cer intensitatile cimpului magnetic in punctele:
M(o,l:.o); N(O,--:,o);P(d,0,0)~iQ(O,d,d).

4.1.11. Sa)e rezolve problema precedenta pentru

4.1.12. Sa se calculeze intensitatea cimpului magnetic ~i inductia


rnagnetica in centrul unei spire circulare cu raza r= 10 cm, situata
in vid 9i parcursa de un curent avind intensitatea l = 1 A.

4.1.13. (R) Doua spire circulare cu razele R 1 = 1 cm 9i R 2 =2 cm


sint coplanare ~i concentrice. Prima spira este parcursa in sens trigono-
metric de un curent avind intensitatea 11 =3 A. Ce sens ~ice intensitate 12
trebuie sa aiba curentul din cea de-a doua spira pentru ca intensitatea
cimpului magnetic din centrul O al celor doua spire sa fie nul?

4.1.14. Sa se determine 12 astfel incit cimpul, in centrul cornun O


al celor doua spire din problema 4.1.13, sa aiba intensitatea de 200 A/m.

4.1.15. Doua spire circulare avind razele R 1 =2 cm 9i R 2 = 1 cm


sint plasate .in doua plane perpendiculare, astfel in cit centrele lor sa
coincida. Intensitatile curentilor care strabat spirele fiind I 1 = 6 A 9i
A, sa se calculeze intensitatea cimpului magnetic in centrul comun
_al spirelor.
4.1.16. Sa se rezolve problema precedenta daca planele spirelor
fac un unghi: a) oc=--= 60°; b) oc= 120°.
4.1.17. Un condqctor rectiliniu foarte lung, parcurs de un curent
cu intensitatea 11 =20 A 9i o spira circulara cu raza R=IO cm, parcursa
de un curent cu intensitatea 12 =4 A sint coplanare. Intensitatea cimpului
magnetic in centrul spirei este nula. Se cer: a) distanta d intre centrul
spirei ~i conductorul rectiliniu; b) in tensitatea c1mpului magnetic in
centrul spirei dupa inversarea sensul 1Ji curentului care o parcurge.
4,1,18. Un conductor rectiliniu foarte lung este plasat in planul
unei spire circulare, tangent la aceasta. Intensitatile curentilor in con-
ductorul rectiliniu 9i in spi:r:a sint egale, iar sensurile lor sint orientate
ca iil figura, intensitatea cimpului magnetic in centrul O al spirei fiind

91
H'=41,4 A/m. Sa se calculeze intensitatea H" a cimpului magnetic
din pun:ct~l O daca se rote~te planul spirei cu 90° in jurul dreptei OM.
4.1.19. Un conductor rectiliniu foarte lung este paralel cu planul
unei spire circulare cu raza de 10 cm, proiectia sa pe acest plan trecind
prin centrul spirei. Intensitatile curentilor
J
I
din conductorul rectiliniu 9i din spira sint
11 egale, iar intensitatea cimpului magnetic
din centrul spitei face unghi de 45° cu
planul acesteia. Se cere distanta d intre
conductorul rectiliniu ~i planul spirei.
4.1.20. (R) Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic in punctul O din figura.
Raza spirei circulare este R=O,l m iar OA=
ii =OB=l=0,2 m. Intensitatile curentilor sint
11=12 =6,28 A ~i la= 1 A.
4.1.21. Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic de pe axa unui solenoid
cu lungimea l= 50 cm ~i N = 500 spire, daca
I,
t II
intensitatea curentului care il parcurge este
de 1 A.
4.1.22. Care este fluxul printr-o spira ~i
II
fluxul total al solenoidului din problema
Fig. 4.1.18. precedenta, daca aria unei spire este S=·
= 10 cm2 , iar solenoidul este plasat in aer
~i nu are miez feromagnetic? Se presupune cimpul magnetic uniform
pe sectiunea solenoidului.
4.1.23. (R) Un solenoid este realizat dins= 18,84 m de sirma izolata
cu diametrul exterior d=0,5 mm, bobinata intr-un singur rind, spira
Unga spira, pe un cilindru dielectric suficient de lung, cu diametrul
exterior D=20 mm. Se cere cimpul magnetic pe axa solenoidului dnd
tnfa$urarea este parcursa de un curent cu intensitatea I= 1 A. Care
este fluxul total al solenoidului in acest caz?
4.1.24. Un solenoid avind lungimea l=l m $i N=l 000 spire este
parcurs de un curent cu intensitatea 11 = 1 A. 0 spira circulara avind
raza R=0,2 m este plasata coaxial cu solenoidul, in mijlocul acestuia.
Ce intensitate 12 trebuie sa aiba curentul care strabate spira circulara
pentru ca in centrul acesteia cimpul magnetic sa fie nul?
4.1.25. (R) Trebuie construita o bobina pentru care intensitatea
cimpului magnetic pe ax sa fie H=2 000 A/m cind inf a~urarea bobinei,
92
1,'I
z

;;
~:~

', l
:0
B
j'

II
II
11
Fig. 4.1.20.

realizata dintr-o sirma izolata cu diametrul exterior d= 1 mm, este


strabatuta de un curent cu intensitatea I= 1 A. In cite straturi (egale)
trebuie dispusa infa~urarea bobinei? Se presupune ca diametrul bobinei
este mic fata de lungimea sa ~i ca spirele sint bobinate strins una linga
alta.
4.l.26. (R) Un solenoid avind lungimea l=0,5 m ~i diametrul
D= 4 cm este realizat dintr-o sirma de cupru imbracata intr-un inveli~
izolant ~i avind diametrul firului metalic d= 1 mm, bobinata intr-un
singur strat, spira Unga spira. Tensiunea aplicata la bornele bobinei
este U = 1,36 V. Se cere intensitatea cimpului magnetic in interi9Iul
bobinei - rezistivitatea cuprului este p= 1,7 · 10-~ .Qm. '

4.2. FLUXURI. INDUCTIVITA'.fl


1,2,1, Un cadru drept.unghiular avind laturile a= 10 cm, b=5 cm
este plasat intr-un cimp magnetic omogen av'ind intensitatea H = 104 A/m,
care face un unghi a= 30° cu normala la planul cadrului. Se cere fluxul
magnetic ce striibate cadrul.

93
4.2.2. Sa se calculeze inductivitatea unui solenoid fara miez fero-
rnagnetic, avind N = 1 000 de spire, lungimea l= 25 cm ~i aria sectiunii
S=2 cm 2 • Se va considera cimpul magnetic aproximativ omogen in
interiorul solenoidului.
4.2.3. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care sole-
noidul are un miez feromagnetic cu permeabilitatea relativa 500.
4.2.4. 0 bobinii cu infa~mrarea intr-un singur strat are inductivitatea
L= 10 mH. Sa se calculeze inductivitatea L' a bobinei dupa completarea
infa~uriirii cu un al doilea strat, cuprinzind un numar de spire egal cu
al ptimului. Se neglijeaza grosimea infa~uriirilor in raport cu diametrul
bobinei ~i se considera lungimea bobinei mult mai mare decit diarnetrul ei.
4.2.5. Un solenoid avind inductivitatea L este realizat dintr-o
sirma elastica, avind forma unui arc spiral. Ce valoare L' are inductivi-
tatea bobinei in urma unei deformari in cursul careia lungimea sa se
dubleazii? Se presupune ca numiirul de spire ~i aria solenoidului nu se
modificii.
4.2.6.* (R) In figura aliiturata este reprezentata o sectiune printr-un
sistem de dona bobine avind N 1 =400 de spire ~i respectiv N 2=80 de
spire. Dimensiunile sint in milimetri. Se cere inductivitatea mutuala
intre cele doua bobine .

N,
. .. .. ----

-----.-·-·-------_. 3- ¢20 I
¢40

, .. 50 .,

200

Fig. 4.2.6.

4.2.7.* (R) Sa se calculeze inductivitatea mutualii intre cele dona


bobine reprezentate in sectiune in figura alaturata. Dimensiunile sint
1n milimetri. Bobinele au N1 =800 de spire ~i N 2 =40 de spire. Unghiul
din axele bobinelor este: a) <X=O; b) oc=30°; c) oc=60°; d) ix=90°.
94
400

Fig. 4.2.7.

~.2.8.* (R) Un conductor rectiliniu foarte lung, parcurs de un curent


cu intensitatea I= 10 A, este plasat in planul unui cadru dreptunghiular,
paralel cu doua din laturile acestuia, ca in figura alaturata. Se dau:
a= c= 20 cm; b= 30 cm. Se cer: a) graficul variatiei intensitatii cimpului
magnetic al conductorului rectiliniu in functie de distanta r de la acesta
pentru re [20; 40] cm; b) fluxul magnetic ce strabate cadrul; c) inductivi·
tatea mutuala intre conductorul filiform si cadru.
-'

11
II

,,. b N7
l L
0-

d
c a --
d
II
It

Fig. 4.2.8. Fig. 4.2.9.

95
4.2.9. (R) Pe circuitul magnetic din figura, realizat dintr-un ma-
terial avind permeabilitatea relativa µr=400 ~i avind dimensiunile
d=lO mm, f=50 mm; L=60 mm, sint infa~urate N=lOOO de spire
ale unei bobine. Se cer: a) fluxul care strabate sectiunea circuitului
magnetic ctnd infa~urarea bobinei este parcursa de un curent cu in-
tensitatea I= 2 A; b) fluxul total care strabate inf a~urarea bobinei
in acest caz; c) inductivitatea L a bobinei. Se presupune cimpul uniform
in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza dispersia.
4.2.10. Pe circuitul magnetic din problema 4.2.9. se bonineaza
o a dona infa~urare avind N'=500 spire. Se cer: a) inductivitatea L'
a acestei bobine; b) inductivitatea mutuala l\t1 intre cele doua bobine.
Se presupune cimpul uniform in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza
dispersia.
4.2.11. Sa se rezolve problema 4.2.9. daca in una din coloanele
circuitului magnetic se practica un intrefier de largime S=0,3 mm,
perpendicular pe coloana.

4.3. FOR'fE EXERCITATE lN CIMP MAGNETIC


ASUPRA CONDUCTOARELOR PARCURSE
DE CURENT

4.3.1. Un conductor rectiliniu parcurs de un curent cu intensitatea


I =5 A este plasat intr-un cimp magnetic omogen, avind inductia
magnetica B= 1,5 Wb/m2, perpendicular pe liniile de cimp. Sa se calculeze
forta exercitata pe unitatea de lungime a conductorului.
4.3.2. Rezolvati problema precedenta daca conductorul face un
unghi de 30° cu liniile cimpului magnetic.
4.3.3. Sa se calculeze forta care se exercita pe unitatea de lungime
a conductoarelor din problema 4.1.2.
4.3.4. Sa se stabileasca fortele care se exercita pe unitatea de lun-
gime pentru fiecare din cele trei conductoare din: a) problema 4.1.4;
b) problema 4.1.5. ,·
4.3.5. Sa se calculeze fortele care se exercita asupra unor portiuni
cu lungimea a=2 m ale conductoarelor din figura 4.1.6 pentru variantele
din a) problema 4.1.6 ~i b) problema 4.1.7.
4.3.G. Ce forte de interactiune se exercita intre conductoarele din
figura 4.1.8?

96
4.3.7. (R) Sa se stabileasca forta totala care actioneaza asupra
cadrului din problema 4.2.8, cind acesta este strabatut de un curent
a vind intensitatea I'= 5 A. Ce sens trebuie sa aiba curentul din cadru
pentru ca forta rezultanta sa fie o forta de atractie?
4.3.8. (R) Se mare~te foarte lent distanta intre cadrul dreptunghiular
~i conductorul rectiliniu din prob le ma precedenta-"· cu d= 20 cm. Se
cere lucrul mecanic cheltuit.
4.3.9. * (R) Infa~urarea unui solenoid cu sectiunea patrata este
separata in doua jumatati printr-o fanta, in care se poate deplasa un
conductor rectiliniu, ca in figura. Solenoidul are dimensiunile 1=40 cm,
a= 2 cm *i un numar total N = 1 000 de spire. lntensitatile curentilor

20
Fig. 4.3.9.

sint i= 10 A; I,= 1 A. Se cer: a) forta e:X:ercitata asupra conductorului


rectiliniu; b) lucrul mecanic cheltuit pentru a deplasa foarte lent con-
ductorul rectiliniu paralel cu el insu~i pe toat~ lungimea fantei, in sens
invers fortei exercitate de cimpul magnetic. Se presupune uniform cimpul
magnetic din solenoid ~i fanta suficient de ingusta pentru a nu perturba
sensibil cimpul.
7 - Probleme de electricitate 97
4.3.1 O. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul unui solenoid
cu sectiunea circulara de raza R= 1 cm, restul datelor raminind ne-
schimbate.
4.3.11. Doua conductoare rectilinii foarte lungi, dispuse paralel la
o distanta r=20 cm, sint parcurse de curenti avind intensitatile 11 =
= 10 A, 12 =40 A ~i acela~i sens. Se cere lucrul mecanic pe unitatea de
lungime a conductoarelor, cheltuit pentru a dubla distanta dintre acestea.
4.3.12. (R) Trei conductoare paralele, parcurse de curenti avind
aceea~i intensitate I= 10 A ~i acela~i sens, sint dispuse paralel, intr-un
acel2§i plan, la distante d= 10 cm. Sa se calculeze;Jucrul mecanic pe
unitatea de lungime efectuat de sistem la deplasarea cu ?5= 5 cm a
conductorului din mijloc. in timpul mi§carii se pastreaza coplanaritatea
~i paralelismul conductoarelor.
4.3.13. 0 hara conductoare MN de lungime l=0,2 m aluneca fara
frecare de-a lungul a doua bare fixe,t situate Jntr-un cimp magnetic
omogen, ca in figura. Bara MN este parcursa de un curent constant

N
Fig. 4.3.13.

avind intensitatea i= 1 A ~i se mi§ca. cu o viteza v= 2 m/s. Inductia


magnetica a ctmpului omogen este B=0,2 T §i este orientata sub un
unghi a.=30° fata de directia MN. Se cer: a) forta exercitata asupra
barei; b) puterea mecanica cheltuita pentru mi~carea barei.
4.3.14. * {R) Un cadru patrat cu latura l= 10 cm, parcurs de un
curent cu intensitatea i= 1 A, este orientat perpendicular pe liniile
unui cimp magnetic omogen de inductie B=O,l T. Cadrul este rotit cu
90° in sensul indicat in figura. Se cer: a) lucrul mecanic cheltuit din
exterior pentru rotirea cadrului; b) momentul exercitat asupra cadrului
in pozitia initiala ~i in noua pozitie.
98
N s
. I
I I
I I
I I I

r
I I I
I I
I I I
I I
..... ........
I I
I ).I
I
I
I
L

Fig. 4.3.14. Fig. 4.3.15.

4.3.15. (R) Aparatul magnetoelectric de masura, reprezentat sche-


matic in figura, are o bobina mobila cu N = 500 de spire infa~urate
pe un cadru dreptunghiular cu dimensiunile 1=30 m; D=20 mm, care
se poate roti intr-un intrefier in care este stabilit un cimp magnetic
de inductie B=0,1 T. Cuplul antagonist estefprodus de doua arcuri
spirale avind impreuna constanta elastica de torsiune k= 5· 10-7 N · m/grd.
Sa se calculeze unghiul 6 cu care se rote~te bobina mobila cind este par-
cursa de un curent continuu cu intensitatea I= 1 mA. Care este constanta
aparatului, daca intervalul intre doua diviziuni de pe scala aparatului
este de 3°?

4.4. MI~CAREA CORPURILOR 1NCARCATE lN CiMP


MAGNETIC

4.4.1. (R) Se poate schimba viteza unei particule incarcate sub


actiunea unui cimp i:p.agnetic constant in timp?
4.4.2. (R) Cum se va mi~ca un electron care patrunde intr-un cimp
magnetic omogen cu o viteza ce face un unghi (/. fata de liniile de cimp?
7• 99
4.4.3. Un electron avind o viteza iniµal v0 = 10 8 m/s patrunde intr-un
cimp magnetic omogen de indµctie B= 10-a T, perpendicular pe liniile
de cimp. Se cer: a) raza traiectoriei; b) perioada de rotatie. Sarcina ~i
masa electronului sint e= 1,6· 10-a C ~i m=9,1 · 10-31 kg.

4.4.4. Rezolvati problema precedenta pentru cazul unui proton


avind sarcina e= l,6· 10-1l> C ~i masa m= 1,67 · 10-27 kg.

4.4.5. Calculati raportul razelor traiectoriilor unui electron ~i ale


unui proton, care patrund intr-un acela~i dmp magnetic omogen,
perpendicular pe liniile de cimp; a) avind aceea~i viteza initiala; b) dupa
accelerarea. sub aceea~i diferenta de potential. Masa protonului este
de aproximativ 1 836 de ori mai mare ca masa electronului.

4.4.6. Un fascicul colimat de particule oc emise cu o energie W=


=6,048 MeV de o sursa radioactiva de ThC patrunde perpendicular
intr-un cimp magnetic de inductie B= 1 T. Se cer: a) viteza particulelor;
b) raza cercului pe care se vor roti in cimpul magnetic. Particulele oc
au sarcina q=3,2· 10-19 C ~i masa m=6,64· 10-27 kg, 1 MeV= 1,6· 10-13 J.

4.4.7. Intr-un spectrometru de masa, particulele sint accelerate de


un cimp electric intens; apoi intra intr-un cimp magnetic omogen,
perpendicular pe Iiniile de cimp ale acestuia. Sa se calculeze raportul
razelor traiectoriilor dupa care se mi~ca in acest spectrometru ionii
:Li
a doi izot,opi ai litiului ~i ;Li, simplu ionizati.

4.4.8. * Diametrul duantilor unui ciclotron pentru protoni este


D= 1 m, iar frecventa tensiunii aplicata acestora este f= 12 MHz.
Se cer: a) inductia magnetica a cimpului produs de electromagnetul
ciclotronului; b) energia finala maxima a protonilor accelerati. Sarcina
27
9i masa de repaus a protonilor sint e= l,6· l0- C .'ji m= 1,67 · 10- kg.
19

Se neglijeaza variatia relativista a masei in timpul accelerarii protonilor.

4.4.9. Ce viteza este necesara unui electron, pentru ca mi,5cindu-se


orizontal, perpendicular pe directia cimpului magnetic terestru, sa ramina
mereu Ia aceea~i inaltime? Componenta orizontala a intensitatii cimpului
magnetic terestru este H 0 = 16 A/m, iar acceleratia gravitatii g= 9,8 m/s2 •
Sarcina ~i masa electronului sint e= 1.6· 10-19 C ~i m=9,1 · 10-31 kg.

4.4.10. Un electron avind viteza v0 = 10 6 m/s patrunde intr-un


cimp magnetic omogen, cu inductia B= 10-4 T, sub un unghi oc=45°
fata de liniile de cimp. Sa se calculeza .,raza ~i pasul elicei cilindrice pe
[00
care se mi~ca electronul in cimp. Sarcina' §i masa electronului sint
e= l,6· 10-19 C §i m=9,l · 10....a1 kg.
4.4.11. (R) Un proton accelerat sub o diferenta de potential de
U = 200 V patrunde in cimpul magnetic al unui solenoid, sub un unghi
1:1.= 30° fata de axa acestuia. Solenoidul are lungimea l= 50 cm, raza
R=5 cm §i N=2 000 de spire. Sa se calculeze intensitatea I a curentului
care trebuie sa parcurga solenoidul astfel incit traiectoria elicoidala
a protonului sa ramina inscrisa in interiorul solenoidului. Se dau sarcina
~i masa protonului e= l,6· 10-19 C §i m= 1,67 · t0-2 7 kg.
4.4.12.* Un fascicul electronic, accelerat intr-un cimp electrostatic,
sub o diferenta de potential de 1 kV patrunde intr-un cimp magnetic
omogen, perpendicular pe liniile de cimp, ca in figura. Largimea zonei
...
B
0 0 0

0 0 0 ...
0
0 0
• 0
Vo

0 0 e
----,------ d

0 0 0
0 0 0

t•
0
I
0 0

•I•
I. ... ,
Fig. 4.4.12.

in care exista cimpul magnetic este 1=5 cm, iar la o distanta L=25 cm
de la iqirea din cimpul magnetic, fasciculul love~te un ecran fluorescent
pe care apare un. spot luminos. Inductia cimpului magnetic este
B= 10-3 T. Se cer: a) raza traiectoriei descrise de fascicul in cimpul
magnetic; b) abaterea d din planul median ~i unghiul oc pe care U face
fasciculul la ie~irea din cimpul inagnetic fata de directia sa initiala; c) dis-
tanta D intre pozitia deplasata a spotului §i pozitia sa in lipsa cimpului
magnetic. Sarcina ~i masa electronului sint e= l,6· 10-19 C ~i m=9,l · 10-31
kg.
101
4.4.13. Un electron patrunde intr-o regiune in care exista un

-
-+
c1mp electric omogen ~i un ci:mp magnetic omogen. Viteza initiala v0 a
~
electronului, intensitatea E a cimpului electric ~i inductia Ba cimpului
magnetic stnt perpendiculare doua cite doua. Ce relatie trebuie sa existe
-+ -+
intre E ~i B pentru ca electronul sa se mi~te rectiliniu sub efectul combinat
al celor doua cimpuri?
4A.14. (R) 0 banda metalica avind d=O,lfmm este parcursa de un
curent cu intensitatea 1=20 A. Banda este plasata intr-un cimp mag-
netic omogen de inductie B= 1 T, orientat ca in figura. Numa.ml elec-

Fig.~4.4.14.

tronilor din unitarea de volum a metalului din care este constituita


banda n=10 m- 2~. Sa se determine tensiunea care apare intre punc-
tele M ~i N (efectul Hall). Se presupune, ca electronii se mi~ca Uber
in metal.

4.5. INDUC'fIA ELECTROMAGNETICA

4.5.t. 0 spira avind aria S=2 cm2 este situata intr-un cimp mag-
netic omogen avind liniile .· de cimp perpendiculare pe planul spirei.
Inductia magnetica a chnpului cre~te uniform cu 0,1 T/s. Sa se calculeze
tensiunea electromotoare indusa in spira.
4.5.2. 0 spira cu aria S=2 cm2 situata intr-un cimp magnetic
omogen de inductie B=0,5 Tse rote~te uniform, cu o turatie v=2 rot/s,
in jurul unei axe perpendiculare pe liniile de cimp. Sa se exprime vari-
atia in timp a fluxului magnetic prin spira ~i a t.e.m. induse in aceasta.
Se alege originea timpului intr-un moment in care fluxul este maxim.
102
4.5.3.* O sp1ra cu aria S= 10 cm 2 se rotes.te uniform cu turatia
v= 1 800 rot/min. Spira este· plasata intr-un cimp magnetic de inductie
B=0,1 T, astfel incit in ea se induce o t.e.m., avind valoarea maxima
Emax=9,42 mV. Sa. se determine unghiul i:x intre axa de rotatie a spirei
s.i liniile cimpului magnetic. •
. •4.5.4. Un conductor rectiliniu avind lungimea 1=20 cm se afla
intr-un cimp magnetic omogen de inductie B= 1 T S,i este orientat
perpendicular pe liniile de cimp. Ce tensiune electromotoare se induce
in conductor cind acesta se deplaseaza cu o viteza de 2 m/s, perpendicu-
lara pe liniile de,~cimp s.i. pe conductor?
4.5.5. Sa se calculeze tensiunea electromotoare indusa in conducto-
rul rectiliniu din problema 4.3.9, daca deplasarea sa in fanta solenoi-
dului se face uniform, timpul necesar, parcurgerii acesteia fiind T= 1 s.
4.5.6. InfaS,urarea solenoidului din problema 4 . 2.7. este parcursa
de un curent alternativ cu valoarea efectiva 11 = 10 A ~i frecventa v=
=50 Hz. Sa se calculeze valoarea efectiva E 2 a t.e.m. induse in bobina
a dona, pentru cele patrulvalori ale unghiului et.. d
4.5.7.* (R) Un conductor izolat avind rezistenta pe unitatea de
lungime R 1= 1 0/m este aranjat sub forma a doua cercuri de raze r1 =

.... 8
B x x ')(
):. x x
x. x
~
:,I. ,c x x )( :,<
" " "
.,, x. ><
!IC

,<
)!.
x
~
')(
)<.'
')(
')I.

x
)".

x x x x x ,<
)(, :>'.. 'X. x. :it. Ii!
" K .IC

a b
Fig. 4.5.7.

a S,i b. Sistemul este plasat


= 20 cm S,i r 2 = 10 cm, ca in figurile 4.5.7,
intr-un cimp magnetic omogen, avind inductia B perpendiculara pe
planul cercurilor S,i uniform crescatoare in timp cu O,Q5 T /s. Se cer:
a) t.e.m. indusa in conductor; b) curentul prin acesta; c) tensiunea intre
punctele M S,i N, in cele doua cazuri.
103
4.5.8. Conductorul rectiliniu din figura 4.2.8 este parcurs de un
curent alternativ a carui intensitate variaza in timp dupa legea: i=
10f2 sin 100 t [A], timpul fiind exprimat in secunde. Sa se scrie
legea de variatie in timp a t.e.m. induse in cadrul dreptunghiular.

4.5.9. Sa se calculeze valoarea efectiva 11 a intensitatii curentului


sinusoidal de pulsatie w= 1 000 rad/s, care strabate cele N1 spire ale
solenoidului din figura 4.2.6, daca tensiunea sinusoidala ce apare la
bornele celei de-a doua bobine, neconectata intr-un circuit electric.
are valoarea efectiva U2 = 1 V.

4.5.10~* In figura este reprezentat schematic un debitmetru electro-


magnetic pentru lichide conductoare. Conducta prin care curge Iichidul,
avind diametrul interior d= 10 cm, este plasata intre polii unui magnet
ce produce un cimp magnetic omogen, de inductie B=5· 10-2 T, perpendi-
cular pe axa conductei. L.a capetele unui diametru al sectiunii conductei,
perpendicular pe liniile cimpului magnetic, sint plasati doi electrozi
a ~i b intre care se masoara o diferenta de potential U=0,5 mV. Se cere

-
debitul de volum Dv al Iichidului care parcurge debitmetrul.

Fig. 4.5.10. Fig. 4.5.11.

4.5.11.* 0 lama ingusta fixata'pe un ax se rote~te solidar cu acesta


cu o turatie v=2 rot/s. Capatul lamei este in contact permanent cu un
inel fix de raza R= 10 cm. Sistemul este plasat intr-un cimp magnetic

104
omogen de inductie B=0,1 T, paralel cu axul, ca in figura. Lama, axul
~i inelul sint din cupru. Se cere tensiunea Yab, intre inel ~i ax.
4.5.12.* Un disc conductor avind raza R=6 cm se roteste cu o
viteza unghiulara w= 10 rad/s intr-un cimp magnetic omoge~ de in-
ductie B=0,2 T, orientat paralel
cu axul discului, ca in figura. Sa
se calculeze tensiunea Uab ce apare
intre doua perii, in contact. cu
periferia discului ~i, respectiv, cu
axul acestuia, realizat de aseme-
nea dintr-un material conductor. a
4.5.13. 0 bobina de inducti-
vitate L= 1 mH este parcursa de
un curent a carui intensitate
scade exponential in timp con-
form relatiei i=lOe-t [A], timpul
fiind exprimat in secunde. Sa se
stabileasca tensiunea electromo-
toare de autoinductie ce apare Fig. 4.5.12.
in infa~urarea bobinei.
4.5.14. (R) 0 bobina avinci inductivitatea L= 1 mH ~i rezistenta
R = 1 .Q este parcursa de un curent av ind intensitatea I= 1 A. Se scurt-
circuiteaza brusc bornele bobinei. Sa se stabileasca legea de variatie
in timp a curentului ~i sa se calculeze caldura totala dezvoltata in bo-
bina. dupa scurtcircuitare.
4.5.15. Doua bobine sin t cuplate magnetic, inductivitatea mutu-
ala fiind M = 2 mH. Prima bobina este parcursa de un curent a ca.mi
intensitate cre~e uniform in timp cu fl.I= 10 A intr-un interval Ai=
=2. ms. Sa se calculeze t.e.m. indusa in, cea de-a doua bobina.
4.5.16.* (R) Un solenoid avind sectiunea S=lO cm2 ~i N=lOO de
spire este plasat intr-un cimp magnetic omogen de inductie B=0,1 T
cu axul paralel cu liniile de cimp. La bornele solenoidului este conectat
un galvanometru balistic* avind sensibilitatea K=2· 10 8 div/C, rezis-
tenta totala a circuitului fiind R= 100 n. Se cere indicatia galvano-
metrului balistic daca se rote$te brusc solenoidul cu a= 60° fata de di-
rectia init.iala. · " ,
* Galvanometrul balistic este un aparat de miisurare a clirui indicatie este proportio-
nalii cu sarcina totalii care ii striibate infii~urarea, clnd aceasta este parcursa, pentru un
timp foarte scurt, de un curelilt electric.

105
4.5.17. 0 sp1ra m scurtcircuit, avind rezistenta R=O,l D, este
parcursa de un flux magnetic (J)= 10-4 Wb produs~de un electromagnet.
Se cere sa se calculeze sarcina t otala care parcurge spira daca: a) se intre-
rupe alimentarea electromagnetului; b) se inverseaza curentul din infa-
~urarea acestuia.
4.5.18. (R) 0 spira in scurtcircuit, avind rezistenta R=0,01 .Q,
se rote§te uniform cu turatia v=2 rot/s intr-un cimp magnetic omogen,
'nt7:x'ul maxim ce strabate spira fiind <1>=5· 10-1> Wb. Se cer: a) intensi-
tatea maxima a curentului indus in spira, b) puterea medie dezvoltatii
in spirii.

4.6. MI~AREA CONDUCTOARELOR IN C1MP M;AGNETIC


4.6.1. 0 hara perfect conductoare de lungime l=0,1 m aluneca
cu o viteza u= 1 m/s de-a lungul a doua bare perfect conductoare par;
'1e1e·~ legate printr-un rezistor de rezistenta, R=O,l .Q, ca in figura. Sis-
temul este plasat intr-un cimp magnetic uniform ..de inductie ·n:::rT~
,c
'~
'I, 'IC )( K
...
')( :,( )( )(
.....
x8 x
v l
)( ")( )(
---...x )( )(

R 11 x
'l( ')( ')( x )( x ')( x

Fig. 4.6.1.

perpendiculara pe planul barelor. Se cer: a) t.e.m: indusa in hara mo-


bila; b) intensitatea curentului prin aceasta; c) forta cu 'care trebuie
trasa hara mobila pentru a se deplasa uniform cu viteza v; d) puterea
mecanica cheltuita §i puterea dezvoltata in rezistorul R/
4.6.2. * Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care
harele fixe nu sint perfect conductoare, ci au o rezistenta R 1=0,02
.Q/m fiecare. Se considera ca in momentul initial ba~~=~obilii;=perf;;;t
conductoare, se afla la capatul dinspre rezistor al barelor fixe. Sa se
stabileasca momentul in care puterea dezvoltata in barele fixe este
maxima.

106
4.6.3. Ce tensiune electromotoare ~i ce sens trebuie sa aiba o sursa
de curent continuu, care, montata in serie cu rezistorul R din problema
4.6.1, face ca hara mobila sa se mi~te uniform de-a lungul barelor fixe
in virtutea inertiei,ifara a fi nevoie sa se actioneze din afara cu o forta
de tractiune? ·
4.6.4. 0 hara perfect conductoare de lungime l= 10 cm ~i masa
m= 100 g"aluneca fara frecare de-a Iungul a doua bare perfect conductoare
plasate vertical ~i legate prin intermediul unui
rezistor de rezistenta R=,0,1 n, ca in figura. R
Perpendiculhr pe planul barelor actioneaza un
cimp magnetic uniform de inductie B= 1 T. [Se
cere viteza limita pe care o atinge hara mobila, daca
este lasata sa cad a sub efectul greutatii ei de-a
x x ax
lungul celor douft bare verticale. Se ia g= 9,8 m/s2 • )( x )(

4.6.5. * (R) Sa ~ stabik~s~ Wgea de variatie x


in timp a vitezei lfarei mpbjl,e vif tDP1oblema pre- x
x
cedenta, daca la \pome~'t:J( i=O es~ata sa
cad a de-a lungul b ~ lJerticale. x x
4.6.6. * (R) Sa se r ~olve problema 4.6.5., daca x x x
in locul rezistor cele doua bare verticale m
sint legate print condensator de capacitate x
x x
C= 100 µF, iar a barei,mobile este de numai
0,01 g. \ x x

4.6.7.* (R) 0 hara orizo~tala perfect conduc- x x


toare, de lungime 1=20 cm ~qmasa m=70 g, poate
aluneca fara frecare pe un sist¢m de dona bare per- x
fect conductoare verticale, iqtre care este legat un 1
rezistor de rezistenta R=0,5 [!., ca in figura. Bara
este lasata sa cada liber"<i~::-.~.~ngul celor doua bare Fig. 4.6.4.
verticale pe o distanta h1 = 40 cm, a poi patrunde
in intrefierul unui electromagnet care produce un cimp magnetic uni-
form, perpendicular pe planul barelor. Dupa o distanta h2 iese din intre-
fierul electromagnetului ~i '.i~i continua alunecarea libera de-a lungul
barelor verticale pe o distanta h3 , ciocnindu-se in final de un opritor. Se
cere sa se calculeze: a) inductia magnetica B a cimpului prod us de electro-
magnet, daca mi~carea barei in intrefierul acestuia este uniforma; b) dis-
tantele h2 ~i h3 , ~tiind ca timpul total de cadere al barei verticale, din
momentul eliberarii ei ~i pina la ciocnirea opritorului este ic=0,5 s,

107
viteza sa in acest moment fiind Vc=4,2 m/s; c) cantitatea totala de cal-
dura Q dezvoltata in rezistorul R in timpu1 caderii barei; d) valoarea
si sensul tensiunii electromotoare a unei surse, avind rezistenta interna
~=0,5 Q, care, introdusa in serie cu '
rezistorul R, ar face ca hara sa se r:,
IT , -E
,,

miste uniform in intrefierufelectro-


mfgnetulurd upli O c~dere lib""erl'.t de . i
........
.- -
I '
\,:..11

la inaltimea h~= 10 cm. Se va lua


acceleratia gravitatiei; q= 9,8 m/s 2 • '
Se neglijeaza inductanta proprie a
sistemului de bare.
14:.G.8.* 0 hara perfect conduc- b,
toare de masa m= 20 g alunecafara
frecaie~de~a lungui' a doua bare~per-
..
8
fect conductoare paralele, situate la l( l( l( l( l( )( l( )(

distanta l=0,1 m una de alta ~i al )( )c )( )( l( )( lt' l(

caror plan face un unghi a=30° cu l( I( l( l( I( )( l( 'l(


hz
planul orizontaL'.Sistemul este pla's"i't )( x )( l( )( )( ~ l(

intr-un cimp magnetic omogen de


inductie B=0,5 T, orientat orizon-
tal, perpendicular pe directia' barei h3
mobile"'.' Bare le fixe .sint~legateprintr:
______ ,.....
un rezistor de rezis.tenta R=0,1 Q.
Se cere viteza limita pe care o pcate
---~ ----' -
atinge hara mobila. Se ia accefora-
tia gravitatiei g=9,8 m/s1.. Fig. 4.6.7.

Fig. 4.6.8.

108
4. 7. MA~INI ELECTRICE
4.7.t. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu cimpul statoric
produs de un magnet permanent este alimentat de la o sursa de rezis-
tenta interioara neglijabilii, avind tensiunea la borne reglabilii. La cre~te-
rea 'tensiunii sursei cu AU=1 V, curentul prin rotorul motorului riimine
constant, iar turatia motorului cre~te cu An= 100 rot/min. Se cere tu-
ratia n 0 a rotorului cind motorul functioneazii in gol, iar tensiunea la
bornele sursei de alimentare este U=9 V. Se neglijeaza pierderile in fier
~i prin frecari, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.2. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatie sepa-
rata are rezistenta infa~urarii R=2 n. Alimentat de la o retea cu tensi-
unea U = 120 V, motoruJ are in gol turatia n0 = 1 500 rot/min pentru un
curent de excitatie cu intensitatea I e= l A. Neglijind pierderile in fi~ ~i
prin frecare, precum ~i efectele reactieipndusului ~i considednd aproxima-
tiv fluxul de excitatie proportional cu intensitatea curentului de excitatie,
se cere sa se prezinte grafic urmiitoarele caracteristici ale motorului: a) pu-
terea mecanicii dezvoltata de motor in functie de turatia rotorului
(pentru le= 1 A); b) momentul la ax al motorului in functie de turatie
(I e= 1 A); c) turatia la mers in gol a motorului in functie de curentul de
excitatie.
4.7.3. 0 ma 9inii de curent continuu cu excitatie independent~,
functionind in regim de generator, produce o t.e.m. E 1 = 120 v"'ia o
turatie n1 = 1 500 rot/min. In regim de motor. ma~ina est e -::onectata la
o sursa avind tensiunea la borne U= 200~ V ~i rezistenta interna negli-
jabila, curentul din infa~urarea de excitatie raminind neschimbat.
Se cer: a) turatia n0 la mersul in gol; b) turatia n cu care motorui poate
roti un tambur cu circumferinta l= 10 cm pe care se inHt~oara un cablu
de care este legata o greutate G =5 760 N; c) curentul I prin rotorul
ma~inii in acest caz; d) puterea mecanica pm dezvoltata de motor~i
puterea electrica P, absorbitii de la sursa; c) randamentul "t), Rezistenta
tnfa~urarii rotorice este R=0,2 n. Se neglijeaza pierderil0 in fier, prin
frecari ~i in infii~urarea de excitatie, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.4. Ma~ina de cnrent continuu din problema precedentii este utili-
zata in regim de frina, pentru coborirea uniforma cu viteza v'=o)''°;Js
a unei greutati G' = 600 N legatii de cablu l infa~urat pe tamburul fixat
pe axul motorului. Se cer: a) tensiunea U' la bornele sursei care alimen-
[09

,J
teaza rotorul ma~inii in acest caz; b) curentul I' prin infa~urarea roto-
rica; c) puterea mecanica P~ ~i puterea electrica P: primite de ma~ina
~i puterea P~u pierduta in infa~urarea rotorica prin efect Joule; d) tensi-
unea U" la bornele unei surse care, alimentind rotorul ma~inii, ar de-
termina ridicarea greutatii G' cu viteza v'. Se lucreaza cu ipotezele simpli-
ficatoare precizate in problema precedenta.
4.7.5. Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatia separata,
alimentat de Ia o retea de tensiune U=120 V, este parcurs de un curent
av ind intensitatea I 1 = 5 A la o turatie n1 = 1 000 rot/min ~i intensita-
tea 12 =20 A la o turatie n 2 =800 rot/min. Se cer: a) rezistenta R a infa-
~urarii rotorice; b) turatia nil! la care puterea mecanicii dezvoltata
de motor este maxima; c) valoarea puterii mecanice maxime P mM a
motorului; d) randamentul 1JM al motorului in regimul de putere me-
canica maxima; e) randamentul "IJ al motorului cind dezvoltii o putere
mecanica de zece ori mai mica decit cea maxima. Se neglijeaza pierderile
in fier prin frecare, precum ~i efectele reactiei indusului l?i se considera
constant curentul de excitatie.
4.7.G. Tensiunea electromotoare indusa in rotorul unei ma1?ini de
curent continuu in regim de generator are valoarea E 1 = 180 V pentru
o turatie n 1 =900 rot/min ~i un curent de excitatie cu intensitatea I ,1 =
=0,5 A. Ce intensitate I i 2 trebuie sa aiba curentul de excitatie pentru ca,
in regim de motor, turatia rotorului sa fie n 2 = 600 rot/min la mersul in
gol, cind ma~ina este legata la o retea de curent continuu cu tensiunea
U=240 V. Se neglijeaza pierderile in fier ~i prin frecari, precum ~i efectele
reactiei indusului ~i se considera fluxul de excitatie proportional cu
intensitatea curentului de excitatie.
4.7.7. Un generator de curent continuu cu excitatie separata are
la turatia nominala tensiunea de mers in gol U0 = 120 V. Rezistenta
infa9urarii rotorice este R=0,1 .n. Sarcina generatorului este reprezen-
tata de 120 becuri identice cu tensiunea nominalii U ~= 120 V ~i puterea
nominala 100 W. Cu cit trebuie crescuta procentual turatia gene-
ratorului pentru ca becurile sa functioneze in regimul nominal, exci-
tatia ramtntnd constanta?
4.7.8.* (R) 0 ma~ina de curent continuu are rezistenta infa 9urarii
rotorului R=5 Q 9i rezistenta infa~urarii de excitatie Re= 100 Q. Sa
se compare randamentele mMinii functionind in regim de motor la
putere mecanica maxima, pentru o conexiune paralel 9i, respectiv,
pentru o conexiune serie. Tensiunea de alimentare este aceea~i in ambcle
cazuri.
110
4.7.9. Un motor de curent continuu cu excitatie derivatie este
conectat in montajul reprezentat in figura. Cum trebuie reglate reos-
tatele din circuitul de excitatie (Re) ~i din circuitul rotoric (R,) inainte
de inchiderea intrerupatorului K, pentru a se asigura pornirea corecta
a motorului?

Fig. 4.7.9.

4.7.10. (R) Un motor de curent continuu cu excitatia derivatie


are randamentul ·~=90%. Rezistenta infa~urarii rotorice este R=
= 0, 1 n. Ce rezistenta trebuie sa aiba reostatul de pornire al motoru-
lui pentru ca intensitatea IP a curentului de pornire sa fie numai de
doua ori mai mare decit intensita-
tea I a curentului in regim stabilit?
Se neglijeaza pierderile in fier, prin
frecari ~i in infa~urarea de excitatie
:;;i se considera constante tensiunea
la borne ~i curentul de excitatie.
4.7.11. (R) Se considera sistemul
de trei bobine identice din figura
a caror axe formeaza unghiuri de
2
cite 1t radiani. Fiecare dintre bobi-
3
ne produce in punctul Oun cimp mag-
netic avind inductia B0 =5· 10-2 T,
orientat paralel cu axul ei, cind este
parcursa de un curent continuu de
intensitate 10 = 10 A. Sa se calculeze
inductia magnetica in O cind cele
trei bobine sint parcurse de un sis- Fig. 4'.7.11.
tem trifazat de curenti, avind in- ,
tensitatue: I v2 sin (i;t,
2 2
1V2sin ( (ijt- 31t) ~i is= 1ffsin (wt+ 37''),
valorile efective fiind I= 10 A, iar pulsatia w= 100 1t rad/s.

111
4.7.12. Se dore~te sa se obtina cimpul magnetic invirtitor produs
din punctul 0, de cele trei bobine din problema precedenta cind sint
parcurse de sistemul trifazat de curenti dat, utilizind numai una dintre
bobine, parcursa de un curent continu u ~i rotita uniform in jurul punctu-
Iui 0, astfel 1ncit sa ocupe succesiv pozitiile celor trei bobine. Sa se
stabileasca intensitatea I' a curentului ce trebuie sa strabata infa~urarea
acestei bobi~e ~i viteza unghiulara !l cu care trehuie rotita.
~J!iJ I
4.7.13. (R) Se considera cele trei bobine identice din figura 4.7.11
ata~ate unui disc care se rote~te cu viteza unghiulara .Q= 100 rad/s
in jurul unui ax ce trece prin O; intreg sistemul fiind plasat intr-un cimp
magnetic omogen. Fluxul magnetic maxim prin fiecare bobina are va-
loarea <1>=2· 10--2 Wb. Se cer legile de variatie in functie de timp ale
tensiunilor electromotoare induse in cele trei bobine, considerind ori-
ginea timpului intr-unul din momentele in care fluxul primei bobine
este maxim.
4.7.14. Un motor asincron are pe stator o infa~urare trifazata cu
p=2 perechi de poli, alimentata de la o retea cu frecventa 11=50 Hz.
Se cer: a) turafia n0 a cimpului invirtitor, b) turatia n a rotorului daca
alunecarea este s=2%.
5. CffiCUITE IN REGIM SINUSOIDAL

BREVIAR

Marimi sinusoidale ~i operatii cu marimi sinusoidale

O ml1rime sinusoidall1 este


v= V m sin (Nf+y), (1)
cu: V m>O - valoarea maxima (amplitudinea); w>O pulsatia; t -
timpul; y - faza initiala; v - valoarea instantanee.
Defazajul marimii sinusoidale v2= V mz sin (wt +ra) in urma marimii
sinusoid ale de aceea~i pulsatie v1 = V mi sin_ (Ni +y1)
(2)
este o ma.rime algebrica.
Perioada T - eel mai mic timp pozitiv dupa care se repeta valorile
unei functii de timp - este Iegata~de pulsatia marimii sinusoidale prin
relatia
NT=21t. (3)
ri
Frecvenfa: f= - • (4)
T
RelaJia dintre pulsa(ie $i frecventa
(!)= 21tf, (5)

v~ ~
f aloarea efectiva a unei marimi periodice~v.:de""perioada T

VJ~ I v'dt. (6)

Valoarea efectivl1 a unei mlirimi sinusoidale


V=~ (7)
-../2
8 -- Probleme ,,de electricitate [13
Reprezentarea vectoriala a unei marimi sinusoidale v= Vm sin (wt +y)
este redata in fig. 1, a.
Suma a doua marimi sinusoidale cu o aceea~i pulsatie (l) este o ma-
rime sinusoidala de aceea~i pulsatie reprezentata de vectorul suma a
vectorilor (fazorilor) ce reprezinta cele doua marimi sinusiodale (fig. 1, b).
y

a
y
...
-----------"" r v ...
V .,..,
," I I \l.'r}

"2 ---
,""
__ _,,, -:.,,- - -- v:...2
/

v,

0
- ......
V"\f'Vz

V" V7 +Vz
0

b c
Fig. 1.
Derivata vi:!, in raport cut, a unei marimi sinusoidale v= V m sin ((l)f +y)
este o ma.rime sinusoidala cu aceea~i pulsatie, amplitudinea de (l) ori
mai mare ~i faza cu ~ mai ,mare
2

vi:!= :; ,w V m sin (wt+ y + ;) · (8)

Vectorul care reprezinta derivata unei marimi sinusoidaleleste rotit


in sens pozitiv (antiorar) cu " (fig. 1, c).
2

114 •
Circuitul dipolar (cu doua borne) in regim sinusoidal (fig. 2, a) are un
defazaj al curentului in urma tensiunii
cp=yu-Y« (ma.rime algebrica). (9)
Relatiile de definifie ale marimilor caracteristice ale circuitului dipolar
pasiv (fara surse) sint date in tabelul de la pagina 116.

III. Puteri
puterea instantanee
p= ui; (19)
puterea activa este media puterii instantanee p pe o perioada T
T

p =; ~pdt;
0
(20)

puterea activa (primita de un circuit dipolar) in regim sinusoidal


P= UI cos cp, (21)
deci
(22)
puterea reactiva
Q= UI sin cp, (23)
deci
Q=Xl 2=BU2= Uri= Ulr; (24)
puterea aparenta
S=Ul, (25)
deci
(26)
factorul de putere
p
cos cp = - (27)
s
relafii inlre puteri
S=P 2 +Q2, tg cp= ..9.. • (28)
p

IV. Elementele de circuit in regim sinusoidal


Rela(iile dintre tensiune §i curent, pentru elementele de circuit: re-
zistor, bobina (fara rezistenta), condensator ~i sursa ideala (fara impe-
danta interna) sint redate in tabelul 1.
M arimile caracteristice ale elementelor de circuit sint redate in tabelul 2.
s• 115
ClRCUITUL DIPOLAR lN REGIM SINUSOIDAL
I. Marimi bazate pe descompunerea tensiunii II. Marimi bazate pe descompunerea curentului
in doua componente (fig. 2, b): in doua componente (fig. 2, c):
componenta activd a tensiunii componenta acliva a curentului.
U.,= U cos <p; (10') · I,.=l cos·_q:,; (1 O")
componenta reactivd a tensiunii (marlme~ilgebricii, componenta reactiva a curcnlului (mlirime alge-
pozitiva pentru i:p>O ~i negativa pentru <p<O) brlca)
U,= U sin qi; (11') lr=I sin <p; (11")
relafii intre componentele tensiunii rela/ii tntre componentele curentulut
U 2= u:. (12') (12")
I
tg q>= j (13') tg <:p 1:; (13")
u,,
rezistenta (R), reacta11fa (X) ~i impedanta (Z) conductanfa (G), susceptan/a (B) ~i admitanfa ( Y)
U,. U I, I
B= - , X= , Z=-• (14') G= , B=-• Y=-• (14")
I I I . u u u
....
.... Rela/il tntre mifrlmllt caracleristice
Cl)
R=Z cos <p, X =Z sin ,:p (15') G= Y cos q,, B= Y sin q:, (15")
,,-- x (16') .. , - - B (16")
Z= v R'+x2 , tg i:p= R; y= vG2+ B2, tg q:, = G'
G B R X
R=--• X=-- (17') G=----, B=---· (17")
2 3
G'+B' G'+B' R +x• R +X"'
1 1
Z=-• (18') Y=- (18")
y z
u
CirclJII ,ooslv
ll •
ff'oni svrseJ

u4iUsiafwt +iJ;)
i·V2 I sinf<,Jf+~.)
Fig. 2. a b c
CALCULUL CIRCUITELOR fN REGIM SINUSOIDAL'

I. Circuitul cu elemente legate in serie II. Circuitul cu elemente legate in paralel


(fig. 3, a) (fig. 3, b)
u=u1 +u2 , (29') i=i.1 +f2, (29")
Ua= Ua1 U-,2,
+ (30') la= Jal+ Ia2• (30")
U,= U, 1 U, 2,
+ (31') I,=1, 1 + 1,2 , (31 ")

U="''u2+u2~ (32') l='' - (32")


V a r
a .,,
V J2+J2
, U, I,
tg q,= - , (33') tg q, = -! (33")
U,, I,.
Rezislenfa $i reactanfa tchivalentd a circuilului serie ConductanJa $i susceptanfa echivalenla a circuitului
(34') paralel
R=R1 +R2 ,
(35'} G,=G1 +G2, (34")
X=X1 +X2.
B,=B1 +B2 • (35")
Impedanfa $i defazajul circuifului serie
Admitanfa $i de{azajul circuitului paralel
Z=yR2+x2, (36')
x Y = y a2+B2, (36")
q,= arctg-! (37')
R B
....... q, = arctg - • (37")
-.J Calculul circuilului serie se face folosind relatiile (34'), G
- (35'), (36'), (37'), apoi calcuHnd curentul circuitului pe
baza relatiei
Calculul circuitului paralel se face folosind relatiile
(34"), (35"), (36"), (37"), apoi calcultnd curentul circui-
u (38') tului
I= -etc.
z I= YU etc. (38")

ii
P,,x,

I
Ur, IUr
1a I / ' /'1 ;'a,
iJ L1ru
---,
~ I+:::::::::.. 1 1-r, f _I ea I
·'~ ~+,, I
---'Z ...L.--1
"
a " D
Tabclul 1
t:U:NfNTcU 0£ CfHCU/7 /)I li'EGIN S!NttS'(J/OAJ

eu:ME'NTUI. li'elA(lA lcNS!IJNl" • t'IJlf'eH7' l){:"F'AZAJUl O!IIGRAMA VAlOl?!LOR PUTeRI


INSTANTANl:I: p (} s
( valtJrl rp
el'ectivel 'aclmJI 6,eactiva). {aporenttJ}

~ u •RI U•RI 0 t
ii
A R/2 0 1?1'
~
tJ

wt -y-+r""
~
U•GJU 2!. u
2 wL/ 1
~ tJ wl/ 1

" Jr
~cf---:¢ (• l•wCIJ
tr i7 q 1' ,,
~
u

Tabelul 2
MA!i'IMI CAl?ACTER!ST!C£ AU /;U"M!:NTcWR Oe C!li'CUIT

eLEMENTlll FAC'TORUL OE PUTeRe z R JI y ti 8 PUTcReA INSTANTANee &Eli'BIA INMAGA!INATA


cos~ ( p•u·11 fr:r,
I
1 R R 0 R iff 0 poR/1 a
'
"
di ua
0 wL•X 0 x ;;fr-~ 0 BL P" Ila}- w·2
&eac-Jy' /11(/(JC· ,. (suscepra115a
~ h• tndvcttvd {energte mognetictJ)
"
I Cuz
~-{1:;,1 0 ;;;z·xc 0 -xe 0 ·Be p-u~d.!!. w•z
<if
,, (r~~f;~';;fa copa~ ( energte etecfrieii 1
III. Circuitul R-L-C serie (fig. 4, a) IV. Circuitul R-L-C paralel (fig. 4, b)

R,=R, X,=XL-Xo, (39') G,=G, B,=BL-Ba, (39")

Impedanta $f defazajul cz'rcuiiului serie Admitanfa $i defazajul eireuitului paralel

2
1 1
Z=yR2+(XL-Xo)2=V R2 Y=i./G 2 +(BL-Bo)2 ="' l- -+ (- ,
2
.......
+(wL - ~r, v R wL -wc)
....... (40') (40")
<:O
1 1
filL- -
XL-Xe we tg q,= BL-Bo
G ..,.. ____
-w-L - wC_
tgq,= - - - (41') (41")
R R 1
R

-U
i= ,;2 - sin (wl+y,.-ep). (42') i= ,/2 YU sin (rot+y.,- <p), (42")
·Z
........

,::::,<->

,~ 1 •

t.'.::::)"'

0
REZONANTA

V. Rezonanta de tensiune (fig. 4, a) VI. Rezonanta de curent (fig. 4, b)

UL=Uc, XL=Xc, (43') IL=lc, BL=Bc, (43")


u (44') (44')
1 = - = lmaz• l=GU=l.,111•
R

....... Pulsa tia de rezonanta


N)
I-' 1
(,):=-= - - :

'VLC
VII. Circuite serie-paralel
Metoda de calcul I. Se calculeaza din aproape Metoda de calcul II. Se construieste dia-
in aproape Re, Xe, z. pentru elementele legate grama vectoriala ~i se folosesc relatiile geo-
in serie. §i G., B., Ye pentru elementele legate metrice dintre elementele acestei diagrame.
in paralel.
5.1. MARIMI SINUSOIDALE

5.1.t. Sa se determine valorile efective ~i frecventele marimilor


sinusoidale: V=20 sin (100 t); i=cos t; u =V2· 10 sin (21t·50t+ ; )·
Valorile marimilor sint date in sistemul international de unitati (SI).
5.1.2. Sa se calculeze defazajele qi:i; ale marimilor h in urma mari-
milor ak pentru perechile de marimi:

+ ;)

I
a1 = 5 sin ( 21t · 50l a2 = sin (lOt)

f b1=3sin(21r·50t + ;) b2=-V2 sin (101-1)

I
aa=5 cos(21t·50t+ ;) a4 =sin (2t -t-2)

b3 =5 sin(21r·50t+ ;) { b4=Sin (3f-t-3).


&!'"
5.1.3. Sa se calculeze defazajele <p'1.: ale marimilor bi inaintea ma-
rimilor a1c pentru perechile de marimi:

l
a1=5 sin (21t·50t+ ;) a2 = sin 10l

b1 =3 sin (21t· 50t+


3
:) { b2 = V2 sin (10t-1)
5.1.4. Sa se exprime valoarea instantanee~ a marimilor sinusoidale
care satisfac urmatoarele conditii: a) valoarea efectiva a marimii este
I, faza initiala a: ~i frecventa f; b) valoarea efectiva a marimii este ,j2,
faza initiala 30° ~i perioada 2s; c) valoarea maxima este 10, faza initiala
este nula ~i pulsatia este 1 rad/s; d) valoarea instantanee a marimii este
i 1= ,fi3 A la 11= 0 ~i i2 = ,jIT A la t2 = : , iar perioada marimii este
T=0,02 s.
5.1.5. tn figura se dau graficele functiilor sinusoidale i 1 =i1 (t) ~i
i 2=i 2 (t). Se cer: a) frecventa celor doua marimi; b) fazele lor initiale;
c) valorile instantanee ale acestor marimi ca functii de timp; d) defazajele
cp12, cp 21 ale marimii i2 in urma respec~iv inaintea lui i1.
122

I
[A}

\ \ tl)
', .

Fig. 5.1.5.

5.1.6. Se cer valorile efective ale marimilor periodice cu perioada T:

vi= {v, te[o, :J


- V, te(~, r)
!:..t, te [O, T); V5= V 111 I sin wt I +u,
T
cu U constant,
V4= V m sin (wt+ix);
+
5.1. 7. Seda functia de timp v(t)= V mi sin (wt +r1) V m2 sin (2wt +n),
Se cer: a) perioada Ta lui v (t); b) valoarea efectiva Va Jui v (t).-~---

5.2. ADUNAREA ~I DERIVAREA MARIMILOR


SINUSOIDALE
5.2.1. Sa se calculeze suma perechilor de marimi sinusoidale date
mai jos, folosind reprezentarea vectoriala

ii =V2 3 sin ( wt+ i)


~) { V1=Ym1S~n(wt+y1)
V2= V m2 sm (wt+yz)
b)

123
I -i/2 4 sin( wt+
2
;)
v1 = - sin w t
d)
{ Vz=cos(wt+ :)·
5.2.2. Se cere suma m~rimilor sinusoidale

v3 = i/2 5 sin (wt+ ; J· Care este valoarea acestei sume la t= : ?

5.2.3. Se cer intensitatne curentilor i 1 din circuitele reprezentate


mai jos, in care

V210 sin wt A,
2
i3 = V210 sin ( wt + ;) A,

,,

a b
Fig. 5.2.3.

5.2.,. Sa se determine tensiunea u la bornele extreme ale circuitelor


reprezentate in figura, cu u1 =V2
sin (wt+ ;)v,
u2 ={2sin ( wt- ;) V,

u3 = 2 sin ( <,>f- :) V.
1

124
l/

u
b
Fig. 5.2.4.
5.2.5. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze derivatele:de ordinele
unu,. doi ~i trei ale marimilor:
v1='{2sin (V2t), v2=3 sin (2t + ;) , v =cos 3(l)t.
3

dv d 3v
5.2.6. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze sum as= v +-
dt dt 3
pentru v= i./2 V sin ( (l)i + -~) cu v, (I) t marimi .!!!!~ensionale.
' =" .·. >'c''M
5.2.7. Sa se determine marimea sinusoidala x",,;,Xm sin (wt+a:),
care satisface ecuatia 2x-3 dx - dax3 = u, cu u= 5 cos (2t + 2:..). (Marimile
' di dt 3
considerate sint adimensionale).

5.3. APLICAREA TEOREMELOR LUI KIRCHHOFF


IN REGIM SINUSOIDAL
5.3.1. Se dau valorile instantanee ale curentilor V2 sin t, i2=-
=V2 2 sin (t- ;} ia=2v ! sin (t+ ;), Ill amperi. Se cer intensitatile
curentilor i4 ~i i5 din circuitul reprezentat in figura.
125
Fig. 5.3.1.

5.3.2. Sa se calculeze tensiunile Uab, Ube, ~i Uac, cunoscind tensiunile


Uao
2
=i/2100 sin rot, ubo=V2-100 sin ( (!)t- rc), Uco""".V2100 sin ( (!)t+
3
2
1t)
3
exprimate in volti. Bornele a, b, c, 0, sint patru borne oarecare intr-un
circuit· electric.

5.3.3. Care este valoarea tensiunilor u1 ~i u6 din circuitul reprezentat


in figura la care u2 = V27 sin ( (!)f +:} u3 "\}26 sin CiJl, u4 =

= V541,in ((,)t- ;) , u =V26 sin ((i)t- ;)volti.


5

Fig, 5.3.3.

5.3.4. Se dau tensiunile intre bornele indicate in figura ~i se cer


tensiunile Ua.ih U.zb, u1 e, U1>f· Se cunosc: Ua 0== -i/6
sin CiJf V;
U1>c{icos oot V; ~ca=V22sin ((i)t+ ;) V; Uae=V22sin('»t-:; :) V;
Ua1= Ube•

126
Fig. 5.3.4.

5.3.5. 1ntr-un nod se intilnesc (n +1) conductoare. Primele n con-


2
ductoare sint parcurse de curentii sinusoidali ik=Ikm sin[ wt +(k-1) :],

k= 1, 2, ... , n. Sa se afle curentul i din ultimul conductor. Care este va-


. loarea lui i daca I1m=l2m= ... =l11 m=lm?
5.3.6. (R) Doua surse~ ideale de tensiune sint conectate ca in figura
~i au t.e.m. e1=fi E 1 sin (wt+y1), e2 =-Y2 E 2 sin (wt+y2). Sa se
afle tensiunea u de la bornele receptorului. Aplicatie numerica: E 1 = 3 .v,
n
E 2=4 V, y1 =0, Yz= ~
2

Fig. 5.3.5. Fig. 5.3.6.

5.3.7. (R) Sa se scrie ecuatiile circuitului pe- baza teoremelor Iui


Kirchhoff ~i sa se construiasca diagramele vectoriale corespunzatoare
acestor ecuatii. ·
5.3.8. (R) Sa se determine tensiunea la bornele circuitului indicat
in figura stiind ca R=3
4-
.n, L= -100n H, 50 Hz, ~i ,lfio sin wt A.
• V
127
I R A
....___.,,,,
(JR

e t u
0( )u,
() R7

8
Fig. 5.3.7.

L
........__..,
lz
ul 0( R L

Fig. 5.3.8.

Ce valori instantanee ar avea curentii din circuit daca tensiunea la borne


ar fi u' = V2100 sin wt V? Care ar fi puterea activa a circuitului in acest
caz?

5.4. CIRCUITUL DIPOLAR

5.4.1. Un 'circuit dipolar; are tensiunea la borne u=,fi 12 sin


((l)t+ :) V ~i intensit~tea curentului i~-V23 sin((l)t- ;) A. Se cer:
diagrama vectoriala, factorul de putere, impedan\a, rezistenta ~i reac-
tanta circuitului in raport cu bornele sale de .acces.
5.4.2. Care sint valorile efective algebrice ale componentelor active
~i reactive ale tensiunii, respectiv curentului, pentru circuitul din problema
precedenta?
5.4.3. Care sint puterile active ~i reactive primite la borne de circuitul
din problema 5.4.1.
128
5.4.4. Se dau circuitele dipolare pasive avind tensiunile la borne
~i curentii indicati mai jos. Sa se determine factorul de putere, impedanta,
tezistenta ~i reactanta, puterea activa, reactiva ~i aparenta. Sa se con-
struiasca diagrama vectoriala a c.urentului ~i tensiunii.
u1 = V2 220 sin (J}t V U2= 1/2220 COS (J}{ V

{ fi 22 sin ( (J}t- :)A {


i2 =V,2 22 cos (wt+ :)A
U3- v~·IO sin ( Mf: : ) V

8 )A
{ V2 5 sin( (J} --

-_v2 + ;)v

I
Us - 6 COS ( Mf

is =V2 cos (J}f A.

5.4.5. Un circuit alimentat cu tensiunea sinusoidala u=-i/2100 sin


(wt+ ;) V are un factor de putere inductiv cos qi= ~ ~i o impedanta
Z = 20 n.Sa se calculeze rezistenta ~i reactanta circuitului, valoarea
efectiva ~i cea instantanee a curentului, puterile activa, reactiva ~i
aparentii la bornele circuitului.
5.4.G. Un circuit in regim sinusoidal prime~te o putere reactiva
Q= -4 var, la un curent cu o valoare efectiva I= 1 A. ~tiind ca rezis-
tenta echivalentii a circuitului este R=3 n ~i ca tensiunea, avind frec-
venta de 50 Hz, trece prin valoarea sa maximala la t= 2 s, se cer: a) va-
lorile instantanee ale tensiunii ~i curentului; b) diagrama vectoriala
a tensiunii ~i curentului. /
5.4.7. Un circuit dipolar are tensiunea la borne u = V2
110 sin 21t· 50 t
V ~i prime~te puterile P=88 W, Q=66 var. Sa se determine: a) valorile
efective ~i instantanee ale intensitatii curentului; b) impedanta, rezistenta
~i reactanta circuitului; c) diagrama vectoriala ~i componentele active
~i reactive ale curentului in valori instantanee.

5.4.8. Un circuit dipolar are tensiunea la borne ~i intensitatea curen-


tului cu valorile reprezentate in diagrama din figura. Se cer: a) valorile
efective ~i instantanee ale acestor marimi; b) rezistenta, reactanta
9 - Probleme de electricitate 129
/ v
[A.JJ[vJ

I
I
l wt
tlsl

Fig. 5.4.8.
*i impedanta circuitului; c) puterile activa, reactiva ~i aparenta ale
circuitului.
5.4.9. Sa· se construiasca diagramele vectoriale ale componentelor
active ~i reactive ale tensiunii ~i curentului pentru circuitul din problema
5.1.8 Se cer ~i diagramele valorilor instantanee ale acestor componente.
5.4.10. Se da diagrama vectoriala a curentului ~i tensiunii la bornele
unui circuit dipolar. Se cer: a) rezistenta, reactanta ~i impedanta cir-
cuitului; b) puterile activa *i reactiva; c) factorul de putere.
5.4.11. Sa se calculeze, componenta ac-
tiva ~i reactiva a curentului, in valori efec-
tive algebrice ~i in valori instantanee, con-
ductanta, susceptanta ~i admitanta pentru
circuitul considerat in problema 5.4.1.

5.4.12. Se cer valorile efective algebrice


i;:i instantanee ale componentelor active ~j-
reactive ale curentului pentru circuitele Fig. 5.4.10.
considerate in problema 5.4.4. Care sint con-
ductantele, susceptantele ~i admitantele acestor circuite?
5.4.13. Un circuit ia un curent sinusoidali=V2 10 sin( 2rt· 50t + ;) A,
la un factor de µutcre cos i:p= V; , Cunoscind puterea reactiva luata
de circuit Q= 30 var, se cer valorile efectiva ~i instantanee ale tensiunii
la bornele circuitului, conductanta, susceptanta ~i admitanta circuitului.
5.4.14. Care sint puterea aparenta, conductanta, susceptanta ~i
admitanta circuitului din problema 5.4.7?
5.4.15. La un circuit dipolar pasiv se cunosc marimile indicate in
coloana a ~i se cer cele indicate in coloana b:
aj ~
I\
marimi cunoscute marimi cerute
cazul 1: R=6 Q, X=8 Q Z, G, B, Y, cos rp
cazul 2: G=3 S, B=-4 S Y, R, X, Z, sin i:p

cazul 3: R= 1 !.2, G=0,25 S Y, Z, X, B, tg i:p

cazul 4: Z=5 .Q, -3 .Q R, G, B, Y


;l
cazul 5: Z=5!2, B = -- S X, R, cos i:p
25
9* 131
5.5. ELEMENTELE DE CIRCUIT
5.5.1. Un rezistor are tensiunea la borne u=V2220 sin (2'1t'· 50 t+l) V
!ji o rezistenta R=4 Q. Se cer: a) valoarea efectiva a ct1rentului din
rezistor; b) valoarea instantanee a acestui curent; c) valoaTea maxh11a
a puterii instantanee primite de receptor; d) puterea activa primita.
5.5.2. Care sint conductanta, susceptanta, impedanta ~i admitanta
rezistorului din problema 5.5.1?
5.5.3. Un condensator alimentat cu o tensiune sinusoidala de valoare
efectiva U= 100 V si frecventa 1 000 Hz ia un curent de valoare
efectiva I= 0, 1 A. Sa ;e calculez~ capacitatea ~i reactanta condensatorului,
impedanta, puterile activa, reactiva ~i aparenta. Cum se modifica aceste
marimi daca se dubleaza valoarea efectiva a tensiunii ~i valoarea frec-
ventei?
5.5.4. Un condensator ia o putere reactiva Q= -4 var fiind alimentat
cu tensiunea u= 141 sin 2it'· 50 t V. Care sint: valoarea maxima a in-
tensitatii curentului din condensator, valoarea instantanee a acestui
curent, reactanta capacitiva, susceptanta ~i impedanta condensatorului.
5.5.5. 0 bohina ideala are o inductivitate L=0,1 H ~i o tensiune
la borne u=V212 sin 1 000 t V. Sa se determine reactanta inductiva
a bobinei, valoarea efectiva si cea instantanee a curentului bobinei,
puterile activa ~i reactiva p'rimite de bobina.

i 5.5.6. De cite ori cre~te puterea reactiva


a bobinei din problema precedenta daca se
n=Ui
mares,te frecvent,a de trei ori .,,,i valoarea
r efectiva a tensiunii de 6 ori?
5.5. 7. 0 sursa ideala de tensiune are t.e.m.
e t u
e='l/2 220 sin wt V ~i debiteaza un curent
i= y2 5 sin ( wt- ;) A. Se cer puterea ac-
tiva ~i puterea reactiva data de sursa. Care
este valoarea maxima a puterii instautanee
date de sursa?
Fig. 5.5.7, 5.5.8. Ce relatie exista intre rezistenta
rezistorului ~i capacitatea condensatorului
care, alimentate la aceea~i tensiune sinusoidala, iau o putere activa
respectiv o putere reactiva cu aceea~i valoare absoluta?
5.5.9. 0 bobina ideala are inductivitatea L= 1 H ~i e parcursa
de un curent de intensitate i= 10 sin 2r.:· 50 t A. Sa se afle: a) reactanta
132
bobinei; b) valoarea instantanee a tensiunii; c) puterea reactiva primita
de bobina; d) valoarea maxima a energiei magnetice a bobinei.
5.5.10. Un condensator are capacitatea C= 100 µF. Sa se afle:
a) valoarea instantanee a tensiunii; b) reactanta condensatorului; c) reac-
tanta capacitiva; d) pute,ea reactiva primita de condensator; e) valoarea
maxima a energiei chn1*tdui el,e'cfl:9c din condensator. Se ~tie ca intensi-
tatea curentul19 din coriji(f~/9ite i=V2 100 sin 1 000 t mA.
'\h)f)"' ~?
, \q , 5.'6. crncJ1TE SERIE
5.6.1. 0 ~ina are inductivitatea L = 2- H
314
~i rezistenta R=4 n.
Intensitatea curentului din bobina este i = V2 2 sin ( 2n: · 50 t + ; ) A.
Se cer: a) caderile de tensiune rezistiva ~i inductiva; b) diagrama vecto-
riala; c) tensiunea la bornele circuitului ca valoare efectiva ~i instantanee;
d) factorul de putere; e) impedanta circuitului; f) puterea activa; d) pute-
rea reactiva; h) puterea aparenta.
5;6'.2. La bornele bobinei din problema precedenta se aplica o ten-
siune u=V210 sin 2rc·500 t V. Sa se calculeze intensitatea curentului
in valoare efectiva ~i instantanee ~i ce)elalte marimi cerute in problema
precedenta.

5;6.3. 0 bobintcu rezistenta R= 6


'
n si inductivitatea L=
'
o,s H
314
are o izolatie electrica care trebuie incercata la tensiunea U,nc= 2 000 V.
Ce frecventa trebuie sa aiba tensiunea sinusoidala cu valoarea maxima
U,nc pentru ca intensitatea curentului din bobina sa nu depa~easca
valoarea efectiva admisibila de I= 10 A pentru care izolatia atinge
temperatura maxima admisibila?

5.6.4. Pentru determinarea inductivitatii ~i rezistentei unei bobine


la bornele acesteia se aplica o tensiune sinusoidala U=80 V cu o frec-
venta fi=50 Hz ~i se masoara curentul din bobina 11 = 12 A. Lao a doua
incercare cu frecventa crescuta la '2= 100 Hz ~i aceea~i valoare efectiva
a tensiunii se masoara curentul 8 A. Se cer: a) diagramele vectoriale
pentru fiecare din cele doua regimuri; b) rezisten\a ~i inductivitatea
bobinei; c) puterea activa absorbita de bobina in fiecare din cele doua
regimuri; d) t.e.m. maxime induse in bobina. (Se neglijeaza variatia
rezistentei ~i inductivitatii cu frecventa).

133
5.G.5. Alimentind cu un curent continuu I== 10 A o bobina, tensiunea
la bornele ei este U= 120 V. Aceea~i bobina alimentata cu o tensiune
sinusoidala de valoare efectiva U ~i frecventa f1 = 50 Hz ia un curent
cu valoarea efectiva 11 =6 A. Sa se calculeze: a) rezistenta ~i inductivi-
tatea bobinei; b) reactauta inductiva ~i impedanta bobinei la frecventele
fi =50 Hz ~i (2 = 100 Hz; c) conductanta, susceptanta ~i admitanta
aceleia~i bobine la frecventele {1 ~i {2 •
· 5.G.G. 0 bobina cu rezistenta R si inductivitatea L are la borne
o tensiune u= 12 sin 500 t V ii est; parcursa de curentul i=4 sin
( 500t- ;) A. Se cer: a) energia consumata de bobina in timp de 5 minute;
b) valoarea maxima a energiei magnetice din bobina; c) rezistenta; d) in-
ductivitatea; e) valoarea instantanee a intensitatH curentului din bobina
daca frecvent;a se reduce Ia jumatate.
5.6.7. 0 bobina avind tensiunea Ia borne U=220 V ia o putere
activa P= 10 W ~i o putere reactiva 8 var. Care este cea mai mare
putere activa pe care o poate lua un rezistor Iegat in serie cu bobina,
la aceea~i tensiune totala U = 220 V, ~i care este rezistenta electrica
a acestuia?
l 5.6.8. Un circuit serie format dintr-un condensator de capacitate
C= 100 µF ~i un rezistor de rezistente R= 15 .Q are la borne o tensiune
u=V2100 sin(soo t+ ;) V. Se cer: a) reactanta circuitului; h) conduc-
tanta, susceptanta ~i admitanta circuitului; c) puterea activa ~i puterea
reactiva primite de circuit; d) valoarea instantanee a intensitatii curen-
tulu i.
~:''.5.6.9. Tensiunea la bornele unui condensator are o valoare efectiva
de vf ori mai mare declt valoarea efectiva a tensiunii la bornele rezisto-
rului inseriat cu el. Se stie ca tensiunea la bornele circuitului serie format
de aceste elemente ar~ valoarea efectiva U = 120 V, iar puterea activa
a circuitului este P=60 W. Sa se calculeze: a) valoarea efectiva a ten-
siunilor la bornele rezistorului ~i condensator~lui; b) factorul de putere
al circuitului; c) rezistenta, reactanta ~i impedanta circuitului; d) capaci-
1
tatea condensatorului daca frecventa este f = ooo Hz.
' 2r;

5.G.10. * Ce reactanta trebuie sa aiba un condensator Iegat in serie


cu un rezistor de rezistenta data R pentru ca sa ia o putere reactiva
absoluta maxima, atunci cind la bornele circuitului serie format din
aceste elemente se aplica o tens.iune data u= Um sin wt? Care est~ valoarea
acestei puteri reactive?
134
5.6.11. Se da un circuit seric format dintr-un rezistor R si un con-
densator C. Valoarea efectiva a tensiunii sinusoidale la bornele ~ircuitului
este constanta S,i data, U. Se s.tie ca daca tensiunea la borne are frec-
ventele {i, f2 intensitatea curentului din circuit are valorile 11 respectiv' 12 •
Se cer: rezistenta S,i capacitatea elementelor.

5.6.12. 0 bobina de rezistenta R S,i inductivitate L este legata in


serie cu un condensator C. Tensiunea sinusoidala la bornele circuitului
are valoarea efectiva U = 100 V. Tensiunea la bornele condensatorului
are o valoare maxima tripla fata de valoarea maxima a t.e.m. de auto-
inductie din bobina. Factorul de putere al circuitului este cos q,=4/5.
Se cer: a) diagrama vectoriala a tensiunilor; b) caderile de tensiune
rezistiva, induc,:tiva S,i capaci,tiva; c) tensiunile la bornele bobinei S,i
condensatorului; d) intensitatea curentului din circuit daca puterea
activa este 160 W; c) rezistenta, reactantele il}ductiva S,i capacitiva;·
f) irnpedanta circttitului..

5.6.13. (R) 0 bobina alimentata de la o retea de tensiune sinusoidala


cu valoarea efectiva U S,i frecventa f ia un curent de valoare efectiva I.
Legind in serie cu bobina un condensator de capacitate C curentul din
circuit iS,i pastreaza valoarea efectiva I. Cunoscind U=60 V, f=50 Hz,
1
C= F si I= 2 A, se cer: a).rezistenta, reactan+a si inductivitatea
1t ·4 800 ' ' ~ '
bobinei; b) puterile activa S,i reactiva ale circuitului cu S,i fara condensator;
c) tensiunea la bornele bobinei; d) diagramele vectoriale ale tensiunilor.

5.6.14.* Un circuit serie R, L, C are la borne o tensiune u=


=V2U sin wt V. Sa se calculeze frecventele pentru care: a) puterea
activa a circuitului este maxima; b) puterea reactiva totala a circuitului
e egala cu zero; c) puterea reactiva are valori extreme; d) valoarea efec-
tiva a caderii de tensiune inductive este maxima; e) valoarea efectiva
a caderii de tensiune capacitiva este maxima. Pentru punctele a) S,i b)
se cer S,i valorile extreme corespunzatoare.

5.6.15. * Un circuit serie este format dintr-o bobina (R, L) S,i un


condensator. Se ~tie ca la rezonanta puterea activa a circuitului este
P= 12 V ~i valoarea efectiva a tensiunii la bornele condensatorului
este U0 =8 V, daca tensiunea la bornele circuitului are valoarea efectiva
U= 6 V. Se cer: a) tensiunea la bornefo bobinei, in 'valoare efectiva;
b) rezistenta, reactanta inductiva S,i reactanta capacitiva; c) factorul
de putere al circuitului; d) marimile de la a) S,i c) daea se mentine valoarea
efectiva a tensiunii la borne ~i se mares.te de patru ori valoarea frecventei.
135
· 5.6.16. Doua bobine se leaga in serie la o retea de curent alternativ
cu tensiunea U. Se ~tie ca prin circuitul serie astfel format trece un
curent cu valoare efectiva 1=2,8 A, tensiunea la bornele primei bobine
este U1 =56 V la un factor de putere cos q,=0,65 iar puterile primite
de a doua bobina sint 158 W ~i Q2 = 118 var. Sit se calculcze: a) re-
zistentele ~i impedantele celor doua bobine; b) tensiunea la bornele
intregului circuit; c) factorul de putere al circuitului serie; d) impedanta
circuitului daca frecventa tensiunii aplicate se dubleaza.

5.6.17. (R) Parametrii R 2 ~i X 2 ai unui circuit dipolar pot fi detcr-


miuati experimental folosind circuitul reprezentat in figura, Ia care

(J

Fig. 5.6.17.
se cunoa~te rezistenta R 1 a rezistorului iar voltmetrele masoara tensiunile
Ui, U2 , U. Sa se calculeze R 2 , X2 daca R 1 = 100 .0, U1 60 V, U2 =80 V,
U = 100 V. Se neglijeaza curentii luati de voltmetre.

5.G.18. Circuitul serie reprezentat in figura este parcurs de un curent


de intensitate i=V210 sin (2rc ·
50 t+ :) A. Sa se determine: a) tensiunile
u5 , u', u", u; b) rezistenta, reactanta ~i impedanta circuitului; c) puterea
activa, reactiva ~i aparenta a intregului circuit; d) diagrama vectoriala
a circuitului; e) factorul de putere al intregului circuit. Se dau: R 1 =6 n.
R3=2 0, R 5 =2 .0, Xu=2 .0, Xc 2 =8 Q.

5.6.19. ** La un circuit serie R-L- C se folosesc notatiile indicate


in figura, se dau ~i se cer marimile precizate in tabelul de niai jos.
136
(/

Fig. 5.6.18.

ll

Fig. 5.6.19..

Nr. Date Cerute


1 U, R, L, C, f P, Q, I, Z, cos cp
2 P, Q, R, UL Uc; I, S

3 I, P, Q, Uc U, R, XL, Xe

4 R, QL, Uc, I Z, cos qi, u


2
5 R=-.Q I
vs
QL=6 500 var p

Uc=50yfV s
U=lOO V z
137
"5.G.20. (R)* Mentinind valoarea efectiva U a tensiunii aplicate
la bornele circuitului reprezentat in figura 5.6.19, se modifica frecventa
acestei tensiuni. La frecventa f1 curentul are o valoare efectiva maxima
11 =40 A. La frecventele {2 =50 Hz ~i 100 Hz curentul are valoarea
efectiva I= 20 A. ~tiind ca tensiunea la bornele circuitului:are valoa-
rea efectiva U =200 V, se cer: a) impedantele circuitului ~i factorii
de putere la cele trei frecvente (1 , ( 2 , { 3 ; b) parametrii R, L, C ai circui-
tului; c) frecventa de rezonanta ~i valorile efective ale tensiunii la bornele
bobinei cu parametrii R, L la cele trei frecvente considerate.

5.7. CIRCUITE DERIVA'.flE

5.7.1. (R) Se considera circuitul paralel reprezentat in figura, va-


lorile efective ale tensiunii ~i curentului U= 100 V, I =0, 141 A, puterea
activa P=lO W ~i frecventa f=50Hz.
R Se cer pentru acest regim sinusoidal:
'R R, IR, I c, Xe, C ~i cos cp. Sa se con-
struiasca diagrama vectorialii a circui-
tului.
5.7.2. (R) Se cer puterea activa,
puterea reactiva, curentul I ~i impe-
danta circuitului din problema prece-
denta daca se dubleaza frecventa ten-
(j siunii sale de alimentare.
Fig. 5.7.1. 5.7.3. Un rezistor de rezistentii cu-
noscuta R este parcurs de un curent
de valoare efectiva data IR· La bornele
rezistorului este conectata in paralel o
bobina ideala parcursa de un curent
cu valoarea efectiva cunoscuta IL· Se
cer: a) valoarea efectiva a curentului
total; b) impedanta echivalenta a cir-
cuitului; c) factorul de putere al circui-
tului; d) puterea reactiva a circuitu- ·
lui.
5.7.4. Circuitul din figura se afla
la rezonanta, la frecventa {0 °=500 Hz,
(I
curentul din bobina ideala avind va-
Fig. 5.7.3. Joarea efectiva I LO= 1 A ~i tensiunea

138
la bornele sale fiind U= 100 V. Se cer: a) L, C; b) valoarea efectiva
a curentului total ~i puterea reactiva a circuitului daca se mentine
valoarea efectiva a tensiunii de alimentare dar se dubleazi:i frecventa sa.
5.7.5. (R)* 0 linie electrica cu
L.
tensiunea U= 220 V ~i frecventa f = 50
Hz alimenteaza un receptor cu o pu-
tere activa P= 10 kW, la un factor
de putere inductiv cos <f>"'"'0,9. Ce con-,
densator trebuie legat la bornele recep- c
torului, in paralel cu acesta, pentru a
se forma un circuit care ia de la retea
aceea~i putere la un factor de putere
(j
inductiv cos q:> 6 =0,95? Cum se modifica
pierderile de putere pe linie prin aceas- Fig. 5.7.4.
ta ameliorare a factorului de putere?
5.7.6. (R)* La frecventa f', circuitul alimentat cu o tensiune sinu-
soidala de valoare efectiva constanta U, ia curentul cu valoarea efectiva
minima Imin=5 A ~i puterea activa P'= 100 W, bobina fiind parcursa
de un curent I' L= 5 A. Care sint valorile puterii active ~i ale curentului
total I la o frecventa 5 f'? Care este rezistenta rezistorului?
5.7.7. Ce rezistenta ~i capacitate trebuie sa aiba circuitul reprezentat
in figura b pentru ca el sa fie echivalent circuitului reprezentat in figura a?

Cl b
Fig. 5.7.6. Fig. 5.7.7.

139
5.7.8.** 0 sursa cu· t.e.m. e="V2E sin (eot+y) V are rezistenta
intern a r ~i reactanta interna x= wL. Ce rezistenta R 9i ce capacitate C
trebuie sa aiba rezistorul, respectiv condensatorul, care iau de la sursa
o putere activa maxima, atunci ctnd se leaga in paralel la bornele acesteia?
Care este valoarea acestei puteri active maxime pe care o da sursa?

I 'z
i,

Xe e t r
;t ,,(
Fig. 5.7.8. Fig. 5.7.9.

5.7.9.* 0 sursa cu t.e.m. e=V212sin(eot+ ;) V, rezistenta


interna r= 1 .Q 9i reactanta interna ±= 2 .Q, debiteaza un c urent
i1=3i/2sin (wt+ ;) A intr-un circuit ~egat ,)a borne 9i un curent
i2=4 yfsin wt A intr-un alt circuit" exterior legat in paralel cu primul.
Se cer: a) intensitatea curentului din sursa, ca valori efectiva si instan-
tanee; b) tensiunea la bornele sursei, ca valori efectiva 9i instantanee;
c) puterea activa utila . 9i randamentul sursei.

5.7.10.** Un curent de intensitate data i= 10 sin (2n·500 t) A


100
trece printr-un circuit R- C derivatie. Capacitatea fiind data C= µF
r.
se cere sa se determine rezistenta R pentru care circuitul prime9te
o putere activa maxima. Care este valoarea acestei puteri active 9i
cit este factorul de putere al circuitului in acest caz?

5.8. PROBLEM]•~ DIVERSE

5.8.1. 0 bobina in regim sinusoidal are valoarea efectiva a tensiunii


la borne U ~i ia o putere activa P la un factor de putere cos qi. Se cer:
a) rezistenta, reactanta 9i impedanta bobinei; b) valoarea efectiva
140
a curentului din bobina; c) puterea activa a bobinei daca s-ar dubla
frecventa tensiunii de alimentare.
5.~.2. * La un circuit serie R-L in regim sinusoidal se cunosc ten-
siunea la borne U, rezistenta R $i puterea reactiva primita Q. Se cer:
a) valoarea efectiva a curentului; b) reactanta bobinei; c) puterea activa
a bobinei. Discutie.
5.8.3. Un condensator legat in serie cu un rezistor este alimentat
cu o tensiune la borne u=,V2 U sin (i)f V. Se cunosc: reactanta capaci-
tiva Xe $i puterea reactiva Q primi-
ta de condensator. Se cer: a) expre-
sia valorii efective a intensitatii
curcntului; b) impedanta circuitu-
lui; c) rezistenta circuitului; d) va-
loarea efectiva a tensiunii la bor-
nele condensatorului $i rezistorului.
5.8.4. Se da puterea activa P,
puterea reactivii Q$i valoarea efecti- u
vii I a intensitatii curentului pentru Fig. 5.8.4.
,circuitul reprezentat in figura. Se cer:
.a) rezistenta R $i reactanta X a circuitului; b) caderile de tensiune
rezistiva $i capacitiva UR, Uc; c) valoarea efectiva a tensiunii la bornele
drcuitului; d) factorul de putere al circuitului.
5.8.5. Pentru circuitul din problema precedenta se dau rezistenta
R, valoarea efectiva a tensiunii la borne U $i valoarea efectiva a cade;ii
de tensiune capacitive U0 • Se
eer: a) valoarea efectiva a I R L
-curentului; b) factorul depute-
re al circuitului; c) impedanta
drcuitului; d) puterea activa
~i puterea reactiva a circui-
tului.
5.8.G. Sa se indice, in u
,ordine, formulele utilizate
pentru a calcula din aproa- Fig. 5.8.6.
pe in aproape marimile ceru-
te in functie de marimile ·date in tabelul de mai jos, care se ref era
b circuitu.l serie din figura alaturata.

!41
Nr Date Cerute
1 R, L, (,), I· P, u, cos q,
2 R, I, w, u Q, z, XL, cos q,
3 P, I, (J, f Z, L, Q, cos q,
4 u, XL, p R, I, Z, Q.
5.8.7. 0 bobina are tensiunea la borne u=i/2100 sin 2n·500 t V,
ia o putere activa P= 100 W ~i o putere reactiva Q=200 var. Se cer:
a) rezistenta ~i inductivitatea bobinei; b) impedanta bobinei; c) valoarea
efectiva a curentului din bobina.
5.8.8. (R)** 0 sursa avind t.e.m. e=V2E sin ((,)t+y), rezistenta
interna r ~i reactanta interna x alimenteaza un receptor care ia o putere
activa P ~i o putere reactiva Q. Se cer: a) reiistenta R ~i reactanta X
a receptorului; b) valoarea efectiva a intensitatii curentului debitat
de sursa I; c) valoarea efectiv{1 a tensiunii la bornele sursei U; d) randa-
rnentul sursei.
5.8.9. (R)* Ce relatie exista intre rezistentele R, R', reactantele
X, X', ~i impedantele Z, Z' a doua receptoare care, conectate pe rind
Ia bornele aceleia~i surse, primesc aceea!Ji putere activa P ~i aceea~i
putere reactiva Q'l
5.8.10. ** Se ~tie ca o sursa da unui receptor conectat la bornele
sale un curent 1=3 A !Ji o putere activa P 1 =45 W. Unui alt receptor
conectat la locul prirnului receptor sursa ii da aceea~i putere activa 9i
aceea~i putere reactiva la un curent 1'=4 A. ~tiind ca impedanta interna.
a sursei este Z= 12 .Q se cer: a impedantele celor doua receptoare; b) re-
zistentele ~i reactantele celor doua receptoare; c) puterea reactiva pri-
mita de receptoare; d) tensiunile la bornele celor doua receptoare; e) fac-
torul de· putere al receptoarelor.
5.8.11. Un generator de curent alternativ are un curent de scurt-
circuit cu valoarea efectiva I,e• o tensiune in gol cu valoarea efectiva
U g ~i poate da in exterior o putere activa maxima Pm· Se cer: a) valoa-
rea efectiva a t.e.m. a generatorului; b) impedanta interna a generato-
rului; c) puterea pierduta prin efect Joule in interiorul generatorului
la mers in scurtcircuit; d) rezistenta 9i reactanta interna a generatoruluL
5.8.12. * Se da circuitul reprezentat in figura a, la care se cunosc
5
marimile R=5 .Q si
. X= y2 Q. La sursa din figura b se -cunoaste
, numai
142
valoarea efectiva a t.e.m. E= 12 V. Se cer: a) impedanta interna a sursei
daca ea da aceea~i putere activa ~i aceea$i putere reactiva circuitului din
,figura a, indiferent la ce pereche de borne a acestuia se conecteaza;

a b
Fig. 5.8.12.

b) rezistenta intern a r ~i reactanta intern a a sursei daca se cunoa~te ~i


valoarea puterii active utile maxime a sursei 12 W; c) factorul de
putere al receptorului care absoarbe aceasta putere activa utila maxima;
d) puterile active, reactive ~i randamentul pentru situatia de la punc-
~l (a).
5.8.13. (R)** Rezistoarele, bobina ideala ~i condensatorul din
circuitul reprezentat in figura au parametrii care satisfac relatia R=
L

{I

Fig. 5.8.13.

Xe, Tensiunea de alimentare este u=V2 U sin (wf+y). Se cer:


a)/, 11 , 12 ; b) i, ii, i2 ; c) impedanta echivalenta. z., rezistenta echivalenta,
Re $i reactanta echivalenta Xe a circuitului; d) tensiunile UR1' lf 112
143
Ut, Uc la bornele elementelor circuitului; e) puterile totale, activa ~i
reactiva ale circuitului.
~ 5.8.14. (R)* Se ~tie ca circuitul reprezentat in figura are, in regim
sinusoidal, R=2 Q, P 1 =2 W, Q1 = -2 var, Um 2 = 2 V2 V. Se cer: a) Q2;
b) U; c) P, Q; d) cos cp, pentru intregul circuit; e)J.
u2
4 R
~
L,l.l2
I R
b c

u
~c
'1 (I
7
R
P, l
c
d rl~~~~~~~~~--' I
Fig. 5.8.14.
~
5.8.15.** Se da circuitul reprezentat in figura. Alimentat in curent
continuu la o tensiune u=u0 =100 V, circuitul ia o puteretotala P 1 =
10 W. Capacitatea fiecarui condensator este C= 1 µF. La. frecventa

If' i2
1,
R
(J
l
e
c
c
Fig. 5.8.15.

v • • • t~ de t ensrnne
--;;- H z se rea1·1zeaza rn reg1m smuso1'd al o rezonan,a
r == UlOO .
16

h1 latura 1 ~i circuitul prime~te pe la borne o putere reactiva Q0 = 75


var. Se cer pentru regimul sinusoidal: a) .1R; b) XL 0 ; c) valoarea efectiva
U0 a tensiunii la bornele circuitului; d) P 0 puterea activa totala a circuitu-
lui; e) intensitatile curentHor ~i tensiunile la bornele elementelor.
5.8.16. (R)* Sa se calculeze, pentru circuitul din problema prece-
dentii, valoarea efectiva I a curentului total ~i puterea activa a circuitu-
lni in cazul cind se dubleazii frecventa 9i se mentine valoarea efectiva a
tensiunii sinusoidale la bornele circuitului.

5.8.17. Se dii circuitul trifazat cu conexiune in stea reprezentat


in figura. Circuitul este simetric, avind rezistoare ~i bohine identice
3
pe cele trei faze: R=4 .Q, L= H. Tensiunile de linie formeaza un
2r.
sistem simetric cu valoarea efec-
tivii 380 V 9i frecventa de LI;
50 Hz. Se cer: a) intensitatne
curentilor de faza Ii, 12 , 13 ;
b) tensiunile de faza: c) puterile
active ~i reactive totale ale cir-
cuitului; d) sa se construiasca
diagrama vectoriala a tensiunilor
~i curentilor. {)

5.8.18. Conexiunea stea a cir-


cuitului din figura precedenta se
schimba in conexiune triunghi.
Sa. se calculeze: a) intensitatile
curentilor din fazele receptorului; Fig. 5.8.17.
b) intensitatile curentilor de Ii-
»ie; c) puterile active 9i reactive totale ale circuitul~i; d) cum se maresc
valorile efective ~i puterile unui circuit trifazat simetric cind se schimba
conexiunea acestuia din conexiune stea
in conexiune triunghi.
5.8.19. (R) Receptorul trifazat ne-
sfrnetric cu conexiune in triunghi re- R
prezentat in figura are R=8 .Q ~i XL==
=8 .Q, Tensiunile de linie formeaza un
sistem simetric UL=380 V. Se cer: l.
a) curentii de faza ai receptorului; . i
J») curentii de linie; c) puterile to tale, J r/,-•'3-'- - - - - ~
activa ~i reactiva. Fig. 5.8.19.
11 - Probleme de electricitate 145
5.8.20. * Daca la bornele primare 1- 1' ale transformatorului tri-
fazat reprezentat in figura se aplica o tensiune sinusoidala de valoare
efectiva U1!1= '1 000 V, la bornele secundare 3- 3' apare in gol o tensiune

l'

J2
Fig. 5.8.20.

cu valoarea efectiva U38 =5 V. Care este raportul numerelor de spire


n1.1/n 8? (Rezistentele magnetice ale ,,coloanelor C:fr C2 , C3 sint egale,. iar
rezistentele magnetice ale ,,juguriior:' J 1 , J 2 siltt neglijabile).
6. PROBLEME DATE LA CONCURSURILE
DE ADMITERE IN INVA'fAL'1lNTUL SUPERIOR
6.1. In virfurile ~i la mijlocul ipotenuzei unui triunghi dreptunghic
isoscel se afla cite un corp punctual avind sarcina electrica pozitiva
q= 1 µC. $tiind ca o cateta este a=5 cm, se cer: a) marimea fortei care
actioneaza asupra unui corp punctual din virful unui unghi ascutit a1
triunghiului; b) tangenta unghiului format de aceasta forta cu o cateta.
Sistemul este plasat in vid.
(Universitatea din Bra~ov, 1972)

6.2. Un condensator plan cu aer are aria armaturilor S=361t cm2


~i capacitatea C = 5 · 10-12 F. Sa se determine: a) distanta dintre arma-
turi; b) capacitatile echivalente in cazul in care se leaga in serie ~i a poi
in paralel zece astfel de condensatoare.
Se va lua: 36rcl0 9 e0 = 1.
(Institutul de constructii, BU:cure~ti, subingineri, 1970)

6.3. Dou a condensatoare cu capacitatiJe C1 = 2 µF ~i C2 = 5 µF sint


incarcate separat la tensiunile U1 =5 500 V ~i U2 =2000 V, apoi sint
legate in paralel. Sa se determine tensiunea la bornele bateriei de con-
densatoare ~i sarcina fiecarui condensator, dupa legarea in paralel.
(Institutul de petrol, gaze ~i geologie, 1967

6.4. 0 baterie de 6 elemente de acumulatoare grupate in serie, a vind


fiecare t.e.m. E ~i rezistenta interioara Ri, este legata in serie cu un
rezistor cu rezistenta R 2 , format dintr-un fir cu lungimea l= 16 m,
sectiunea S=l mm 2 ~i rezistivitatea p=4· 10- 1 Om. Prin fir circula un
curent cu intensitatea 11 = 1,8 A. Daca se scurtcircuiteaza bornele bate-
riei, intensitatea curentului debitat de aceasta este 12 =21 A. Sa se calcu-
leze: a) rezistenta R 2 ; b) tensiunea U aplicata la bornele rezistorului R 2;
c) cantitatea de caldura Q degajata in rezistorul R 2 in timpul t= 100 s;

147
d) rezistenta interioara R1 a unui element de acumulator; e) t.e.m.E a unui
acumulator.
(Institrltnl politehnic, Bncnre~ti. 1976)

6.5. Printr-un consumator cu rezistenta R= 100 n trece un curent


,cu intensitatea I= 1 A, alimentarea facindu-se de la o sursa de curent
continuu cu t.e.m. E = 110 V ~i rezistenta interioara r= 2 n, printr-un
fir conductor cu sectiunea S= 1 mm 2 §i rezistivitatea p= 17 -10-9 nm.
Sa se determine: a) tensiunea la bornele consumatorului, puterea absor-
hita de acesta ~i caderea de tensiune pe finll de legatura; b) variatia
temperaturii firului de legatura in timp de 10 minute, admitind ca toata
energia dezvoltata la trecerea curentului prin fir este folosita pentru
incalzirea lui. Densitatea materialului din care este confectionat firul
ested=8 900kg/m:3,calduraspecifica a materialului c=376,2 J/kg· grd.
(Institutul de constrnctli, Bucure~ti. 1ll68)

G.G. Un circuit, care cuprinde rezistorii R1 ~i R 2 legati in serie,


este alimentat de un generator cu tensiunea electromotoare E= 12 V.
Tensiunea la bornele generatorului este U= 10 V. Pe rezistorul R 1 =4 n
.se produce o cadere de tensiune U1 =8 V. Rezistorul R 2 este construit
-0intr-un fir de aluminiu cu sectiunea S=0,6 mm 2 • Sa se calculeze:
a) intensitatea curentului din circuit; b) rezistenta interioara a gene-
ratorului; c) lungimea firului de aluminiu.
Se da @=3· 10-~ nm.·
(Universitatea din Bra~ov, snbin.gineri, 1972)

G.7. La bornele unei baterii de 6 elemente galvanice este legat un


fir metalic de lungime 1=36,75 m, rezistivitate p=4· 10-1 nm ~i secti-
une s, a carui rezistenta este R=29,4 n. 1n fir se degaja o putere P=
=1,176 w.
Se cere sa se calculeze: a) sectiunea firului in mm 2; b) intensitatea
I a curentului care circula in fir; c) in cit timp se degaja in fir caldura
Q=56,445 calorii; d) tensiunea Ula bornele firului; e) tensiunea electro-
motoare $i rezistenta interioara a unui element, daca prin scurtcircui-
tarea bateriei curentul cre 9te la valoarea lo=" 10 A.
(Institutul Politehnic, Bncure~ti, subingineri, 1972)

G.8. 0 baterie are tensiunea electromotoare E=32 V §i alimenteaza


un circuit format dintr-un rezistor. Tensiunea la borne este U=30 V,
iar puterea consumata de rezistor P=6 W. Se cer: a) intensitatea cu-
rentului din circuit; b) rezistenta interioara a bateriei; c) timpul in care
trece prin circuit o cantitate de electricitate de 720 Coulombi; d) lungimea
143
firului din care este confectionat rezistorul, daca sectiunea lui este de
0,17 mm 2 ~i rezistivitatea p=l,7·10- 7 Om; e) energia consumata in
rezistor in 10 minute.
(Universitatea din Bra~ov, subingineri, 1972)

6.9. Se considera un fir de cupru avind lungimea l= 100 m ~i re-


zistenta R0 =8,9 0, la 60 ==0°C. a) Cunoscind densitatea cuprului d0 =
=8 900 kg/m3 ~i rezistivitatea p0 = l,75· 10-~ Om, sa se determine greu-
tatea firului. b) Daca finll se leaga la o sursa a carei tensiune este U=
=2 V, care va fi temperatura (:) a firului dupa t=8 h 8 min 1 s? Caldura
specifica este c= 376 J/kg· grd. Se neglijeaza pierderile. c) Care va fi
variatia de volum a firului corespunzatoare acestei incalziri, coeficientul
de dilatare liniara fiind ~= 1,78· 10-;-5 grad-1?d) Sa se determine valoarea
rezistentei firului la temperatura determinata la punctul b. Coeficientul
termic al rezistentei cuprului este ~ = 3,8 · 10-3 grd-1 . Se consider a g=
10 m/s 2 •
(Universitatea din Bra~ov, 1972)

6.10. Intr-un circuit alimentat de n= 10 elemente montate in seri:,


avind fiecare t.e.m. E=2 V ~i rezistenta interioara ri=0,4 .Q, sint legate
in paralel un incalzitor cu rezistenta R1 = 20 0 ~i un voltametru cu sare
de nichel cu rezistenta R 2=4 0. Se cer: a) rezistenta echivalenta a cir-
cuitului exterior; b) intensita,tea curentului prin bateria de elemente;
c) intensitatea curentilor prin i'ncalzitor ~i prin voltametru; d) daca randa-
mentul termic al incalzitorului este 41,8%, cita apa de 75° se poate aduce
la temperatura de fierbere in timp de 20 minute ~i 10 secunde? c=
=4 180 J/kg· grd.; e) ce cantitate de nichel se depune la catodul volta-
metrului in acela~i timp? Echivalentul electrochimic al nichelului este
k=0,3 mg/C.
(Institutul de constructfi Bucure~ti, 1971)

6.11. Un circuit electric este compus dintr-o baterie de acumula-


toare cu t.e.m. E= 12 V ~i rezistenta interioara r=0,1 0, un rezistor cu
rezistenta R=3 0 ~i un voltametru cu rezistenta interna Rv=0,9 0.
Sa se determine: a) tensiunea la bornele voltametrului; b) volumul ocupat
de hidrogenul degajat 1n timp de 15 minute la presiunea de 760 torr
:;;i la te mperatura de 20°c.
Se dau: tensiunea contraelectromotoare a voltametrului Ec=2 V,
numarul lui Faraday F'=96 500 Cfechiv· g, constanta gazelor perfecte
R=62,4 1 · Torr ~i masa atomica a hidrogenului A= 1.
mol· grd
(Institutul de petrol, gaze ~i geologie, 1972)

149
G.12. Un circuit electric contine o sursa avind tensiunea electromo,.
toare E=38 V, rezistenta interioara r= 10-2 • R 1 9i doua rezistoare
R1 =5 n 9i R 2 =3 R 1 legate in paralel. Se cer: a) valoarea intensitatii
curentului principal; b) valoarea intensitatH curentului care trece prin
rezistorul R 1 ; c) de cite ori se mare~te intensitatea curentului prin R1
daca rezistorul R2 se scoate din circuit?
(Universitatea din Bra~ov, subingineri, 1972)

G.13. La bornele unei baterii formate din n= 20 elemente legate in


serie, fiecare avind tensiunea electromotoare e= 1,5 V si rezistenta
interioara r=0,15 n, se conecteaza un rezistor cu rezistenta R= 20 Q,
in paralel cu un fir metalic de lungime 11 =450 m, sectiune 8=3· 10-1, m2
9i rezistenta R 1 =30 n.
Se cere sa se calculeze: a) tensiunea Ula bornele rezistorului; b) intensi-
tatile IR 9i I I ale curentilor in rezistor 9i, respectiv, in fir; c) rezistivi-
tatea p a firului; d) puterea electrica P 9i ciHdura Q in calorii degajata
in rezistor in 20 minute; e) ce lungime 12 ar trebui sa aiba firul pentru
ca tensiunea la bornele rezistorului sa scada la valoarea U'=0,9 U.
(Institutul politehnic, Bucure~i, 1972)

G.U. Dona rezistoare cu rezistfntele x ~i y sint legate in paralel


la bornele unei surse cu t.e.m. E= 16 V ~i rezistenta interioara r=
= 1,22 n. ~tiind ca intensitatea curentului debitat de sursa este 1=0,5 A
9i ca x+y=200 n, sa se calculeze: a) rezistentele x 9i y; b) intensitatile
curenµlor in rezistoarele x ~i y; c) tensiunea la bornele sursei; d) pnterea
consumata in rezistoare.
(Institutul politehnic, Bucure~U, 1968)

G.15. Se considera un circuit format din dona voltametre legate in


paralel, avind rezistentele R 1 =20 n 9i R2 =30 n, alimentate de o ba-
terie cu tensiunea electromotoare E= 90 V ~i rezistenta interioara r=
=6 n. Se cer: a) rezistenta totala a circuitului; b) intensitatea curentului
ce trece prin fiecare voltametru; c) cantitatea totala de cupru depusa
in volta-metre in timpul t= 10 minute. Se da echivalentul electrochimic
al cup:rului k=0,3· 10-6 kg/C.
(Universitatea <!In Bra~ov, su.blnglneri, 1972)

G.tG. Se realizeaza montajul din figura alaturata ~i se dau: R 1 =


=2 0, R2 =4 n, R3 =6 n, r=0,6 Q ~i intensitatea 12 =3 A, prin rezis-
torul R 2 • Sa se calculeze: a) intensitatile curentilor din R 1 ~i Ra; b) va-
loarea tensiunii electromotoare a bateriei; c) tensiunea la capetele re-
zistorului R 1 ~i tensiunea la bornele bateriei; d) sa se calculeze puterea
150
bateriei ~i sa se verifice daca ea este egala cu puterea consumata in
rezistoarele montajului.
(Institutul de constructii, Bucure~ti, subingineri, 1970)
G.17, 0 baterie de curent continuu
cu t.e.m. E= 12 V ~i de rezistenta inte-
rioara neglijabila alimenteaza un circuit R,
format din rezistorul R 1 legat in serie
cu doua rezistoare avind rezistentele
R 2 = 2 .Q, R 3 = 6 Q, montate in p;ra-
lel.
Sa se determine: · a) valoarea re-
zistentei R 1 cind prin circuit trece
curentul total I= 2 A; b) inten sitatile
e.r
Fig. 6.16.
curentilor prin rezistoarele R 2 ~i R 3 ;
c) energia care se dezvolta in rezistoarele R 2 ~i R 3 in timp de 30 minute.
( Institutul de constructii, Bucure~ti. 1972)

G.18. Circuitul din figura alcatuit din rezistoarele R 1 ~i R 2 legate


in paralel este alimentat in curent continuu de Ia sursa de t.e.m. E=
= 130 V ~i rezistenta interioara r= 1 n, aflata la distanta d= 100 m.
Rezistenta firelor de legatura este R 1 =3,4 n, iar materialul din care

...I
j__ l

-- I?, R2
E,r
' I

T -----
d
T
...,
1..
Fig. 6.18.

sint facute firele are rezistivitatea p= 1,7 · 10-~ nm. $tiind ca intensi-
tatea curentului in firele de legatura este I= 5 A ~i ca rezistenta R 1 =
=64,8 n, se cer: a) tensiunea la bornele sursei; b) caderea de tensiune
pe firele de legatura; c) sectiunea firelor de legatura; d) valoarea rezis-
tentei R 2; e) puterea dezvoltata pe circuitul alcatuit din ce-le doua
rezistoare R 1 ~i R2,
(Institutul de consfructii, Bucur~ti, subingineri, 1972)

151
G.H. Un generator de curent continuu cu excitatie in derivatie ali-'
menteaza un bee cu incandescenta 9i un rezistor de 15,9 .Q, legat in para-
lel cu becul. Generatorul are t.e.m. de 110 V, rezistenta indusului de
0,5 n, rezistenta inductorului de 30 .0., iar intensitatea curent.ului in
indus de 12 A. Sa se calculeze: a) puterea furnizata becului; ·b) canti-
tatea de caldura degajata in timp de o ora de rezistorul Iegat in paralel
cu becul.
(Facultatea de fizica, Bucure~ti. 1967)
6.28. 0 baterie de tensiunea electromotoare E= 14 V si rezistenta
interioara r=0,5 .0 debiteaza pe un sistem de rezistoare cu' rezistenteie.
R1 = 2 .0., R2=6.0., Rs= 1 Q ~i
"4- R 4 =4 .0., montate ca in figura.
Sa se calculeze: a) intensita-
tea curentului debit.at de haterie
~i intensitatile 11 ~i 12 ce parcurg
E,r ~ Ri rezistoarele R 1 ~i, respectiv, R 2 ;
b) randamentul bateriei; c) masa
depusa la catodul unui voltame-
1 tru cu sare de cupru ~i electrozi
de cupru care are rezistenta R 11 =
Fig. 6.20. = 2 .0. montat in circuitul de mai
sus in locul rezistentei R4 • Se va
considera un timp egal cu timpul in care aceea~i baterie debiteaza in
circuitul non format energia W=35 280 J. Echivalentul electrochimic
al cuprului este k=0,33 mg/C.
(Institutul de constructii, Bucure!}ti, 1972)

G.21. La bornele unei baterii galvanice cu t.e.m. E= 12 V ~i rezis-


tenta interioara r=0,5 .0. sint conectate 1n paralel doua rezistoare avind
rezistentele R 1 ~i R 2 • Cantitatea de caldura dezvoltata in cele doua
rezistoare in timp de o ora ~i jumatate este Q=62,l kJ. Se cer: a) re-
zistenta echivalenta Re a celor doua rezistoare R 1 ~i R 2 legate in paralel;
b) intensitatea curentului debit.at de baterie; c) rezistentele R 1 ~i R 2 ,
~tiind ca atunci cind se deconecteaza R 1 , intensitatea curentului din
circuit scade la jumatate din valoarea initiala.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1969)

C.22. Circuitul exterior al unei surse de curent contim,i u, cu t.e.m.


E=24 V ~i rezistenta interioara r,"'=0,5 .0., este alcatuit dintr-nn re-
zistor cu rezistenta R= 1,9 .0. in serie cu un grup de doua becuri legate
in paralel. Puterile absorbite de cele doua becuri s1nt P 1 =24 W, respectiv
P 2=36 W. Sa se determine: a) intensitatea I a curentului care trece
prin rezistor ~i rezistenta echivalenta Re a celor dona becuri; b) tensiunea

152
Ula bornele becurilor; c) intensitatile Ii ~i 12 ale curentilor prin becuri ~i
rezistentele R 1 ~i R 2 ale acestora; d) rezistenta R:,; ce ar trebui legata
in paralel cu R pentru ca becurile sa absoarba: o putere P=86,4 W.
(Institutul politehnic, Bucure9ti, 1969)

G.23. Un incalzitor electric, avind schema din figura ~i rezistentele


rezistentelor R 1 =, 140 0, R 2 =4 0, R 3 = 1 0, R4=3 0, ~i R 5 =2 0,
dezvolta in timp de 1 minut ~i 40 de secunde o cantitate de caldura
Q= 10 kJ. Se cer: a) tensiunea electrica U la bornele incalzitorului;
b) masa de apa, cu temperatura initiala de 80°C, ce poate fi incalzita
pina la fierbere, la presiunea normala, in timpul indicat. Se neglijeaza
pierderile de caldura. Caldura specifica a apei este c= 4,18 kJ]kg· grd.
(Facultatea de fizica, Bucure~ti, 1969)

(/

Fig. 6.23. Fig. 6.24.

6.24. 0 baterie de acumulatoare cuprinde n= 12 elemente legate in


serie; fiecare element are o tensiune electromotoare e= 1,8 V 1;,i o re-
zistenta interioara r=0,05 .n. Bateria alimenteaza un circuit format dintr-
un rezistor avind rezistenta R= 1 Q legat in serie cu un montaj de doua
hecuri cu puteri diferite, legate in paralel, ca in figura. Intensitatile cu-
rentilor prin be curi fiind 11 =2 A ~i 12 ,=4 A, se cer: a) tensiunea U la
bornele bateriei ~i tensiunea U b la bornele becurilor; b) rezistentele
R1 ~i R2 ale becurilor; c) puterile P1 ~i P2 ale becurilor; d) energia totala
consumata de becuri in timp de 10 minute; e) rezistenta R10 a primului
bee la temperatura t0 =0°C, ~tiind ca rezistenta R 1 corespunde tempera-
turii l=2 000°C, iar coeficientul termic al rezistivitatii materialului
filamentului este <X=0,005 grd-1 •
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1970)

153
6.25. In reteaua din figura, becurile B1 ~i B 2 sint construite pentru
o tensiune U1 = 110 V, iar becul B 3 pentru tensiunea U2 = 220 V. Puterile
becurilor, la aceste tensiunii, sint Pei==60 W, Pe 2= 100 W ~i Pes=
=200 W, iar puterea consumatorului C este 500 W.

H
c

,,
2
Fig. G.25.

a) Care este rezistenta R a unui rezistor care, montat in paralel


cu becul B 1 , asigura functionarea normala a celor trei becuri la tensiunile
pentru care au fost construite? b) Neglijind rezistentele firelor de lega-
tura, sa se calculeze intensitatile 11 , 12 , 13 , 14 , 15 , 18 ~i In indicate in
figura; c) Care este puterea dezvoltata in rezistorul R? d) Daca se con-
sidera rezistentele firelor de legatura, sa se calculeze puterea pierduta
in aceste fire, avind lungimile l 1 =l2 =25 m, diametrele D1 =D 2 =3 mm
~i re.zistivitatea p= 1,75· 10-~ !lm. Se presupune ca intensitatile curen-
tilor prin fire sint egale cu cele de la punctul b.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1971)

6.26. 0 baterie de acumulatoare


este alcatuita din 20 de elemente
-
-
-
- -
-
-
- -
-
-- grqpate cite 5 in serie. Cele patru

- - ---
- - R grupe rezultate sint legate in paralel
-
--- --- ~i debiteaza pe o rezistenta R=
=4,075 !l. Tensiunea electromotoare
a fiecarui element este e=2 V, iar
rezistenta interioara a fiecarui ele-
Fig. 6.26. ment este f1=0,02 n.
154
Sa se calculeze: a) tensiunea electromotoare furnizata de intreaga
baterie ~i rezistenta interioara a bateriei; b) intensitatea curentului
principal I ~i intensitatea curentilor prin fiecare element i; c) tensiunea
la bornele rezistorului R; d) intensitatea I' a curentului in baterie
~i i' in fiecare el&ment, la scurtcircuit (R=O).
(Institutul de constructii, Bucure~ti, 1970)

6.27. Trei surse de energie electrica, avind tensiunile electromotoare


E 1 = 1,2 V, E 2 = 1,1 V, E 3 == 1,3 V, cu rezistentele interne r 1 =0,1 Q,
r 2 =0,2 Q ~i, respectiv, r 3 ==0,3 n, sint legate in paralel ~i conectate
impreuna la bornele unui rezistor cu rezistenta R= 2 n. Sa se determine
intensitatile curentilor care tree prin surse ~i valoarea curentului prin
rezistorul R.
(Facultatea de fizicii, Bucurel)ti, 1972)
6.28. Se dau n elemente galvanice avind aceea~i t.e.m. E ~i rezis-
tentele interioare diferite ri, r 2 , ••• , r n legate in paralel ~i inchise printr-un
rezistor exterior de rezistenta R. Se cer: a) intensitatea curentului prin
fiecare element ~i prin rezistorul R; b) puterile furnizate de fiecare ele-
ment; c) puterea degajata sub forma de caldura in interiorul fiecarui
element ~i in circuitul exterior.
(Academia de studil economice, 1969)

6.29. Un voltmetru V1 fiind conectat intre doua puncte A, B ale


unui circuit de curent continuu indica o diferenta de potential de 100 V.
Un alt voltmetru V2 indica intre acelea~i puncte 102 V, iar un al treilea
voltmetru V3 , a carui rezistenta interna este infinita, indica 104 V. Daca
se intrerupe circuitul intre eele doua puncte, voltmetrul al treilea indica
130 V. Sa se determine rezistenta r a circuitului intre cele doua puncte,
rezistenta totala R a circuitului ~i rezistcnta R 2 a celui de-al doilea
voltmetru, ~tiind ca primul voltmetru are rezistenta R 1 = 13 kQ.
(Facultatea de fizica, Ia~i. 1970)

6.30. La bornele unei baterii de acumulatoare cu t.e.m. E=24 V


~i rezistenta interioara r=0,5 Q este conectat un voltmetru .avind
rezistenta R 1 =2 .0, in serie cu un rezistor avind rezistenta R 2 =3,5 n.
In voltametru se gase~te o solutie de azotat de argint. Pentru a masura
tensiunea la bornele voltametrului ~i curentul prin circuit, se folosesc
doua aparate de masura identice; unul este utilizat ca ampermetru,
iar celalalt ca voltmetru. Aparatele de masura au fiecare o rezistenta
155
r 0 =9,8 .Q :;;i permit trecerea unui curent cu o intensitate maxima i 0 ='
=0,1 A. Se cer: a) sa se determine rezistenta r8 a ~untului cu care trebuie
prevazut aparatul foiosit ca ampermetru, in vederea masurarii unor
curenti pina la 5 A; b) sli se determine rezistenta aditionala ra care
trebuie legata in serie cu aparatul folosit ca voltmetru, in vederea
masurarii unor tensiuni pina la 30 V; c) sa se construiasca schema elec-
trica a circuitului in care sint cuprinse atit aparate1e de masurfl, cit
:;;i rezistentele determinate la punctele a :;;i b; sa se calculeze intensitatea
curentului debitat de bateria de acumulatoare; d) sa se determine can-
titatea de argint depusa pe catodul voltametrului in timp de dona ore.
Echivalentul electrochimic al argintului este k= 4,025 g/ A· h.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1969)

6.31. Se considera circuitul din figura format din trei rezistoare


cu rezistentele R 1=5 .Q, R 2 =3 .Q, R 3 =4 .Q ~i un voltametru cu sare
de cupru. Circuitul este alimentat de o
8 baterie cu t.e.m. E= 12 V :;;i rezistenta
interioara r= 1 0. La catodul volta-
metrului se depun m=0,66 g de cupru
in timpul i= 1 000 s. Echivalentul elec-
trochimic al cuprului este k=0,33 mg/C.
A C Se cer: a) intensitatea curentului ce trece
prin voltametru; b) intensitatile curenti-
lor ce tree prin ramura ABC ~i prin
baterie, precum ~i valoarea Rv I\ rezisten-
tei voltametrului; c) energia debitata de
baterie pe circuitul exterior in timp de o
I 0 ora; d) daca intre punctele B ~i D se co-
necteaza un galvanometru, ce valoare
trebuie sa aiba o rezistenta R 4, care,
conectata in locul voltametrului, face ca
intre punctele B ~i D sa nu circule
E,r curent? e) Daca galvanometrul conectat
Fig. 6.31. intre B ~i D are rezistenta interioara
R 11 = 10 000 .Q ~i suporta un curent maxim
l 11= 10-e A, ce valoare trebuie sa aiba rezistenta unui ~rnnt pentru
a-1 face sa masoare curentul maxim I~= 10-3 A?
( Institutul de constructii, Bucure~ti, 1972)

G.32. Se dau doua elemente galvanice legate prin rezistoarele R 1 ,


R 2 :;;i R3 , ca in figura. Cele doua elemente au t.e.m. E 1 ~i E 2 :;;i rezis~
tentele interioare neglijabile. Se cer: a) intensitatile curentilor 11, 12
156
~i 13 ; b) sa se discute sensul curentilor in functie de E 1 , E 2 , R 1 , R 2 , R 3 ;
c) conditia ca prin rezistorul R 3 sa nu circule curent.
(Academia de studii economice, 1969)

6.33. ln circuitul din figura, cele doua elemente , 1_~ f 1


au t ..e.m. E 1 = 1,5 V; E 2 = 1 V, iar rezistentele valorile 11---~

R 1 =50 .Q; R 2 =80 .Q; R= 100 .Q. Rezistentele inte-


0

rioare ale celor doua elemente sint 1 neglijabile.


Rezistoarele sint confectionate dintr-un material cu R,
rezistivitatea 2· 10-~ .Qm ~i coeficientul termic al
rezistivitatii a=4· t0- 3 grd-1 , cu sectiunea 0,1 mm 2 •
Se cer: a) intensitatea I a curentului [din ramura
A- B; b) lungimea firului din care este confectio-
nata rezistenta R 1 ; c) valoarea rezistentei R la R
temperatura de 500°C, presupunind ca tempera- 2
tura initiala a rezistoarelor este 0°C; d) · conditia
pentru care nu circula curent prin elementul E 2 ;
e) valoarea energiei electrice dezvoltata in rezistorul
R 1 in timp de 2,5 ore. Sa se exprime aceasta ener-
gie in kWh. Fig. 6.32.
( Institutul de constructii, Bucure~ti, 1971)

l.

t:, T R
I
B
Fig. 6.33.

6.34. Se da circuitul electric reprezentat mai jos in figura, in care


sursa are tensiunea electromotoare E=5,2 V ~i rezistenta interna r= 1 .Q,
iar rezistoarele au rezistentele R 1 =8 .Q, R 2 =2 .Q, R 3 =6 .Q. Se cer:
a) rezistenta Rx astfol incit curentul debitat de sursa cind comutatorul K
intrerupe latura CD sa aibii. valoarea J'= 1 A; b) energia debitata de
sursa in exterior in timp de 2 minute in cazul de la punctul a; c) valoa-
rea I" a curentului debitat de sursa dupa inchiderea comutatorului K,
rezistenta Rx av:!nd valoarea de la punctul a; d) valoarea rezistentei Rz

•. +: 157
0

E
I

Fig. 6.34.

pentru ca tensiunea la bornele CD sa fie nula ~i in cazul cind intrerupa-


torul K este deschis; e) capacitatea C a unui condensator care, legat
intre bornele CD, se incarca cu o sarcina 10-6 C, cind Rx=4 .0.
(Institutul politehnic, Bucure~li. subingineri, 197(J)

6.35. * 0 baterie de acumulatoare formata din n1 = 6 elemente este


legata la bornele unui receptor avind rezistenta R; tot la bornele acestui
receptor se leaga o derivatie care comporta o baterie formata din n2 = 5

-- R
-
Fig. 6.35.

elemente conectata in serie cu un rcostat a carui rezistenta r poate


fi variata intre O ~i 100 .0. Fiecare element al bateriilor are tensiunea
e= 2 V ~i rezistenta intern a r 1 =0,2 fl. a) Sa se calculeze rezistenta R
pentru care curentul debitat de prima baterie este independent de rezis-
158
tenta r a reostatului. h) Sa se reprezinte grafic curentii dehitati de fiecare
baterie, in functie de rezistenta r a reostatului pentru cazul R=2 0.
c) Sa se calculeze in cazul r=O valoarea R 1 a rezistentei R pentru care
puterea electrica dezvoltata in aceasta rezistenta este maxima. d) La
inceputul functionarii, temperatura rezistentei R este de 0°C. Dupa
un timp de functionare, valoarea acestei rezistente devine 1,2 R; lace
temperatura se afla rezistenta, ~tiind ca valoarea coeficientului termic
este iX=0,004 grad- 1 •
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1970)

6.36. ** 0 hara metalica cu masa m= 50 kg, avind temperatura


initiala t1 =0°C, este incalzita electric pina la topirea ei completa la
temperatura t2 =250°C. Bara este alimentata de la un dinam ~unt avind
tensiunea electromotoare indusa constanta E= 10,5 V ~i rezistenta
circuitului de excitatie I'e=O,l 0. La inceputul incalzirii curentul prin
hara este 1 000 A, iar la atingerea temperaturii de topire curentul
prin hara este 12 =525 A. Se cer: a) rezistenta r a rotorului dinamului;
b) curba de variatie in functie de temperatura a puterii dezvoltate prin
efect electrocaloric in hara metalica, de la inceputul incalzirii p ina
la atingerea temperaturii de topire; c) lungimea barei metalice la t1 =0°C;
d) energia necesara incalzirii harei pina la topirea ei completa. Rezistenta
rotorului ~i ceea a circuitului de excitatie se presupun constante.
Caracteristicile fizice ale materialului harei sint:
rezistivitatea electrica la t1 =0°C P1 4 .10- 60m,
coeficientul termic al rezistivitatii IX 0,004 grd-1,
cald ura specifica c 200 J/kg·grd,
caldura latenta specifica de topire L 60· 103 J/kg,
masa specifica a harei la t1 =0°C y 5 · 103 kg/m3 •
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1970)

6.37. * La hornele unei baterii av ind tensiunea electromotoare


E= 22 V ~i rezistenta interioara r;= 1,1 0 este conectat ansamhlul
de rezistoare R 1 , R 2 , R3 ~i R, ca in figura. Rezistenta circuitului conectat
la hornele a, b ale bateriei este egala cu R. Puterea in rezistorul R este
P= 27 ,5 W. Se cere sa se determine: a) valoarea rezistentei R, ~tiind
ca puterea data de baterie in exterior este maxima; h) intensitatile
curentilor din rezistoarele Ri, R 2 , R 3 ~i R; c) Rezistentele R 1 ~i R 2 in
functie de rezistenta R 3 ~i domeniul in care poate fi cuprinsa valoarea
rezistentei R3 ; d) lungimea ~i aria sectiunii conductorului rezistorului R,
~tiind ca in intervalul de timp t= 10 s, rezistenta R cre~te cu 0,5%
159
(puterea P raminind constanta, pie_rderile _de cal~ura spre , ex:er~o.~
fiind neglijabile, iar temperatura rez1storulm R la mceputul mcalz1ru
fiind 0°C).

0 '1

- I
E1'f_j_
R

Fig. 6.37.

Materialul din care s-a confectionat rezistorul. R are:


rezistivitatea p=0,02 n mm 2/m la temperatura 6=0°C,
caldura specifica c=400 J/kg· grd,
tlensitatea d=8,9 kg/dm3 ,
coeficientul de variatie cu temperatura oc=0,004 grd-1 .
(Instltutul politehnic, Bucure~ti. 1971)
G.38. Intr-un circuit electric sint legate in serie: un dinam avind
t.e.m. E= 120 V ~i rezistenta interioara Ri=3 n, un solenoid cu lun-
gimea l = 20 cm, N = 200 de spire ~i rezistenta inf a~urarii R 1 = 4 Q,
un voltametru cu solutie de CuS0 4 avind rezistenta R 2=5 Q ~i un rezistor
cu rezistenta R3 • Dupa un timp de un sfert de ora in voltametru se
depun m=2 g de cupru. Se cer: a) intensitatea I a curentului electric
· din circuit, echivalentul elec-
trochimic al cuprului fiind k=
N, =0,33 mg/C; b) intensitatea H
a cimpului magnetic pe axa
solenoidului; c) fluxul magne-

--l
tic ce strabate o spira a so-
lenoidului cu diametrul D=
f 11r L, ~ =6 cm; d) rezistenta R 3 ; e) ran-
__L damentul electric al dinamuluL
(lnstitutul politehnic, Bucure~ti.1967)
G.39. Circuitul electric din
Fig. 6.39. figura este alcatuit dintr-o ba-
160
terie de 6 elemente galvanice, avind fiecare t.e.m. E 1 = 2 V $i rezistenta
interioara r=0,15 n, doua rezistoare, cu rezistentele R1 =5 Q $i R2=7 Q
$i o bobina avind lungimea 1=20 cm, diametrul D=4 cm, N=300 de spire
$i rezistenta infa~urarii R 3 =3 n. Se cer: a) tensiunea la bornele bateriei
in gol $i legata in circuit; b) intensitatea 11 a curentului bateriei; c) in-
tensitatile 12 $i 13 ; d) cantitatea de caldura dezvoltata in R 2 dupa 2 mi-
nute; e) intensitatea H a cimpului magnetic de pe axa solenoidului;
f) fluxul magnetic ce strabate o spira a bobinei.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1966)
6.40. Intr-un circuit sint legate in serie o baterie de 20 de acumula-
toare, un rezistor cu rezistenta R1 = 11 n $i un solenoid cu rezistenta
R 2 =2 n. Sa se afle: a) intensitatea curentului electric, $tiind ca t.e.m.
a unui acumulator este E 1 =2,1 V, iar rezistenta interioara r 1 =0,05 O;
b) intensitatea H a cimpului magnetic pe axa solenoidului, $tiind ca
acesta are N = 500 de spire $i lungimea 11 = 25 cm; c) fluxul magnetic q>
ce strabate o spira, raza acesteia fiind R=3 cm; d) lungimea 12 a firului
de constantan din care este construit rezistorul R 1 , sectiunea firului
fiind s=2 mm 2, iar rezistivitatea p=0,49 Q mm 2/m; e) cre$terea .6.6,
in timpul t= 20 minute, a temperaturii celor m= 1,5 kg de ulei, cu caldura
specifica c=3 350 J/kg· grd, in care este introdus rezistorul R 1 • Se
presupune ca toata caldura este absorbita de ulei.
( Institutul politehnic, Bucure*ti, 1968)
G.41. La bornele unui motor electric se aplica o tensiune de 110 V.
Motorul actioneaza o pompa care ridica apa dintr-un put pe o inaltime
de 7,5 m, cu un debit de 56 litri pe minut. Se cer: a) puterea utila dez-
voltata de pomp a; b) puterea motorului, daca 10% din energia furnizata
pompei se pierde; c) rezistenta interna $i tensiunea contraelectromotoare
a motorului, intensitatea curentului prin acesta fiind 0,8 A; d) energia
electrica pierduta sub forma de caldura in bobinajul motorului in 5
minute; e) valoarea acestei energii daca rotorul ar fi blocat accidental;
f) randamentul instalatiei.
(Academia de studii economice, 1971)
G.42. Un miliampermetru, a carui rezistenta R este egala cu 100 n,
este montat intr-un circuit electric. Acul sau deviaza cu 100 de divizfoni
cind este parcurs de un curent de 10 mA ~i se poate admite ca deviatia
este proportionala cu .i.J?.tensitatea curentului ce trece prin aparat. Se
leaga in derivatie, la bornele sale, un rezistor de rezistenta r, astfel
incit acul sa devieze cu 100 de diviziuni cind intensitatea curentului
din circuitul principal este egala cu 1 A.
1) Se cere rezistenta r care ~unteaza aparatul.
2) Se leaga in paralel intre doua puncte A ~i B din circuitul principal,
de o parte un rezistor cu rezistenta r 1= 20 n, $i, de alta parte, un motor
11 - Probleme de electrie!tate 161
cu rezistenia r 2 =4 n ~i tensiunea contraelectromotoare de 12 V. Se
cere schema montajului. a) Motorul fiind blocat, deviatia acului mili-
ampermetrului, ~untat cu rezistorul r, este egala cu 200 diviziuni. Sa se
calculeze intensitatile curentilor care tree prin r 1 ~i prin motor. b) Cind
motorul functioneaza normal, diferenta de potential intre punctele
A ~i B este egala cu 20 V. Care este in acest caz deviatia acului apara--
tului ~untat?
(Academia de studii economlce, 1971)
G.43. Se da schema de tip punte din figura in care sint cunoscute:
rezistenta R 1 = 2 n, rezistenta din vasul calorimetric R 2 = 4 n, rezistenta
solenoidului R 3 = 2 Q. Se considera ca puntea se afla la echilibru (galva-
nometrul G nu indica trecerea curentulni). a) Sa se calculeze rezistenta R4
a baii electrolitice. b) Considerind ca tn baia electrolitica se afla sulfat
de nichel, avind echivalentul electrochimic k=0,3 mg/C, sa se calculeze
intensitatea 14 a curentului care o strabate, daca la catod se depun
m=2,7 g de nichcl in f=30 minute. c) Sa se calculeze inductia magnetica
B din interiorul solenoidu-
lui (fara miez feromagnetic),
~tiind ca este bohinat intr-un
singur strat, spira Iinga ·
spira, cu sirma de diametru
d= 1 mm. d) In vasul calo-
rimetric se afla apa cu tem-
peratura initiala Elo= l0°C,
care ajunge la fierbere in
t=30 min. ~tiind ca din
caldura degajata de rezisto-
rul R 2 apa retine 60%, iar
20% se transmite mediului
exterior, sa se calculeze ca-
pacitatea calorica a vasului
calorimetric cu accesoriile
Fig. 6.43. sale. e) Sa se calculeze cit
la suta din masa de aer con-
tinuta initial in vasul calorimetric iese din acesta prin orificiile capa-
cului in timpul incalzirii apei pina la fierhere.
(Facult~lea de fizlca, Bucure~ti. 1970)

G.44. Un tramvai cu masa m=6 tone se mi~ca rectiliniu ~i uniform,


pe un drum orizontal, cu viteza v= 36 km/h. Sa se calculeze: a) timpul
in care strabate distanta de 1 km; b) puterea motorului tramvaiului
cunoscind coeficientul de frecare · µ=0,01 (se da g= 10 m/s 2); c) intensi-

162
tatea curentului care alimenteaza motorul tramvaiului ~tiind ca este
conectat la o retea electrica cu tensiunea U=500 V.
(Universitatea din Bra~ov, subingineri, 1972)
6.45. 0 macara, actionata de un motor electric, ridica uniform un
corp de masa m= 10 tone la ina.Itimea h=8 m in timpul t=80 s. Sa se
calculeze: a) lucrul mecanic util ~i puterea utila dezvoltate; b) intensitatea
curentului electric de alimentare cunoscind ca motorul consuma o
putere Pc= 12 kW sub tensiunea U=500 V; c) randamentul motorului;
d) pierderea de putere prin efect Joule in rotor, ~tiind ca rezistenta
acestuia este r=3 n. Se da g= 10 m/s2 •
(Universitatea din Bta~ov, subingineri, 1972)
6.46. 0 garnitura este compusa dintr-o Jocomotiva cu masa m1 = 100 t
~i 20 vagoane cu masa m2 = 20 t fiecare. Locomotiva este actfonata
de 2 motoare electrice alimentate la tensiunea de 6 000 V, cu intesitatea
de curent 1=250 A (fiecare). a) Care va fi viteza trenului dupa 1 minut
de la pornire, ~tiind ca randamentul mediu al locomotivei este 80%
(neglijind frecarile)? b) Care este viteza maxima pe care o poate atinge
trenul urcind o panta cu tg oc=0,005, ~tiind ca coeficientul de frecare
este µ=0,007? Se ia g= 10 m/s 2•
(Institutul de petrol, gaze ~ igeofogie, 1972)
6.47. Se. considera in aer o spira circulara cu diametrul D 1 = 20 cm
perpendiculara pe liniile de forta ale unui cimp magnetic uniform avind
intensitatea H= ~ A/m. Se rote~te spira cu 90°.
7t
a) Sa se calculeze cantitatea de electricitate indusa in spira cunoscind
rezistenta spirei R= 2 Q; b) sa se compare aceasta cantitate de elec-
tricitate cu cantitatea de electricitate de pe fiecare placa a unui conden-
sator plan format din doua discuri circulare metalice cu diametrul D 2 =
10 cm, dielectric de sticla c:,=5, iar cimpul dintre armaturi E=
= 20 000 V/m. Se dau: •
1
(J.o=41t· 10-' H/m; c: 0 = F/m.
41t·9·101
(Universitatea din Bra~ov, 1972)
6.,rn. Se da circuitul electric din figura a~ezat intr-un cimp magnetic
uniform de inductie B=0,6 T, perpendicular pe planul circuitului, sensul
liniilor de cimp fiind de la observator spre planul hirtiei. Conductoarele
AB ~i CD au rezistente neglijabile, conductorul MN are rezistenta
egala cu 0,1 ohmi, iar rezistorul r are rezistenta r=0,1 0. Conductorul
MN, de lungime l= 1 m, aluneca fara frecare pe cele doua conductoare
163

. ..
neizolate AB ~i CD cu viteza uniforma v= 10 m/s (sensul vitezei fiind'
de la A la B). Se cer: a) tensiunea electromotoare indusa in circuit
(valoarea ~i sensul); b) curentul electric din circuit; c) forta de reactiune
a cimpului magnetic care se exercita asupra conductorului MN; d) pute-

A M 8

)( le x )< )( x x x x
.... ...
rj) x x B
)( )( )(
)(

)(
l<.
___.,. v
)( )(
l<.

><
)(

l<.
x
l<.
)i )( )( )( )( )< )(
' )( l<.

'() N 0

Fig. 6.48.

rea mecanica necesara pentru deplasarea conductorului MN; e) Sa se


arate ca puterea mecanica necesara pentru a deplasa conductorul MN
este egala cu puterea disipata in circuitul electric.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1972)
G.49. Un conductor vertical cu un capat pus la pamint (antena)
are lungimea 1=30 m ~i capacitatea proprie C=lOO pF. a) Sa se calculeze
inductanta proprie a antenei. b) Sub actiunea unei descarcari electrice
atmosferice, antena este strabatuta de un curent constant cu intensitatea
I= 100 A. Cunoscind rezistenta R= 1 .Q a antenei ~i capacitatea sa
calorica K= 120 J/grd, sa se calculeze timpul in care temperatura an-
tenei cre~te cu 80= 100°C. c) cu cit variaza lungimea de unda proprie
a antenei datorita incalzirii precedente? Se cunoa~te coeficientul de
dilatare liniara ex= 10-a grd-1• d) Sa se calculeze intensitatea cimpului
electric uniform din conductor in timpul descarcarii electrice. e) La ce
distanta r de conductor ~i spre ce punct cardinal cimpul magnetic creat
de curentul ce trece prin antena in timpul descarcarii anuleaza compo-
nenta orizontala a c1mpului magnetic terestru, care are valoarea H 0 =
=16 A/m?
(Facultatea de fizica, Bucure1?ti, 1970)
(t50. Un electromotor de curent alternativ conectat la o retea
cu tensiunea U=220 V ~i frecventa v=50 Hz are reactanta inductiva
4 .Q ~i rezistenta R=3 .Q. Sa se determine: a) impedanta circuitului;
b) intensitatea curentului din circuit; c) puterea consumata de electro-
motor; d) cu cit va cre~te puterea electromotorului daca se conecteaza
164
in serie ~i un condensator cu capacitatea C= ..!..
47'
· 10-2 F, presupunind
ca reactanta ~i rezistenta sa ramin acelea~i.
(Universitatea din Bra~ov, subingineri, 1972)
6.51. Un circuit de curent alternativ este alcatuit dintr-un rezistor,
o bobina ~i un condensator montate in paralel. ~tiind ca valoarea efectiva
a tensiunii de alimentare este U = 40 V, valoarea efectiva a intensitatii
curentului total I= 2 A, intensitatea este defazata inaintea tensiunii
cu 1t/6 ~i ca reactanta inductiva este dublul reactantei capacitive, sa se,
determine: a) valoarea rezistentei, reactantei inductive ~i a celei capa-
citive; b) costul energiei consumate de circuit in timp de~ 250 ore, daca
1 kWh valoreazii 0,30 lei.
(Universitatea din Bra~ov, 1972)
6.52. Un circuit de curent alternativ cu frecventa de 50 Hz contine
un rezistor de 50 .Q legat in serie cu o bobina. Defazajul dintre curent
~i tensiune este 45°. Se cer: a) inductanta bobinei; b) capacitatea con-
in
densatorului ce trebuie legat serie pentru a anula defazajul; c) capaci-
tatea altui condensator legat in serie cu rezistenta data ~i o alta bobina
astfel incit defazajul la bornele circuitului sa fie cp 1 = -30°, ~tiind ca
defazajul este cp 2 = 30° cind circuitul cuprinde numai rezistenta ~i
bobina.
(Universitatea din Bra~ov, 1972)
0 02
6.53. 0 bobina de inductanta
'
L= •
27'
H si

rezistenta
y
R= 225 .Q,
este conectata in serie cu un condensator plan de capacitate C= o,os µF
27'
la o tensiune continua Uc= 240 V. Sa se calculeze: a) permitivitatea
dielectricului condensatorului ~tiind ca aria armaturilor este S=0,016 m2 ,
iar distanta dintre armaturi este d=0,11 mm; b) sarcina in coulombi
cu care se incarca acest condensator; c) pulsatia ~i frecventa proprie
a circuitului; d) daca se inlocuie~te tensiunea continua cu o tensiune
alternativa U= U0 sin 21tvt, cu U0 =4,5 V ~i frecventa v=20 000 Hz,
sa se calculeze valoarea efectiva a curentului ~i defazajul fata de ten-
siune.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1972)
6.54.* Un circuit electric, alimentat~ de o tensiune alternativa,
cuprinde o bobina M cu miez magnetic, "un condensator plan P ~i un
rezistor K legate in serie. Bobina are lungimea 1=30 cm ~i este consti-
tuita din N = 1 000 spire cu raza r= 2 cm. Rezistorul are rezistenta
R1 = 10 .Q. Tensiunea efectiva la borneleJezistorului K are cea mai
165
mare valoare, egala cu U1 =0,6 V, pentru o frecventa {1 =35 kHz a
generatorului care alimenteaza ·circuitul ~i o distanta d1 intre armaturile
condensatorului. Pentru aceea~i distanta di, dar pentru o frecventa
fz=50 kHz, tensiunea efectiva la bornele rezistorului scade la U 2=
=0,002 V. Daca in cazul frec-
P M K ventei f2, distanta dintre arma-
turile condensatorului se ma-
re~te cu Ad= 1,8 mm, tensiunea
efectiva la hornele rezistorului
atinge din nou valoarea U3 =
U1 =0,6 V. Dielectricul din-
,.., tre armaturile condensatorului
Fig. 6.~4. este aerul. Sa se determine:
a) valorile C1 ~i C2 ale capa-
citatii condensatorului in cele doua pozitii ale . armaturilor, aria
suprafetei fiecarei arm~turi fiind A= 400 em2 , iar permitivitatea
1
aerului, fiind: e:o=. F/m; b) distanta d1 dintre armaturile con-
41t· 9 • 10" .
densatorului; c) inductanta L a bobinei; d) rezistenta echivalenta Rz
a tntregului circuit (inclusiv rezistenta activa a bobinei); e) permeabili-
tatea relativa µ., a miezului magnetic al bobinei, cunosctndu-se permea-
bilitatea vidului µ 0 =411:· 10-1 H/m.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1971)

6.55. Intre placile unui condensator plan se gase~te o substanta


cii lucrul de ie~ire W.= 2,5 eV, pe care cade un fascicul de lumina mono-
' cromatica. Unul din fotoelectroni este emis cu viteza v0 in planul median
al condensatorului. $tiind ca distanta dintre placi este de 5 cm ~i
tensiunea aplicata condensatorului este de 1 V, sa se calculeze: a) lun-
gimea de unda a luminii pentru ca, pe distanta de 5 cm, electronul sa
fie deviat cu 1 cm (se neglijeaza efectul gravitatiei); b) timpul scurs
intre momentul emisiei fotoelectronului si eel al ciocnirii lui cu una
din placile condensatorului. Se dau: sarcina electronului e=l,6· lo-11 C,
constanta Iui Planck z=6,6· 10-34 J · s, masa electronului m= 10-30 kg.
(Facultatea de fizica, Bucur~ti, 1969)

6.. 56.* Un electron patrunde intr-u.n condensator plan de Iungime


l=5 cm sub un unghi iX= ;j fata de directia cimpului electric dintre
2

placi ~i iese sub unghiul ~= 5; • a) Sa se calculeze energia cinetica initiala


a electronuiui daca intensitatea cimpului electric uniform dintre placi
166
este E= V43 · 10 6
V/m. b) Intr-un recipient de volum constant V=401
.
5 2
se af'l~ un gaz la presiunea p 0 = 3 · 10 N/m • Acest gaz este incalzit furni-
zindu-i-se o energie egala cu energia initiala a N electroni de tipul celui
considerat la punctul a. Se cere numarul N de electroni, daca temperatura
absoluta a gazului se dubleaza. c) Recipientul de gaz considerat mai sus
este in lega.tura cu un alt recipient, de volum egal, printr-un tub scurt
prevazut cu o supapa de evacuare, care permite trecerea gazului numai
din primul recipient in al doilea ~i numai daca diferenta presiunilor
este /).p=7· 105 N/m3 • Presupunind ca in urma procesului descris la
punctul b temperatura finala a gazului este t2 =27°C ~i ca eel de-al
doilea recipient este initial vidat, sa se calculeze presiunea in acesta
dupa incalzirea ambelor recipiente pina la temperatura t3 = 127°C.
Se dau: e= l,6· 10-18 C, Cv=20,75 kJ , R=8,3 kJ •
kmol · grd kmol · grd
(Facultatea de fizica, Bucurem, 1971)

6.57. Diferenta de potential dintre armaturile unui condensator


plan umplut cu un dielectric de permitivitate relativa c:r= 1,8 este U1 ==
= 20 V. De cite ori trebuie marita distanta dintre armaturile condensa-
torulu( pentru ca, scotind dielectricul, diferenta de potential sa creasca
la U2=72 V?
(lnstitutul politehnic, Bucure~ti. 1976)
6.58. Un condensator plan este format din doua discuri circulare
identice de raza r=3 cm, situate la distanta d=5 mm.
a) care este capacitatea condensatorului, daca spatiul dintre arma-
turi este vid? b) cum se modifica aceasta capacitate daca intre arma-
turi se introduce un dielectric avind o permitivitate relativa c:r= 6_ •
1
(perrnitivitatea vidului c: 0= F/m)?
361t · 109
(Institutul politehnic, Bucure~ti. subingineri, 1977)

6.59. Un conductor de IungiJµe l ~i de sec\iune transversala constanta


are o rezistenta electrica R. Pe o portiune x din acest conductor, sectiu-
nea se reduce prin pilire la a treia parte. Sa se determine x ca rezistenta
barei astfel obtinute sa fie R'= 1,5 R.
(Institutul politehnic, Bucure$ti, 1974)
G.60. Un acumulator· de tensiune electromotoare e==2,1 V ~i rezis-
n
tenta interioara r=0,2 debiteaza curentul I intr-un circuit format din
doi rezistori legati in paralel, de rezistente electrice R1 = 6 0 respectiv
R2 = 2 0. Sa se afle intensitatea curentului I ~i puterile disipate in fiecare
rezistor.
( Institutul polltehnic, Bucure~ti. 1976)

167
6.61. Un bee conectat la bornele unei surse cu tensiunea electro-
motoare e= 12 V consuma o putere de 6 W. Ce putere va consuma becul
daca in circuit se · intercaleaza, in serie, o rezistenta R = 24 0.? Se negli-
jeaza rezistenta interna a sursei.
(Institutul politechnic, Bucure~ti, 1976)
8.62. Daca la bornele unui generator electric de curent continuu, a
carui rezistenta interna este neglijabila, se conecteaza un condensator
de capacitate C=2,2 µF, acesta se incarca cu sarcina Q=242· rn-• C.
Se inlocuie~te condensatorul cu un rezistor avind rezistenta R=60,5 0..
Ce putere se va degaja in acest rezistor?
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1974)
6.63. Un numar de-24.generatoare electrice, fiecare avind tensiunea
electromotoare E=2 V ~i rezistenta interna r= 1 0., debiteaza un curent
electric de intensitate I pe un rezistor de rezistenta R= 6 0.. Sa se afle
intensitatea curentului electric I in cazurile in care generatoarele sint
grupate in serie ~i respectiv in paralel.
( Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1976)
8.64. Un voltmetru se leaga in serie cu un rezistor cu R= 10 kO..
Clnd la borne le acestui sistem se aplica tensiunea U= 120 V, voltmetrul
indica Uv=40 V. Se cer: a) intensitatea I a curentului; b) rezistenta
interna a voltmetrului; c} ce valoare ar trebui sa aiba rezistenta R, pentru
ca voltmetrul sa indice U' v= 10 V, pentru aceea~i tensiune U= 120 V.
(Institutul de petrol, gaze ~1 geologie, Bucure~ti, 1973)
6.65. Un acumulator cu rezistenta interioara r debiteaza pe rezis-
tenta exterioara R un curent de 12 A. Daca se mare~te rezistent,a R
cu 50% curentul debitat de mic~oreaza cu 25%. a) Sa se determine ra-
portul R/r. b) Care ar fi intensitatea curentului daca in Ioc ca R sa se
mareasca, s-ar mic~ora cu 25%?
(Insututul politehnic, Bucure~ti, 1976)
6.66. Sa se calculeze tensiunea electrica intre punctele A ~i B ale
circuitului de mai jos.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1977)

+~~-
E,-=2V R,=2Q £2=5V Rz-=1.Q E3=3V
r1 =0 r2 :1V r3 =0

R3 =2J2
Fig. 6.66.

168
6.67. 0 baterie de n elemente legate in serie, fiecare avind tensiunea
electromotoare e1 = 1,5 V ~i rezistenta interna r,=0,5 .Q, este conectata
la un rezistor de rezistenta R. In circuitul electric se obtine un curent
de intensitate 11 = 1 A. Daca aceea~i baterie ar avea (n-5) elemente,
curentul ar avea intensitatea 12 =0,6 A. Se cer: rezistenta R ~i numarul
n de elemente.
(Institutul politebnic, Bucure~ti, 1974)

6.68. Se considera circuitul din figura alaturata care contine o ba-


terie din 10 elemente de tensiune electromotoare E 1 = 15 V ~i rezistenta
interna r,= 5 .Q fiecare. Rezistoarele din circuitul exterior au rezis-
tentele R 1 =50 .Q ~i R 2 =R3 = 100 .Q. Se cere sii se calculeze: a) intensi-
tatile curentilor din laturile circuitului; b) tensiunea la bornele AB;
c) intensitatea curentului debitat de sursa daca se scurtcircuiteaza bor-
nele AB; d) tensiunea masurata de un voltmetru cu rezistenta Rv=
=500 .Q conectat intre bornele AC, in paralel cu rezistorul R 1 ~i dife-
renta fata de tensiunea la bornele AC, in lipsa voltmetrului.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1974)

8 o----------'
Fig. 6.68.

6.69. Un circuit electric este format dintr-o baterie cu o tensiune


electromotoare E= 62 V ~i o rezistenta interna r=0,2 .Q ~i din trei re-
zistoare de rezistente R1=3 .Q, R 2 =2 .Q ~i R 3 = 1 .Q legate in serie. Sa
se calculeze intensitatea curentului din circuit ~i tensiunea la bornele
bateriei.
. ( lnstitutul politebnic, Bucure~ti, subingineri, 1977)
6.70. Un generator de curent continuu cu excitatia serie produce un
curent cu intensitatea 1= 10 A ~i o tensiune electromotoare E=200 V.
H,9
Rotorul are rezistenta R=5 Q, iar ,inductorul R,=6 Q. Se cer tensiunea
la perii 9i tensiunea la borne.
(Institutul politehnic, Bucure!Jtir 1977)
{
6.71. Un circuit electric este format dintr-o baterie cu o tensiune
electromotoare E=6 V 9i rezistenta interna r=0,6 Q 9i doua rezistoare
de rezistente R1=6 Q 9i R 2 =4 Q, legate in paralel. Sa se calculeie cal-
dura degajata de rezistorul R 1 in timp de un minut.
(Institutul politehnic, Bucure~ti. subingineri, 1977)
6.72. Un rezistor cu rezistenta Ri, conectat la reteaua electrica a
ora 9ului, degaja caldura Q tn t1 = 3 minute; un al doilea rezistor, cu re-
zistenta R 2 , degaja in acelea 9i conditii, o aceea 9i cantitate de caldura
in 12 = 2 minute. Sa se determine timpul in care cele dona rezistoare le-
gate in paralel 9i conectate la aceea 9i retea vor degaja impreuna aceea 9i
caldura Q. .
(Institutul politehnic, Bucure~ti. 1977)
6.73. Un generator de curent continuu cu tensiunea electromotoare e
9i rezistenta interna r= 1 Q debiteaza un curent de intensitate I intr-un
ansamblu de doi rezistori identici de rezistenta R fiecare, legati in serie.
Acela9i generator debiteaza un curent de intensitate dubla daca cele
doua rezistoare sint legate in paralel. Se cere sa se calculeze rezistenta R. <j

(Instltutul politehnic, Bucure~tl. 1977)


G.74. Se considera un circuit care contine doua rezistoare de rezis-
tente R 1 =30 Q ~i R 2 =20 Q. montate in paralel, alimentate de o ba-
terie cu tensiunea electromotoare E= 90 V ~i cu rezistenta interna
r=6 Q. Sa se afle: a) rezistenta totala a circuitului; b) cantitatea de
caldura disipata de rezistorul R1 in timp de o orii.
(lnstitutul politehnic, Bucure~ti. subinglneri, 1977)
6.75. O baterie cu tensiunea eleetromotoare E si rezistenta interna
r se conecteaza succesiv la doua rezistoare, de re~istente R~ = 4 Q ~i
respectiv R 2 = 16 .Q. Caldura degajata in rezistoare este aceea~i, inter-
valele de timp in care sint conectate rezistoarele fiind egale. Se cere
rezistenta interna r a bateriei.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1977)

G.7G. Un generator cu tensiunea electromotoare E= 12 V ~i rezis-


tenta i nterna r=0,6 Q debiteaza pe un rezistor cu rezistenta R= 11,4 Q.
Se cer: a) intensitatea curentului din circuit; b) puterea totala a genera-
torului (in consumator ~i in rezistenta interioara); c) tensiunea la bornele
generatorului; d) energia consumata in rezistor in timp de 20 de ore.
(Institutul de constructii, Bucllre~ti, 1 974)

170
G.77. Se da circuitul electric din figura, in care rezistoarele au re-
zistentele R 1= 1 0, R 2=4 Q, R 3 =4 Q ~i R 4 = 1 0. Pila are tensiunea
electromotoare E=60 V ~i rezistenta interioara r,=0,2 Q. Se cere sa
se calculeze: a) intensitatile curentilor din ramurile circuitului electric;
I, R,

I A 8

R2
£,ri

-- -- .....

I I

Fig. 6.77.

b) potentialele punctelor A ~i B ale circuitului fata de punctul M, precum


~i diferenta de potential dintre punctele A ~i B; c) bilantul puterilor din
circuit; d) cantitatea de apa care se poate incalzi de la temperatura
60 =20°C la temperatura 6= 100°C intr-o ora, daca rezistorul R3 este
plasat intr-un fierbator cu randamentul 'fJ=0,8. Caldura specifica a
apei este c=4,18 kJ/Kg· grd.
( Institutul polltehnic, Bucure~ti, 1973)
6.78. Pentru confectionarea rezistentei unui re~ou electric se folo-
se~te un fir de constantan cu rezistivitatea p=0,5· 10-• flm ~i sectiunea
S=0,6 mm 2 • Resoul este alimentat de la o sursa de tensiune de 220 V
~i rezistenta inte'rna neglijabila.
Se cere sa se calculeze: a) lungimea firului de constantan pentru ca
rezistenta re~oului sa fie R= 50 O; b) intensitatea curentului cind re-
~oul este conectat la sursa de tensiune; c) costul energiei electrice consu-
mate de re~ou in timp de 8 ore dacii un KWh costa 0,30 lei; d) intensi-
tatile curentului prin circuit daca Ia sursa se conecteaza doua rezistoare
identice, avind rezistenta R=50 Q, legate in serie sau in paralel; e) pu-
terea consumata in circuit in cele doua cazuri de la punctul precedent.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subinginerl, 1973)

6.79. Un microgenerator de curent continuu, care consuma o pu-


tere mecanica P 1 = 625 W, debiteaza pe trei rezistoare de rezistente R1 =
171
=8 0., R2 =20 Q. ~i Ra=30 Q. legate ca in figura. Rezistenta interna
a generatorului este considerata neglijabila. ~tiind ca randamentul de
transformare a energiei mecanice in energie electrica de catre micro-
generator este 7J=80%, se cere sa se calculeze: a) puterea P 2 debitata
de microgenerator; b) intensitatile
1
1
curentilor in rezistoare; c) tensiunile
electrice pe fiecare rezistor $i la
bornele generatorului, d) numarul
de elemente galvanice, cu tensiunea
+ electromotoare E=4,5 V ~i rezistenta
E R:; interna ri=O,l 0., care ar trebui
legate in serie pentru a inlocui mic-
rogeneratorul fara a schimba curen-
tii din circuit.
[(Institutul politehnic, .3ucure~ti.
Fig. 6. 79 subingineri, 1973)
G.80. Se da montajul din figura. Se cer: a) intensitatea curentului
prin sursa ~i prin cele doua ramuri, cind comutatorul K este deschis;
b) intensitatea curentului prin sursa cind comutatorul K este inchis;
c) valoarea rezistentei R 4 pentru care puterea debitata de sursa la bornele
CD este maxima, cind rezistentele Ri, R 2 , ~i Ra sint constante, iar comu-

E,r•
Fig. 6.80.
tatorul K este deschis; d) relatia intre rezistentele R 1 , R 2 , Ra ~i R 4
pentru ca un galvanometru montat intre punctele A ~i B sa nu indice
trecerea unui curent electri~.
(Academia de studii economice, Bucure~ti. 1974)
6.31. 0 baterie de acumulatoare este formata n = 12 elemente le-
gate in serie, fiecare element avind o tensiune electromotoare e= 1,8 V
~i o rezistenta interna r=0,05 0.. Bateria alimenteaza un circuit format
172
i .
dintr-un rezistor cu rezistenta R= 1 n, legat in, serie cu o grupare de
doua becuri conectate in paralel. lntensitatile curentilor prin becuri
fiind 11 =2 A ~i 12 =4 A, se cer: a) tensiunea U la bornele bateriei ~i
tensiunea U b la bornele becurilor; b) rezistentele R1 ~i R2 ale becurilor;
c) puterile Pi ~i P 2 ale becurilor; d) energia totala consumata de becuri
in timp de 10 minute; e) valoarea R10 a rezistentei filamentului primului
bee la temperatura 60 =0°C, daca rezistenta R1 corespunde temperaturii
de lucru 6= 2 000°C, iar coeficientul termic al rezistivitatii filamentului
este e<=0,005 grd-1 •
(lnstitutul politehnic, Ia~i, 1974)
6.82. Se da circuitul din figurii, in care toate laturile au o aceea~i
rezistenta r. Se cer: a) rezistenta echivalenta intre punctele A ~i B;
b) puterea consumata de circuit de la o sursa de tensiune electromo-
toare E ~i rezistenta interna r,=r; c) puterea totala generata de sursa;
d) randamentul montajului. e) Se inlocuie~te rezistorul conectat direct
intre bornele A ~i B cu un voltametru avind electrozi de platina. Care
este tensiunea contraelectromotoare a
voltametrului, dacii dupii inlocuire inten-
sitatile curentilor prin rezistoarelej din
circuit ramin neschimbate, iar rezistenta
voltametrului este Rv<r?
(Academia de studii economice, Bucure~ti, 1974)
4
a:=.----------98
6.83. 0 baterie de tensiune electromo-
toare E= 125 V ~i de rezistenta interna
r= 10 Q. este formata din n=25 acumu-
latoare identice, legate in serie. Bateria
alimenteaza un circuit format dintr-un
inciilzitor electric ~i un voltametru, legate Fig. 6.82.
in paralel. Tensiunea la bornele volta-
metrului este U=80 V, rezistenta sa este Rv=160 Q. iar puterea incal-
zitorului este P 1 = 160 W.
Sa se calculeze: a) tensiunea electromotoare ~i rezistenta interioara a
unuia din acumulatoarele ce formeazii bateria; b) intensitatile curentilor
din circuit ~i rezistenta liniei ce leaga bateria de receptor; c) timpul in
care incalzitorul aduce la temperatura 6=50°C un amestec format
din m'=0,2 kg apii ~i m"=0,1 kg gheata, aflat la 60 =0°C, neglijind
pierderile de caldura; d) masa de cupru ce se depune la catodul voltame-
trului in timpul l=30 minute. Se dau: caldura specificii a apei c=4 180
J/kg· grd; caldura latenta specifica de topire a ghetei Ag=334 KJ/kg;
.echivalentul electrochimic al cuprului k=3,2· 10- 7 kg/C.
( Institutul de constructii, Bucure~ti. 1973)

173
6.84. Printr-un voltametru care contine o solutie de azotat de argint
(AgN03) trece un curent electric constant, timp de i= 10 minute. Care
sint masa m de argint depusa la catod ~i intensitatea I a curentului
electric, daca se folose~te pentru electroliza o cantitate de electricitate
totala Q=5000 C? (Constanta lui Faraday F=96500 C/echiv·gram,
masa atornica a argintului A= 107,9 g/atom-gram).
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 19'1?)
G.85. La bornele unei baterii formate din n=440 elemente galvanice
legate tn serie, fiecare element avind tensiunea electromotoare E=3 V
~i rezistenta interna r=0,25 .Q, se leaga un conductor de cupru cu aria
sectiunii transversale s= 1 mm2 • ~tiind ca tensiunea la borne a bateriei
este U=220 V, sa se calculeze viteza medie a miscarii ordonate a electro-
- nilor in conductorul de cupru. Se considera ca' fiecare atom de cupru
da un singur electron de conductie. Masa atomica a cuprului este A=
=63,6, densitatea cuprului d=8,9· 103 kg/m3 , numarul lui Avogadro
N ,1=6,02· 10 26 kmo1-1 , sarcina electronului e= 1,6· 10-1 9 C.
(Facultatea de fizica, Bucure~ti, 197 4)

6.86. Un motor electric cu randamentul 1)=0,8 furnizeaza o putere


utila Pu =8,8 kW fiind alimentat la o tensiline continua de 220 V. Se
cere sa se determine intensitatea curentului electric si rezistenta electrica
a motorului. ' '
(lnstitutul politehnic, Bucure~ti, 1976)

6.87. Sub ce tensiune electrica trebuie transmisa o putere electrica


de 100 kW Ia distanta de 100 km prin conductori de cupru de diametruI
d=2 mm pentru ca pierderile sa fie de eel mult 2% ?'(Rezistivitatea cupru-
lui ·p= 1,75· lO-~ .Qm).
(Institutul politehnic, Bucure~ti. 1977)

6.88. Un electron cu o viteza v=5· 10' m/s intra intr-un cimp mag-
netic de inductie B= 10-a T, perpendicular pe liniile de cimp. Sa se
afle sarcina specifica a particulei daca raza traiectoriei descrise de aceasta
este r= 2,84 cm.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1976}

G.89. Un electron intra intr-un cirnp magnetic de inductie B=2 T,


perpendicular pe directia liniilor de cimp. ~tiind ca tensiunea la care a
fost accelerat electronul este U=5 kV, se cere sa se calculeze raza tra-
iectoriei electronului in cimp magnetic ~i perioada de rotatie pe tra-
iectorie. Se cunosc: masa electronului m=9,1 · 10..a1 kg ~i sarcina electronu-
lui e= l,6· to-10 C. ·
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1976 ),

174
6.90. Un circuit electric compus dintr-o bobina ~i un rezistor cu
rezistenta R= 30 .Q, conectate in serie, este alimentat de o baterie t.e.m.
E= 120 V ~i rezistenta interna r,= 10 n. Bateria debiteaza in circuitul
exterior un curent de intensitate I= 2 A. Se cer: a) tensiunile la bornele
rezistorului ~i tensiunea la bornele bobinei; b) energia totala dezvoltata
de baterie in timp de 2 ore; e) randamentul bateriei; d) numarul de
spire pe unitatea de lungime a bobinei, astfel incit curentul cu I= 2 A
sa producii un cimp magnetic capabil sa imprime o traiectorie circulara
de raza r= 1/n cm unui electron ce ar patrunde perpendicular pe directia
cimpului magnetic, cu viteza v=3,2· 10 6 m/s. Se dau: m0 =9,l · 10-31 kg,
e=l,6·10-19 C, µ 0 =41t·10- 7 H/m, µ,=1.
(lnstitutul de constructii, Bucure~tl. Hl75)
6.91. Sa se determine tensiunea electromotoare indusii intr-un con-
ductor rectiliniu de lungime l= 10 cm, care se deplaseaza cu v:iteza
v= 2 m/s, perpendicular pe. liniile unui cimp magnetic de inductie
B= 1 tesla.
( Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1977)

6.92. Conductorul MON din figura este a~ezat intr-un cimp magnetic
uniform, de inductie B= 1,5 T, perpendicular pe planul sau ~i orientat spre
observator. Un alt conductor AB, situat perpendicular pe bisectoarea OC
a unghiului oc= 60° fa.cut de bratele OM ~i ON ale conductorului ~i
sprijinindu-se pe acestea, se mi~di cu viteza uniformii v=5 m/s de la
O la C. Se cere: a) tensiunea electromotoare indusa in circuitul OABO;
b) sa se arate ca intensitatea I a curentului din circuitul OABO nu
depinde de lungimea acestui circuit, daca rezistenta unitatii de lungime
pentru fiecare dintre cele trei conductoare OA, AB ~i BO are o aceea~i
valoare r, constanta in hmgul conductoarelor, c) intensitatea I a curentu-
o

M
t'
I
I
I
c
Fig. 6.92.

175
lui pentru r=0,1 .Om-1; d) fort;a F care trebuie sa actioneze asupra con-
ductorului AB dupa t=0,5 s de la inceputul mi~carii sale de la punctul
O spre C, pentru a-i mentine constanta viteza de deplasare.
(Institutul politehnic, Bucure~ti. 1974)

G.93. Un conductor filiform, strabatut de un curent electric continuu,


formeaza o spira circulara in centrul careia intensitatea cimpului mag-
netic este H 1 • Se formeaza din acela~i conductor doua spire identice
suprapuse. Care este relatia dintre intensitatea H2 a cimpului magnetic
in centrul comun al spirelor ~i Hi, daca cele doua spire sint strabatute
in acela~i sens de un curent electric de aceea~i intensitate ca in cazul
precedent? ·
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1975)
6.94. Un miez magnetic de permeabilitate relativa µ,= 10, bobinat
cu N 1 =16 spire, are lungimea 11 =4 cm ~i volumul Y1 =0,6 cm3 • Care
trebuie sa fie lungimea ~i volumul unui miez de permeabilitate relativa
µ,=4, bobinat cu N 2 =20 spire, pentru ca, inseriind cele dona infa~urari,
sa se obtina o aceea~i valoare a intensitatii cimpului magnetic in cele
doua miezuri i;;i valori egale ale inductantelor solenoizilor?
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1977)
6.95. Ce reactanta inductiva are o bobina cu inductanta L=0,1 H
cind la bornele sale se aplica o tensiune u= 12 sin 1 000 t (u in volti,
t in secunde)? Care este valoarea efoctiva a intensitatii curentului care
trece prin bobina?
(Institutul politehnic, Bucure~ti. 1976)
6.96. Ce frecventa de rezonanta are un circuit oscilant format dintr-un
condensator de capacitate C=4 pF ~i o bobina de inductanta L=0,2 H?
Cum se modifica aceasta frecventa daca dielectricul dintre placile con-
densatorului se inlocuie~te cu un alt dielectric de permitivitate dubla?
(Institutul politehnic, Bucure~ti. 1976)
6.97. Sa se calculeze sectiunea S a bobinei unui circuit oscilant, in
cai:e condensatorul are capacitatea C= 10-9 F, pentru a fi acordat pe
Iungimea de unda i.=400 m. Bobina are N= 100 spire, un miez de permea-
bilitate magnetica µ=10-4 H/m ~i o lungime l=rc 2 • 10-2 metri. (Se con-
sidera viteza undelor electrornagnetice egala cu viteza luminii in vid
c=3· 10 6 m/s).
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1977)

G.$8. 0 sursa de curent continuu, de tensiune electromotoare E 9i


rezistenta interna r= 1 .0 este conectata la un rezistor de rezistenta R.
Curentul in rezistor are intensitatea 1=0,1 A, iar puterea dezvoltata
176
in acesta este P=2 W. Un condensator legat in paralel la bornele re-
zistorului se incarca cu sarcina Q=2,5· 10-! C. Se cer: a) tensiunea U
la bornele rezistorului ~i rezistenta R a acestuia; b) tensiunea electromo-
toare E a sursei; c) capacitatea C a condensatorului; d) frecventa pro-
prie a unui circuit oscilant format din condensatorul C ~i o bobina de
inductanta L= 12,8 mH.
(Facultatea de fizica, Timi~oara, 1973)
6.99. Un acumulator cu tensiunea electromotoare E 0=2 V este co-
nectat in serie cu doua elemente electrice necunoscute. Intensitatea
curentului din circuit este 10 = 200 mA. Daca se inlocuie~te acumula-
torul cu o sursa de curent alternativ, av ind valoarea efectiva a tensiunii
electromotoare E= 2 V ~i frecventa v= 50 Hz, intensitatea curentului
din circuit are valoarea efectiva I= 100 mA. Se cer: a) natura celor doua
elemente electrice din circuit ~i valorile parametrilor care le caracteri-
zeaza; b) valoarea efectiva J' a intensitatii curentului din circuit, daca
frecventa sursei de curent alternativ devine v'= 1 000 Hz, valoarea
efectiva a tensiunii electromotoare raminind aceea~i. Se neglijeaza• re-
zistentele interne ale acumulatorului ~i sursei de curent alternativ.
(Universitatea A, I. Cuza, Ia~i, Hl70)

6.100. 0 bobina de inductanta L=~mH ~i rezistenta R=225


1t
n
40
este conectata in serie cu un condensator plan de capacitate C nF
1t
la o tensiune continua U ""' 240 V. Sa se calculeze: a) permitivitatea die-
lectricului condensatorului ~tiind ca aria armaturilor este S= 160 cm2 ,
iar distanta dintre atmaturi este d=0,5 mm; b) sarcina in coulombi cu
care se incarca condensatorul; c) pulsatia ~i frecventa proprie a circui-
tului; d) valoarea efectivli a intensitatii curentului ~i defazajul fata de
tensiune, daca se inlocuieste tensiunea continua cu o tensiune alternativa
u= UM sin 21tv t, cu UM~ 9 V ~i v= 20 kHz.
(Institutul pedagogic, Suceava, 1973)

6.101. Un generator de curent alternativ monofazat debiteaza un


curent de intensitate 11 =40 A, la o tensiune U1 =6 000 V. Energia elec-
trica este transmisa printr-un transformator ridicator de tensiune cu
raportul de transformare k=20 ~i randamentul in sarcina '1)=0,95,
unei linii electrice bifilare de lungime l= 150 km. La capatul liniei este
conectat un transformator coboritor de tensiune cu k'=40 ~i 'fJ'=0,95.
Se cer: a) tensiunea la bornele secundare ale transformatorului cobori-
tor, la mersul in gol; b) puterea debitata in secundarul transformatoru-
lui coboritor, daca conductoarele liniei electrice au sectiunea s= 5 mm 2
12 - Probleme de electricitate 177
~i rezistivitatea p= 1,75· 10-~ Qm; c) considerind ca generatorul este
instalat intr-o termocentrala ~i ca aburii turbinei au temperatura maxima
11 =540°C $i condenseaza la t2= 100°c, presupunind ca ma~ina termica
este ideala, iar generatorul electric are randamentul in sarcina ·rig=
•=0,94, sa se calculeze randamentul total al termocentralei ~i al sistemu-
lui electric atasat.
' (l:niversitatea din Craiova, 1970)
~ G.102. Se dii circuitul din figura pentru care R 1 =40 Q, R 2=60 Q,
L1 =20 mH ~i L 2 =50 mH. Se .cere capacitatea condensatorului C,
daca valoarea instantanee a tensiunii la bornele circuitului este u=
=56,58 sin (3 140 t+ :) V, iar valoarea instantanee a intensitatii
curentului total este i=l,42 sin 3 140 t A, cu t in secunde.
(Academia militarii, Bueure~ti, 1973)

c~
R

I l
u rv 0-
Fig. 6.102. Fig. 6.103.

G.103. Circuitul paralel din figura, format dintr-un condensator


variabil, o bobina de inductanta L= 10-4 H ~i un rezistor de rezistenta
R= 10 Q, este alimentat de un generator alternativ de frecventa f=
= 10 kHz, asigurind o valoare efectiva constanta I= 20 mA a intensi-
tatii totale a curentului. Sa se deduca: a) valoarea maxima Pm a puterii
disipate in rezistorul R; b) capacitatea C0 a condensatorului variabil
pentru care puterea disipata in rezistorul R este maxima; c) capacita-
tile C1 ~i C2 ale condensatorului variabil pentru care puterea disipata
pe rezistorul R este egala cu jumatate din puterea maxima; d) permitivi-
tatea dielectrica a miezului inductantei tn cazul in care aceasta are
forma unui solenoid de sectiune A=l0-4 m2 , infa~urarea de N=lOO
spire fitnd efectuata pe o lungime 1=0,1 m. Viteza undelor electromag*
netice in miezul inductantei este v= 10! m/s.
( Institutul politehnic, Bucure~ti. 1975)

178
7. PROBLEME DE SINTEZA

7.1.(R). Doua tramvaie ca;e merg pe o aceea~i linie au intre ele o


distanta d= 10 m. Un pietou imprudent coboara de pe trotuar in fata
primului tramvai ceea ce determina pe vatmanul acestuia sa actioneze
brusc frina. Al doilea tramvai este frinat cu At mai tirziu.
Se ~tie ca vitezele initiale ale tramvaielor sint v10 = 20 m/s ~i v20 =
15 m/s. Frina tramvaielor exercita o forta de frinare constanta. Se
~tie ca tramvaiele au aceea~i masa totala ~i ca primul se opre~te fiind
frinat dupa ce parcurge o distanta d1 =40 m. ·
In momentul inceperii frinarii la fiecare tramvai se pun in functiune
motoarele compresoarelor (pentru frinare pneumatica) ~i acestea functio-
neaza pina la oprirea tramvaielor respectiv ciocuirea tramvaielor. Se
~tie ca aceste compresoare au la fiecare tramvai o putere P=2 kW.
Sa se determine mi~carea tramvaielor ~i energia electrica folosita
de compresoare in urmatoarele cazuri: a) Ai=At1 , pentru care tramvaiele
se opresc unul linga altul fara sa se ciocneasca; b) At2 = 1,2 At1; c) At 3 =
=0,9 At1 •
7.2. Un pendul matematic cu m=20 g are o perioada de oscilatie
T= 1 s. Pendulul se introduce intr-uu cimp electric vertical cu intensi-
tatea E=5 kV/cm orientat in sus. Corpul punctual cu masa m se incarca
cu o sarcina electrica q=0,1 µC. Se cer: 1) perioada T de oscilatie a
pendulului dupa introducerea sa in cimpul electric. 2) J.,ucrul mecanic
efectuat de forta de natura electrica in primul sfert de perioada daca
oscilatia incepe din pozitia de echilibru cu o viteza initiala orizontala
v=2 m/s.
7.3. Un pendul elastic suspendat vertical are m=20 g ~i o perioada
de oscilatie T= 10 s. Micul corp fixat de resortul elastic are sarcina
12• 179
q=O,l µC. Pendulul elastic este plasat intr-un cimp electric vertical
. •
cu mtens1tatea -kV onen. t a tva •m sus. Se cer:
cm.
1) Energia de deformatie a pendulului elastic in pozitia sa de echi-
libru (determinata de greutate ~i forta electricii);
2) Lucrul mecanic fa.cut de forta electricii in timp de jumiitate de
perioada daca pendulul incepe sii oscileze fiind lasat liber dupa ce a fost
coborit cu d.h= 10 cm sub pozitia sa de echilibru.
7.4. 1.a ce tensiune trebuie incarcat un condensator electric plan
cu e= e0 , A=(lO xlO) cm2 ~i d=2 mm pentru ca armaturile sale sa fie
mentinute la aceasta distantii de un resort din material izolant pe care il
comprima Ia jumatate ~i care are constanta de elasticitate k=0,02 N/cm?
7.5.(R). Doua discuri conductoare de masa m=50 g fiecare sint prinse
de capetele unui resort din material izolant avind o constanta de eiasti- ·
citate k= 10 N/cm. Resortul netensionat are lungimea l=6 mm. Discu-
rile au suprafata suficient de mare pentru a putea considera ca ele for-
meaza un condensator electric de capacitate C= EA • Discul inferior se
d
pune pe o masii orizontalii, (v .fig. 7.5.R). Se aplica o tensiune U= 2000 kV
intre discuri pentru a le incarca cu sarcina electricii ~i se apasa pe discul
superior cu o forta F. Se desface apoi legatura cu sursa de tensiune.
Se cere valoarea critica a fortei F care daca se inlatura brusc discul
inferior se ridica de pe masa in timpul ·oscilatiei sistemului.
7.6. Un mic corp cu masa m=0,5 g ~i sarcina electrica q= 1 mC este
suspendat de un punct fix printr-un fir de lungime l= 1 m. Sistemul
se rote~te cu o turatie constanta n micul corp descriind un cerc situat
in plan orizontal. Sistemul se afla intr-un cimp magnetic vertical de
inductie magnetica B= 1 T 9i un cimp electric vertical orientat in sus
de intensitate E=3:!.... Firul face cu verticala un unghi ix=6°.Secer:
m.
1) tensiunea in fir ~i 2) turatia sistemului.
7.7•. Electromagnetul reprezentat in figura 7.7.R are intre poli (fig. a)
un cimp de inductie magnetic omogen cu B= 1 T. De la mijlocul dis-
tantei dintre poli e lansat un corp punctual de masii m= 1 g ~i incarcat
cu sarcinii electrica q= 1 mC. Lansarea se face din dreptul unei extremi-
tati a polilor (fig. b) cu viteza v0 = 1 emfs.
Se neglijeaza existenta dmpului gravitational in studiul mi9carii. Se
cer: a) forta Lorentz intre poli; b) raza semicercurilor descrise; c) timpul
total al mi~carii in zona electromagnetului.
7.8.(R). in sistemul din figura 7.8.R peretele P 1 ~i fata P 2 a prismei
formeaza armaturile unui condensator electric plan. Mica prisma m poate
180
sa alunece fara frecare pe fata plana P 3 a paralelipipedului care la rindul
lui poate aluneca fara frecare pe planul izolant P. Armaturile P 1 ~i P 2
au aria A=(2 x2) m2 • In momentul initial, (la t=O), sistemul este in
repaus cu d=2b=20 mm, H=3,5 cm ~i U= 10 kV. La t=O sistemul
se echilibreaza ~i se desface legatura cu sursa de tensiune, armaturile
raminind incarcate cu sarcinile respective.
Pris ma mica are masa m= 10 kg iar prisma mare M = 50 kg. Se cer:
a) timpul in care prisma m atinge solul; b) viteza prismei Min momentul
cind prisma m atinge planul P; c) energia electrica a condensatorului
in momentul cind prisma m atinge solul.
lndicafie: actiunea electromagnetica dintre P 1 ~i P 2 se aproximeaza
prin actiunea cimpului _electrostatic al condensatorului.
7.9. In sistemul din problema precedenta prisma m are lungimea
L=2 m ~i este parcursa longitudinal de un conductor cu un curent elec-
tric de intensitate I= 5 A. Caracteristicile sistemului ramin acelea~i,
lipse~te condensatorul iar mi~carea se face intr-un cimp magnetic verti-
cal, orientat ca in figura 7.9.R, cu inductia B= 1 T. Se cer marimile de la
punctele (a), (b) ale problemei precedente.
7.10. Un vagon de tramvai avind masa M = 10 tone urea cu o viteza
uniforma v= 18 km/h o portiune de linie cu panta <X=0,03. Coeficientul
de frecare global fiind µ=0,02, se cer: a) forta de tractiune ~i puterea
mecanica dezvoltate}de motorul tramvaiului in timpul urcarii pantei;
b) puterea electrica ~i intensitatea curentului preluat din reteaua de ali-
mentare, avind tensiunea U=700 V, daca randamentul motorului este
1)=90%; c) intervalul de timp t1 ~i distanta s1 necesare pentru oprirea
vehiculului, dupa interuperea alimentarii motorului, fara a se actiona
sistemul de frinare.
7.11. ** 0 baterie de acumulatoare alcatuita din n elemente, fiecare
cu o tensiune electromotoare e= 1,8 V ~i o rezistenta interna r=0,05 0,
alimenteaza un circuit compus dintr-un rezistor de rezistenta R= 1 n
in serie cu doua fierbatoare, legate in paralel ~i plasate in doua pahare
identice, continind cantitati egale de apa. Temperatura initiala a apei
din ambele pahare este 60 = 20°C. Apa din primul pahar ajunge la fierbere
dupa un timp t1 =77,4 s, iar eea din al doilea dupa timpul t2=2 ti, Daca
se varsa Am= 100 g de apa dintr-unul din pahare, apa ajunge la fierbere
simultan in ambele pahare, iar daca se elimina din circuit primul fierba-
tor, puterea dezvoltata in al doilea fierbator este P= 1,2 kW. Se
cer: a) masa m de apa aflata initial in fiecare pahar; b) rezistentele R 1
~i R2 ale celor doua fierbatoare; c) numarul de elemente al. bateriei.
Se dau: caldura specifica a apei c=4,18 kJ/kg grd, capac1tatea ca-
iorica a fiecarui pahar C=209 J/grd.
Se neglijeaza pierder:ile de caldura.
181
7.12. Un fierbator electric avind rezistenta R= 80 D. este alimentat
de la reteaua de 220 V. Fierbatorul este plasat intr-un vas avind echi-
valentul in apa m 6 =200 g, care contine initial m 0 = 1 kg de apa Ia tem-
peratura 60 =20°C. Considerind ca 20% din caldura cedata de fierba-
tor se pierde spre exteriorul vasului, se cer variatiile in fonctie de timp
ale temperaturii ~i masei apei din vas in intervalul de 20 minute din
mornentul punerii in priza a fierbatorului. Se dau: caldura specifica a
apei c=4,18 kJ/kg grd, caldura latenta de evaporare a apei Av=2,25 MJ/kg.
7.13. L.a bornele unui generator de curent alternativ, cu tensiunea
electromotoare e= 10 y2 sin 104 t [V] (cu timpul t in secunde) ~i impe-
danta interna neglijabila, sint conectate un solenoid, avind N= 100 de
spire hobinate intr-un strat pe un miez cu lungirnea l=0,5 m ~i aria
sectiunii S= 10 cm2 , tn serie cu un condensator plan, avind armaturile
separate de o folie de dielectric cu permitivitatea relativa e:r=3, care
umple cornplet spatiul dintre acestea. Extragind treptatfolia de dielectric,
valoarea efectiva a curentului cre9te pina la 1112 =2,5 A, valoare care
este atinsa cind folia acopera numai jumatate din aria armaturilor, apoi
scade pina la valoarea 10 =2 A pe care o atinge cind folia dielectrica
este scoasa complet din condensator. Se cer: a) rezistenta R a 1nfa~u-
rarii solenoidului; b) capacitatea C1 a condensatorului in situatia ini-
tiala; c) permeabilitatea reiativa µr a miezului bobinei.
7.U.** Un corp de mici dimensiuni cu masa m= 100 g este suspen-
dat printr-un fir conductor cu lungimea l= 20 cm, de un punct situat la
inaltimea h=25 cm deasupra unei bai de mercur, ca in figura. CorpuJ
se continua cu un ac subtire ce stabile~te contactul cu mercurul, iar

Fig. 7.14.

182
intre punctul de care este suspendat corpul ;,i baie' se introduce un r-e
zistor de rezistenta R=O,l n. Firul este scos din pozitia de echilibru
;,i formeaza initial un unghi 60 =5° cu verticala. Sistemul este plasat
intr-un cimp magnetic omogen de inductie B= 1 T, avind liniile de cimp
perpendiculare pe planul de oscilatie al pendulului astfel format. Se
~ere legea de variatie in timp a unghiului 6 format de fir cu verticala,
dupa punerea sa in oscilatie la momentul t=O. Se neglijeaza frecarea
acului metalic cu mercurul ;,i rezistentele conductoarelor de legatura
:;;i a mercurului. Seda acceleratia gravitationala g=9,8 m/s 2 •
REZOLVARI e1 RASPUNSURI

1
2 10
e =9· 10° ( 1' 6 · 10- )2 ~8,2· 10- 8 N.
2.1.1. F= -! -
4m:o r: 10
0,53 · 10-

2
1 e2 m2 1 e
2.1.2. F =k
a d2

F,,
=--
41tz k m 2
~ l,248· 10 36 •
0

2.1.3. Bila de masa m contine m a t om1. gram, a d'1ca• -m l'i


11.'
A atomi.
A A
Fiecare atom are Z electroni, astfel incit sarcina totala a electronilor
din bila este Q : N AZe::::; 45 · 103 C. Forta de atractie intre bile incarcate

cu 10-3 Q, una poz1't'1v, cea Ia lta• negat1v,


. est e: F =
1 (lo-3Q)
--! --
2
:::::
4n:e0 d
:::::; 18,2· 1012 N. Experimentul este, evident, imposibil, potentialul la
care ar ajunge bilele ~i forta de atractie dintre acestea avind valori
mult prea mari.

2
1
2.1.4. F=-- . q , G=mg; F=G:::;,,q=di./4rc€ 0mg=3,3·10-5 C.
4ne0 d2

1
2.1,5, Faer = - - ! Faer = F ulet:::;,, €,=
4rce0 d~

d1)2 =4,41.
= (~

184
1 t 0: 0:
2.1.6. F= --!-,2
G=mg; F=G tg-; d=2l sin => q=
41te: 0 d 2 2

2[ sin
=
I 2 y 4rr:e mg tg
o: , / 0 _rJ.__::::::
2
9,34· 10-~ C.

2.1.7. 1n acest caz se modifica, pe de o


parte, forta de respingere intre cele doua sfere
1
F'= - -, qz , iar, pe de alta parte
47t€o$r ( 2l sin-
~)
2 F
se adauga forta arhimedica FA= p0 V g= Po mg,
p
actionind in sens contrar greutatH G=mg.
Conditia de echilibru a sferelor devine: F' = T B
=(G~F A) tg1., de unde se obtine
2 / ' Fig. 2.1.6. R.
' sin2 1. tg 1. = - 1
- • _ __;;___ _
2, 2 41te:oe, ( Po)
412 1 - - mg
p
Pentru cazul sistemului plasat in vid
,90: 0: 1 q2
smM-ta-=---,
2
2 °2 4m: 0 41 mg
astfel incit
1 ·20:t 0: 5
sin2 tg1.= ·sm - g-=-
2 2 2 2 16
e:, ( 1 -Po)
-
p
sau 1. tgs
2 5
----=-,
16
1+tg21.
2

ecuatie cu o singura solutie reala tg ~ ::::::0,8.


' 2

adica 1.2 ~38°40'; ~=77°20'.

2.1.8. Din rezolvarea problemei antetioare


0: 0:
sin'-tg
2 2
Z r = - - - - · - - = - - ::::::4,6 .
1 svs
. a~ ~ Po 3
sm - t g - 1--
2 2 p

185
2.1.9. Cu notatiile de la problema 2.1.7, <X=~, de unde

z,(1 P;)=l, deci

==__:!__= 2.
Po E:r -1

2.1.10. Interactiunea dintre corpul punctual avind sarcina q ~i


peretele conductor incarcat prin ,,influenta" este echivalenta cu inter-
actiunea dintre corpul punctual dat ~i ,,imaginea" sa electrostatica,
reprezentata de un corp punctual fictiv, avind sarcina (-q), plasat
simetric cu corpul real fata de peretele conductor. In ambele cazuri
ctmpfil electrostatic are acelea~i valori in semispatiul drept, in care
este plasat corpul real.

/.

-ir ·--~ q_,m

L J
I T

Fig. :U.10. R.

Se obtine succesiv:
1
J,'= - - x=d-l sin O;
4mco (2x} 2

G=mg; F=G tg 0.
2
1
q =mgtg0
=> 4r.E0 4(d- ! sin 6)2 '

ecuatie avind singura solutie reala 0= 45°. Rezulta:


a) x=d-l sin 6=21,2 cm; b) T= _G_ =5,55· 10-4 N.
cos 0

186
qlq2
2.1.11. a) - -
41tE:o
· 1
- 2
K(l-l0) =;,. l= 13 cm;

b) F=K(l-!0 )=6,25 N.
2.1.12. Fiecare corp trebuie sa se afle intr-un punct in care cimpul
rezultant dat de celelalte doua corpuri este nu! sau, echivalent, in care

__f ~=t _ _ _ _ 1__


l/1 C/3
Fig. 2.1.12. R.
q2

cimpurile produse de celelalte doua corpuri sint egale ~i de sens contrar.


Rezulta x=2 cm; q3 =-0,444 µC.
-+ -+ -> -+ 1 1 q2
2.1.13. F 1 +F2 +F3 +G=0 => m =- ·3---cos
2
ix~25 g.
g 4m: 0 a

Fig. 2.1.13. R.

2.1.14. S-a ales originea sistemului de referinta la mijlocul distantei


dintre cele doua corpuri punctuale ~Lsensul pozitiv de la primul spre
al doilea corp. Cu linie plina s~a reprezentat cazul qi, q2 >0, cu linie
intrerupta q1 >0, q2 <0.
2.1.15. Sint q= 6 cazuri distincte de repartizare a sarcinilor in
virfurile patratului. 1n doua dintre ele, cind in virfurile diametral
opuse sint sarcini de acela~i semn, cimpul in centru este nul. 1n celelalte

187
£ [kV/m] ., t
I
I
3 I
I
2 I
I
I
,,......---r'.,,,...,,,/ I

·/

-z
·3

Fig. 2.1.14. R.

patru cazuri, intensitatile cimpului electric in centru au acela~i rnodul


E=5,09· 10 6 Vjm, ~i sint orientate paralel cu laturile care unesc virfurile
in care sint sarcini diferite, cu sensui
7 4 de la sarcina pozitiva spre cea negati-
qn...~~~~~--9 va. In fig. 2.1.15 R este reprezentat
un astfel de caz .
£
... 2.1.lG. Sint q=20 cazuri distincte
de repartizare a sarcinilor in virfurile
hexagonului. 1n dona cazuri, cind
.... _ sarcinile de acela~i semn sint dispuse
E7•E3 in virfurile unor triunghiuri echilate-
f/ n..-------n -q rale, cirnpul in centru este nul. ln alte
2 3 12 cazuri, ctnd doua sarcini de acela~i
Fig. 2.1.15. R. sernn sint plasate in virfuri diametral
opuse, intensita\ile cirnpului electric
in centru au modulul E 0=3,6· 105 V/m ~i ~ase orientari diferite. In
ultimele ~ase cazuri, in care trei sarcini de acela~i semn sint plasate
188
in trei virfuri alaturate, se
obtin intensitati ale cimpului
electric egale in modul Ee=
=7,2· 105 V/m ~i avind, de ase-
menea, ~ase orientari diferite.
In fig. 2.1.16 R sint prezentate
cite un caz din fiecare din cele
trei tipuri de situatii.
2.1.17. a) U = 10 V;

b) U=5 V;

c) U=O;

d) U= 5 V;

e) U=-10 V.
~+
2.1.18. q=0,222 nC.
i....,.... (.C
2,1.19, S-a u utilizat con- ""II
~-(:)
';
M
iN
ventiile de reprezentare din
fig. 2.1.14 R. bO
~
2.1.20. !n total sint 24 de
posibilitati de plasare a corpu-
rilor incarcate ~i de alegere a
punctelor A ~i B, pentru care
rezulta trei tensiuni UAB dife-
rite. Cind corpurile sint pla-
sate in virfuri opuse ale pa-
tratului UAB=O, cind sint pla-
sate in virfuri alaturate UAB=
= ± 14,65 V, semnul fiind de-
terminat de modul de alegere
a punctelor A ~i B.

2.2.1. C=

=10 pF.

189
!
v!vl I

I
I
I
I
I
I I
I I
I 300 I
I I
I
I I I
I
I
I
II \\ I
I
I
I I\ I
I
I I \ I

I
I I \ 100 I
I

'
I \ I
..,,.,,/ ,,,,
I \
I qz
-0,5 -0,4 ,-O,J ·0,2 , , ·0.1 0.1 Q,Z /J.J 0.4 a x{ml
I,
I
............... I
I
I
I
-100
',
I
I
I
I
/
,,
",\
I
I
I II I
I
I
-200 I I
I \ I I
I \ I I
I \ I I
I
I
!
-,oo \ I
I I
I \ I I
\ I
I
! I I
I \ I I
Fig. 2.1.19. R.

2.2.2. Condensatorul cu placa de dielectric intre armaturi (fig.


2.2.2 R, a poate fi echivalat cu trei condensatoare in,,serie (fig. 2.2.2 R, b),
doua cu aer C~ 9i c:
~i unul cu dielectric Ca, astfel incit
1 1 1 1 d' 3 d" 1 (
C'
=-+
c' Ca
+-=-+-+-=-
c" 11:oS l!:or,:,S eoS 11:,S
d a+_i)·
e,
a a

d'
d 6
d"

a
Fig. 2.2.2. R.

190
Capacitatea con densatoru Im. cu aer f''nn d -C = e:oS
- , rezu ltva
d

c
C'

Se observa ca C' nu depinde de d' ~i d", ci numai de suma lor (d- <3),
astfel inc it, luind d" = 0, se pot considera numai doua condensatoare
in serie.
~c 1
2.2.3. 14,3%.
C 7

U d·C
2.2.4. a) d= - = 10-2 m; b) S= - = 1,13· 10-2 m2 •
E e:o

2.2.5. a) E'=
u 2E=2 kV/m; b) C'= -
~s 2C;
d/2 d/2

q-'=q='U'= u; E'= U/2 =E= 1 kV/m.


2 d/2

2
2.2.G. a) _!_= d/
C,. e:oS
+ ...!!!:_
~ e:,S
i; 0
= -2...( 1 + _!_)~Ca= 1,33
2C e:,
C= 13,3 pF; ,

1,5 C= 15 pF.

4
2.2.7. a) E=2,5· 10 V/m; b) p6 = - = - = -
q cu -u z0E=
s s d

2.2.8. Ca in fig. 2.2.2. R, condensatorul poate fi echivalat cu un


sistem de condensatoare in serie, lncarcate cu sarcini egale.
a) C=7,09 pF; b) U=, Ua+Ua=Ed· t+Ea(d- a);
TJ
qd.=qa ~ ZrEa=Ea; Ed =l,33· 104 V/m,
8+e,(d-8)

E4 =8· 104 V/m;


c) Umr,x=3,75 kV, stratul de aer se strapunge la o tensiunc mai
joasii dccit placa de portelan.

191
C' 1
2.2.9. -
C
== - -=
1-k
1,25.

'» 11
2...... E1 = Rf ~ 1 1.
• E R' ·- '
2

2.2.12. a) C=41te0 R=7,11 · li0 4 F; b) R 1 ,:::, '\jd· R=80 m.

2.2.13. Cimpul electric in exteriorul sferei uniform incarcate este


. identic .cu eel produs de un corp punctual plasat in centrul sferei ~i
avind o ·sarcina egala cu a acesteia.
a) q=CV=41te0 RV=2,22· 10-1° C;
'
b) p,= _!!._ ~ 1,77 · 10-1 C/m2;
4'ltR2

q v 4
c) E= --=-=2·10
2
V/m·
4m 0 R R '

e) V maa:=REma:i:=30 kV.
2 r2

2.3.1. Lu= l F dr=


J
q1qz \
4r.e: J r
d: = q4r.e:q (.!..----~),
1 2

r1 r2
1 r1

Cind sarcinile sint de acela~i semn, lucrul mecanic este pozitiv, adica
sistemul efectueaza lucru mecanic, energia potentiala de interactiune
elcctrostatica scade. In cazul contrar, q1q2 <0, sistemul prime~te lucru
mecanic, L 12 <0, energia potentiala de interactiune cre~te.

2.3.3. Se calculeaza intii potentialele: Vn= Vc= 2,637 · 104 V;


VQ= VN=9,95·104 ·V; VM=Vp=O; a) Lnc =q(Vn-V~)=5,27·10-5 J; 0

b) LQN= 19,9· 10-5 J; c) LMp=O;

192
d) LQM=9,95· 10-5 J; e) -9,95· 10-5 J;
f) LnN="' 12,58· 10-5 J.
2.3.4. Energia este egalii cu Iucrul mecanic cheltuit pentru a aduce
corpurile:de la infinit in virfurile triunghiului echilateral. Energia fiind
o marime de stare, rezultatul este acela~i pentru orice proces care aduce
sistemul in starea consideratii. Vom presupune ca corpurile se adm:;
succesiv in virfurile A, B, C ale triunghiului. Plasarea corpului 1 in A
nu necesita lucru mecanic, caci celelalte douii corpuri fiind la distanta
mare nu actioneazii asupra sa. Corpul al doilea trebuie deplasat in cimpul
electric al primului, de la infinit in B, lucrul mecanic cheltuit fiind
q2 V1 (B). In sfiqit, al doilea corp se deplaseaza in cimpul primelor doua,
astfel indt lucrul mecanic necesar este q3 [V1 (C) + V2 (C) ]. Energia.._ re-
zulta deci

unde s-au notat r AB• rBc, rcA distantele intre punctele A, B ~i C. Pentru
datele numerice, se obtine W=0,27 J.
2.3.5. Energia condensatorului este egala cu Iucrul mecanic cheltuit
pentru incarcarea sa. Presupunem ca condensatorul are intr-o stare
intermediara sarcina q ~i tensiunea u= ~ . Pentru a transporta in plus
o sarcina dq de pe armatura negativa pe cea pozitiva se efectueazii
un lucru rnecanic dL= dq· u~ ~ qdq. Incarcarea condensatorului de la
c
sarcina initfala nula, pina Ia sarcina finala Q, necesita un lucru mecanic
Q
L= -1 ~ qdq= Q2 ·
:--
C • 2C
0

Energia electrica a condensatorului este deci


Q2 ou cu2
W=---=-,
2C 2 2

unde s-a notat cu U = SL tensiunea finala a condensatorului.


c
2.3.6. Aplicam metoda deplasarilor virtuale. Presupunem ca arma-
turile condensatorului, deconectat de sursa, s-ar apropia lent cu o dis-
stanta foarte mica tld. Ca urmare, capacitatea condensatorului cre~te
13 - Probleme de electricitate 193
de la C= r.S Ia C'= _!:}}__, astfel incit energia electrica scade cu
d d-M
o cantitate
T I Q2 Q2 Q2 Ad
W-W= ---=--·
2C 2C' 2 t;.S

Conform principiului conservarii energiei, scaderea energ1e1 electrice


este egala cu lucrul mecanic F· D.d efectuat de forta de atractie F dintre
armaturi. Rezulta
Q2
F=-!
2eS

2.3.7. Sarcina fiind constanta, condensatorul este un sistem izolat,


astfel incit lucrul mecanic primit este egal cu cre~terea energiei electrice.
Rezulta
Q2 Q2
L=W'-W=----·
2C' 2C
2
P e d e a It a part e, C' =
¥ == -c , as tfe l mc1t
• • L = -0 ,
2d 2 2C

2.3.8. a) L=W'-W= -Q - - -
2
2
(1 1) = - ·d(
C'
- 1-- -1) ;
C
Q
2
2

c0 S li:r

Q=CU= U· L= U2 (e 1);
d ' 2d r

b) U'= ..fl.==.£
C' C'
U=e U.
r

C£.i"2 ., C'U 2 W' C' 1


2.3.9. a) W=
2 ; W=-2-~w=c=i-k 1,25;

Q2 ., rQ2 W' C
b) W=-· W=--:--~ =-=1-k===08.
2C' 2C' W C' '

2.3.10. a) Energia electrica a condensatorului dupa extragerea


dielectricului este W'= W +L. Notind cu C' capacitatea condensatorului
fara dielectric ~i tinind seama ca sarcina Q a condensatorului este con-
stantii, se poate scrie
C 2C W'
e=-= !·-=--=3.
2
r C' 2C' Q W
2W
b) U'= e,U=300 ~V; c) -=2·10--~ F.
u2
194
2.4.2. Cmin=5 pF (ambele condensatoare la capacitatea minima
~i conectate in serie); Cmax= 200 pF (ambele la maxim ~i in paralel).

2.4.3. µF;

b) c
2.4.4. Cele doua montaje trebuie sa fie echivalente pentru 'orice
mod de conectare, in particular cind se leaga numai born~le 1 ~i 2,
lasind nelegata borna 3: Rezulta
2_ + 2_ -(Ci~+ 1
C2aCa1 )- == •
C1 C2 ~ l C2a+C31 C12C2a+C2aCs1 +Cs1C12
Relatii similare se obtin pentru bornele 2, 3 ~i 3, 1. Rezolvind sistemul
astfel format, rezulta

C1= C12+ Ca1 +C12Ca1


--

~1 analog C2, C3.
C2a
2.4.5. Rezolvind sistemul in C12 , C23 , C31 se obtine
C1C2
C12=----
C1+C2+Ca

2.4.6. a) C,=2C; b)

2.4.8. a) C.= 1 µF; b) U1 =3 V; U2 =2 V;


1 V; q1 =q2=qa=6 µC.
2.4.9. a) C.=2,5 r1.F; b) UAB=BO V.
2.4.10. a) Ce=0,66 µF;
b) U1 =6 V; U2 =2 V; Va= U4= 1 V;
13'* 195
q1=q2=6 tJ.C; qa=2 µC; q4=4 µC;
c) W1 =18 µJ; W2 =6 !l-J; W3 =1 µJ; W4=2 µJ.

2.4.11, U=20,25 V.

2.4.12. a) Q1 +Q2=q1 +q2;


U= Qi= Q2 =>U= q1+q2 =3 V·
C1 C2 C1 +C2 '

Q1= 18 µC; Q2= 12 µC.


b) W =
t
£ + 2C2
2C1
qi =55 5· 10·-i .J,
'

W 1 = Qi+ Qi =45· Jo-e J.


2C1 2C2
Diferenta se transforma in caldura in conductoarele de legatura la tre-
cerea curentului dupa tnchiderea intrerupatorului K.
2.4.13. Legarea sferelor printr-un fir conductor este echiYalenta
cu punerea in parnlel a doua condensatoare av ind capacitatile C1 =
=4m:0 R 1 ~i C2 =41te0 R 2 • Calculind ca la 2.4.12 a, se obtin sarcinile
sferelor q1 = ~ q ~i q2 = , q. Forta de respingere in starea initiala
R1+R2 R1+R2
. 1 q2 . qlq2
este - . - 2 , iar in starea finala ·- , astfel in cit
4its:o d · 4its: 0 d2
4R1R2 8
raportul lor are valoarea
F,
= (R1+R2)
--e
92

2.4.H. U1=E1 ; U2= E 1 +E2 , Ua=E 1 +E2-E3;


0

Q1=C1U1, Q2=C2U2, Qa=CaUa.


2.4.15. q1 = C1(E1- UAB), q2= C2(E2- UAB), q1 +qa=O

2.4.16. Se aleg sensurile de referinta ca in fig. 2.4.16 R, astfel inci1


ecuatiile circuitului sint

Rezulta q1 =4 µC, q2 =2 µC, qa=6 µC:


4 V, 1 V, U3 =2 V.

196
Fig. 2.4.16. R.

2.1.17. Cu sensurile de referinta din fig. 2.4.17 R, ecuatiile circuitului


sint '

ql - q2 +q3 +q4 = 0.
Rezulta: a) q1 ==12,2 µC, ·q2 = - 7 ,6 µC,

E.7

Fig. 2.4.17. R.

b) Uac= U1--E3= -2,9 0


v, Uad=E1··-E2=-l v,
Ub,.= 1,1 V, Uc,.= U4 =7,9 V;

197
qtUt =37,21 µJ,
2

W2 =7,22 µJ, W3 =1,8~ µJ, W4=31,26 µJ.


2.4.18. Luind sensurile de referinta din fig. 2.4.18 R, ecuatiile circui-
tului inainte de inchiderea intrerupatorului K sint:

-qi +q2= 0 • -q1 + -qz =


E 1,
C1 C2

Fig. 2.4.18. R.

cu solutiile q1=q2= 140 µC, q3 =0, q4 =q5 =72 µC. Dupa inchiderea
intrerupatorului, ecuatiile devin
Q1 +Q2 +Qa= -qi +qz -t-q3,
-Qa+Q4-Q5= -q3+q,i-q,,,

-
01 + 02
--
-E1,
C1 C2

_E.:_ + Q3 + .9!. =0,


C2 C3 C4

~+~ E2,
Q. c,
cu solutiile Q1 = 164 µC, Q2 = 116 µC, Q3 =48 µC,
Q4 =92 µC, Q5 =44 µC.
2.4.19. Dupa k comutari (k= 1, 2, ... , n) ale intrerupatorului pe
pozitia b, prima ecuatie a lui Kirchhoff pentru nodul b se scrie
i: (C1 +C2)U1.= C1E +C2U1c-1,
198
unde U0 =0. Deci aici rezulta

Un= _.s!:._
~+~
[1 + + ... + (_0_)"- ]=
~+~ ~+~
1

== [t - (~)" ]E Ci-J-C 2

2.a, -=-q
.. G, mv~
2 4r.:eo
Q(---- ; fmin=5,38
1
ro
1
r min
1) mm.

2,5.7. fm1n= 4 ,5 · 10
...15
m, F max= 1 qQ mv!
· - - =-- =294 N.
41teo r!in 2r min
U F
2.5.8. a) F ed l,6· 10-15 N; b) a=--;;;-= 1,76· 1015 m/s2 ;

c) i=
. y-;;
. /2a =3,36·10- 9 ·
s; d) v=al=5,91·10 6 m/s.

2.5.9. a) mg=kv1 , mg-/!.. =kv2 :=>:q= mgd(t - ~)=8· 10- 19 C=


d U V1

=5e; b) mg+ q ~ =kv3 => v3 =2v1 -v2= v2 =0,28 mm/s;

c) v=O => U'= mgd =_!i_ U= 1 225 V.


q V1-V2

199
mgd
2.5.10. U= - t g o:=392 V.
q

2.5.11. u0 = ,/2gh1=1,98 m/s; Vx=at, u11 =u0+gt,

g/2
,x= Vol+-,·
2 .Y 2

d/2

y
Fig. 2.5.11. R. U==4 303 V;

b) ,J?; 11
=0,202 s, t2 =0,0096 s, t=0,2116 s;

c) h2=YA= 1,95 cm.

qE + 43
1t r 3 (p- Po)g=6r.:"l)fV2;

a) r -~ _3v1J(!J2--!11) 0,9 58· 10-6 m;


2 g(p-po)

b) E=3n"ri_:_{v1 +v2)=0,987·104 V/m;


q

200
2
2.5.13. Umin= -d m • - 7 · 10-4 V.
-Vo~:>,
l2 q

2.5.14. a) Vo= V:a =4· 10


2 7
m/s;

eU • l =3,5· 104 · U [m/s],


ma Vo

1 eU 12 1 12 U
d=yA= ·---:- = -- • - 1,75· 10-5 • U [m];
2 ma v5 4 8 Va

c) D = vAv L+d= 17,6· 10-5 • U [m].


V,1x

2.5.15. a) Acceleratia este nula in punctul B in care forta ce actio-


neaza asupra corpului se anuleaza.

" J__q_Q__ =0,3 ·m.


V4m: mg sin
0 CJ. •

Fig. 2.5.15. R.

201
b) In punctul initial A ~i in punctul eel mai apropiat C, corpurile sint
in repaus, astfel incit energia sistemului se compune numai din energia
potentiala gravitationala ~i energia de in teractiune electrostatica.
Conform principiului conserviirii energiei
i
qQ qQ\
mgh 1 +--=mgh3 + - ,
4m: 0r1 4r.Eor3

de undc

c) 1n intervalul AB, corpul este accelerat, iar in intervalul BC


este frinat, astfel incit viteza maxima este atinsa in B. 1n acest caz,
conservarea energiei se exprima sub forma
qQ qQ 'mv 2
--=mgh2+--+-,
4-rrsor1 4m::or2 . 2
de unde

.2.5.16. Pentru o distanta r<r1 intre particule, principiul conservarii


. . se scne:
energ1e1 • -nw'. - -qQ
2 47'"..eo r
1 1)
- ( - - - · Deoarece part'1culeIe se aprop1e,
r1
.

dl = ~, astf cl in cit timpul necesar pentru deplasarea de la r1 la r2 <r1


jvj

este l= - ~ rI 12
Try1:x
1
dx, de unde X= *. Efectuind inte-

grala, se obtine
. -
2m:om
t="'-ri'
V qQ
2 [ r.: -
--arcsm,J-+'
2
. T2

r1 V/-(1-
r1
~,.
f2

rJ
f2 ]
in ca zul particular r "'. . =O , rezulta
' v
t= v'2rceom
-qQ- r 32 n
l
' - •
2

3.1.l. a) 1=53,3 A; b) J=5,33· 10 6 ~ 5,33~!


ma mm2
3.1.2. v-=2,51 · 10-6 m/s=2,51 · tC-4 emfs.
3.1.3. I= n0 QA(v+ +v_), J = nQ(v+ +v_).
202
t
3.1.4. i= dq - .9._ e -r. Daca Q>O $i 1:->0 rezulta i<O.
dt 'C
Aceasta inseamna ca daca se mic~oreaza sarcina electrica q, adica
condensatorul se descarca, intensitatea curentului electric este negativa
pentru sensul de referinta considerat. Semnul minus obtinut pentru
sensul de ref erinta considerat evidentiaza faptul ca intensitatea curentului
care ,,incarca" condensatorul este negativa atunci cind sarcina conden-
satorului descre~te.
3 15 ) J == Ima,: 3· 102 µA/m 2 ,"" 3· 10-4 f1.A/mm 2 •
•••a max Amin

b) = A1
-- = - •= 4' C) J =
r, -I-maz
S i l• l 2TC' ;Jr.o t=
J, A, r1 ' (2TCr)l

=-2._ sin 2rc·50 t µA/rn 2 •


10r
3.1.6. 1=4,63 'A
3.1.7. l= 40 min ~i 20 s.
3.1.8. Grosimea a a stratului uniform depus fiind mica fata de
raza R a sferei pe care el se depune, volumul stratului V se poate apro-
xim a prin
(1)
Exprirnind rnasa m in functie de densitatea d a cuprului ~i intensi-
tatea I in functie de densitatea curentului electric J se mai obtin relatiile
I .... I ,

m= Vd (2)
1=4rcR 2J. (3)
Din relatiile de mai sus ~i din legile electrolizei rezulta in final ecuatia
(4rcR 2a)d=k(4rcR 2J)· t, (4)
unde k este echivalentul electrochimic al cuprului k=0,329 mg/C .. Din
ecuatia (4) se obtine '
kJt o,:329 · 10-•kg/C · 0,1A/cm 2 ·3 600 s = O, 133 mm.
a=-
d 8,9 kg/dm3
m
lma,-1 kt
3.1 ..
9 y= - - = -4,75· 10-2; r%=-4,72%
1 m
kt

203
3.2.1. L= 1,4 km.
3.2.2. a) a= 1 mm; b) L,:::; 1 km.
3.2.3. Intensitatea curentului din linia de rezistenta r este

u
I=-! (1)
R+r

Caderea de tensiune pe linie are expresia

LlU=rl. (2)

Din (1) :a;i (2) se ohtine

LlU=-'- U, (3)
r+R
/lU
r R--~ (4)
U-!::.U

Folosind :a;i expresia rezistentei


2[.
r=p- (5)
a
rcd 2
cu ,1=
4

rezulta

d
v/±.J!:...(.E..-1)=
'\
1t R /lU
1,7·10-2,.(~
50 6,6
1)=
=V39· 10-3 (32,4)=Vl 260· I0-3 = 1,12 mm.
3.2.4. a) R=R0{1+<X(0-60)]=1,216· 10-2 Q;

b) R-Ro =0,36= 36%.


Ro
3.2.5. 0= 1 820°C.

204
b)
lllz

L L[1 +y(O-Oo)]
Po[1 +°'(0-0o)]- - - - - - - - - po[1 +°'(0-0o)J
1td2 rid 2
- - (1 +y(0-00)] 2
4 4
~-----------------~=
L 1 +oc(O-Oo)
1td2 Po 1 +y(O-Oo)
4
1 +y(0-00)-l=y(0-00).
Pentru cazul unui conductor de cupru la o variatie a temperaturii de
0- 00 = 60°C, rezulta:
R-R' 1
1,7· 10-5 -60 grd=l,02· 1-0-3 =0,102%,
R' grd

Erorile uzuale de calcul sint mai mari decit 1%, deci eroarea produsa
de neluarea in considerare; a dilatatiei
liniare de 0,102%!este neglijabila. E,r
3.2.7. a) U +E=rl; ~
b)- U -rl; a ~
u
c) U-E=rl;
E,r
d) -U+E=-rl.
I ~
3.2.8. In enunt nu se precizeaza sensul" b
~ ·
de referinta fata de care intensitatea curen-
tului are valoarea I= 100 A. Exista ()
doua posibilitati de a alege acest sens Fig. 3.2.8. R.
de referinta, la fel ca pentru t.e.m. E sau
in sens opus. Aceste doua posibilitati, reprezentate in figura a) respec-
tiv b) corespund cazului cind sursa functioneaza ca generator, respectiv
cazului cind ,,sursa" functioneaza ca receptor de energie, fata de circuitul
205
exterior continind alte surse ~i legat Ia bornele ei. Acestor cazuri le
corespund respectiv relatiile:
a) -U +E=rl =>U=E-rl=95 V
b) -U+E=-rl=>U=E+r1=105 V.
Problema are deci doua solutii. tn cazul a), curentul are sensul
t.e.m. ~i tensiunea la borne este mai mica decit t.e.m. ln cazul b), curentul
circula in sens opus (ceea ce este posibil daca exista alte surse in circuitul
exterior care determina acest sens de circulatie al curentului) ~i tensiunea
la borne este mai mare decit t.e.m.

3.2.9. E=Ug, r= Uu; exista doua solutii indicate in figura.


I,.

1 1

a b

~~
0. 71 . E,r

2 2 ~
{}, l llg
~ 1, l Ug

Fig. 3.2.9. R.

U1-U2
3.2.10. a) E r=--·
I1-I2 I

U +E (Uo+U2)I1- (Uo+U1)I2
b) -0 - =
r
c) Pentru ca solutia sa corespunda din punct de vedere fizic trebuie
ca rezistenta interna a sursei sa fie strict pozitiva sau nula. Rezulta
conditiile de realizabilitate fizica
U1 = U2 =:>r=O ~i E= U2 (prin ipoteza regimurile sint diferite
~i deci: U1 =U2 =:>J1 ::f:J2), sau U1 -U2 ~i 11 -12 de acela~i semn ~i l1::f:l2,
(Pentru 11 =12 ~i U1 ::/: U2 ar rezulta expresii fara sens pentru E ~i r).
206
3.3.1. a) 1=5 A; b) 110 =2 A, 16 =4 A, 19 =1 A, 2 A,
1_9 =1 A; c) l4=- 3 A, ls=-8 A,
d) 1 A, 2 A, 11=3 A.
3.3.2. a) 1=2 A, 6 V, U2 =4 V, U= 10 V;
b) 1= 1 A, U1 =8,5 V, 5 V, U3 =2 V, U4=-5 V,
U5 ~~1,5 V, U6 =-7 V, U7 =2 V.
:J.3.3. (a)
(A) - l1 +I2+l3=0,
(I) RI1 +r1l2=E1, ·
(II) r 1 12 -r2l3=E1 -E 2 ;
(b)
(B) I2-l4-l5=0,
(C) I1-l3-l4-l5=0,
(I) R1I1 +r2l1 +R12l3+rsla+r9l1=E2-Es+E 9 ,
(II) T3l2 +r4l2 +rs/5 +r6ls +r7l 5- r8 13
R12l3=E3-E4 +Es,
(III) r5/5 +r61 5 +r 7 Is-R11l4-R1 0 l4=.0;
(c)
(A) 11 -12 -13=0,
(B) 11 +12+!4=0,
(C) l3·-· l5-l 6 =0,
(I) R11 1+r1I1 +R2I2+ral2+R3l1=E1 +Ea+E2,
(II) RJ6-R7h=O,
(III) R5/3 +R7l5+r4!4 +Rsl4+R4l4-ral2-R 212=E4-Es-E3.
(d)
(A) /i=1 2 +Ia
(I) R1I1 +Rala- U1=0
(II) R2I2+U2-·Rala=O
3.3.4. Se observa ca folosind legea lui Ohm ~i teoremele lui Kirchoff
toti curentii se pot determina din aproape in aproape, pornind de la 15

207
(in general, la circuitele serie-paralel pornind de la curentul uneia din
laturile legate in paralel se pot determina relativ simplu ceilalti curenti).
Astfel, se obtine

U'"=R3 I 3 =9 V, U'

11=12 +13=14 A, U'v=R 1I 1 =28 V, U= Uiv+U¥"=39 V.

3.3.5. (a) 12 =0, 11 =-1 A, R 1=2 !1; b) 11 =1-


-2=-1 A; 1·12 +1·(-1)-0,5·2-3 ·2=1-2=
A, Is=l2 -2= 9 A, 15 =3+1=4 A,
21 9
R1I5+l1+9,51+0,5·1=20+1 =)R 1 = - =3 Q,
4

l4=-l2-l5+l1= 12 A, O,ll3+2Is+ll4-ll2 =E3 ""9E3 = 37,9 V


R4·3+R1 I 5 -1 · 14 +0,5·3=34,5 V=)R=3 Q.
9 G J-
3.d. . - , I 1-
_ (r2 +R)E1 -RE2 t
r 1r 2+r1r+r2R r 1r 2+(r1+r2)R

(r1 +R)E2 - RE1 •


r 1r2+(r1+r2)R ,

a) U=Rl; b) U9 - - - ; c) lsc
r 1 +ra r1
+r
2
3.3.7. Se observa ca, din motive de simetrie, prin elementele identice
legate in paralel trece acela~i curent ~i deci
I I
11 =12= -, Is 16 -,
2 2

unde cu I s-a notat intensitatea curentului din rezistoarele r3 ~i r 4,


care formeaza partea neramificata a circuitului. Aplicind apoi a doua
teorema a lui Kirchhoff buclei formate din elementele E 2 , r 3 , r 5 , r.1 rezulta

r' I +r I +r" -I + r
3 4
I = E => I =, 2E
. •
2 2 . , r'+r"+2(i·s+r4)

Se observa ca simetria simplifica considerabil rezolvarea problemei,


care altfel, pe baza teoremelor Jui Kirchhoff, ar conduce la un sistem
de !;,ase ecuatii cu !;,ase necunoscute.

208
3.3.8. I n di cat i e: se considera cite o sursa ideala (r=O) care,
conectata la bornele circuitului, sa dea tensiunea U, se scriu teoremele
lui Kirchhoff ~i se rezolva sistemul de ecuatii obtinut.

(a) 11= . U, 12= Ra U;


~~+~~+~~ ~~+~~+~~

N = r1 R 2 + R2R3 + Rar1;
d) I'= (Ra,+ra)+R4 (Ei +Ez)
N

I= (R1+r1:r2+R2) Ea-; (Ei +E 2),

!"= ra+Ra(E +'E )+ R 1 +R2 +r1+r2 E


N 1 . 2 N a,

N=(ra+Ra)R4 +RiR1 +r1 +r2+R2) +(R1 +r1 +r2 +R2) • (ra +Ra),
3.3.9. R=4,4 Q.
E1
3.3.1 O. - = Cu alte cuvinte una din sursel_trebuie sa aiba
r1 r2
polaritatea inversata, iar curentii lor de scurtcircuit trebuie sa fie egali
\ Isc1\ = /Isc2\,
3.3.11. + Isc 2= 11 +21 = 32 A. (Acest curent de scurtcircuit
I srl
s-ar mentine un timp foarte scurt, deoarece ar defecta bateriile).

3.3.12. a) UAn=lO V, 1scAn=12 A; b) UAn=l,5 V, IscAB=


E1 , 9-8
== +
+r2+r1 r3+r +r5+r
- 7,5
+-
9,5
~l,2-0,844;:::::0,356 A.
r1 4 6
14 - Probleme de electricitate 209
E
3.3.13. a) 1=4 A; b) E=24,8 V; c) 124 A, U Vsc'= 0.
r

3.3.14. Formula rezulta imediat din legea lui Ohm eyi din prima
teorema a lui Kirchhoff. Intr-adevar, folosind condtictanta G1.:= 2-,
n.,
Iegea lui Ohm pentru latura k exprima intensitatea curentului din
aceasta latura in functie de U ~i R"

:(1)
Din prima teorema a Iui Kirchhoff se ohtine relatia
m
:[;f.:=0. (2)
U=l

inlocuind in ultima relatie-expresia de mai sus a lui Ik se capata o ecuatie


in U, care rezolvata da formula din enunt. Se remarca faptul ca in
aceasta formula toate marimile au acelaeyi sens de referinta (in figura
acest sens es.te de jos in sus). Formula stabilita e foarte utila la rezolvarea
oricarui circuit cu conexiune paralel, deoarece simplifica foarte mult
calculele. Intr-adevar, odata calculata tensiunea, fiecare intensitate
de curent rezulta direct din formula (1), fara sa mai fie nevoie sa se
scrie teoremele lui Kirchhoff ~i sa se rezolve sistemul de m ecuatii ohti-
nut din aceste teoreme.

3.3.15. R=r1 ...!.!.:._ =0,25 !1; conditia este E 1 >E2 •

2
3.3.16. U'= E1 E 2 +U(Ei-E2); a) V'==5,4 V; b) 4,2 V,
E1+E2 i

fata de sensul de referinta din figura enuntului.

3.3.17. Conditiile necesare eyi suficiente pentru a se obtine un curent


cu intensitate mai mare, sint:
E' r'+R E' r' E' R
a) > - · b)->-· c) > --·
E .r+R' ' E r+R' E r+R

3.3.18. Curentul din circuitul serie are initial o valoare care rezulta
direct din a doua teorema a Iui Kirchhoff '

I= E 1 +E2+ .. ·+Em. (1)


R+r1 +···r,,.

210
Dupii introducerea noii surse in serie cu circuitul anterior rezultii analog
curentul
t]' = _ _.;;_ ____
(2)
tr+R+r1+···rm
Conditia de miirire a curentului se exprimii l'>l din care rezultii con-
ditia echivale ntii
'IJ _ IE :E1 +E2 + .. ,+Em - I
h sc- ·->. - . (3)
r . ;R+r1 +· .. +rm
Ca urmare, pentru ca sursa nou introdusii in. serie in circuitul dat sii
mareascii intensitatea curentului este necesar ~i suficient ca aceasta
noua sursa sa aiba un curent de scurtcircuit mai mare decit curentul I
din circuitul initial.
3.3.19. U9 >U, adicii tensiunea in gol la bornele sursei adiiugate
trebuie sii fie mai mare decit tensiunea initiala U de la bornele circuitului
initial. (I n d i c a t i e: se calculeaza noua tensiune U' ~i vechea ten-
siune U. Apoi se pune conditia de marire a curentului din rezistor I=
->I
U'
R
('U)
-R
·
3.3.20. a) 1=30 A; b) U=20,8 V.
(In acest caz sensul curentului fiind opus sensului de referinta ales,
el este opus ~i sensului t.e.m. Acest lucru este realizat prin actiunea
unei surse exterioare care ar actiona in circuitul din care fac parte cele
douii surse considerate.)
...,,. 1
3.3.21. Folosind conductantele G= - , din legea lui Ohm, ~i prima
R
teorema a lui Kirchhoff se ohtine
Vo=r~+GBVB+Gc:~+GDVD; .IA=GA(V A- Vo)
I I G;1+GB+Gc+Go
etc.

3.3.22. a) E=4 V, r=0,25 Q; b) Uu= -4 V, lsc= 16 A;


c) 1=4.fA, U=-3 V.
3.3.23. In regimul cu marimile E, r, R, I este v alabilii relatia data
de a doua teorema a lui Kirchhoff
E
I=-· (1)
r+R
14* 211
Intr-un regim in care rezistenta este ~R intensitatea curentului se
noteaza rd. Ca urmare in acest al do ilea regim este valabila relatia
E
(I./=--! (2)
r-i-~R
Din relatiile (1) 1;,i (2) rezulta relatia pe care o satisface coeficientii a., ~
~i rezistentele r, R
a:= ' (3)
r+~R
Notind raportul rezistentelor in regimul initial
, R'
}i = _ (4)
r'
rezulta
o:= (5)

1-oc
K=--! (6)
(1.~-1

Din conditia data in enunt se calculeaza

K= 1-0,75
(7)
0,75 ·1,5--1 9
--1
8
Ceea ce inseamna ca initial rezistenta exterioara este de doua ori mai
mare decit rezistenta interna a acumulatorului.
Din (5) se obtine apoi raspunsul cautat a:= 1,2.
Aceasta corespunde unei cre~teri a curentului cu 20%, adica intensitatea
cautata a curentului este 1,2· 12=-= 14,4 A.
3.:l.24. E= 14 V, r=4 Q.
3.:l.25. a) U=-24 V, b) 11 =6 A, 4 A, I=~ 10 A, i=O.
3.3.26. V1 =220 V, Y-V 2 =_:_100 V,
Us= Vs- V2=50 V, U4 = V2- V1== 120 V.
3.3.27. R 1 =1 Q.
Ii 3.3.28. a) 4,95 kQ respectiv 99,95 kQ; b) 0,504 n respectiY 0,102 O;
c) 0,05
v v
, 1 - , 1 -mA , respec t'1vj, ;;- mA
-.- ,
div div div div

212
3.4.1.
Rz
1 R,=r/l.n.
(l

40
3 Re =7- .n.

4 R"S.n.
e

R7 R1
24
5 ¢ I I 0 ¢ R "'- .n.
e 11

1 Rz

Rz

l
R7
28
¢
~
6 I I R·-.n.
e ,,

]
3.4.2.
7
-R, R,w=2R;
4
4 1
(b): R.rn= R, R.4 0 =0, RAn= - R;
3 3
4 13 2
(c): R . rn= R, R.4c= -R, RAn= R;
3 6 3
3 3
(d): R,IB= -R, R.4c=R, RAn= -R.
4 4

13
3.4.4. Re= -R= 17,1 .Q.
19

3.4.5. Fie R 1 ~i R 2 rezistentele celor douii arce de inel cuprinse intre


borne
(1)
Expresia rezistentei echivalente se obtine observind ca cele doua
arce cuprinse intre borne constituie rezistoare legate in paralel

(2)

Din sistemul de ecuatii (1), (2) se obtine ecuatia in: R 1


Ri-RR1 +RRe=O, (3)
care rezolvata da

R1 =: (1± v1-4 :)· (4)

Pentru Re>: relatia (4) nu dii valori reale pentru R 1 .

Ca urmare problema are solutie numai pentru Ree [o, :J,


Rezistenta R 2 are valoarea R2=R-R1 adicii

R2 =: (1± v1-4~ )· (5)

214
Aceasta arata ca fizic vorbind, pentru Re::;;; !.!. , e xista. o singura
4
solutie (valorile lui R 1 ~i R 2 se schimba doar intre ele), aceea de a lua

v
o portiune de inel cu o rezistenta

: ( 1+ 1- 4 :· ) ,
in paralel cu restul inelului.
8
3.4.6. RAB= - R,
13
-3.4.7. Ra=90,5 n.
3.4.8. X= 2( 1- -1) l; a) x=O, R, max= R, b)
3 n ,,
X= - l ,
2
Re ' min= -R4 !

3.4.9. Fie r', r" rezistentele c.elor doua fire ale liniei de la inceputul
liniei, la locul defectului respectiv de la locul defectului la sfir~itul li-
niei. Curentii dati se exprima
u
l=- (1)
g r'+R
u
(2)
R'r"
r'+--
r+r"
Rezistenta totala a liniei este
r' +r"=f. (3)
Relatiile (1), (2), (3) formeaza sistemul de trei ecuatii din care se pot
calcula rezistentele necunoscute r', r", R. 0 data aflate aceste rezis-
te.nte cunoscind rezistenta totala a liniei ~i lungimea ei distantele se
calculeaza imediat. Pentru simplificarea calculelor se introduc notatii
pentru rezistentele de intrare ale liniei cu defect, in gol respectiv in
scurtcircuit
u u
r =- r = (4)
g I/ sc I,c

Sistemul de ecuatii (1), (2), (3) se poate scrie


r' +R=rg
Rr" (5)
r'+-- =fsc
R+r"
I r' r.

215
Introducind valoarea lui r' din prima ecuatie in celelalte dona rezulta

fn-R+~ =Tse
• R+r" (6)
1r -R+T"=r.
9

Scotind valoarea Jui r" din a doua ecuatie a sistemului (6) ~i introdu-
cind-o in prima ecuatie din acest sistem se obtine o ecuatie tn R

(7)

N umitorul neputind fi nul (T +R ~ r 9) rezulta


(T 11 -R)(r+2R-r 11 ) +R(r-Tu +R)=rsc(2R +r-r 9 ) (8)
sau
r 9 (T-r 17 )-R(r-Tu) +2Rr 9 -2R2 +R(T--ru) +R 2 =rsc(2R +r-r 9 )

R 2 -2(r9 -r80 )R +(rg-f8 c)(T 9 -r)=O. (9)


Rezolvind ultima ecuatie se obtine

sau final

~u c.[ -:J x (1± lf~ i-f.:


~---2-·)J . (10)

Din sistemul (5) rezulta apoi

r'=rsc±V(Tg--:-Tsc)(r--Tsc)· (11)
" Lungimea cautata, de la inceputul Iiniei pina la Iocul defectului este

(12)

D i s c u tie. Se observa ca rezistentele r u ~i T sint mai mari decit


T80 sau eel putin egale cu aceasta rezistenta. De asemenea T >T,,c, Ca
urmare, solutiile sint reale ~i corespunde fizic numai solutia data de
semnul inferior (T' nu poate fi mai mare decit Tse)·

216
Pentru valorile date
12,90 n
r'=7,95± V6,o5· 4,o5(
'3 .Q

R=6,05 ( V-.-)
;t =f ~·
05
=6,05(1=f0,823)= <' 101 n
6,o5 11 n.
Prima valoare nu corespunde deoarece o parte r' din rezistenta liniei
nu poate fi mai mare decit intreaga rezistenta r a liniei. Solutia cautatii
este deci R= 11 n ~i distanta de la inceputul liniei pina la sfir~itul ei
L'= L r'=l km.
r

3.4.10. b) Vi.= 15 v, u;=30 v, u;== U3=45 V;


a) ~U~==-6V, Yu~=-40%, ~U~= 12 V, Yui.=-40%,
,. ll , )
3•l'f• _ Ro111.1 +R0211.2 •
• cl Cf..s- '
Ro1 +Ro2

b) ti.pr::::::.
Ro2et.1 + Ro1et.2 •
Ro1 +Ro2

3.'i.12. Aceasta problema se poate rezolva simplu numai observind


simetria sistemului. Astfel rezulta usor valorile curentilor din muchii
in functie de curentul total (vezi fig~- '
ra). Tensiunea dintre doua virfuri I
opuse se exprima apoi pe baza faptu- -:r____a.. .o_..
lui ca la un circuit de curent continuu I
tensiunea nu depinde de drum \
I I C .-.....+----a I
U.rn=UAc+Ucv+UnB=R-+R-+ L 1L I J
3 6 6 .6 -
·I 5 I }-...,..§._
+R
3 -= 6 RI. J ,,_! 1
/ 3 6
Din definitia rezistentei echivalente 1
rezulta ' J
R = U,18 =~R.
e I 6 Fig. 3.4.12. R.

217
3.4.13.
l= r(R1+R2+R3 +R,)+(R1+R2)(R4 +R 3) U;
r(R1 + R 2 )(R3 +R4 )+R1 R4 (R2 +R3) + R 2 R 3(R 1 + R4 )
u
R e=-•
1

b) R e ,c-
_ R1~ +· -R2Rs
-,
,
' R1+R4 R 2 +R3
( R1 + Rs)(R,+ R«)
c) Re, 9 = R1+R2+Ra+R,
·•
La echilibru rezistenta echivalenta Re nu depinde de r, deoarece prin
rezistorul r nu circula curent electric. Ca urmare, R, se poate pune ~i
sub formele de Ia h) ~i c): R,, ec= R,. sc= Re, 0 , pentru R 1 Ra= R2R4.
8 2 7
3.4.14. RAB= -R, RAc= -R, RAB= --R.
15 3 15
11 3 ·4 9
3.4,15. RA 8 = -R, RAc= -R, RAD= --R, RAc= R.
20 4 5 20
3.4.16. Se observa ca laturile desenate cu linie continua formeaza
un circuit cu conexiune in punte *i anume o punte echilibrata (deoarece
produsul rezistentelor laturilor opuse este egal R· R=R· R). Ca urmare,
rezistenta echivalenta a puntii se poate calcula suprimind diagonala
1
(prin care nu trece curent): R:= (R +R),= R. Rezistenta echivalenta
2
a puntii R: este in paralel cu rezistenta R desenata punctat, deci re-
R
zistenta ceruta este R e = -2 •

218
3.4.17. a) RAn=34 mQ, RAc=26 mn, R,rn=25 mQ;
3
b) R .4B= -R.
4
R 1 R
3.4.18. a) Ren= - - - , Re., ,
2 1 2
1--·
2n
3
b) R en == R(1-
2
..!..),
3
• R eco = ~!
2
82
R,a= -0;
5
9 22
b) 6 f"\
u,
R e2 = -0,
2
Rea= -0.
5

3.4.20. Adaugarea unui nou circuit corespunde mereu miqoraru


ultimei rezistente R 2 din circuit (care devine legata in paralel cu o
alta rezistenta). Ca urmare, fiecare conectare a unui nou circuit mic~o-
reaza rezistenta echivalenta. ~irul valorilor rezistentelor echivalente este
un ~ir descrescator cu termeni pozitivi, care se ~tie ca are limita. Pe de
alta parte, intre Ren ~i Re, 11 _ 1 exista cite o relatie simpla corespunza-
. toare legarii rezistorului echivalent Re, 11 _ 1 la ie~irea primului circuit:
Ren=f(Re,11-1) la limita n-oo=:.Ren-+Re ~i Re, 11 _ 1 -Re, Se obtine o
ecuatie R.= f(R,) din care se calculeaza R •. Procedind astfel rezulta:

a) R e, t1 = R 1
R R, .•_
+,R2+Re,n-l
2
. ~l R e == R1 + -
1 R R,

-'
R2+R,
2

Considerind ultima:relatie ca o ecuatie in Re se obtine

Re' :
1
+yG 1
)2+R 1R 2 ,::,l6,38 Q;

b) R en=
R2(R1+R., ._1) • R,= R 1 R 2'+R 2 R,,
~l
R1 +R2+R,. •-l R 1 R 2 +Ra
Ca urmare

R.=-
2
+ y(: 1
)2+R1 R2,::,4,38Q.

3.4.21, a) Re= 16,38 Q; b) Rc=4,38 Q.


,;,~, 3.4.22. Rezistentele Ra ~i R. sint egale fiindca la limita pentru .n-+ oo
curentul din rezistorul R de la ie~irea ultimului circuit tinde spre zero.
Ca urmare, valoarea lui R nu conteaza ~i in loc de R se poate lua Re.
219
Ii}
?---, I --J'?,I
R2
I
- •
R
I ~ IT'; ,..--,.~
R3
-
0 b

c
d
Fig. 3.4.24. R.
Pentru R= Re rezistenta echivalenta nu depinde de numarul de cir-
cuite fiindca R,n= Re, Limita unui ~ir cu elemente identice este valoa-
rea comuna a acestor elemente ~i deci Re= R c•
3.4.23. Rc=:'/RR'=)R,=Rc=VRR',
Pentru R=R'1 rezultii R, =R. 0

Acest rezultat se obtine direct


observind ca pentru R= R'este
satisfacuta conditia de echi-
libru R 2 = R' 2 a puntii ~i deci
1
Re=-(R+R)=R.
2

3.4.24. V. fig. 3.4.24.H.


a
3.4.25. v. fig. 3.4.25.H.
3.4.26. a) E,=E 1 + ...

b
r

c) I= ·
r,+R
3.4.27. :Legare in serie ~i in
acela~i sens: Ee1 =E 1 +.E 2 =
8 V, fe 1 f1 +r2 = 0,35 O;
2) In serie dar in sensuri opuse:
Ee, =E2 ·--E1 =4 V, re 2 =0,35 0.
3) ln paralel ~i in acela~i c
sens: Fig. 3.4.25. R.
20+24 22v
7 ' r,. in·
14 14 '

4) In paralel dar in sensuri opuse:


24-20 2
7
V
'
r,. in.
14 14

221
""

3.4.28. Sursa data are E= Uu= 12 V,''r= !!_ =0,5


. I,.
n.
Sursa echivalenta are parametrii:
a) Ee= 12 V, re=r+R= 1,5 .Q;
b) Ee= gE = 2· 12..., 24 =S V, fe= Rr = 1 .Q.
g+G . 2+1 3 R+r 3
3.4.29. R ,= R.

h) P1 = R =~ L
2 2 1t1 •
P2 R1 Pi L1

3.5.2. Obs.: nu intervine valoarea tensiunii U

deci Pl~650 W
280 W
40
AP= - • 100 ~ -4,13°110
970

3.5.3. 'YJ ~ 80%.

Vlei 24 · 3600
3.5.5. W1 = 2 --===::::c:-
c1ei/kWh t,+i/t!-4t,tP
Vlei 24 · 3600
w2= - - - 2 --.====-·' cu W1 ~i W2 in kWh ~it.,, tP in secunde.
clei/kWh

3.5.G. R'=1.Q·R"=30.. Punctele A. ~i B cuprind intre ele un al'C


de cerc de 90".

222
3.5.7. 6V, Pm=12W.
3.5.8. 175 200 -~=95%.
3.5.9. E=8 V, U=7,5 V, R=ll,4 .Q.
'1
3.5.10. P= - (E- U)U. p
r

Functia P= f( U) are un maxim


Ia U = E . Valoarea acestui maxim
2
E2
este . Randamentul cores-
4r
punziitor este 'Y)=-~. Graficul func-
2
tiei este parabola reprezentatii in
figura alaturata. Puterea data nega-
tivii (P<O) reprezintii o putere
primita. Fig. 3.5.10. R.
3.5.11. Puterea data de o sursa rezistorului legat la bornele ei are
expresia
P=Rl2= _R_E2
(R+r?
La E ~i r dati aceastii putere este o f unctie de rezistenta R a recep-
torului. Maximul acestei puteri se obtine la o rezistenta Rm care anu-
leazii derivata puterii P in raport cu rezistenta R

(2)

Ecuatia
dP =O (3)
dR

are riidiicina
Rm=r. (4)
Derivata dP este pozitiva · pentru R <r, negativii pentru R > r ~i
dR
nulii pentru_R=r. Ca urmare functia P(R) are un maxim
E2
(5)
4r

223
pentru Rm ==r. Cu alte cuvinte, orice sursii dii in exterior o putere
maxima (5) atunci cind se leagii la bornele ei un rezistor de rezistenta
egala cu rezistenta internlt a sursei (4).
3.5.12. Puterea data de sursii unui rezistor legat la bornele ei are
expresia cunoscutii
P=RI2,
cu I
De aici rezultii

(1)

Din ultima relatie se poate deduce R in functie de E, r ~i P. Astfel


se ohtine ecuatia
£2 R sau R 2 +2 r - - ( £2) R+r =0. 2
(2)
P 2P
Rezolvind ultima ecuatie rezultii

R E2 ) -+-
-:-r
(2P -'-
Y(E2-2P
-r)2 -r- 9

sau

R EP2
(2 r
)
± "'V/E2(E2
·p ~
4
)
- r , (3)

Din relatiile (1) ~i (3) se observii cii valori reale ~i pozitive pentru R
se ohtin nurnai daca puterea data satisface conditiile
£2
O~P ~ -=Pm, (4)
4r

Cu alte cuvinte, problerna are solutie (fizic acceptabilii) numai


dacii puterea data (P) este pozitivii ~i mai mica sau egalii cu puterea
maxima Pm ce o poate da sursa. Exista douii rezistente care corespund
unei puteri date P ce satisface inegalitiitile din (4). Aceste rezistente
notate cu R 1 , R 2 , satisfac, conform cu (2), relatiile

VR R =r, 1 2
(5)

E2
- - 2r. (6)
p

224
,.
Relatia (5) arata ca rezistentele a caror medie geometrica este egala
cu rezistenta interna a sursei iau de la aceasta puteri egale.
3.5.13. a) E= VF (VRi + V~)=20,2 V; := VR R = 10,
1 2

VP(V:R1__ +}vR2 )= 2(10+0,l) = 22


= 20 ' ~ 102W
2
20,2 A; b) Pm= E
4r 4
R 2 2 R
pentru rm=l Q; c) 'Y)= ·-=-=-, U=--E= 'Y)E ~ 13,5 V.
r+R 1+2 3 R+r
3.5.14. P2m=728 W.
p m,s -- l,c,, = 2 Ugl,c= 2P ,
2 2 2·2 m,

1 1
3.5.16. Se deduc intii relatiile Pm=
A ' 4
rn, Pm=
4
Else s,i r
= Pm , E= . Prima sursa are deci parametrii
lfc I sc
. 4 Pm1
E 1= - , (1)
l,c, 1

iar a doua sursa


2
f2 = 4 Pm 1 E2, =4 (2)
l;c, 2 l,c, 2

La legarea in serie

4 ( P ml + .:.!!!!) .
l,c, 1 l,c, 2

(3)

~i deci

.(4)

(5)

15 - Probleme de electricitate 225


La legarea In paraiel
E1 + E2
r1 T2 1... 1+1... 2
4 l,c.1+l,c, 2 =
Y1+U2 1:,.1 + 1: •. 2
Pml Pm2

(6)

(7)

(8)

a) In cazuI surselor cu aceea~i curenti de scurtcircuit rezulta

b) ln cazul surselor cu aceea~i putere utila maxima


J _ I,.,1+1,,,a J I p = (/u,1+I~c.2) 2 p
8c; a- ,.. +l' sc, l se, 2, m; e,, I"a,, l +I"~,, 2 m;
AS9. 1 ,c. 2:
p = (I,.,1 +l... 2)2 p
m;' I!,.1 +l!,. 2 m•

3.5.17.
1 6
'1)s= 1 1 4 3 11 , 1Js%=54,5%;
-+--1
1)1 1)2
-+--1
3 2
3 ·2 3 2
--+--2--
~I 3 43 5
'r)p= ----'---'-..;._· =: ----3--2--- = -6 ;
l-7Jfl)2
1---
4 3

226
E2,
3.5.18. R=r; P= ( - n )' -

3.5.19. r=
-
V
n+l

2
r

-R, -
3
p
Pmall
=4(5 V6-12).
-

-----·
P1

P2
0:1

0:2
l-0:1

1-·o:2

3.5.21. Ui == 1-~1, == ~1 'IJ1 -


U2 1-~2 , P2 ~21-~2 '1)2 l-~2
3.5.22. Puterea primita de un circuit din'!t"exterior are expresia P=
= U I, in care U :;;i I sint valori corespunzatoare unui aceluia:;;i sens de
referinta ales in lungul conductorului. Se incepe rezolvarea problemei
prin calculul tensiunii :;;i se trece apoi la calculul curentilor. Tensiunea
intre cele doua borne ale circuitului deriva\iei este data de formula
cunoscuta
m
3
E;GkE~ 2-12+-6
k=l 2
U= m == 5 3
8 v.
:z=:o.
k=l
2+-+-
2 8

Intensitatea curentului din elementele circuitului este data de legea


Jui Ohm generalizata

11= 5A.

Verificarea valorilor calculate se face simplu cu ajutorul primei teoreme


a lui Kirchhoff: ld-1 3 •
Puterea data in exterior de primul acumulator este"' Pi= Ul 1 =
64 W. Puterea primita de receptor este P=RI2= Ul=40 W. Puterea
primita de la al doilea acumulator este P 2 = Ul 2 =24 W (acest acumula-
tor se incarca). 0 a doua verificare a calculului se poate face pe baza
legii de conservare a energiei, respectiv a puterilor corespunzatoare.
Puterea data de unele elemente ale unui circuit es.te egala cu, puterea
primita de celelalte elemente ale circuitului. In cazul circuitului conside-
rat J\=P+P 2 •
3.5.23. a) Pz;aat>O pentru U e (O; 6) respectiv Re (O; 0,5); b)
P 2 ,aai=O, pentru U=O (adica la scurtcircuit R=O) :;;i U=6 V (adica
atunci cind sursa nu debiteaza,curent, ceea ce se realizeaza la R=0,5 O);
c) P 2 , aat <0 :;;i deci sursa prime~te putere (acumulatorul 2 se incarca)
15• 227
pentru U e (6; 9,45) adica pentru Re (0,5; oo ). Cea mar mare putere ce
o da sursa 2 este P 2 , dat maz=13,5 W, la U=3 V respectiv R=0,134 .Q.
· Cea mai mare putere ce o prime1?te sursa este P 2 prtmu max=50 'vV, la
R= oo, adica atunci cind circuitul este format numai din cele doua surse
legate in serie ..
3.5.24.
a) h) c) d) e)
J(A) 48 24 12 0 12
U(V) 12 0 6 12 18
P(W) -576 0 72 0 -216
Pp(\V) 1 152 288 72 0 72
Felul primita de cedata primita de la O
puterii la O sursa sursa exterioara.
exterioara
Observafii: acumulatorul scurt- mers l:n acumulatorul se in-
se descarca circuit gol carca (acumuleaza
de~i prime1?te energie).
putere pe la
home
3.5.25. P 2 ~17,5 W, P 1 = 16,3 W, P 3 34,2 W. Suma acestor
puteri este egalii cu suma puterilor primite de rezistoarele R1, R 2 , R 3 ;
Pm=3W la Rm=0,386 .Q.
3.6.1.
2 2 U2 •
Rell= -Rbec I = - - ~80,6 .Q,
3 ' 3 P "

b) Prim ul mod (deoarece arderea unuia din becurile in derivatie


este.,urmata de o noua repartizare a tensiunii totale U, care ar produce
in al doilea mod de conectare arderea a doua becuri de 100 W, iar in
primul mod de conectare arderea numai a unui bee).

1 1
7
,I.
r
l
....,
-l
- -
l l
Fig. 3.6.1. R.

228
3.6.2.
6V ... 6V
_.. ,,....-,.,.

- lfV ----
8V

U =72V
Fig. 3.6.2..

3.6 13. Daca R>r in serie, daca R<r in paralel, daca R=r se obtine
acela~i rezultat la legarea in serie sau paralel. In cazul considerat, legarea
in serie da P=36 W.
3.6.4. a) Puterea primita de un rezistor R av ind ex presia P= R1 2 ,
se observa ca, la R dat, aceasta putere este .maxima cind 1 este maxim.
De aici rezulta ca problema de la punctul a) se reduce la determinarea
extrem ului curen.tului J. Acest curent se obtine inlocuind bateria cu
O sursa echivalenta cu t.e.m. n8E ~i rezistenta interna re= r.
nP
Astfel rezulta
];= =-E-,
n,
--r+R .!_ + !!. (1)
np nP n,
I este maxim cind numitorul es'te minim. Se ~tie ca pentru doua marimi
variabile cu produs constant suma este minima cind cele dona
marimi sint egale. ( Acest lucru rezult(in analiza matematica calculind

extremul functiei y=Ax-t- B, de unde rezulta y maxim pentru x dat


x

qe conditia Ax= B care implica x = ± ·• / B , ) In cazul expresiei


x
I
0

VA
(1) maximul se obtine deci pentru
r R (2)
==-!

229
adica pentru
R
=-, (3)
n7 r

Din relatia (3) ~i din relatia data nsnp=N Se obtin valorile


n.= V7
N ~i· np= VN] (4)
pentru care curentul ~i deci puterea data receptorului R este maxima.
Aceasta putere maxima are expresia

P =RI2 =R----•== (5)


m m (2R)• 4r

Pen tru valorile numerice din enunt rezulta


ns=16, n11 =4, Pm=28,8 W.
b) Pentru o conexiune data a surselor (cu n 11 grupe in paralel, fie-
care grupa fiind_formata din n 8 surse in serie) puterea data unui rezistor
R este maxima cind acest rezistor are valoarea

(6)

Aceasta putere maxima are o valoare


(n,E) 2 NE3
--=--,
n, 4r (7)
4- r
lip

care. este independenta de n, ~i n 11 •• Ca urmare, pentru oricare din co-


nexiunile cu n8 np= N se ohtine aceea~i putere maxima (7). 1n functie
de valorile n. ~i np se modifica insa rezistenta R, data de (6), care co-
respu nde maximului puterii.
Pentru valori numerice date puterea maxima se realizeaza la oricare
din valorile Iui R date mai jos
64 32 16 8 4 2 1
R - r, - r, - r, - r, -r, -r, -r.
1 2 4 8 16 32 64

In oricare din aceste cazuri randarnentul este '1)=50% ~i deci ~i


E2
puterile, Ia fel ca ~i curentii surselor, sint acelea~i (Psurs 4
4r
puterea maxima pentru fiecare sursa separat ~i I surst1 = ; ) !

230


3.6.5. N=36 acumulatoare. Se vor lega in paralel trei grupuri de
acumulatoare, formate fiecare din cite 12 acumulatoare legate in serie.
3.6.6. a) Grupul de ~ase tuburi conectate in p aralel se leaga in serie
cu .o rezistenta aditfonala
R = _ 220 V-6 V ,_ 114 :::::gs O;]
2(0,1 +0,2+ 0,3) 1,2

b) Tuburile T3 , luind fiecare un curent de 0,3 A, cu ele se pot lega


6V . . . .,
in serie: T 2 legat in paralel cu un ~unt R 2 = - =60 .Q, tubul T1
{0,lA

Iegat i n para IeI cu un ~unt ,Ra= -6 Vl


- ""0 :.l,
" Rezistenta a d'1t10nalii
.
' ,0,2A
220
din circuitul serie este R = v- 36 v =r613 .Q; 1
o ' 0,3A .
c) Pa=264 W, Pb=66 W. Din punctul de vedere al puterii nece~
sare e de preferat solutia de la punctul b).

3.6.7. Isc VP(v~1 +v~J U=VP cvfi1+VR2),


U1=VR1P, U2=VR2P,
3.6.G. P '= U(Ui-U2) P = 11 kW.
m2 U2(U-U1) nl

3.6.9. x= ~--t (L
~-C(.
R'·);
+ 2R' R ~(C<.-l)
(cx.-W
(2R'L+R ).
o

3.6.11. a) 1=36,11 A, UAB=16,67 V; b) 180 ~5,56 A, I'=(i,48: A;


c) 3610 w~2·25 2 +2·25 2 +6·11,1 2 +3·U,1 2 :::::3610 W;
3.6.12. a) I=lA; b) U 8 A=5 V, UBc=-5 V, Ucn=3 V, UcA=
2 2
= 10 V, U1rn= -·2 V; c) E 11 +E 2 J-E4I = R11 +Ra1 «>-10 W = 1 W +
+1 W +3 W +5 w, UBAI +ucBI +Uncl + UAnI = 0:::::5· 1+5 · 1+(-
5 5
-3)·1+(-7)·1; d) R=2,4 .Q, Pm W.e) I&c= A.
12 6
3.6.13. I :::::0,1 A, R=300 n, U=300,3 v, Pn=3 ,v,· P A=3 mW.
231
- E R(R+r) r _ R E _
3.G.14. a) R 1 .Q; b) Uo
2r 2R+r R+r ,2R+r 2
5
.a.
3.6.15. a= YJ 2 patratul randamentului Iiniei care alimenteaza re-
ceptorul;
p

3.6.16. a) U2=U-U1 , l=U2 R;1, R 1 =U11-1 , R,=R 1 +R2, P=


Ul; b) U=PJ-1, U1=R1 1, U2= U- U1, R 2 = U2J- 1;
c) Se rezolva ecuatia P(U1 +U2)-1 = U2 R 2- 1 ~i se gase~te U2 • Apoi
din aproape in aproape: l=U2 R 21 , U=PJ--1, U1 =U-U2 ,R1 =U1 J-1,
P1=R112;
d) Se. rezolva ecuatia (U- U1) Ui in raport cu U1 • Apoi
R1
l=U1R11, P1=U1I,- R 2 ~u 2 1-1 •
3.6.17. a) UR 2 1, 1=11 +12 , P= Tl!, R1 = Ult;
b) Se rezolva in raport cu 11 ecuatia = Re(I1 +12),
11
Apoi: 1=11 +12 , U=Rel, u, R 2 = u;
11 12

c) Sc rezolva ecuatia P= u(1i ~) in raport cu U. Mai departe:


1=11+!!., R1=!!_, R.= !!.;
R2 11 1
d) Se rezolva ecuatia: Pi +!!.=I, in raport cu U. Apoi:
' UR2
=
u, Ul2,
u
1-12 , R1 = - P= UI.
R2 11

3.6.18. a) U2=U3=P2 121, ls=:' U2R 81, I 2 +Ia, U1=R1Ii, U=


U1 +U2a, Re= UI 1 1; -~--
'P'
b) Se rezolva ecuatia U = R91 2 + -1- · obtinindu-se: 12 • Mai
.t - ' la+la ' •

departe: Us= U2=R 212 , U1 = U- U2 , 11 = Pi, P= U/1 •


U1

3.6.19. a) U 2 =R21-E2 , U1= U- U2, R1== U1J-1 ;


b) U1;:;U-U2, l=±VPR,R;1 , R1=U11-1, E2=R2I-U2;

232
c) Se calculeaza intensitatea curentului rezolvind ecuatia E 2 -R 2 I =
= - : 2 • Celelal_te marimi rezulta din relatiile U2 = R2I-E 2, i\ = U- U2,
u
R,=-i
I

2 E± !!_)
2
E± ~
3.6.20. Pm= E
4r
= Uul'!..,
4 ·
P UI ( E-r 3r

3r
=
1
1±·-
~ )] , - 3~
2
=~ [ 1- : ( 1 ± ! Semnul de sus corespunde legarii cu t.e.m
in acela~i sens, iar eel de jos legarii in pozitie:
E 2 11 E2 . E 2 51 5
P1= - - - = - =Pm, P 2= -Pm, cu Pm puterea utila
r 2 2 4r r 6 6 9

R2+ R1 +R
u
=-~ 3,33 v, u;c=
6
11 U=5 ,56 V, u'a=
a U= 10 V·,
3
3) U;,'a"~O, Una,=·---------=3,2 V, u;;=5,29 V,
u
R2+(~- + 2._ + -1:_)-l
R1 R R,
u~~= U 10 V.
3.6.23. a) U=124,8 V; b) P=l,248 kW;
P UI 124,8 · 10
c) Re=312 O; d) 11)= - = ~0,92.
P+R 1 I 2 +R,1;, Eli 130 · 10,4
3.6.24. a) R=40 n, b) 1,35 1, c) 8,37 bani.
l.
3.6.25~ U1c=Rku(tBj)-l= ekpk(t€1P1)-Iu,
j=l Ck j""I Ci
cu R1c rezistenta dielectricului (izolatiei) condensatorului k;
Qk= c/cuk = E1cP1c(E €1P;)-1 u.
J j=l c,
233
3,G,26, a) E:::::;2mV, b) E':::::;40 µV/grd.
3.6.27. Degajarea de ciildurii prin efect Joule produce o cre 9tere a
energiei interne a conductorului 9i corespunzator o cre~tere a tempera-
turii acestuia. Conductorul mai cald (cu temperatura 0) mai ridicata
decit mediul ambiant cedeaza ciildura mediului ambiant prin suprafata
sa laterala de arie A. Cantitatea de caldura astfel cedata este propor~io-
nala cu aria prin care se face transmisia ciildurii, cu diferenta de tempera-
tura 0- O' 1;,i cu timpul t:
Q=kA(O-O')l i :!)
unde coeficientul de ·proporFonalitate k se nume~te coeficient de trans-
misie a caldurii.
Temperatura conductorului cre~te pina ce ajunge la o valoare con-
stanta (stationara) 0,, la care caldura cedata Q este egala, in orice inter-
val de timp, cu caldura degajata prin efect Joule
IcA(fJ 8 - 6')t= Rl 2 t. (2)
Rezistenta R este insa functie de temperatura 6,
R=R 0 [1 +C((6,-6o)]. (3)
Folosind legea lui Ohm se elimina necunoscuta I din ecuatia (2) obti-
nindu-se

lcA(6a-O') = U2 (4)
R-0(1 +oi:(0,-0o)]
Din ultima ecuatie rezulta

Os= _!_[e' +Oo- _!_ ± ...v'(6'-0 +_!_) +4~]:


2 oi:
0
oi:
2

R~Aoi:
'.(5)

Ra,= Ro[l +°'(0 8 -0o)] ~ (6)

I=-!
u
Re,
E= U2I1·-U1I2;
11 ·-12
N R2-R1
E=.----.- U1U2;
U1Ra_-U 2 R1

E= U~Pr- U1Pi •
U2P1·- U1P2 '

234
P2I1-P1I2 P21 21-P112
f) r= , E== :z !
4~4-~ 4~4-~
3.6.29. Curentul de scurtcircuit nu depinde de regim.
U1(11-I2)
a) "1)1
11Ua-12U1
l1U2-l2U1
I sc,1
U2-U1
P2l~-P1li
P2l1-P1l2

3.6.30. R=r[2( :m )-1±2V p}'-( p; -t)], l=v ""ii'


.. ' / p

U=VPR.
D i s c u t i e. Rezulta valori re ale numai pentru P ~Pm, unde
Pm= !!:..
4r
este puterea utila maxima a sursei. !n acest caz relatiile de
mai sus arata ca exista o solutie sau doua solutii acceptabile (adica
doua valori ale lui R, I ~i U) dupa cum una sau ambele valori obtinute
pentru R sint pozitive. Cind P= Pm exista o singura solutie.

3.6.31. a) R1R2=r2; b) 11 +12=1 80 ; c)1 112 = Po;


r

d) U1 +U2= Uu; e) U1U2=Pr; f) U1 =rl 2 •


3.6.32. Considerind parametrii sursei E ~i r constanti ~i rezistenta R
variabila, expresiile analitice cerute sint:
E ER
a)I=--, U=--,
R+r R+r
E 2R R
P --, "I)=--, Re[O, oo);
(R+r)2 R+r
b) U=E-rl, P=(E-rl)I,
E-rl
"fJ == -:i:? ; I e ( 0,-;
E] ;

235
c) p = (E-U)U, YI=-'
u U e[O, E);
r ., E'

d) 'rJ
1-,J1 -4rPJE2
2
'tJe[o, :l Pe [o, :]
1) =
1 +V1-4rPJE2
2
' 'tJe[:, 1); Pe (o, :;].
3.7.1. a) E=
u 1,2 V, r=0,1 O; h) 1=1,2 A; c) W=9,33 kJ;
7J
d) 1000%.
3.7.2. Din motive de simetrie a circuitului rezulta ca cele trei surse
sint parcurse de curenti de aceea~i intensitate Ii, a~a cum se indica in
figura. Din acelea~i motive de simetrie rezistoarele conectate intre no-
durile b-c respectiv b-d sint parcurse de curenti de aceea~i intensitate
notata 12• Analog rezistoarele legate la nodul e au intensitati egale ale
curentilor, de valoare notata 13 •
Din prima teorema a lui Kirchhoff rezulta:
K 1(a): 1=311. (1)
K 1(b): 212, (2)
Ki(e): 1=313. (3)
Ca urmare
I 1 I
11=-, 12= , Is=-~ (4)
3 6 3
Pentru determinarea elementu1ui de circuit echivalent cu circuitul
avind bornele A, B se ~tie ca trebuie determinata tensiunea la bornele
circuitului UAB in functie de intensitatea curentului la bornele circuitu-
lui. Pentru aceasta se folose~te proprietatea tensiunii la circuitele de
curent continuu de a nu depinde de drumul considerat intre dona
puncte date:
UAB= UAab+Uoc+UceB• (5)
Pe haza legii lui Ohm se ohtin relatiile
UAab+E=Rl1, (6)
Ui,c=Rl 2 , (7)

UceB=R]3. (8)
236
Din relatiile (4)-(8) rezulta expresia cantata a tensiunii la bornele
circuitului.
UAB=(RI1-E)+RI2+Rl3=Rl(:
5R
+: + ~)-E=

== - 1-E. (9)
6
Se observa ca pentru o sursa, folosind sensuri de referinta la fel orientate
corespunde conform legii lui Ohm generalizate
' U +Ee=Rel deci U=Rel-Ee, (10)
Relatiile (9) ~i (10) corespund acelea~i functii daca ~i numai daca
5
Re= --R=lO Q (11), Ee=E=6 V. (12)
6
a) Ca urmare, conform definitiei circuitelor echivalente, circuitul
dat, in raport cu bornele A, B este echivalent cu sursa de tensiunii in
parametrii (Ee, Re) dati de relatiile (11) ~i (12). ·
b) Puterea maxima pe care o poate da la borne acest circuit este

Pm= 0,9 W. (13)


4R,
Aceasta putere maxima este data rezistorului de rezistenta
Rm=Re= 10 n. (14)
c) Cazul 1. Daca sursa legata. are sensul t.e.m. in acela~i sens cu
t.e.m. Ee rezulta
, 'E+E, 6+6 6
I =A. (15)
I{+R, 12+10 11
~i deci tensiunea la borne (in sensul opus tensiunii electromotoare) este

U' 10~ =0,546


11
v. (16)

Cazul 2. Daca sursa legata are sensul opus sensului t.e.m. Ee rezulta
I"= -E+E, =0. (17)
R+R,
~i deci
(18)
3.7.3. a) U AB=0,4762 V; b) IAB=0,4762 A, IlAB= 115,24 A, l 2 AB=
114,76 A; c) E 111 AB+E2 I 2 AB=r1 fiBA +r2I~AB +RI 2 respectiv 2,65 kWr:v
-2,64 kW.

237
3.7.4. Aplicind a doua teorema a lui Kirchhoff pentru oclriul din
dreapta al circuitului rezulta relatia
Rala+Rala=Ei, (1)
din care rezulta
E1 o _
13 = - =-=1,5 A. (2)
2R3 4
Prima teorema a lui Kirchhoff aplicata nodului c conduce la relatia
(3)
Deoarece prin enunt 12 =0 rezulta 11 =/3 ,
Din a doua teorema a lui Kirchhoff pentru ochiul din stinga al circui-
tului se obtine ecuatia
Rl1 +R2.li=E1-E2, (4)
din care se deduce expresia rezistentei cautate

R -- E -E2 R1
- - - - 2• (5)
11
Problema are solutie numai daca din (5) rezulta o valoare pozitiva pentru
R, adica daca
(6)

in cazul datelor din enunt din (5) rezulta R=-2 .Q ceea ce fizic nu
e posibil ~i deci problema nu are solutie.
3.7.5. Tensiunea UAB se calculeaza cu formula cunoscuta
f/1/!;1-Q~,1.,~-GE 4·9-5·6
UAf= .:c:;_~'---'~---'--- (1)
U1+U2,+G 4+5+0,5
Intensitatea curentului I din rezistorul R rezulta din legea lui Ohm
generalizata
UAB+E=Rl, (2)
de unde
1
I= -(U.u+E)=0,5 - - 5E ·- +E) i (6-0 (3)
. R 9,5

Aceasta intensitate e nula daca ~i numai daca


6-0,5E +E=O, (4)
9,5

238
Din (4) se ob\ine pentru ecua\ia care determina pe E e;presia
6+9E=O,
6
si ca urmare rezultatul este E= -0,667 V.
' 9
:J.7.6. Aplicind teoremele lui Kirchhoff rezulta ~istemul de ecuatfo
11 ]=;=0 (1)
RI2 +(r+R)l= U. (2)
Rl1 +(R+r)l=E+U. (3)
Aplicind regula determinan\ilor se ob\ine

I=
~
10
1t
I o 1~1 15 = 250
1 1 -1
0 10 r+10
I . 300 +20r
(4)

110 O r+10
a) Pentru I =0,1 A rezulta r= 110 0.
b) Putere primita de rezistorul r cu expresia
12,52
r--·
(15+r) 2
(5)

Observind analogia cu expresia studiata la sursa (E, r) care alimenteaza


un rezistor R se folose~te rezultatul cunoscut, la r= 15 Q puterea e maxi-
12 5a •
ma P=Pmax= ' 2,6 W.
4·15
1n acest caz I= ~'==0,416 A.
30+30j
3.7.7. 'UAB=30 v, U=105 v.
3.7.8. a) Circuitul fara voltmetru este format din trei elemente le-
gate in paralel ~i deci se ~tie cii •·
1 1
- (-E1)+ - (-E1)
U= R1 R1 0,5 ·12 rvg V. (l)
2_ + 2_ + .:_ 0,5+0,5+0,333
R1 R1 R
Puterea primita de rezistorul R este
' ua 92
PR=-= -=0,027
R 3000
w. (2)

239
b) begarea voltmetrului modifica circuitul ~i deci tensiunea ~i cu~
rentii. Pentru acest nou circuit parafel aceea~i formula a tensiunii da
0,5· · 12
.8,372 V. (3)
o,5 +o,5 +o,333 +0.1
Eroarea relativa (de metoda) la masurarea acestei tensiuni se exprima
(prin definitia):
8,372-9
ru= 0,0697. (4)
9

Valoarea procentuala a acestei erori este


Yu%=yu· 100=-6,97%, (5)
c) Puterea luata de rezistorul R se poate exprima relativ simplu in·
cazul circuitului considerat observind ca cele doua surse sint id~ntice
~i deci debiteaza fiecare jumatate din curentul care trece prin rezistorul
R. Ca urmare din a dona teorema a lui Kirchhoff se obtine;
1
R 1 -+Rl=E, (6)
2

~i deci

I=
R (7)
2+R
2

Puterea primita de rezistorul R este deci


R
(8)

Pentru un rezistor R' pus in locul rezistorului R se obtine analog

PR'= R'1' 2 = R' Ei,


(:
1
+Ry (9)

Conditia ca cele doua puteri PR ~i PR, sa fie egale da o ecuatie care de-
termina valoarea lui R':

(10)

240
Rezulta deci

( 11)

~i deci

R'R(R-R')+(R'--R) ~~ =0. (12)

Solutiile sint
R'=R (13)

R'== :t ==
22
~0,333 k.Q. '(14)

d) Cele doua sursc identice legate in paralel sint echivalente cu o


sursa avind t.e.m. Es=E si y interna Re= 2 . Puterea maxima
• rezistenta

data de baterie este puterea maxima pe care o poate da sursa echiva-


lenta cu bateria. Se ~tie ca puterea maxima pe care o poate da o sursa
are expresia

E2
p max =-·
r (15)
4

Ca urmare pentru sursa echivalenta corespunde puterea maxima

E2 122
P ,=~==--=36mW (16)
max 4R, 4 • 1 000 '

pe care o da rezistorului de rezistenta

(17)

3.7.9. a) '1)=50%; b) R= 13 .Q; c) ;sc=-0,291 A. JAB


Obs. Curentul are sensul prin firul care face legatura de scurtcircuit
de la B la A.

1 3
3.7.10. R4= R R =0,5 !1,yR4%~-2,5°/o.
R2
16 - Probleme de electricitate 241
I
4.1.t. H= - = 15,9 A/m., B=2, 10- 1 T.
2itr
--+ --+ --+
4.1.2. Aplicind principiul super pozitiei, se calculeaza H=H 1 +Il2,
--+ --+
unde H 1 ~i H 2 sint intensitatile cimpurilor magnetice produse separat
de fiecare conductor (fig. 4.1.2 R). Liniile de cimp intersecteaza normal

, Fig. 4.1.2. R.

--+ --+
planul celor doua conductoare, astfel inctt H 1 ~i H 2 sint paralele in
punctele M, N ~i P. Tinind sea ma de sensurile celor doi vectori, asociate
dupa regula burghiului drept cu sensurile pozitive ale cure ntilor din
conductoare, se ohtin pentru modulele intensitatuor cimpurilor valorile
HM=H1M+H2M=15,9+10,6=26,5 A/m; HN=H 2N- H1N=31,8-15,9=
= 15,9 A/m; Hp=H1 p+H2 p=5,3+31,8=37,l A/m.

Inductiile magnetice rezulta

2· 10-5 T; Bp=4,66· 10-6 T.


242
4.1.3. HM=HlM-Hz,11 =5,3 A/m;
HN=1I1N+H2N=47,7 A/m;
Hp=H2 p-H1P=26,5 A/rn;
BM=6,66· 10- 6 T;
BN= 6. 10-5 T;
Bp=3,33· 10..s T.
4.1.4.

,,

tJ]
I
I
I
I
I 60 I
I I
I
I I
I I
I 40 I
I I
I I
I I
I 20 I
I I
I I
I
0 x/inJ
-0.2 ~0,1 0,1
I I
I I
-20 I
I
I
I I
1
I
I
-40 II
I I
I I
I
I

\(\
-60
I
I
I
I
I

Fig. 4.1.4. R.

16* 243
4.1.5.

H[A/m}
60

40

-0.2 -0.,1 0.1 0,2


I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I I
I
Fig. 4.1.5. R.
I
,U,G. HM=H3M=--V-=5,3 A/m;
l 3
2n--
2

=-. (13!....=19,1 A/m.


V3 rel

4.1.7. 11M=llp=5,3 A/m;


Fig. 4.1.6. R. HN=O.
244
4.1.8. Alegind sensul de referinta pozitiv orientat dinspre planul
hirtiei spre observator, rezulta

11 +21
--0,5 A/m; Hp= - - =
2 lSA
, /m.
41ta

4•11 0 HM= 1'{2


• • 1td 10,55 A/m;

Il{i:
2 1td 7,07 A/m.

4
1

)(

Fig. 4.1.10. R.

245
4.1.11. HM= 11 V5 = 11,2 AI m; HN= ~
-mr- Ii '{13 = 6 .. AJ m,.

H p= H 9 = Ii'\/5
~ =5,6 A/m.

4.1.12. H=

.!..
2r
=5 A/m; B= r·o 0 H=6,28· 10-6 T.
-+ -+ -+
4.1.13. H=H1 +H2. Alegind sensul de referinta pozitiv pentru
curentul celei de-a: doua spire tot in sens trigonometric, rezulta: H =
= -2... +-.!:..~ Pentru H=O, se ohtine - R
2
, 11 =-6 A. Semnul
2R1 2R2 R1
minus indica orientarea curentului din spira a doua in sens contrar
sensului trigonometric.

4.1.14. l2=2R2H - Ri 11 =8-6=2 A.


Ra

--. -.1 +H2


4.1.15. H=H -1 Hi+H~ = 12 ,• /
-+ =>H=if V (IR11)2 + (IR2_)2
J =

=250 A/m.
H -
Ji
// I
/ I I
/ I I
/ I I
// I I
- / I I ....
H, I 1H2
I
a, I

Fig. 4.1.16. R. Fig. 4.1.17. R.

246
4.1.16. H=VHi+H5+ 2H 1H2 cos ex
qfH ::::;304 A/m; b) H:::; 180 A/m.
,>

S-a consideraFca "pentru '1:=0 sensurile curentHor din cele doua spire
coincid. In caz contrar se inverseaza situatiile de la punctele a ~i b.

I1 12
H 1=-H2; Hi =H2 => -21td
-i- -i- -i- -i- -i- --..
4.1.17. a) H=H1 +H2; H=O =- ·
2R '
d= .!.!. R= 15,9 cm,)ensurile curentilor trebuie sa fie ca in fig. 4.1.17 R
1tl2
(sau ambele invers), "astfel incit jntensitatile cimpurilor magnetice
prod use in, 0 de cele doua conductoare sa fie de sens contrar.
b) Dupa inversarea sensului curentului din spira, cimpurile produse
in O de cele doua conductoare se aduna:

4.1.18., H'=H1 +H2 = .!... (1 + 2..):


2R 1t

H" VHH-; HI= 2R


.!... y+ 1
1
1t3
=>H" = v7'+1
1t+1,
H' ~33 A/m.

r11 12 , •R
·':'1 4.1.19.-'1:=45° H 1 = H 2 =>-=-; d=-=3,18:cm.
2r:d 2R 1t

Fig. 4.1.19. R.

247
+ (..!:_)
2 2 2
4.1.20. H+H +Hs=>H=.,V/(~)
1 2
21tl 21tl
+ (~)
2R
= 5'\{3=
=8,66 A/m.
NI
4.1.21. H = - = 1()3 A/m.
l
4.1.22. <p,=BS= µ0 HS=12,6· I0- 7 Wb;
<p=N <p,=6,28· 10-4 Wb.
4.1.23. Daca N este numarul de spire al solenoidului, lungimea
acestuia este l= Nd, iar lungimea totala a firului este s= N · nD. Rezulta

H= NI
-l I
=-=2·103 A/m
d

-,.
4.1.24. H=H1 +H2 ;
- .... - .......
-H2=,:,.IH1I
.......
IH2I;
l
= 2R
=> I 2 = 400 A. Sensurile curentilor din spira ~i din bobina trebuie sa
fie contrare.
4.1.25. Fie N - numaru1 de spire al bobinei, n numarul de straturi
NI N
ale infa~urarii, l - Iungimea bobinei. Rezulta: H = - , l= -d =>
l n
d·H
n - = 2 straturi.
I

4.1.26. Lungimea sirmei de cupru a infa~urarii bobinei (avind


N spire) este L=N ·1tD, sectiunea firuluis= ~, astfel incit rezistenta
4
sa este R=p L = 4NpD •
s d2
Intensitatea curentului din infasurare
, rezulta I= !!..
R , iar intensitatea
cimpului magnetic pe ax
NI d2 U
H= l 4plD
103 A/m.

4.2.1. <p=BS cos cc= µ0 Hab cos cc=5,44· 10-5 Wb.


1-.t2 s
4.2.2. L= µ 0 - ~ 10-3 H. a,
l

248
4.2.3. L'= µrL::::;0,5 H.
N2 S
4.2.4. L= µ - , L',= µ (2 N)2S => L'=4L=40 mH.
I l
2
4.2.5. L= µ ~ . L 1
=0 µ N S =) L'= L •
l 21 2

4.2.6. Se considera ca prima bobina este parcursa de un curent


avind intensitatea 11 • Intensitatea cimpului magnetic intr-nn punct
11
de pe ax este H 1 = ~: , iar inductia magnetica B 1 = µ 0H 1 • Presupunind
omogen cimpul magnetic din interiorul solenoidului, fluxul magnetic
ce trece printr-o spira a acestuia este qi1 = B 1 S1 • Acela~i flux parcurge
fiecare spira a celei de-a doua bobine, astfel incit fluxul total produs

de pruna b ob'ma- •m cea de-a doua este cp 21 = N 2 cp 1 = fl-o -NiN- 2 S 1 ]1 • Jn-
11
21
ductivitatea mutuala intre cele doua bobine rezulta L 12 = <p =
11

4.2.7. Fluxul magnetic ce trece printr-o spira a celei de-a doua


bobine, cind prima este parcursa de un curent de intensitate 11 , este
cp1 = B 1 S 2 cos a= µ 0 N 111 S2 cos a. Fluxcil total produs de prima bobina
11
in cea de-a doua este cp 21 =N 2 cp 1 , astfel incit inductivitatea mutuala
rezulta

L 12= <p21 ;N1N2 S


0
- = µ2 - - 2 cos <X,
11 11
a) L12 =3,16· 10-5 H; b) L12 =2,74· 10-5 H;

c) 1,58· 10-5 H; d) L12 =0.


I 159
4.2.8. a) H= - = - [A/mJ, pentru r in centimetri. Graficul
2rcr r
variatiei intensitatii chnpului magnetic in functie de r este reprezentat
in figura 4.2.8. R, a. 0

b) 1n punctele unei fi~ii de largime /::,,,r, fo arte mica, paralela cu


cond uctorul filiform (fig. 4.2.8, b) cimpul magnetic este practic con-
stant, astfel incit fluxul care o strabate poate fi scris /::,,,cp= BllS= µ 0 Hbllr.
Fhixul total prin cadru este suma fluxurilor prin toate fi~iile in care

249
HfA/m}
I
I
I
80 I
l
I

60
'
I
I
I
I
I
I
I
r;o ,,,
I
I

,...,_
I ,...,_
I ...._
I
I
20 I
I
I
I
I

10 JO 40 5(} r[cnt!
20 ,,

'O
Fig. 4.2.8. R, a .

.<lr
~ ....., '14-
'
'
~
!

t
' "" r - ~.,. -
H jib
~
?
'
[ 1•
'
c O'
-
'

\ -

b
Fig. 4.2.8. R, b.
se descompune suprafata cadrului. La limita, luind largimea fi~iilor
6r-+ 0, fluxul se scrie sub forma de integrala

=6 In 2· 10-7 Wh=4,16· 10-·1 Wb.

c) L12 = =4,16· 10-~ H.


I

4.2.9. a) Reluctanta totala a circuitului magnetic este


R = _1_ 2(L+l-2d) =
fc}
m µgµ, d2

=3,58· 10° H-1 ;


fluxul prin sectiunea circuitului
magnetic (fluxul fascicular) re-
zulta
NI
=0 559· 10-a Wb·
Rm ' '

b) q,=N(f!,==0,559 Wb;
qi N2
c) L=-=-=0279 H.
. I Rm ' Fig. 4.2.9. R.
N' 2 L
4.2.10. a) -- ==- =69 9 mH·,
Rm 4 '
b) Presupunind prima bobina parcursa de un curent cuintensitatea I,

fluxul fascicular este (f!i= 1!..!.., iar fluxul prinadouabobina N'ep,=


·Rm
- . I n d uc t'1v1't a t ea mutua lva mtre cele d ouav b o b'me este M = -q/
NN'J
= - A
=
Rm I
NN' ~
= - . = 139,::> mH.
Rm

4.2.11. a) Reluctan\a · int.rcfierului este Ra= 2..~=2,39· 10° H-1 ,


. µodz
astfel incit reluctanta totala a circuitului magnetic devine
Rm1=Rm +Rs =5,97· 10 6 H-1•
251
Corespunza!_or, fluxul fascicular este
q,11 = NI =0,335· 10- 3 Wb;
Rm1
91
b) q,1 =N cp11 =0,335 Wb; c) = =0,167 H.
I Rm1
F N
,UU. F=llB,-=IB=7,5-·
l m
-+ -+-+ F N
4.3.2. F I(lxB), F=IlBsina, -=JBsina=3,75..:_,
l Ill

4.:J.3. F= µo ! I1I2 =2· 10-4 N/m.


21t d
10-4 N/m, F 2 =0;

In cazul a, fortele F 1 ~i F 3 sint forte de repulsie, iar in cazul b forte


de atrac{ie .


If- - - - t:.--
/\ 21
·1 \
I
l ,
....
~\
\

----.
-
fj7 t:.J
a b
Fig. 4.3.5. R.
µo aJ2
4.3.5. 10-5 N, (j, k= 1, 2, 3; j :/ k).
21t l
a) F 1 =F2 =5,77· 10-5 N, F 3 = 10~1 N;
b) 10-4 N.
252
4.3.6. Fortele ce se exercita asupra fiecaruia din conductoare tind
sa le aduca paralel, astfel incit curentii sa aiba acela~i sens.
--> --+
4.3.7. Forta totala ce se exercita asupra cadrului este F=FJm+
--> --> --+
+FNr+Fl'Q+FQM· Pentru sensurile curentilor din fig. 4.3.7. R, forta
-Jo -~ -+ -+ --+ -+ I

FMN este de atractie, iar FrQ de respingere: F~m=l'(B(c) xMN); FrQ=


--> -
= I' ( B(c +a) x PQ). F ortele asupra laturilor NP ~i QM sint egale ~i
de sens contrar, astfel incit
suma lor vectoriala este nu-
la. Forta de atractie rezul-
...
~p
tanta este F = FMN - F PQ =
N p I
~
=. II'b(-1 - _1_.) =
2r. c c+a ........
=7,5· l0- N. Inversind unul
0

.....
/

ti' I'
I'+
din sensurile curentilor, forta F
devine o forta de respingere. ~ ~ .... ~ ~ b
{N a(c) Bfc,a ;;,Q
4.3.8. Forta de atractie
exercitata intre conductorul
I'
• ........
M
rectiliniu ~i cadrul dreptunghiu-
lar variaza, la indepartarea
acestuia, in functie de c. Forta I
I

-
c -
-
t
Q
~- Q
~M

exterioara care efectueaza de-


plasarea este egala in modul Fig. 4.3. 7. R.
cu F, insa trebuie sa fie orien-
tata in sensul cre~terii distantei c. Lucrul mecanic efectuat Ia deplasarea
cadrului pe o distanta d este
c+d
L= \ Fdc= µo II'b In c +d .• c+~.,,,3.10-a In~ 8,63 · 10- 7 J.
J 27t c c+a+d 3

4.3.9. a) Inductia magnetica din solenoid este B= µ0 ~I =3,14· I0-3 T.


Forta asupra conductorului este F= Bia= 6,28· 10-4 N, unde a este
lungimea portiunii conductorului aflata in cimp (egala cu latura sole-
noidului).
253
b) Lucrul mecanic L=Fa= 1,256· 10-6 J. Se observa ca L= Ba 2 • i=
= qri, unde q:i - fluxul fascicular al solenoidului.

Fig. 4.3.10. R.

1
4.3.10. a) B=µ 0 N =3,14·10-3 T, F=Bi·2y=2Bi'VR 2 x2
l
R

6,28·10-4 y1 ;;:N; b) L=~Fdx=B·nR 2 ,-i q,·i=9,9·10- 0 J.


-R
2r
.. 1 x ,.. fc~

lI :·0
4.3.11 F=, µo e
21t r ; L= ~ Fdr=
r
I
I = µo /il2 ln 2=5,55 · 10-5 J.
21t '
I
I 4.3.12. Forta ce se exercita pe uni-
I tatea...de lungime' a conductorului din '
I -,. -+ -+
I
I .... mijloc este F 2 =F 21 +F23 • Alegind ca
- I '23 sens de referinta pozitiv sensul cre~terii
0!! <'.;j==> ===;> deplasarii x, de la conductorul 1 , la 3
I in fig. 4.3.12 R, se obtine
I
I 1 1
F 2 =F2s--F 21 = 12 ( -- - -- ) ,
d-x d+x

i l'
21t

Lucrul mecanic pentru o deplasare o


I este
I 0
I
I
11
11
L \ F 2dX= µo 12 ln (..!!.._ e
d-i> d+i)
_d_) =
d d
'111' ) 21t

~
0
•I• 4
=2· 10-5 ln 5,76· 10-6 J.
Fig. 4.3.12. R. 3

254
....... ....... .......
4.3.13. a) F=i(l x B), F=ilB sin a=2· 10-2N;
-+-+
b) P=Fv=4· 10-2 W.

I
-----=====

I
,..._=====
N
Fig. 4.3.13. R.

4.3.14. 1n fig. 4.3.14 R este reprezentat cadrul, vazut in lungul


axului, intr-o pozitie intermediara, rotit cu un unghi 6.
a) Sub influenta cimpului magnetic, asupra laturilor cadrului paralele
cu axul se exercita fortele F=ilB, orientate ca in figura. Pentru rotirea
cadrului in sensul indicat 1n enunt, trebuie sa se actioneze din exterior

-------------·

Fig. 4.3.14. R.

255
cu forte egale, dar de sens contrar. !n urma rotirii, punctul de aplicatie
al fiecarei forte se deplaseaza pe directia acesteia cu l/2, astfel incit
lucrul mecanic total este

L=2F_!_
2
10-3 J.
b) M(O)=lFsin6-+M(0)=0, ,ii,1(;)=10- 3
N·m.

4.3.15. Cimpul magnetic din intrefier este orientat radial, astfel


incit forta F= IIB, exercitata asupra unei laturi a bobinei paralele
, cu axul, este orientata tangential. Momentul total cu care cimpul mag-
netic actioneaza asupra bobinei rezulta: M = N · 2F D = N IID B. Mo-
2
mentul opus, produs de arcurile spirale la o rotire cu un unghi 6 din
pozitia initiala, esteMa=k6. La echilibr'llM=Ma, de unde 6=2-NZDBI=
k
=60°. Constanta C a aparatului este egala cu intensitatea curentului
corespunzatoare unei deviatii de o diviziune a acului indicator. Se
1
obtine C=5· 10...s A/div. Sensibilitatea S a aparatului este S= =
c
=2· 10\.div/A.

Fig. 4.3.15. R.
-+ -+ ....
4.4.1. Forta F=q(v x B) exercitata de un cimp magnetic constant
in timp asupra unei particule incarcate este perpendiculara pe directia
vitezei acesteia, astfel incit nu efectueaza lucru mecanic. Ca urmare,
energia cinetica a particulei nu se modifica ~i viteza ei ramine aceea~i
256
in modul, schimbindu-~i numai directia. In fiecare punct al traiectoriei
particulei, acceleratia mi~dirii este orientata dupa directia normalei,
componenta tangentiala a acceleratiei fiind nula.
4.4.2. Forta exercitata. asupra electronului, av ind sarcina (- e),

-
4 -+ -~ ,-+
este e(D X B)= e(v.L x B), unde Vj_ = Do sin <X este componenta
vitezei electronului perpendiculara pe liniile de dmp. Forta F este
orientata permanent perpendicular pe liniile de cimp, astfel incit com-
ponenta D11 a vitezei electronului paralela cu liniile de cimp nu este
modificata. In planul perpendicular pe B,
mi~carea electronului se face
dupa o traiectorie circulara (fig. 4.4.2. R, b), a carei raza .R se poate
calcula din conditia ca forta F exercitata de cimp sa fie egala cu forta
mu2 mv
centrifuga: ev1.B= ---:!::. . Se obtine .R= ---:!::. = mvo sin a. Perioada mis,-
. R ' eB eB
~ .. de rota t•1e es t e T =
earn
2rr:R
~ ? n -m
= ... . 1'ra1ec
. t·ona
. el ec t ronu l m. este
' uJ. eB ,
deci o elice circulara ca in fig. 4.4.2. R, c. Pasul elicei este l = Du • T=
21t e: Do cos a= 21t.R cotg oc. In cazul particular ,x=O, forta exercitata

8 ...
B
l(

t
..
~
x l( x
N
)( l( x

)(

)( I(

PX
I(
)(

>< I(

q
>< x x. x l( ~ I(

a b
Fig. 4.4.2. R. (a, b)

de cimpul magnetic asupra electronului este nula, astfel incit mi~carea


sa rarnine rectilinie ~i uniforma. In cazul a= 1t , electronul parcurge
2
o traiectorie circulara intr-un plan perpendicular pe liniile de cimp.
17 Probleme de electricitate 25 7
~

Fig. 4.4.2. R. (c)


2
4.4.3, a) R= mvo =5,69 · 10-3 m; b) T= 1tm 3,57· lO-~ s.
eB , eB
4.4.4. a) R= 10,45 m; b) T=6,55· 10-5 s.
4.4.5. a) Rv = 'mv 1 836; b) Fiind accelerate sub aceea~i diferenta
' R, m,
,$ 2 2
mPvp m,ve
de potential, particulele au aceea~i energie cinetica: --=-,
2 2
astf el i ncit
= mPvP - .. /mP =42,8.
R, m,v, Vm,
4.4.6. a) v=
V ~w
'.'.___
m
=
1,71 · 10 7 m/s; b) R= - =0,354 m.
4.4.7. Particulele sint accelerate intr-un acela~i cimp, astfel incit
qB

au aceca~i energie cinetica (v. 4.4.5, b). !!!="'


R2 V/mi
m2
=0,926.
4.4.8. a) Frecventa tensiunii de accelerare aplicata intre duantii
ciclotronului trebuie sa coincida cu frecvcnta mi~carii de rotatie descrisa
in cimpul magnetic de particulele accelerate: eB (v. 4.4.2). Rezulta
21tm
2
B= 1:fm =0,787 T. b) Energia maxima a protonilor este determinata
c
de raza maxima a traiectoriei lor, limitata de raza duantilor
mu2 me2n2n2
Wmax= -2 =2- -m - 2

= l l,86· 10-13 J =7,4 MeV.


mg
4.4.9. F=evB, G=mg=>v= -·-=
eµoHo l( )C~l{.i,:~
= 2,77 · 10- 6 m.
Fig. 4.4.9. R.
4.4.10. R=, 5,69· 10-2 m; l=2nR ctg o:=0,357 m.
eB

. V')
4.4.11. Viteza protonului dupa accelerarea in cimp electric v0 =
u
:::.::._. Inductia magnetica necesara pentru ca raza elicei pe care
m

-
o descrie protonul in cimp sa fie egala, la limita, cu razat solenoidului
mvo .
B= --sin o:= -
eR
1
R V 2mU .
--smo:=2,04·10'""2 T.
e

17° 259
NI
Intensitatea cimpului magnetic din solenoid este H = , astfel incit
1
inten'sitatea curentului din infa~urarea acestuia rezulta:
Hl Bl
I== - = - 4,06 A.
K lJ.o:V

4. 1.12. a)v 0 °
0

V :?.eU
-=1,87· 10 7 m/s, R=
m
I
eB
0,1065 m;

b) d= --047 ,,.,,....,2°
Ii~ ': ' ,.,....,......,
0
.o'•
c) D d+L tg (7.~0,144 m.

x
u
x

x ..
E
x
Fig. 4.4.12. R. Fig. 4.4.13. R.
-+
4.4.13. Fotj:a exercitata
..,... de cimpul e~ectric Fe ~i forta exercitata
de cimpul magnetic Fm asupra electronului trebuie sa fie egale ~i de

Rezulta: E= B ---
sens contrar (fig. 4.4.13 R):
xv0 •
4.4.U. Daca viteza medie a electronilor din banda metalic~ este u,
intensitatea curentului prin sectiunea acesteia este I= ldnev, de unde
1
rezu lt a: v=- · A
v
. supra unm. e1ect ron care se m1sca
. · cu v1'teza .....,
v se v

ldne '
-1> -+ -), --),
exercita in cimpul magnetic cu inductia B o forta Fm= e(v xB)
(fig. 4.4.14. R). Acumularea in exces a electronilor pe una din fotek~
benzii duce la aparitia unui cimp electric transversal. Dupa atingerea

tronilor o forta
magnetic: Fe
-+
- -
unei stari de echilibru stationar, cimpul electric exercita asupra elec-
- eE, care echilibreaza forta Fm exercitata de cimpul
0. Intensitatea cimpului electric transversal este

260
-t -t -t
deci E= B xv, ca in prohlema 4.4.13. Tensiunea Hall produsa intre
~ 1 . Bl 1
bornele M ~i Neste V=El=Bvk-Bl=k---,unde k= este
dnc d ne

Fig. 4.4.14. R.
constanta Hall a materialului henzii. Pentru datele problemei k= 6,25 ,
·10~ 10 c-1 ~i V==l,25·10- 5 V.
dB
4.5.1. e , cp=BS::;,iel · S=2· 10-5 V.
di di

4.5.2. rp= BS cos 8= BS cos wt, e= 0 -- dcp (,) BS sin (,)t;


dt
W= 2nv, Cj)max= BS, Emax= (J)B S.

Fig. 4.5.2. R.

261
4~5.3. ((!=BS cos oc cos fJ=BS cos a: cos wt,

e= -- dq, = luB S cos oc sin wt;


di

=> cos rt= =0,5,


21'vBS

I
,'
I
o:=60°.
4.5.4. e=lvB=0,4 V.
I
I 4.5.5. e= av B, v= !!.. ,
I T
I
I NI NI a 2
I B= fLo => e= µo =
I l l 1'
1,256· 10-6 v.
4.5.6. I 1,j2 sin wt,
'
c,)= 2 r:v; e2 = -
d(fl21
-= - L 12 d/1
- ==
dt dt

4.5.3. R. :: . wL7iI~yf; cos wt==


fc,)
=E2V2~( wt-;), {,)1L12I1;

N1N2
µ 0 - - S2 cos a (v. 4.2.7).
I
a) E 2 =99,4 mV;
a b) E 2 =86,1 mV;
c) E 2 =49,6 mV;
d) E2=0.
4.5.7. Rezistentele celor doua
bucle ale conductorului sint R 1 =
=2rcr1 • R 1 ~i R 2 =2nr2 • R 1• Pentru
cazul din fig. 4.5.7, a, se alege
b de-a lungul conductorului sensul
de referinta din fig. 4.5. 7 .R, a, ca-
ruia ii corespund, conform regulii
burghiului drept, normalele pozi-
-+ -+
tive n 1 ~i n2 la cele doua bucle
Fig. 4.5.7. R. ale circuitu 1ui. Fluxul prin bucla

262
-,.-,. 2 . • ' -,.-4
(c 1) rezulta 1tr1B, prm bucla (c 2) q:i 2 = Bn 2 S 2
q:i 1 =Bn1 S1 =
BS2 = nr!B, astfel incit fluxul total prin suprafata limitata de
conductor este (fl= ([Ii n(r1-r~)B. •
a) Tensiunea electromotoare totala indusa in conductor e= -
dt
2 2) dB =
7C (f1-f2 4,71 · 10-3 V;
dt

1 e
2 'r -r dB ~ t
b) I = - - = - - - =-2,o· 10-3 A; l
R1+R2 2Ri dt r

c) Ui1N=e1-R1l=- d(f)i_R 11==- 1tr1r 2 dB=-3,14·10- 3 V.


dt . dt

Pentru cazul din fig. 4.4.7, b, alegind sensurile de referinta ca in


fig. 4.5.7. R, b, se obtin similar fluxurile
'4-+ '4'4
cp1 = Bn1S1 = BS1=1triB, rpz= Bn 2 S 2 = BS 2 = nr5B

qi= cpi+cp 2=1t(r1+r~)B.


a) e=- d(f) =-1t(fi+r~) dB =-7,85· 10-;i V;
0

di di
dB
-4,16· 10-3 A;
2(r1 +r 2)R, di

c) '.d<:fl1_R1l= 1tr1r2(r2-r1) dB~-1,05·10-3 V.


di r 1 +r2 di

4.5.8. Fluxul -prin cadru este i.1obi In c+a (v. 4.2.8 b) sau, in-
21t c
locuind valorile numerice, cp=4, 16· 10- V2 sin 100 t [Wb ].
7
Tensiunea
electromotoare indusa in cadru e= di:p -4,16· 10-5-y2 cos 100 l [VJ.
dt

4.5.9. Tensiunea instantanee la bornele celei de-a doua bobine este

uncle

adica

263
Valoarea efectiva a tensiunii wL12 11 • La prohlema 4.2.6 s-a calculat
6,33· 10-5 H, astfel incit
15,8 A.

l( )( )( )( )( )( )( ...
8 4.5.10. U=dvB, V= -
u
; Dv=
dB
'<
= ,.dz V= -
-
r.dU
- = O,786 · 10-a 3/
ill S.
'I( 4 4B
R
x
4.5.11. Uab= ~ uBdr;
'>(
0
M R
\ , wBR 2
v=wr=> wB Jrdr~= - -.
2
0
2
4.5.12. Uab = wBR .,..

2
=3,6· 10-3 v.
4.5.13. e= - d<Jl =-Ldi =
di di
Fig. 4.5.11. R.
4.5.14. Dupa scurtcircuitarea bobinci la momentul t 0, curentul 00~ 0

prin aceasta este mentinut de tensiune~ electromotoare de autoinductie


e - d<Jl =-L ~ !
dt di
Rezulta succesiv:

I i. di
.
R z=e, R'z+.,-
I di
dt
i t
= - _!.!_ dt \ dii
L 'J - : ~dt
I 0
Fig. 4.5.14. R.

R
--t
i=le L e_rnst A.
Puterea dezvoltata in bobina la un moment dat este p= Ri 2 , iar canti-
~ oo 2R
- -t
ta tea totala de cald ura este Q= ~ pdf = ~ Ri 2 dt 11[ 2 ~ e L dl =
0

0 0 0

264
LI2
5· 10-4 J. Conform principiului conservarii energiei, cantitatea de
2
caldura dezvoltata in bobina dupa scurtcircuitarea acesteia trebuie sa fie
egala cu energia initiala a bobinei. Rezulta ca din calculul anterior se
obtine $i expresia energiei cimpului magnetic al unei bobine: W L= L: 2

dqi, (p=Mz. => I e \ =M -di


4.5.15. e= - -
dt
I I
dt
M M
-
~t
10 V.
.4.5.16. Fluxul total al solenoidului in starea initiala este cp,=N SB=
10-2 Wb, iar in starea finala cp 1 ==N SB cos cx==0,5· 10-2 Wb. Tensiunea
electromotoare iudusa in timpul rotirii este e= - dq.,F, iar intensitatea
di
cureutului din circuit i = ~=-R · Sarcina electrica transportata prin gal-
1
vanometru intr-un interval scurt de timp t:..t este t:..q it:..t= --t:..cp.
R
Sarcina totala ce parcurge infa$urarea galvanometrului la rotirea sole-
noidului este q 5 · 10- 5 C. Indicatia galvanometrului balistic
R
este proportionala cu sarcina totala care ii parcurge infa~urarea: 0=
K · q= 100 div.
4.5.17. Sarcina totala ce parcurge spira este q~~ ~ (v. 4.5.16).
R
2
a) cpi= cp, cp1=0, q= _! = 10-3 C; b) rpi= rp, cp 1 = - cp, q= q., = 2· 10-3 C.
R · R
4.5.18. Fluxul magnetic prin spira cind este rotita. cu uu. unghi 6
din pozitia in care fluxul este maxim, are valoarea cp = <I> cos 6= <I> cos wt.
Tensiunea electromotoare indusa in spira este e= - dip= w<I> sin c,i/,
di
' curen t u l care o parcurge are rn
iar · t ens1't at ea z' = -e = -w<I> srn
• c,i l •
. R R
Puterea instantanee dezvoltata in spira este sin 2 wt. p= Ri 2 = w 2<1.> 2
a) I ntens1't atea maxnna
· ,
a curentu IUI. rezulta, I max= -w<D = - 2Tiv<I>
- =
R R
2
=6,28· 10- A.
b) Puterea medie din spira este egala cu cautitatea de caldura
dezvoltata in decurs de o perioada, impartita la durata acesteia
T T T
2 2
P~-c 2-fpdt w <I> \ sin 2 wtdt= ~{'l-cos 2wtdf=
TJ T J T J 2
0 0 0
2,M Ri2
=~=-,-~ :::::19,8·10- w. 6
2 2

265
4.6.t. a) e=lvB= 10-1 V; b) i= !__ = 1 A; c) F=F m=ilB=0,1 N;
R
d) Pm F· v=0.1 W, P_p=Ri 2 =0,1 W; PR=Pm.
-,:G.2~~-a) e=lvB= 10-1 V; b) Lungimea totala a portiunilor harelor
fixe, incluse in circuit la un moment t, este 2ut (fig. 4.6.2. R, a), rezis-
tenta totala a circuitului in acest moment este Rt= R +2vtR 1= (0 11
1
+
+0,04t) .Q ~i intensitatea curentului i= - -A.
1 + 0,4 t

X )(XXXx )( x x x

V!
n
vf,Y; 1

R
vfn, i

b
Fig. 4.6.2. R.
In figura 4.6.2. R, b este reprezentata schema echivalenta a sis-
temu lui de bare. c) ilB= ~ N. d) Puterea mecanica
1 +o.4 t
v=~W·
1 +o,4 t '

puterea electrica totala Pe=ei= - ~ W;


1 +.0,4 t
puterea dezvoltata in rezistor PR= Ri 2 = - O,l W;
(t +o,4 t) 2
0 04
puterea dezvoltata in bare P IJ ==2utR I · • t
(1+0,41) 2
W. Conform

266
principiului conservarii energ1e1 Pm=Pe=PR+Pb. Puterea dezvoltata
in bare Pb este maxima cind dPb =0. Rezulta tmaa=2,5 s ~i Pb maa=
<lt
. =0,025 w. 0

4.6.3. Sursa trebuie sa aiba o t.e.m. egala ~i de.sens contrar c{; t :~~

indusa in hara ce se deplaseaza cu viteza v, astfel incit curentul prin cir-


cuit ~i, implicit, forta ce se exercita asupra
bareij sa fie nule. Rezulta E=e=0,1 V, cu I R
sensul din figura 4.6.3. R.

i'·O

x ')( )( )( -,__..;
i vx 8
I
.....
Bx
x
x

x
')( )( x x )(

[
)( )( 'J( x x )( )(

Fig. 4.6.3. R. m
4.6.4. Cind hara se deplaseaza cu o vi-
teza [v, forta exercitata asupra :ei in cimpul
,;," • ll!'ll;Cl e vz2 B2
magnetic este Fm=ilB= -lB= - - , orien-
R R
tata in sens contrar vitezei. Cind F 1n=G, hara .)( x
,,,, ~ nigR,_,
se mi~di uniform cu viteza limita v1 = -
z2B2 a
=9,8 m/s. Fig. 4.6.5. R.
4.6.5. Acceleratia mi~carii barei intr-un moment cind are viteza v
.., v/ 2 B 2 do
este data de relatia ma=G-F m=mg- --=
R
lnlocuind a=
di '
si se-
parind vari abilele, rezulta
dri z2B2
dt,
mgR mR
v

sau
v t
1 ~ dt,
~ --=--
do
V-V1 ' 1:
0 0

267
unde v1 --
mgR .
=9,8 m/s este vrteza 1·1m1•tva a· b are11. , rnr
. T= -
mR
1s
PB 2 l2B 2
este constanta de timp a procesului. S-a tinut seama ca la momentul
l=O viteza este nula. Se ohtine

In ==--
u1 ,

v= v1(1-e -r)= 9,8 (l-e- 1) m/s.


4.6.6. Cind hara are viteza v, t.e.m1 indusa este e= lvB, iar curentul
. con densa t oru I avm
prm . d tensmnea
. z= -de = ClB -dv •
I a h orne u=e es t.e·~.::-C
' dt di
11
Forta exercitata asupra barei in cimpul magnetic este Fm= ilB= C/2 B 2d
. m,
astfel incit legea a doua a mecanicii se scrie m -dv mg - Cl2B2 -d11 ,
di di
RezuIta cav b ara se m1~ca
. +· cons t an tva a=
cu acce lera~rnv dll mg
dt m + c1 2 n2
2
8,9 m/s , Jegea de variatie a vitezei fiind v= at= 8,9 t mjs.
4.6.7. a) Viteza cu care hara intra in intrefierul electromagnetului
este v1 =V2gh 1 =2,8 m/s. Forta exercitata in dmpul magnetic asupra
hare1. este F m = l·zB = -e IB = - - ! D eoarece h ara se m1sca
v1l2n2 . " um.form
R R '

F m=G, astfel incit B="' ·r;;;;i


v-;;;; 1,75 T. h) Timpul in care hara parcurge

distanta h1 este t1 =y 21
; =0,286 s, iar timpul in care parcurge distanta

h3 este =0,143 s. Rezulta durata mi~carii in intrefier l 2=ic-



-t1 -t3 =6,0715 s ~i largimea acestuia h2 =v1 t2 =0,2 m. Distanta pina
la opritor este h3 =v1 t3 m. c) Q=mgh2 =0,1372 J.
2 2g
d) Viteza cu care hara ajunge in acest caz in intrefier este v; = V2gh~ =
1,4 m/s, t.e.m. indusa in hara este e'=lv~B=0,49 V, intensitatea
curent u l m' prm
. c1rcm e+E ~1. f or t a exerc1't a t~
. 't z., = -.-.- ' c1mp
·a m ' magne t'1c
1?1-r
asupra 1..l'Jare1• F'm=l''lB • n·m cond'1tia
. .cv',.= G, se ohtme
· E.,= mg(R-f-r)
lB - e=
1,47 V, sensul t.e.m. a sursei fiind acela~i cu al t.e.m. induse in hara.
268
--+--+ --+ e vl2B 2
4.6.8. e=l(v X B)=lvB sin et., i= - ,F m=ilB= --sin a.; F m=G=>
R R
mgR
:;,. vi= 15,68 m/s.
12 B 2 sin ex.

Fig. 4.6.8. R. Fig. 4.7.1. R.

4.7.1. Fluxul de excitatie cp. produs de magnetul permanent este


constant, astfel incit tensiunea contraelectromotoare indusa in infa~u-
rarea rotorica depinde numai de turatia rotorului: E = Kn. Ecuatia
circuitului rotoric este U ""'E +RI. Se gaseste
'
tura+ia
y
rotorului n= U-RI
K

Pentru I= const., se obtine ~n= l:.i.U ! La mers in gol I =0 ~i n0 =


1(
= _{!_ f Hezulta n 0 = .!.!_ • ~n ""'" 900 rot/min.
I{ !lU
4.7.2. Tensiunea contraelectromotoare indusa in infasurarea ro-
torica este E=k.nl e· Ecuatia circuitului rotoric este U ='E +RI. La
mers in gol I =0; U = E, deci u 4,8 H. a) Puterea rnecanica
llol e
U-E
dezvoltata de motor este Pm=EI=E 11,52n (25-n) fW],
R
unde turatia n este exprimata in rotatii pe secunda. b) Momentul M
al motorului se obtine din relatfa Pm=Mw, unde <.,)=2rm este viteza
unghiulara a rotorului, adica M=l,835 (25-n) [N.m]. c) Turatia la
25
mers •m go l est e n0 = - U = - ro t/ s. Se ob serva ca mt reruperea c1rcm-
. . v v •

k,J, I,
tului de excitatie (I ,.=0) duce la ambalarea motorului (n0 cre~te foarte
mult).
269
r:nfwl
a
f/,,M
I
1600 I
I
I
I
I
I
1200 I
I
t
I
I
I
800 I
I
I
I
I
I
400 I
I
I
!
I

10
n,., 15 20 n0 =25 nfrot.lsl

50

40

JO

20

70

5 10 15 20 25 nfrof.lsf
Fig. 4.7.2. R. (a, b)
°o frat/s}
80 I

''
60
'
40

20

l 2 3 4 5
Fig. 4.7.2. R. (c)

4.7.3. E1 ken1Ie => kJe = Ei • a) l=O; no=...!:!_ _7!_ n/=


~ ~~ ~
1
2 500 rot/min,=41,7 rot/s; b) Pm=Mw, M= - -. i G, c,:,=211:n =>Pm=
21t .
nlG; EI, I =U-E
- - , E = k,nl 0 = U -n =>Pm== -U2n( 1 n) =>
-
R no R n0 no
.;::::,. n=no (i- nolGR)
u2
=36,7 rot/s; c) I=!!._ {1- ~)
R n0
120 A; d)

nlG=EI=21,1 kW, P,= UI=24 kW;· e) YJ Pm E n 88°/o.


I>, U no
4.7.4. v'=-n'l=>n'=·-, }!'__
I
--2 rot/s (semnul minus indica ro-
tirea in sens invers fata de momentul motorului). a) Din relatia stabilita
la 4.7.3, b: U'=n 0"'
v~-d
/ lG'-R =21,9 V. b) I'=~
R
U'(1
R
11
n ')=
0
114,8 A. c) Puterea mecanica primita P~= v'G'= 120 W, puterea
electrica primita P;= U'l'=2 514 ·W, puterea pierduta in infa~urare
.sub forma de caldura Pcu= Rl' 2= 2 634 W. Se verifica Pcu= P~ +
+P;. d) n"=-n'=2 rot/s, U"=n 0 .. / zc'R ~23 V.
V no-n"
271
4.7.7. Curentul unui bee in regim nominal este P1,, curentul
u.
total dehitat de generator I= 120 100 A. T.e.m. indusa in infa~u-
rarea rotorului E= U O 130 V. La mers in go!, la turatia nominala
Uo=Eo=kelenN, in sarcina E=kefen, Cre~terea procentuala a turatiei
generatorului lrn = = E Uo==.2_ =8,33%.
nN ,nN Uo 12

4.7.8. Pentru conexiunea paralel (fig. 4.7.8. R, a): E=kenle,


U=E+RI,

u2
EI=--1---, n( n)
R n0 n0

1]
-non) +-'
R,

Puterea mecanica maxima corespunde turatiei

care P
mM
= uz si Pe =
4R' M
u (2
2
2R
+ 2-)
R,
· Randamentul in regimul de
putere mecanica maxima a motorului in conexiunea derivatie este
= R, 45 r-o;
Y,ajf PeM '2R) =
2(R , , ,;:i Jo·

1n cazul conexiunii serie (fig. 4.7.8. R, h): E',,=k,n' I',


U'=E' +(R+R,)l'=(k,n' +R+R,)l',
k,n'U 2 U2
P'm =E'l'' - - - - - • P= Ul'== - - - -
(k,n'7R+R,)2 k,11'+h+R,

272
I !'

u
R,f
u( R,E'

o--------
b
a
Fig. 4.7.8. R. (a, b)

. ~ . ~ l , R+ R, . ,
P uterea mecamca este maxima a nM= - - ~1 are valoarea P =
k, mM

= u2 ; corespunzator P' Randamentul in regimul


4(R+R,.) eM 2(R+R,)
de putere maxima este

= 50%,

Rezulta

4.7.9. Pentru a evita ~ocul de curent la pornire, reostatul Rr din


circuitul rotoric trebuie reglat la rezistenta maxima, iar reostatul R,
din circuitul de excitatie la rezistenta minima.
E U---E
4.7.10. 1n regim stabilit: U ==E +RI, "1)=
P, u R
u
- (1-Y)),
R

La pornire n=~O, E==O ~i se introduce in serie reostatul de pornire,


u
astfel intensitatea curentului este

Rezulta:
1 1
Rp=R(-- 1 )=0,4 Q.
1-·r; Ip

18 - Probleme de electricitate 273


4.7.11. Inductiile magnetice ale cimpurilor celor trei bobine,
I 1-
parcurse de sistemul trifazat de curenti, sint: Bo - \i 2 sin wt,
Io
B0 . (w t
I ,l-2 sm
v 2r.) ~1.
- B0
1
V2 sin (wt + 3:rr) · 2
10 3 10
Inductia cimpului magnetic
y ...
8
-,.
rezultant este B=B1 +B 2 +B3.
-,. -,. -+

Componentele sale sint Bx=


= B1 - (B2 + B3 ) sin '"=
3
= 3BIV2-;-.
- o- sm w ts1'
2 10 '
r: 3 I, 1-
-Ba) cos • --B0 -v 2 cos wt.
3 2 Io
l\Iodulul inductiei magnetice re-
zultante este constant B =
= VB~ + B~ ~ Bo .!_ V2
Fig. 4.7.11. R. 2 Io
=0,106 T. Unghiul 6 fata de
semiaxa Ox {fig. 4.7 .11. R) este dat de relatia tg O= = -tg wt, de :v
unde 0= - wt. Sistemul de bobine produce deei in punct~l O un cimp
magnetic invirtitor, ce se rote~te cu turatia v~~ ~ 50 rot/s, in sens orar.
2n:
2
v-
3 I 2=21,2 A; !1=w= 100
4.7.12. I'= - it rad/s, in sens orar.

4.7.13. Luind originea timpului, t=O, intr-un moment cind fluxul


din prima bobina este maxim, fluxurile din cele trei bobine sint
(J,1=<1> cos Qt,

(J,2=$ cos ( nt- ~)

cp3=<l> cos ( w+ ?j),


daca sistemul se rote~te in sens orar. Tensiunile electromotoare in-
duse 1n bobine sint
e1=- d<pi =.Q<ll sin nt,
dl

.Qcp sin (!2t- 2n:)


3
274
e3= -
3
dqi =
di
Q.<D sin ( Q.t + 231t),
formind un sistem trifazat simetric de t.e.m. cu valoarea efectiva
E= Q~ = 1,41 V ~i frecventa v= _.£: 15,9 Hz.
V2 ' 2r:
'I
4.7.14. a) n0 25 rot/s 1 500 rot/min; b) n=(l-s)no
p
= 1 470 rot/min.

5.1.1. V= Vm=~=d41 V,
...; 2 ,r:;: '
1 1
I A, r: Hz; U=lO V, f=50 Hz.
2
. 7t
~12 1t 1t r.
q:> 2=(1-n) rad; nu
a. • • q:>1=Ya1-Yb1= --== , qi 3= - ; qi 4
3 6 6 2
e definit, pulsatiile fiind diferite.
, 3-n; ii: 7t
5.1.3. CJl1=
4- 2
= 4
, qi 2 = 1-0= 1 rad.

5.1.4. a) i=V2 I sin (27tft+rx);

b) v= 2 sin (
2
2
1t t _:: . ~10) ·'
+ 180 c) v 10 sin t;

35°52';

i=V2 5 sin (2rc ·50 t+_.:::__35,87)A.


180

5.1.5. a) f1 = f2 = .2.. = .2_ = 50 Hz; b) Yi= - ull1 = -27t · 50(-25· 10-4)


T 0,02
= ;rad,y2 =-uli2 =-2rc· 50(-50·10-4)= ;rad;c)i1 =1,5sin·(21t·50t+
+0,251t)A, sin (2rc·50t+-7t) A; d) q:>12=Y1-r2=---=--, 7t 7t 7t

2 4 2 4

18* 275
a.1.7. a) T 2 = 27C, b) V=yvt+v~ cu
2w
= v".'.:, V2= v~~
v2 v2
5.2.1. Pe baza diagramelor vectoriale din figura, folosind teorema
lui Pitagora generalizatii se obtin rezultatele de mai jos. Pentru i 2 , u2 , v1

\
\
b \
\
\
\
x
., .,. .,I
/

.,, .,""
., .,,
d ... /

Fig. 5.2.1. R.

se obtine in prealabil forma normalii, tn care valo.area maxima inmul-


te~te functia sinus. Astfel se obtin pentru sumele cautate valorile efective
~i ~unghiurile fazice initiale de mai jos:
a) V=VVf+Vl+2V1V2cos(cp1-,:P2),

276
12
rp rp 1 -arc sin
I
= (-1:.-arcsin~)rad
6 5
30°-53°10'=

=-23°10'; c) U= VUi+U~,;,=10, rp arctg u2 =36°55'; d) V=


U1

=
v2
1
v1 2 +1 2 +2 cos 60°= v23 , cp= 150°.

5.2.2. Din diagrama vectorialasecite~te V=l0,8; y =65°, v (-f) =

i/23 sin (~+__:::_)


3 6 + "'24
y,:;· sin(~+.!::..)+
3 3 y25 sin(.!::..
3 + __:::_)
2 ==

2(3+4· v~ +s :)=
= yi(5,5 +.3,46)= y2- 8,96 ~ 12,7.

Fig. 5.2.2. R. Fig. 5.2.6. R.

5.2.3. a) i 1 = V210 sin (wt+ ; ) A. h) i 1 ~0;


5.2.4. a) u= 2 sin (o)i - -1:.) V; b) a= 4 sin (wt- -1:.) V.
12 · 12

5.2.5. vr 2 sin ( v2 1 + ; ), v~' v22 sin (i,/2 t + rrh vt


5 8 ,,,
=4 sin(v2t- ;); 6sin(2t+ ;); v~'= 12si\n(2t+ ;); U2 =

24 sin ( 2t + 2.: rr); 3w 2 cos ( 36Jt + ; ) , v~' = 9w cos (3wt 1t),

vt = 27 <,} cos ( 3wt +


3
2
rr) •
5.2.6. Diagrama vectoriala a sumei date este reprezentata in figura,
Din diagrama rezulta valoarea efectiva a sumei
S= =Vl ~w -2w +w V.
2 4 6

277
· I o: a I sumeis
D_ef azaJu · 'marn
' t ea 1m· v es t e d a t d ere la t'ia t grx.= (ro-<,i)V
v =
(,) - w3 • Valoarea instantanee a sumei este s = \V2 S sin ( 6)[ + : + rx) !

5.2.7. Inlocuind in ecuatia data valoarea Jui x se obtine relatia


2Xm sin (wt+ rx) - 3wX 111 sin ( ult + rx + ; ) +ul3 X111 sin {6)f + o: + : )=
= 5 cos (2t +.2:).
6
Aceasta relatie trebuie sa fie o identitate si deci suma
' '
din membrul intii, care este o functie sinusoidala, trebuie sa aiba aceea~i
pulsatie 6)=2 ca 11i functia din membrul doi. Suma din membrul mm
este deci

2X 111 sin {2t rx) - 6X,n sin (2t rx + ;) + 8X 111 sin (2t + o: + ; ) =

== V2 2X 111 sin ( 2t +oc + : ) ,


Pentru ca aceasta suma sa reprezinte expresia din membrul doi este
necesar :;,i suficient ca ' 122Xm=5 si rx+.2:=.2:+ 1t, de unde rezulta
V ' 4 6 2
·x= y2 54 sin (wt+ S1t)
12
!

5.3.l. \16 sin (t+ ;) A, i 4 =4 y: sin (t- ; )A.


5.3.2.' Uao=V6100sin(wt+ :)• llbc=V6100sin(ult- ;), Uac

=y1fsin(wt- ;)v.
5.3.3, U1= V27 sin((!)t- :)• U6 =\126 sin((!)t-
2
r ;) V.

5.3.4. Uaa=V22sin(wt+ ;), Uab-=v2·{Tsin(wt ;-an:tgY}),


u1 c= V2'V3 sin (wt), ub1 =V22 sin (wt+;) V.

5.3.5. i11 = V2I sin (wt -!-o:), cu

1-V[t, I,. cos (k-1) ': r [i; I,m


+ sin (k-1) ~ r
278
21t
En 1
k=l
1,m sin (k-1)
n
Cl.= arctg-------
n 21t
E I,m
k=I
COS (k--1)-;;

Daca valorile maxime sint egale, i=,O.


5.3.6. Tensiunile la bornele surselor ideale sint egale cu tensiunile
ior electromotoare: u1 = e1 , u2 = e2 • Din a doua teorema a lui Kirchhoff
rezulta u + u2 - u1 0 ~i deci u == u1 u2. Ca urmare, u= e1 e2 =
V2£ 1 sin (wt +Y1) + V2.E 2 sin (wt +y 2)= y2[(E1 cosy1 +E2 cos Y2) sin wt+
+(E1 sin :1 +E2 xsin Y2)cos wt].
Folosind notatiile

U V(E1 cos Y1 +E2 cos y 2) 2 +(E1 sin Y1 + E 2 sin Y2) 2 ,


E 1 cos y1 +E2 cos Y2 sin y= _ _...:.;;;.._ _...;_
cosy
u u
rezulta
u =fiu sin (wt+y).
Pentru valorile numerice date, U,=5V, y=53°10'.
Acela~i rezultat se poate obtine ~i pe cale grafica.
5.3.7. Circuitul are n=2 noduri .(A, B) ~i o=2 ochiuri (I, II). Ca
urmare, din teoremele lui Kirchhoff se obtine urmatorul sistem de ecuatii
independente:
(A) i-i1-i2=0; (I) uR+u 1-u=O; (II) u2 -u 1 =0.
Aceste ecuatii se transcriu astfel ca ele sa exprime fiecare cite o 'ma.rime
sub forma unei sume: ·
(A) i=i1'+i 2; (I) u= u1 +uR; (I) u2 = u1 •
Astfel, diagramele vectoriale reprezinta cite un vector ca o suma
de mai multi vectori. Orientarea vectorilor se obtine alegind arbitrar
-+
orientarea unui vector curent (1 1) ~i apoi · tinind seama de defazajele
cunoscute ale vectorilor tensiune la borne fata de vectorii curent. Astfel
se obtine diagrama din figura, in care vectorii sint numerotati in ordinea
construirii lor.
279
Fig. 5.3.7. R. Fig. 5.3.8. R.

5.:J.8. Se construie~te diagrama vectoriala la scarile: m1 = 5 A/cm,


-+ --+ -+ -+ --+
mu= 20 V/cm, in ordinea Ii, U1 , 12 , UL, U.
-+-
Se masoara lungimea vectorului U gasindu-se 3,6 cm. La scara
folosita aceasta lungime corespunde tensiunii U ;::;20 v ·3,6 cm=72 V.
Cl1l
Se mai masoara cu raportorul unghiul ,:p;::;70,5° ~i rx=37°. Ca urmare,
u = V272 sin (wt+ _::.. 33,5)· CurentH sint proportionali cu tensiunea
180
aplicata ~i se defaseaza la fel ca aceasta tensiune. Astfel rezulta:
100
- ..y,-
72
. (
210 sm wt- 180
- 33,51t )
A;

lOO {i7 ,5 sirl (wt .!:_ 123,5) A;


72 180

100
i'
72
·V212,5 sin (wt-_::..
180
7o,s) A.

Puterea activa corespunzatoare tensiunii u' este


100 · 12,5
P'=U'I'cosm=lOO· cos70,5°;::;580 W.
T 72 "'

5.4.1. Z=4 0, cos 9=cos 60° 0,5, R=Z cos qi 2 0, X=,Z sin ,:p=
=2v:1 o.
5.4.2, Ua= U COS qi=6 V, Ur= U sin 60°==6V3 V; I cos qi=

1,5 A, .
I sm qi 3V'3 A.
2

280
5.4.:l. P9U[ cos cp= Ula= 18 W, Q= UI sin cp= Ulr= 181/3 var.
u
5.4.4. cos cp1 == cos 6
n 'l/3
2, Z1 1: = 10 n, ·R1
Z1 cos cp1 = 5-fS n,
=

X 1 =Z1 sin cp 1 =5 .Q, U1 11 cos cp 1 =Rl 2 =4 190 W, Q1 = UI sin cp 1 °=


3
2 420 var, 51 =4 840 VA, cos cp 2 == cos ( - ;) = \ : Z 2 = 10 0, R 2 =""
=Z2 cos =5"\[3 n, X 2 =Z2 sin cp 2 = -5 .Q,P2= U212 cos i:p2=4 HlO W,
cp 2
2
U21 2 ,sin cpz= 2 420 var, S 4 840 VA; cos cp 3 = cos (:} ~ 1

Za=2 n, Ra=Z3'cos cp3=V2 fJ, X3=Z3 sin cp3= y2 n, P3= U3fs cos 'jl3=.
=25V2W, Q3 = U3 13 sin cp 3 =25yi val'., Sg=50 VA; cos cp4=cos 0= 1,
Z4= 1 n, R4=Z4= 1 n, X4=0; P4= 1 w, Q4=0, S4=P4= 1 VA;
cos cps== cos c--~-), Z =6 n, 5 R 5 =0, X 5 =Z5 sin cp5=Z5 sin (--}) =
=-6 n, A=Rslg=O, Q5 =15 l~= 6 var, Ss=6 VA.
5.4.5. R=Z cos m= 10 .Q, X=Z sin mcc 10,!3 il, I= u = lOO =5 A,
T T V Z 20

V2 5 sin (wt+ ; -f ).= \12 5 sin uJt A, P= U I cos cp= Rl 2 = 250 W,


Q= UI sin ,:p=X12 =250\fJ var, S=500 VA.

5.4.6. X= S!.. -4 n, Z=vR 2 +x 2 ~5 n, cos cp= !!... o,6, q.i=


r z
-53°10', U=ZI =5 V, u== \12 U · sin (uJt +y) {I. 5 sin (211: · 50 t + ~) V,

fl sin (wt+__:_+..:.:.. 53, 17) A.


2 180

RI I

.,,,
Fig. 5.4.6. R. Fig. 5.4.7. R.

5.4.7. Sc='VP 2 +Q2 = 110 VA, cos cpc= !.. = ~ =0,8, cp=36°52'.
S 110
s
a) I 1 A, i==f2Jsin(wf-q.i),;::;;y2sin(211:·50 t- ..!:...36,87)A;
u 180
u
b) z
I
UO 0, R=Z cos cp=88 n, X=Z sin cp= =66 il;0

281
c) i,.= v2 I,. sin 211:· 50 t= V2· 0,8 sin 21e· 50 t, V2 Ir sin ( 2n · 50 t- .; ) =
i./f 0,6 sin (21r· 50 t-. ;) A~

5.4.8. a) u ~;-25 v, =
v
2,[2 A, u= 2,5 ';i; ·(0,021
2
" ~t - ..:.)
6
~v, i=

= 4 sin ( 2n · 50 t + : ) A;

~
25
b) Z = = ~ =0,625:Q, 9= -- ; , R=Z cos cp=0,313 .Q, X=
=Z sin cp=-0,543 Q;
c) P=Ulcoscp=RI2=2,50 W, Q=Ulsincp=Xl 2 ~-4,34 var,
S=UI=5 VA.
2
5.4.9. U,.= U cos qi '~ =0,886 A, U2 =Usin:<p~1,54 V,
2y2
= 1,41 A, 2,45 A.
,

(/

·/
/
I wt
I
I
, I I
'/,_,,,,/

Fig. 5.4.9. R.

282
TC
5.4.10, a) Ua= U cos tp= 100 cos 50 V, U sin rp=86,5 V,
3
R Ua ;5 .Q, X=8,65 .Q, Z= 10 .Q;
I
.b) P= Ua1=500 W, Q= Ur1=865 var;
c) cos cp= 0,5.
5,4,11, fa= f COS cp = 1,5 A,
0 I sinm=2,6
T
A, G= U
=0 , 125 S ' ·
1
B= =0 217 S Y= =0,25 S.
u ' ' u
5.4.12. 1) I cos cp= 22 cos ; = 19 A, 11 A, ia= V21a sin (wt+
+Yu)=V219.sinc,;t A, i;::;v7i]1 sin (wt ") A, G= =0,0865 s, B=
2 U
11 1
!!_= ~=0,05S, Y=~O,lS;
U 220 20 U
2)1a=19A, Jsincp~22sin(-;)= llA, V219s.inc,)iA,

ir = -V21 l sin'(cut-· ;) =v?i 11 sin (wt+ ;) A, G =0,0865 s, B= ~ "'"


=-0,05 S, Y=0,1 S;
5 . 5' 12 I
3) I cos m=-::.::
T y2
A, I SIU cp= _v_ A, G =
2
_.':_
U
s'
B
Ir
v42 .s, Y
1
U
=0 5 S·
' '
1
4) I cos cos0°=l A, 'lr=O, G= "=1
' u
s, B=O, Y=d s.
l "0 ••.s•_- -·
5.4.1:l. sin cp= -- , U = = -"- ·~ 6 V, u,= V2 6(sin 2r.· 50 t +
2 I sin rp 10 · 0,5
+ 3 + 6r:)=~V126 sin l2n·50 t+.2:.)
11:
2'
V Y= ~
U
10
6''
167 S G
Y cos cp=\45 S, B= Y sin cp=0,835 S.
P
5.4.H. S= VP 2 +Q 2 =100 VA, P=GU 2 ::::;.G - 2 =-=
u 1102
88
7,28 mS,

B= = ~2 5,45 mS, Y,= _!}_2 ;:::;,9,l mS.


rP 110 .u ·

5.4.1~. 1) Z=VR 2 +X 2 =10 .Q, G="_!'.:=0,06 S, B= x=0,08 S,


z2 z2
1 R
Y=-=01
Z '
S' cosm=-=06·
T Z ''

283
4
2) S, R=~=~~=0,12S,X=.!!.
2
..... -
2
-0,16S,
Y 25 Y 25

Z= 2_=0,2 !l, sin


y
m=
T
~y = ' - ~
5
S;
1
3) G=.!!:=!>z="'
v fR
Vri 2n Y=2.= s, X=±''Z2-R =±'1/3n,
' z 2 v
2

B x
z 2
± \/3
_4 S, tg m=
r R ='
v;-
x = -·,-·. .1·

4) R =VZ 2
- X 2 =4 !l, G= R
Z2
==
25
4
0,16 S, B= x
Z2
= 0,12 S,

Y= 2-o,2 S;
z
4
5) X=~=,BZ 2 =3
]2
n ' R=VZ2+x2 ==4 n, cos cp= R=
z 5
=~0,8.

5.5.t. a) I= u =55 A;
R
b) i='\/72 I sin (wt+yu- 9) 1{i55 sin (21e · 50 t+l) A;
c) p=ui=V2U sin (wl-J-yu) ·1/21 sin (wt+yu-cp)=Ul [cos cp-
cos (2wl qi) ];::;,Pmax= U1(1 +cos cp)=2U I= U ml m=
220·55=24 200 W=24,2 kW;
d) P= UI cos cp=R1 2 = 12 100 W= 12,1 kW.
5.5.:?. G= 2_ 0,25 S, B=O, Y=,G=0,25 S.
R

5.5.3. Z= .!:::. = 1 000 n, Xc=Z= 1 000 0


n X= - 1ooo n,
1 '
1 1 1 1 1
C= - -= = 10-6 F= µF, P=O,
(,)Xa 2nfXa 2 OOOr. · 1 000 2n 2n

Q=Xl 2 =-1000· -10 var, S==Ul=lO VA,

X~= 2
X!a= 500!l, Z'= z, P Q'= 2-Q, S'= 2-s.
2 2 2

5.5.4. UI sin ro= UJ(-1)::;.J = __(L = ~ = 0,04 A,


' -U -100

Im=V21=0,0564 A, i=Imsin((uf-Hu+ ;)=


=-y2 56,4 sin (wt+Yu +I) mA, X 0 =Z= !!. = too 2 500 n, B=
2 I ~M
1 1 1
== =--:::..':'.': 0,4 mS.
X -X 0 2 500

284
5.5.5. XL==(J)L~, 1000, I=~=E..=0,12 A, i=V2Isin ((,)f
xlJ 100
(f)) = V2·0,12 sin ( 1 000 t- ;) A, P=O, Q,=XLI2= 1,44 var.

U' 2 3GU 2
5.5.6. x~ w'L = 3wL = 3XL, U' 6 U, Q' -= =
X~ 3XL
12 Q;::::; 17,3 var.

5.5.7. Pe EI cos (Ye Yi) 220 ' 5 COS ~ 550 W, QE =


3
=EI sin (ye-Y£)=220·5 sin; 952 var; p=ei EI [cos (ye-Yt)-

-cos (2cul+Ye+'Yt)]=)Pmax EI [cos (Ye-·Yt) +1] 1 lOOC +1)=


1 650 w.
- I':
a.iJ.8. P IQJ$> -u2 =u2
-
R Xe

5.5.9. 1a) XL==wL=lOO 1tO;

b) U= v2 IXL sin ( wt+yi + ;)= 10001t sin (21t· 50 t+:) A;

c) Q=XI 2 n · 104 var;


2

5.5.10. a) U==Z1=10·100·10-"=1 V, u=V2U sin(wt ;)=


= 0
V2 sin (1 000 t- ;) V;
b) X= 10 D;
1 1
c) Xe,= - = 10 Q, Z=Xc=10 0;
we ,1 000 · 100 · 10-•

d) Q= XI2= X 0 12 ""' ---10· 10-·2 =--0,l var;


2 2
Cu 2 , C umaro 10-•(''2-)
V
e) W= - =)Wma .• == - ~ = ---- 10-4 J.
2 2 2

285
5.6.1. Rl=8 V, XLI=6 V;

c) U=V Ut+ur = 10 V;
R 4
d) cos c;>= z
5

e) Z= !!_ 5 fl,
1

-- I f) P= RI 20"" 1G \Y; J

g) Q= X1 2 =~ 12 var;
Fig. 5.6.1. R.
h) S=ZI2==20 VA.
5.G.2. wL=30 D., Z= R2 ~10,3 D., I= u ;;;; 0,33 A,
z
tg CfJ=c=
R , i = i/21 sin ( u) +Yu - ? ) : : :-; i/2· 0,33 sin (2r: · 500/--
-82°25') A; U 11 =Rl=l,32 V, U1,=9,9 V, P=URJ;;;;0,435. W, Q=
var.

5.6.3. U i/2U= u::: ) 2


f= ~·\
J:r;L v
'( '-/21 -R 2 ;;;;8 800 Hz.

Fig. 5.6.4. R.

c) RJi=735 W;
d) Em1 =XL1Im1=72,4 V,

286
4
5.6.5. a) R= 12 D.; L= H;
251t

h) XLI=c.) 1L=16 .Q, 32"!2; Z1 =20 Q, 34 .Q;

c) G1 =--?-- =0,03 S, X1
- -- - . , =0,04 S, G2 =0,0103 S, B 2 =
Ri4"-Xi 2
RI+ Xr.1
0,0276 s.
5.6.6. a) P= UI cos q;,, W=P·i=d2·300=3 600 J;
Ll2n1 3 • 'ljf 3 . yf ·
b) w,,,ax = I
2 = 4 ·500. 1 000 8=41,6 mJ;

c) R=Z cos q:i= 2_ Q;


• 2

d) L z s(n~~~~ 3V3 mH;


Ci)

e) i=
12
sin ( 250 t arc tg ,j: )=
= y167 sin
v(+r
(250
+(
t arc tg v' 3
3

)A.
r
' 2

5.6.7. Calculind valoarea extrema rezultii o rezistenta a rezistorului r


egala cu impedanta bobinei, deci

r= u2 = 2202 :> 780 n.


V164
z u2
Puterea maxima calculata este P max ---u2
2Z2+2ZR
---=
2(r-/-R)
220 2
----=3,59 w.
2(3 780+2 930)

1
5.6.8. a) Xe= =20 0, X=
w,

b) G= R =0,024 S, B= x -0,032 S, Y =0,04 S;


' Z2 ' Z2

c) P=-"'GU 2 =240 W, Q= -320 var, 5=400 VA;

d)i~=V2 4 sin (500 t+ 1t !53°lO')A.


180

287
5.6.9. a) UR=60 V, Uc=i/360 V;
1
b) COS m=
T U
=-·
2'

· c) I 1 A, R= =60 Q, Xe = {360 Q, Z=120Q;


I I
1
d) C= - 9,64 µF.
wX 0

~u2
5.fi.U. X= R, Xc=R, Qin = ') R ·

5.G.11. a) R

5.G.12. b) UR=Ucos cp=80 V, Uc-UL=U xsin cp=60 V,


U L=30 V, Uc=90 V;

Fig. 5.6.12. R.

a) UB=vu~+U;,=85,4 V;

d) I 2 A;

e) R= 40 Q, UL= 15 Q, 45 D.,
I I
Z=VR 2 +(XL-Xc) 2 =50 n.
5.6.13. Din X;,

288
1 u rezulta
a) ca urmare XL= - =24 O; L=76,2 mH. Din 1= -
2wC z
Z= ~ =30 .Q ~i deci R=VZ-:'2,---x---~= 18 .Q;
I

...
\t-..1...~~~~~----~-,U=LIJ,

Fig. 5.6.13. R.

b) P=R12 =72 W, Q1 = Q2 =XLl2=96 var;


c) UB= U=60 V;
u2 1
5.6.14. a) Pm= - pentru fo= ,,- ,
21tyLC
adica Ia rezonanta de ten-
R
siune;
b) Qmin=O la aceea~i frecventa de rezonanta.
Calculind extremumul functiei Q= Q(X) rezulta ca:
u2
1) la X= R puterea reactiva are valoare maxima Qmaz= - ,
2R

19 - Probleme de electricitate 289


2) la X= -R, puterea reactiva are valoare minima Qmin= - U1 ~
2R
Frecventele corespunzatoare sint

1
cu 6.)o pulsatia de rezonanta: w0 = -= •
1 1 VLC

d) -
2it v LC---
2
R2ca
;

e} 1\/1 ---·
-21tLC Ra
2Li

5.6.15. a)

h) R= ~ =3 n, Xo=XL= u; =4 Q;

c) cos q,= z =1;


R

d) Z'=yR2 +(4xL-~0 r=V234~15,3Q, I=;, ~0,392 A,


3
U~=VR 2 +(4XL)2 l'=V265 ·0,392=6,35 V; COS m'= R = - - =0,196.
T Z' 15,3

5.6.16. a) R1 =Z1 cos cp1 =20·0,65=13 Q, X1 =Z1 sin 9 1 =20·0,76=


15,2 Q, R 2 = Pa =20,2 Q, X2 = Q, = 15,1 !!;
J2 12

h) Z = V(R1 + R + (X + X
2)
2
~ 45 n, U =Zl ~ 126 V, cos cp=
1 2)
2

== 1
R +R, =0,74; d) Z'= V(R1 +R2) 2 +(2X1+2X2) 2 ~69 .Q.
. z
5.6.17. Se construie 9te diagrama vectoriala a tensiunilor pentru
cazul general (fig. a).
290
I ~+~-~2
Din diagrama rezulta cos qi=
2 01 d
=0,6;
-u +ui4u~
2

cos tJ; = 2U1U2 =O .

...
•I

a b
Fig. 5.6.17. R.

Unghiul calculat tJ; fiind de 90° diagrama capata forma din figura b
~i deci R 2 =0, JlX2 =80 V,
I= Ui =0,6 A, X 2= Ux 2 ~ 133 0.
R1 I

5.6.18. a) u' = v2100 sin ( 21t• 50 t-


24:) v, u" = 40 sin ( 21t · 50 t+
+ 2; ) V, u5 =V 2 20 sin(2n· 50 t+ :)v, u='12117· sin (2n· 50t+ ::) V;

Fig. 5.6.18. R.

b) R=lO n, X=-6 n, Z=ll,7 n;


d) P=l 000 W, Q=-600 var, S=l 170 VA;
R
e) cos qi= - ~0,86.
z
19', 291
R
COS m= - ·
T Z '

5) Ecuatia de gradul patru care se ohtine pentru X 0 are solutiile


' ,,
acceptabile Xe= 1 n, Xc=2 n, carora le corespund valorile 1'=50 "tr;;-
v3 Ai
2
S'=5;/JkVA, P'=5'{3kW, Z'= 0, respectiv I"= 25'\[3 A,
vs
S"=2,5'{3kVA, P"=2170 W, Z"= V: 0.

5.6.20. Curentul este maxim la rezonanta de tensiune, deci R= !!._ ==


11
= 12 A. 1.a frecventele f2 ~i f3 , curentul avind aceea~i valoare efectiva
rezulta ca ~i reactantele au aceea~i valoare absoluta. L.a cre~terea frec-
ventei reactanta inductiva cre~te ~i cea capacitiva scade, deci

Rezolvind acest sistem se obtine

cos q,1 = 1, cos rp 2 =cos q>3 = ..!-. (capacitiv, respectiv inductiv).


2 .

292
r =
c) 10 1 ,l:f1t -'"'O ,5 H z,
v ,1oa -/
21tVLC . 21t
U1=vR 2 +(21tf1L)2l1=528 v, U2=VR 2 +(21tf2L) 212r200 v,
Us=VR 2 +(2nfsL) 212=358 V.
5.7.1. Puterea activa a circuitului este
egala cu puterea activa a rezistorului
(deoarece componenta activa a curentu-
lui I este chiar curentul rezistorului R).
Ca urmare ,_,

R= ua 10s n
p Fig. 5.7.1. R.

IR= .E_ =0,1 A.


R

Triunghiul curentHor fiind un triunghi dreptunghic se obtine

lc=Vl 2 -I'fi=0,1V2-1=0,1 A.
Din U=Xclc se deduce

Xa= -
u =103 0.
lo
Folosind definitia reactantei capacitive, rezulta
C= 1 1 1,59·.10-° F= 1,59 µF.
21t ·50 ·103
Factorul de putere se poate calcula' din expresia puterii active
.
L COS
~p
cp= -- = - - - -
1b 1 v2
==-·
Ul 100 \f276T y2 2 •
1t
Ca urmare, qi= - -4 ·..

5.7.2. Puterea activa nu se modifica la circuitul considerat daca


se modifica frecventa, deoarece nu se modifica curentul din rezistor:
u2
P= 10 W. Puterea reactiva a circuitului fiind puterea reactiva
R

293
~1~ .
primita de condensator, rezulta Q -----=
-X0 10
- 20 var. Puterea
3

2
aparenta a circuitului este S=VP2 +Q 2 =Vl0 2 +20 2 =,{5· 10 VA.
Folosind expresia puterii aparente S= UI rezulta valoarea efectiva
· Yi· 10 ,,-
a curentului cerut I= us =100 = y5 · 10- 1 ~0,224 A. Impedanta
Z= - =-- =446 n.
v U 100
corespunzatoare este
I 0,224

5.7.3. a) I= V11+11
b) Z= IB R·
I '
·1
c) . cos m=
T
2 •
I •
1
d) Q'= Ul~sin <p, cu sin ip= ; !

U 100
5.7.4. a)L
XL
-
(,)
= --==---
21t500 ·1
6)]1.0
0,0318 H,

C= _1_::::: loo ::::: Iu = __1_ _ 3,18 µF;


<,)Xa <,)U roU 21t500 ·100
1
b) l=lc-h=2Ico- - 1,5 A.
2
Q= Ul= 150 var.
5.7.5. Fara condensator curentul dat
....
(J de linie este curentul iR luat de receptor.
La conectarea condensatorului curentul
dat de linie i este suma curentilor sinu-
soidali luati de receptor i R ~i de conden-
sator i 0 • Aceasta suma se poate determina
vectorial, ai;;a cum se indica in figura.
Pentru a rezulta un anumit defazaj q>.,
corespunzator factorului [de putere dat
cos (fie este necesar deci un curent capacitiv
Fig. 5.7.5. R. de valoare efectiva
Ic=IR sin q,-(IR cos cp)}g CJ)e· (1)
Folosind expresia puterii active P= UI cos cp 8 = UIR cos rp; rezulta
10 = .!.. (tg <p-tg q, 0) . (2)
CiJU

294
Din relatia
le ..!!.. =wCU (3)
Xo
rezulta expresia cautata a capacitatii
C= ...!:_ (tg <p- tg <pe)· (4)
(I) LJ1!
Pierderile de putere pe linie inainte ~i dupa conectarea condensatorului
sint in raportul
~::. == riI~ ..., ( cos <p,)2, (5)
!:i.P r11 2 cos <p_
unde r1 este rezistenta totala a liniei.
P_entru valorile numerice date se obtine
10
C= ' (0,48-0,34)=0,92· 10-4 =92 µF.
314. 220 2

5.7.6. Curentul total e minim cind suma curentilor din condensator


~i bobina ideala este nula, adica la rezonanta de ~urent. ln acest caz,
curentul total este egal cu curentul din rezistor IR= I min= 5 A. Rezis-
tenta rezistorului este deci
R= L=4 n.
11
ln regimul de rezonanta dat;1' 0 =I'L=5 A. ba marireafrecventei
de cinci ori impedanta bobinei cre~te de cinci ori, iar reactanta capacitiva
se imparte la cinci. Ca urmare, la frecventa f=5 f', curentii din bobina
~i condensator devin
h= ~h= 1 A, lo=5 I'o=25 A.
5
Curentul total are valoarea efectiva

l=-V Jil+(h-1 0)
2
=y5 2 +24 2 =V25+576 ~24,5 A.
Puterea activa_ramine nemodificata P=P'= 100 W.

5.7.7. Rp=
RH(-1
(,,)c.
r ,
R,
1
- 1 c.ic.
Cp=- -------
(!) R2+(-1 )~ c.iC,

295
1 r 1 x E2
5.7.8. - -2 - 2; -2 - 2; Pm=-.
R r +x Xe r +x 4r
5.7.9. Problema se rezolva grafic construind la scara diagrama
curentilor ~i tensiunilor. Din dia-
u grama rezulta:

' a) 1=5A, i=5\f2sin(Cot+


'' \
l

'' l
I
'i" + 180 37° )A-'
.7t'

I
''\ I b) U=4 V, u=4V2 sin (J)(;
' I
I ~) la=4A, P=Ula=16W,
'' I
I
I
I I
I I
I P 16
I •I "I)=--= -=0,391=39,1%,
P+PP 16+25
O b s er v a ti e : Regimul con-
Fig. 5.7.9. R. siderat este apropiat de regimul de
scurtcircuit 1n sensul ca prin sursa
trece un curent mare, apropiat de curentul de scurtcircuit, care pro-
duce o cadere de tensiune interna mare.
1
5.7.10. R= 10 Q;
we
A
y2I =;)
r.:

P max=Rl1=250 W.
(Rezultatul se ohtine relativ u~er folosind diagrama vectoriala a
curentilor ~i determinind grafic maximul componentei active a ten-
siunii Ua= X 0 1acos qi).

5.8.1. c) l= us . VP2+Q2
u ;
b) R=!_= _P_ U2,
12 p2+a2

Z= u
I
=-===

296
,
5.8.2. b) X 12 = -
'
u2 ±
2Q
v~- -
4Q2
-R 2 •

problema are solutie numai daca R ~ u


2
Discut ie: • La
2Q
egalitate exista o singura solutie X= R. Daca este satisfacuta inega-
litatea exista doua solu\ii care ambele corespund fizic (X>O).
u
a) 11,2= --
VR2+x2
R
----u2.
R2+(X1,2)2

/Q;
5.8.3. a) I= ..
v~
b) Z=
u
I Q,J~
u --;

O b s e r v a t i e. Q<O, problema are · solutie numai daca


-u2
-;,,Xe;
Q

d) Vc=Xcl=y-X 0 Q, VR=R1=1/V 2 +XcQ,


p Q
5.8.4. a) R= - 2 , X= - ;
I I2

c) V=VV~+u~ = +vP2+Q2;
p p
d) cos cp= ui = v p2+Q2 •

5.8.5. a) 11 V 2 - u~;
1= UR .]:__ .. I u2- u~ ;
R R V
b) cos <p= u; =vl-(u;r;
U R R
c) Z=-= --=. ;
I cos~ ,Ji-(~r
d) P=Rl 2 =
u1 lP-u~
= --,
1 , lu2 u2
Q=Xl2 =-Ucl=- -UcV - c·
R R , R
----· p
5.8.6. 1) P=Rl 2 , U=Zl=VR 2 +(wL) 2 1, cos qi= - •
· UI

2) Z ~, XL='\}V-R 2 , Q=Xd 2, COS qi= : e

3) Z= .!!..,
I
Q=V(Ul) 2 -P2 , L=
oo
= ..!L,
2
(;)]
cos tp= .!:..:
UI

4) Se rezolva sistemul U= ,j R +XF, P=Rl


2 2
cu necunoscutele
R, I.
Prin eliminare se obtine ecuatia care da pe R: PR 2 - U2 R+PXl=O.
De unde rezulta

R=-±
lP
2P
vu·- - X2
4P2 L
!

D is c u tie : radacinile reale ~i pozitive (produsul lor fiind XD


daca J::i numai daca XL~ at = Apoi se calculeaza I= "' / P , Z= !!.. ,
Y · 4P . \/ R I
2
Q=XL1 •
G·· X B 0.04
5.8.7. a) R=-=20Q, L = - = - = - H ;
y.l (J) (;)}'2 TC •

b) Z= 20V5 Q;

: c) I= Yll=V5 A.
5.8.8. a) Z1,2=Z {-cos(qi- (!)i) + :; ± V[--cos(<p- <pi)+ :;r-1},
unde:
Z :- impedanta interna -a sursei, <p defazajul receptorului,
( tg <p= ~), <p, - defazajul sursei ( tg ip,= : ) , , S 80 = ~a - puterea

298
aparenta a sursei la scurtcircuit, S=VP2 +Q 2 :_ puterea aparenta
a receptorului;

5.8.9. yz1z2'= z, "yR1 R 2 =z cos q:i, "I/X1 X 2 =z sin cp.


O b s er v a ti e. Curentii, respectiv tensiunile, din cele doua
regimuri in care o sursa cu r ~i x dati da aceea~i putere aparenta ~i
aceea~i putere reactiva circuitului conectat inJ, bornele sale, satisfac
relatiile

45
5.8.10. b) R=5 .Q, R'= .Q;
16
~) Se mai cunosc, din problema .. precedenta relatiile ZZ'=z:_ ~i
Z'
Z
R' D e a1c1
-a
R
. . rezu It~a
Z=z -
R
, vR' v 45
12 -=9.Q,Z=z - =
16·5 R'
vR
~ =16 .Q·
=12•
v45 ·
h) X= ±v'V-R2 = ±"1/16 2-52 = ± y11 · 21= ± 15,2 .n,

± " I 99 ~ ± 8 54 n.
v 199
16 16
!
' '

c) Q=X12 =±137 var;


d) U=Z1=48 V, U'=Z'1'=36 V;
'V RR'
e) cos cp= - - = - -
5·3
-
5
=0,313.
z 4 · 12 16

5.8.11, a) Ug=E; b) z= u,
1,.
299
u2
rp g 12 •
C) i.. Jsc= - p sc ,
4 ..

d) r=
4P111

5~8.12. a) z=VZ1Z2 =5 !l;


E2
b) r= - = 3 n, X=4 O;
4P111 •

d) P=5,95 W, Q=4,22 var;


2
-R
R 3
1)1= - - =0,625, "1)2 ---=0,525.
r+R 2
R+r
3

5.8.13. Din diagrama vectoriala a tensiunilor ~i curentnor rezulta


marimilv cerute:

a) 11 = t~=,_u_, l=V2 u
i/21t R.

b) i1= ~ · sin(wt+y . ~ sin ( (J)f+y,- ;) ,

,I
I
i= i/2 !!.R sin (wt +y);
I
I
I c) Ze =
u =R, R 6 =Ze COS <p,=
I 1
I
I =Ze, Xe=Ze sin <pe=O;
I u
I d) UR1=Rl1= ~,-·
I y2
1 u
I
I
uR2= RI2= '\/2'
I
OIC.....J._ _....,..___.....,....,/2 .UL= Uc=XLI1=Xcl2= y2~;
~=R/2 u2
2 e) P=Rel 2=-,Q=Xe12 =0.
Fig. 5.8.13. R. 1R

300
5.8.14. Problema este tipica pentru o rezolvare din aproape in
aproape. Din R ~i P 1 se poate calcula:

{!; 1 A. Din 11 ~i Q1 se deduce Xe= IQil =2 Q. Din R,


11 =
v~
.. =

2
n
Xe ~i 11 rezulta Uoe=Z1Ii=VR +XP1=2V2V. Din Ube ~i U2=
= ~";. = 2 V se deduce (pentru r~zistorul din latura 1):

UR2=vu:c U~=2V. Apoi se poate calcula 12= UR2 =1 A.


R
Mai departe rezulta:
a) Q2= U212=2 var.
e) Se observa din figura ca i 1 este defazat cu ~ inaintea lui ube
4
iar i 2, cu ~ in urma lui ubc· Defazajul dintre ace~ti curenti fiind de..::..
4 2
(vezi figura), curentul 1 este dat de l=Vl~+l~=V2 A.

Fig. 5.8.14. R.

b) Se construiesc in diagrama vectorii care reprezinta tensiunile


Uab ~i Uca• Vectorul ""'
Uab are aceea~i directie ~i acela~i sens cu vectorul
..... ""' ""'
Ube• Vectorul U ca este perpendicular pe Ube· Ca urmare, din figura
rezulta U=1/(Uaa+ Ubc) 2 +U~(l=V32+8= 2y10 v.
c) Puterea activa primita de circuit est~ suma puterilor active
primite de elementele circuitului ~i deci P=Rl 2 +Rl~+R!i=2 Rl2=
2
= 8 W. Puterea reactiva se calculeaza analog Q= Q2 +Q 1 +(- Xe) 1 =
=2-2--4~ -4 var, deoarece la circuitul considerat XL~Xc=2 Q,
V
Puterea aparenta la bornele a, b, ale circuitului este deci S= P 2 +Q 2 =
301
=V80 VA. Aceasta putere se pritea calcula ~i din S= Ul=21{ioi/2=
=i/00VA.

d) Factorul de putere al circuitului rezultii din cos (fl= P = ~'


S '/5
5.8.15. a) R= u~ 103 Q;
p

Fig. 5.8.15. R.

c) ~i e)

U20 =V QoXLO = 273 V, U10 = U20,


=0,274 A.
Din diagrama 10 =1/2110 =0,386 A;

U=V(3U10) 2 +(2U10) 2=Vl3U10=985 V, Ull=i/2 Urn= U40= U50 =


=386 V, UlLo= U100= Urn= U20;

302
5.8.16. Se construie~te diagrama vectoriala a curentHor ~i a ten-
siunilor separat pentru fiecare parte de circuit cu conexiunea serie-
paralel, considerind ca necunoscuta curentul I.

0 b

8
f
II/"
I ·~
I
I.J' A
c
Fig. 5.8.16. R.

Din diagrama (a) rezulta


U1= VR 2 + (l,5XL0) 2 11 = ,J'1 +1,5 2 RI1
RI 1 .
v3,25. RI1 = 1,8 RI1,
•COS CJ)1= - 1 = - =0, 55 5, Slll CJ)1~0,83 5,
U1 1,8

303
sin(..'.: -q,1)
sin ~1 2 . 1 I1 1
-- = :::;,. sm a:1=--•COS Cf>1= -~0,555=
la I 2 I 2,88 ,

=0,193, a:1= 11 °10',


Unghiul de la I la U1 este cp':::: 67°30' = ( <p1 +a:1).
Din diagrama (b) rezulta
13
I=vn+(l,5Ji)=V3,25la=l,8J3, cos cp"= .,..:!:... 0,555,
I 1,8

cp"= -56"20', U3 =Rl3 =555I.


Pentru intregul circuit rezulta diagrama din figura c. Din triunghiul
OAB rezulta
U'= U cos cp=Rl +U1 cos cp' +U3 cos <p"=(l 000+866 x0,383+
+555·0,555)1=1 6401,
U"= U sin q,= U1 sin q,' +Ua sin q,"=(866·0,924-555 x0,835)=
=800-463=337 v.
Din aceste doua relatii, U~,J (U cos cp) 2 + (U sin cp) 2

=Vl 6402 +337 2 1 =V270+ll,4 · 1001= 1 6801;


337
tg q;=..,... - ::::0,205.
1640

Ca urmare, pentru U=985 V valoarea efectiva a curentului este

I
u ~=0586A.
1 680 1 680 '

De aici rezulta
P= UI cos q,=565 W.
304
5.8.17. b) U1 = J; =220 V;

U 220
a) 11 -;;=12 =13 =1 1= - = - =44 A;
Z 5

c) P=3U1 I 1 cos cp=3RI~=23,3 kW,


Q=3U111 sin cp=3XLI!= 17,5 kvar.

8
Fig. 5.8.17. R. Fig. 5.8.19. R.

5.8.18, a) 11=12=1s=l1 = zU1 380


= ,
5 =76 A;

b) I 1=y3 I 1 =.132 A;
c) P=3Rl;=70 kW, Q=3XLI;=52,5 kvar;
d) se maresc de trei ori.
5.8.19. a) Curen\ii de faza ai receptorului au valorile efective
u, 380
I2= - = - = 47 ,5
XL 8

= ~==33 7 A.
z '
20 - Probleme de electricitate 305
b) CurentH de linie i11 =i 1 -i 3 , i2 z=i 2 -i 1 , i 31 =ia-i 1 au valori efec-
tive care se pot determina din diagrama vectoriala a curentHor (vezi
figura) in care diferentele se determina vectorial.
· Din triunghiurile respective OA.C, OAB, OBC, rezulta lungimile
-,. -,. -,.
vectorilor 111, l 2 i, 13 1, care repreziuta marimile sinusoidale iu, i21 ,
i:11 • Aceste lungimi corespund (la scara) valorilor efective cautate.
Din aceste trei triunghiuri se ob}ine:
l11=Vfi+li-2fil3 cos 75°=
= V47 ,5 2 +33,7 2 -2· 47,5· 33,7 · 0,259= '\/2 260 + 1 140-830=
='\/2570=50,6 A.
I21=Vlh--Ji-211l2 cos 150° =
= 1/2 260+2 260+2·47,5·47,5·0,866 = '\/8420 91,6 A.
l·.u=Vli+l~-21 2.13 cos 75°=
=Vl 140+2260-2·33,7·47,5·0,259 =50,6 A.
c) Puterile activa ~i reactiva ale circuitului sint
P=P1 +P2+Pa=Rli+O+Rli=8(47,5 2 +33,7 2)=8· 3 400=
=27 200 W=27,2 kW.
Q=Q1 +Q2+Qa=O+XLli+XLJf=8(47,52+33,7 2)=8·3 400=
= 27 200 var= 27 ,2 kvar.
5.8.20.
1 000 = 100.
10

8.1. Utilizind principiul superpozitiei, forta care actionea;ii asupra


-,. -,. -,. -,.
corpului punctual 1 este F 1=F12 +F13+F14, unde fortele derespingere
dintre corpuri au modulele:
1 2t/' 1 q~
F 12 = -!-=7,2N, F 13 =-·-=1,8 N,
4r.eo a2 4m:0 2a2
1
Fu=-! =3,6 N
41t~ a2

306
~i orientarile din fig. 6.1. R. Rezulta:
a) [(F12+F13) 2 +F~4+2(F12+Fw)Fu cos 45°]1'1= 11,82 N;
45
b) tgcx= sin • =0,639; cx=32,6°.
(F12+F1a) cos 45°+FH

®
9

Fig. 6.1. R.

6.2. a) d= eaS =2 cm;


c .
c
a) Cs= -=0,5 pF, C1,=10 C=50 pF.
10

G.3. 1n cazul cind, la punerea in paralel a condensatoarelor, se


leaga intre ele bornele de acelea~i polaritati ale acestora, se obtine
ca la problema 2.4.12.
U= C1U1+C2Ua 3 OOO V,
C1 +C2
Q1=C1 U=6 mC,
Q2=C2U=15 mC.
20• 307
1n cazul in care condensatoarele se leaga in opozitie
U = C1 U1-C2U2 z 143 V,
C1+C2

Q1 =C1 Uz286 µC, Qz=CzUz715 µC.


l
G.4. a) R 2 =p =6,4 .Q;
s
b) U=R 2li= 11,52 V;
c) Q= R 2 lil= 2 073,5 J.
in regimul initial, teorema a dona a lui Kirchhoff aplicata circuitului
da ecuatia (6 R 1 +R 2) 11 =6 E, iar la scurtcircuitarea bornelor bateriei:
6 R 112 = 6 E. Rezulta:
2 1
d) R1= R J 0,1 .Q.
6(1:-11)

e) E=R1 I 2 =2,1 V.
G.5. a) U=Rl=100 V, P=Rl 2=100 W, U1 =E-U-rl= 8 V.
b) Cantitatea de caldura dezvoltata in fir in timpul t este R 112l=
= p ~ 12t, unde R 1 este rezistenta firului ~i l - lungimea acestui a. Variatia
energiei interne a firului la cre~terea cu ~0 a temperaturii sale este:
mcliO=dlSdO. Admitind ca toata caldura dezvoltata in fir serveste
la incalzirea acestuia 'rezulta '
12
8.0= ..f t =3,05°C.
dcS 2

u
G.6. a) l= 2=2 A;
R1

E-U
b) r= - - = 1 .Q·
1 '

U2= U- =l .Q;
I I

l= R2S 20 m.
p

308
6.7. a) S= ~ ~5 · lQ- 7 m2 =0 5 mm2•
R ' '

b) I=v ~ =0,2 A;

c) t= R 56,445. 4,18 ~ 200 6 s;


P 1,176 '
p
d) U= -=5,88 V;
I

e) (6r+R)l=6E, 6rl0 =6E :::::.>E = RIIa = 1 V,


6(Io-I)
E
r=
1.
=0,1 n.
p
6.8. a) I= - =0,2 A;
u '
b) r= E-U =10 .Q·
I '

c) f= RI =3 600 s=l h·
'

d) R= !!.. = 150 .Q, l= !!!., = 150 m;


I p -

e) W=P·i=3600 I

6.9. a) Sectiu~ea firului este S= pol =0,1965· 10-6 m2 , masa firului


Ro
m=d0lS= podol• =0,175 kg, greutatea firului G=mg= 1,75 N.
R.,

b) Cantitatea de caldura dezvoltata prin efect Joule in fir este


Q= U2 • t, variatia energiei interne a firului este mc(6-6 0), astfel incit.
R
neglijind pierderile, 6 = 60 + uz ·t = 200°C;
· Rmc

c) AV=3(X6V0 =3(X6lS=2,1 · 10-·7 m3;


d) R=R 0 (1 +~6)= 15,65 .Q.
309
G.10. a) R= RiR2 =3,33 0;
R1+Ra
nE
b) I= --=2,73 A;
nr1+R
U Ra
c) U=RI; 11 = - 1=0,455 A. 12=1-11 =2,275 A;
R1 R1 +Ra
d) mc(61 -00)= 1)R11:t :>m= 19,9 g;
e) m'=kl2 f=0,826 g.

G.11. a) 1n fig. 6.11. R este reprezentata schema echivalenta a


circuitului. Rezulta
I
I= E-E. =2 5 A
r+R+R, ' '
Ui,=Rvl +Ec=E-(r+R)l=4,25 V.
b) .Masa hidrogenului produs prin elec-
. tn t'1mpuI t este: m= -A -It.
tro11zav 1
F n
Uv Din legea gazelor perfecte pV=: RT,
rezulta volumul ocupat de hidrogenul
molecular
V=~.!_ItRT==0,28 l.
Fig. 6.11. R. MnF p

G.12. a) Rezistenta totala a circuitului este R=r+ RiR2 =3,8 O,


R1+R2
E
intensitatea curentului principal 1= - = 10 A;
R
h) 11= ~ 1=7,5 A;
R1+R2
, E I' r~
c) 11 = -=7,525 A, -=1+ 1,0033.
r+R1 I · (r+R1)R2
6.13. a) Rezistenta echivalenta a rezistorului ~i firului in paralel
R;p= RR, ...:..12 0, intensitatea curentului bateriei I= _!!_:_ = 2 A,
R+~ ~+&
tensiunea la bornele rezistorului U=R 11 1=24 V;
b) 18 = !!_ = 1,2 A, E_ =0,8 A;
R R1

310
verificare IR+I 1 =1;
RS
c) p= -{;- =2· 10-! Om;

d).P=UIR=28,8 W, Q=P·t=34560 J=8294,4 cal;


e) Noua valoare a rezistentei echivalente a rezistorului ~i firului
in paralel fiind R~, tensiunca la bornele rezistorului U'=0,9 U=21,6 V
se poate scrie U'=R' I'= R~ · ne , de unde R' = nrU' =7,71 .Q.
P , P ne-U'
Rp+nr
1 1
RR R S
Firul are rezistenta R1= - - L = 12,56 .Q ~i lungimea 12 = ..!...__. =

R-dp P
=188,4 m.
E
6.14. a) x+y=200 .Q, l=---==>xy=6 156 0 2 •
r+
x+y
2
Se formeaza ecuatia z -200 z+6 156=0, de unde x=z1 =38 .Q, y=
= z2 = 162 (~i invers);

b) lz= _Y_l=0,405 A, 111 =_:._l=0,095 A;


x+y x+y

c) U= ..:¥...J=15,39 V sau U=E-rl;


x+y
d) P= U/=7,695 W.

6.15. a) R=r+ RiR2 = 18 .Q;


R1+R2

b) I= E '5 A, Ii= ~ 1 = 3 A, l2=l-l1=2 A;


R R1 +R2
c) m=m 1 +m 2=kll=O,\) g.
6.16. a) Tensiunea la bornele rezistorului R2 este U2 =R 2 12 =12 V
de unde. la= Ua =2 A ~i 11 =1 2 +13 =5 A;
Rs

R R )1 =25
+ R2+Ra 2 3
b) E= (r+R1 1 V;

c) U1=R111=10 V;
U=U 1 +U2 =22 V sau U=E-·rl 1•
311
d) Puterea cedata la borne de baterie este P= U1 1= 110 W, puterile
consumate fn rezistoare sint P 1 =R11i=50 W, P 2 =R 21~=36 W, P 3 =
=R3 I~=24 W;
se verifica P=P1 +P2 +Ps.
~
u,17. a) R1=----=4,
E R 2 Ra
n.
5
I R 2 +R3

c) W2=R2lit=8 100 J, W3 =R3 J!t=2 700 J.


6.18. a) U=E-r1=125 V;
b) U1 =R11=17 V;
- p·2d
c) S - - -
R,

e) P=(U- U1 )1=540 W.

6.19. Schema echivalenta a circuitului este reprezentata in


fig. 6.19. R. S-au notat: R= 15,9 .0. - rezistenta rezistorului, E= 110 V -

Fig. 6.19. R.

t.e.m. in indus (rotor), Rr=0,5 n- rezistenta indusului, Re=30 n


rezistenta inductorului (infa~urarea de excitatie a statorului), I= 12 A -
intensitatea curentului rotorului, I e, I b, IR intensitatile curentilor
din infa~urarea de excitatie, din bee ~i din rezistor. Tensiunea la bornele
generatorului este U=E_:_Rrl= 104 V.
312
Rezulta:.
u
le= - =3,466 A;
R,
u
IR= - =6 54 A-
0

R ' '

a) P~= Ul 0 =208 W;
b) W 8 =U1Rt~2,44·10- 0J.

6.20. a) Rezistenta totala a circuitului R=r+ R1 R 2 +R 3 +R1=7 Q,


R1+R2
intensitatea curentului debitat de baterie: I= ..!!. = 2 A, intensitatile
R
curentilor inrezistoarele R 19i R 2 : 11 = ~ I = 1,5 A, 12 =1-11 =0,5 A;
R1+R2
b) Randamentul bateriei este egal cu raportul dintre puterea debitata
de aceasta la borne (in exterior) P 0 = UI 9i puterea totala consumata
P 0 =El, adica 'IJ= !:! = !!.::.!:.! =92,86%;
E E

c) Rezistenta totala a circuitului nou format R'=r+ RiR2 +R 3 +


R1+R2
+Rv=5 n, intensitatea curentului debitat de baterie 1'= ~ =2,8 A,
R' ,
puterea debitata de baterie in circuit P;= U'I'=(E-rl')l'=35,28 W,
1
timpul in :are cedeaza circuitului energia W = 35 280 J este l= ~ ;.;:::
Pb
3
= 10 s. Rezulta masa de cupru depusa la catodul voltametr'ului m=
=kl'l=0,924 g.

6.21. a) Q=R,1 2t, 1= __!!_ =)R;-(E't -2r)Re+r2 =0,


r+R. Q
R;-11,52 Re+0,25=0=>R;= 11,5 Q; R;' =0,0217 Q;

b) I'= ~=1 A, I"= ~=23 A, solutia a., doua corespunde


r+R; r+R?
E
aproximativ cazului scurtcircuitarii sursei 18 c= - = 24 A;
r

313
c) t.a deconectarea rezistoruluiJR1 , intensitatea curentului din cir-
cuit este _!!_ = !.. , de unde: R 2 = ~~ - r, cu solutiile R; = 23,5 Q
r+R1 2 I
~i R 2=0,54 Q, corespunzatoare celor doua valori ale intensitatii curen-
tului.
Din' relatia Re= RiRi. ' rezulta R1=
~+~ ~-~
' cu solutiile Ri= 22,5
.
n
~i Rr=o,0226 a.
G.22. a) Schema circuitului este reprezentata in fig. 6.22. R. Bilantul
de puteri al retelei se exprima sub forma: El=(r,+R)l 2 +P1 +P2 ,

1
r---c==-:J-- -- ,
I I

I l R \

Fig. 6.22. R.

de unde rezulta ecuatia 12 -10 l +25=0, cu solutiile confundate 1=5 A.


~ U E P +P
Corespunzator Re= - = - -(r,+R)=2,4 Q sau R.= - 1 - 2 11 ;
I I 1
b) U=E-(r1+R)l=12 V sau U=Rel;
c) 11 = Pi 2 A 12 = Pa =3 A, R1= !!_ =6 Q R 2 = !!_ =4 Q. Se
U ' . U Ii ' Ia
presupune ca rezistenta becurilor ramine constanta la variatia puterii
dezvoltate de acestea (nu se ia in considerare variatia rezistentei fila-
mentelor in functie de temperatura acestora), astfel incit noua intensitate
a curentului este I'= "'l I P = 6. A.
V R,
Rezistenta echivalenta a rezistoarelor R ~i R:. in paralel eite R' =
E RR'
=--(rj+Re\=l,1 Q. Rezulta Rx=--·=2,61 Q.
I' :J R-R'

6.23. a) Rezistenta echivalenta a incalzitorului este


\ R=R1 + Rs<Ba+R,) +Rs= 144 0.
Rat~+R,
314
Puterea pe care o dezvolta este 1 =
Q u2
, de unde U =
""1-
y ~R = 120 V.
b) mc(01-0,)=Q =>m= 119,7 g. •
6.24, a) Intensitatea curentului debitat de baterie este I= Ii +12 =
6 A, tensiunea la bornele acesteia este: U=n(e-rl)=18 V, iar ten-
siunea la bornele becurilor Ub= U-RI = 12 V;
b) R1 = ub =6 n, R2= ub =3 n:
11 Ia ,
c) P 1 = Ubl1=24 W;
P2= Ubl2=48 W;
d) W=(P1 +P 2)t=43,2 kJ;
e) Din ecuatia de variatie a rezistentei becului cu temperatura:
R 1 =R 10 (1 +<Xi), rezulta R 10 = ~ =0,545 il.
11
6.25. a) 1n regim normal de functionare, becul B1 este parcurs
de un curent cu intensitatea 14 = Pm =0,545 A, iar becul B 2 de un
U1 .
curent cu intensitatea 15 = PBa =0,909 A;
U1
rezistorul R trebuie sa permita trecerea curentului IR=/s-14 =0,364 A,
cind are la borne tensiunea U1 = llC V, deci rezistenta sa este R=
= Ui =302 Q·
l1t '

b) 16 = PB3 =0,909 A, 13 =15 +1 6 = 1,818 A,


U2
=I2+Ia=4,091 A;
c) PR=Rn= U1IR=40,04 W;
11 ·
d) rezistentele firelor de Iegatura sint Rn= R 12 = p - -
2
=0,062
ttD /4
n,
puterile dezvoltate in fir sint P1i=R 1Ji= 1,038 W, P1 2=R 1Ji=0,205 W,
iar puterea totala pierduta in fire este P 1=P11 +P1 2 ~1,243 W.
6.26. a) Tensiunea electromotoare echivalenta a bateriei este E=
=5e= 10 V, iar rezistenta interioara echivalenta a acesteia este R,=
5
= r, =0,025 n;
,4
1
b) I= _E_ = 2 44 A i= = 0 61 A;
R 1+R ' ' 4 '
c) U=Rl=E-R,1=9,94 V;
d) I'=~ =400 A i'= .£. = 100 A.
R1 ' 4

315
6.27. Notind cu U tensiunea la bornele surselor (fig. 6.27. R), in-
tensitatile curentilor rezulta:
1 , 1
Ji= -(E1- U), 12= -(E2- U),
r1 ra
1 U
ls= (Es-U), I= - s
r3 R
Din ecuatia J 1 +12 +13 =1 rezulta
+E2+
U= 1,1593 V.
~+2-+!_+2-
r1- r2 rs R
~i corespunzator, 11 =0,407 A, ! 2 =-0,296 A, 13 =0,469 A ~i I=0,580 A.

I)

Fig. 6.27. R.

6.28_. a) Notind cu U tensiunea la bornele surselor, cu g1 = ~ con.,.


1
r,
ductantele interne ale acestora ~i cu G= conductanta rezistorului~
• R
intensitatile curentilor prin surse sint I 1= g1(E- U), (j = 1, 2, ... , n), iar
intensitatea curentului prin circuital exterior I= GU. Din ecuatia

fl

1= E
J=l
1 1, se obtine U

de unde
n
GEgk
Ij
= Gg1 E . I ·k,=1
E.
n ~I = n
G+ E
k=l
g.;; G+ E Uk
k•l

316
b) Puterile furnizate de surse sint P;= UI 1, U= 1, 2, ... , n);
c) puterile degajate sub forma de caldura in elementele galvanice
sint p1=r;Ij, (j= 1, 2, .•. , n), iar puterea din circuitul exterior PR=
=Rl 2=GU2 •
6.29. In fig. 6.29. R este reprezentata schema echivalenta a circuitului.
Tensiunile · la bornele AB, in cele patru ,cazuri, sint:

rR1 A

0}
Vi E,
rR 1
R-r+-~
r+R1 r

r+R2
rR2

E,
'I
U2= B
rR 2
R-r+--
r+R2 Fig. 6.29. R.

De aici rezulta succesiv

1+(~r -1 )(~ +1) =R1


(U
4

U3
- 1)~ +
R1
U,,
U3

r U4(Ua-Ui) R1 =2 600 !2, R= u, r=3 250 Q.


U1(U4 -U3) . U3

Similar, r= U4(U3 - U2) R 2 , de unde


U2(U4 -U 3)

R2= U2(Ua-Ui) R1=26 520 Q.


U1(Ua- U2)

6.30. a) Rezistenta ~untului este r 8 = _.....;;.._=0,2 O;


I max
--1
io
b) rezistenta aditionala la= U~""' -ro=290,2 !2.
lo

c) tn fig. 6.30. R este reprezentata schema circuitului; rezistenta


echivalenta totala este
R=r+ r,r0 + R (ra+ro)
1 +Rz= 6,18 Q.
r+ro R1 +r"+ro
317
intensitatea curentului debitat de sursa 1= .!:.
R
=3,88 A;

d) intensitatea curentului in volta:inetru 11 - ra+ro 1=3,86 A;


R1 +ra+ro
masa argintului depus la catod: m=klit=31,1 g.

la
I

f.r = R, u

Fig. 6.30. R.
m
G.31. a) 12 = - =2 A·
k·t '
b) 1=11+12, rl+(R1+R3)11 =E=>11 1 A, 1=3 A,
Rv=1,50;
c) W= Ult=(E-rl)It=97 200 J;
d) IBn=O==>R1R4=R 2 R3, R4=2,4 O;
e) Rs= , = 11,01 Q.
I,
--1
I,
6.32. a) 11 12 = 13, R1I1 + R3fa = Ei, R2l2 + Ral3 =E2 ==>
1 1
11 =-[(R2 + R3)E1 -RaE2J, 12 =-_ [(R1
N
+
R3)E2 - R3EiJ,
N
1
la =-(R2E1 +R1E2), N=R1R2+R2Ra+RaR1;
N

b) Cind semnele intensitatilor curentilor sint pozitive, sensurile


acestora coincid cu sensurile de referinta din fig. 6.32, in cazul contrar,
sensurilor lor sint orientate invers. Deoarece N>O, semnele intensitatilor
curentilor sint determinate de semnele numaratoarelor din expresiile
acestora. De exemplu: li>0(=)(R 2 +R3)E1 >R3E 2 , 11 =0(=)(R2+R8)E1=
=RaE2 , I1<0(=)(R2 +R3)E1 <R3E2 etc.;
c) I 3 =0(=)R2E1 +R1E2=0.
318
6.33. a) I= =0,01 A;
R1R2 +R1 R +R2 R

b) l1= RiS =250 m;


p
c) R'=R(l +a6)=300 Q;
d) 12=0*> (R1 +R)E2 = RE1 , condi{ie indeplinita de datele problemei;
e) 12 =0~11 =1=0,01 A, W1 =R 1 /it=12,5· 10-0 kWh.
6.34. a) Tensiunea la bornele sursei este U&=E-r1'=4,2 V,
intensitatea curentului prin aceasta se scrie:

1'=(--+-
1
R1 +R3
1
-)
R 2 +R,,
u~B, de unde Rx=4 n;
b) energia debitata de sursa in circuit int= 120 s este W'= U:,1.BI't=
=504 J;
c) rezistenta echivalenta totala a circuitului este R~ = r ' +
+ RiRz + RaR,, = 5 n, intensitatea curentului prin ,sursii rczulta
R1+R2 Ra+R.,
I"=.!!_,, 1 04 A-
' '
Re

d) Uco=0*'1>R 1 Rx=R 2 R 3 =>Rx=l,5 !l;

e) U'cn=(_!L_-5._) U'.4B=l
R1 +R3 R2+R.,
V, C= + Ucn
10-e F=l µF.

6.35. a) Aplicind teoremele lui Kirchhoff circuitului, rezulta ecuatiile


11 1, r11 1 +RI=E1 , (r2+r)I 2 +RI=E2 ,
unde
n1e 12 V, E 2 =n 2e= 10 V,
f1=n1ri=l,2 .n, f2=n2r,=l n
sint tensiunile electromotoare ~i rezisten{ele interioare echivalente ale
cclor doua baterii de acumu]atoare. Se ob{in intensitatne curentHor
surselor ·
fli= (r2 +r)E1 +R(E1 -E2) 12r+(2R+12)
' (r1 +R)(r2 +r)+r1R (R+1,2)r+(2,2R+1,2)
l
2
= r1E2+R(Ea-E1) = 12-2R
(r1 +R)(r2 +r)+r1 R (R+1,2)r+:(2,2R+1.2)

319
Pentru ca 11 sa nu depinda de r, coeficientH polinoamelor in r de la
numaraVtor ~1. num1•tor t re b me
v . sa f.1e proport•10naI'1 -12- = 2R+12 ,
v

' R+1,2 2,2R+1,2


de unde R'=O (solutia banaHi) ~i R"=6 .0.
12r+16
b) Cind R=2 .0, intensitatile curentilor surselo:r sint
3,2r+ 5,6
8
~i 12 = , carora Ie corespund reprezentarile grafice din fig. 6.35. R.
3,2r+5,6

',,4/A}
4
----------------------- - 1,Tiiio~s,14A
I frl 1
I
I
I
I.
J I
J,ftl}l'l$2,85A I
I
I
I
I
2 I
. I
I
!/oJ~l,43A I
I
I
I I
I
I
I
1/rJ : f;fl00)~0,025A
rfn}
20 40 60 80 100
Fig. 6.35. R.

24
c) Pentru r=O ~i R oarecare, 1=11 +12 , puterea dez-
2,2R+1,2
576
voltata in R este P=Rl 2= R • Maximul este atins cind dP =0;
(2,2R + 1.2)a dR
rezulta R= ~=0,545 .0.
11

d) R,=R(1 +at), t= !i-R =50°C.


r:t..R

6.36. a) Schema echivalentii a circuitului este reprezentata in


fig. 6.36. R, a. Aplicind teoremele lui Kirchhoff se obtin ecuatiile:
320
I

I
I
I
I
I
8 I
I
I
I
I
I
6 I
I
I
~'"b/9kW
1
I
I
4 I
I
'I
I
I
I
2 I
I
I
II
0 '--~~-,-~~--,,.........~~-.-~~---,,~~~~'~_..
50 100 150 200 250 tf°cl

b
Fig. 6.30. R. (a, b)

21 - Probleme de electricitate
I+ I e, r Ir+ RI= E, RI= rel e, din care rezulta rezistenta barei R =
r, (E -r)
1
= - -- - ~ Valorile R 1 9i R 2 ale acesteia la temperaturile i 1 =0°C
(r+r,)
ii t =
2 250°C sint legate prin relatia R 2 =R 1 (1 2R 1 • De aici urmeaza
E r=2(1!. --r) 9ir=E·(~ ~)=10-3 Q. De asemenea, se calculeaza
I2 11 1 1 1 2

re.zistenta R 1 =9,4· 10-3 Q a barei la temperatura initiala f1 =D°C.


b) Din ecuatiile lui Kirchhoff rezulta intensitatea curentului prin
baral= , unde R=R 1 (1+!Xi) este rezistenta acesteia la
r,r+(r,+ r)R
temperatura t e [t1 , t2 ]. Puterea dezvoltata in hara este
P= r~E 2 R 1(1+a.1) =
2,87 . 10 _6 1+250
[r,r+(r,+r)R1(1 +a.t)]3 (1+276,3)"

dependenta sa in functie de temperatura t fiind reprezentata in


fig. 6.36. R, b. P 1 =P(0)=9,4 kW;
P 2 =P(250°C)=5,19 kW.
1
c) Din relatiile R 1 = p1 ; 9i m = yl1 S se obtine

=4,85 m.
v
.. / mR1
PlY
d) Q=m[(c(t2 -t1 )+L]=5,5· 10 6 J.
6.37. a) Ansamblul de rezistoare legat Ia bornele bateriei are rezis-
tenta echivalenta R, astfel incit se obtine schema echivalenta din fig.
2
6.37. R. Puterea data la borne de baterie este Rfis= . RE
(R+ri)'
si are valoarea maxima cind
'
dPb
dR
=0, de unde se obtine R=r,= 1,1
· '
n.
b) Intensitatile curentilor din laturile retelei sint 11 = __.!!_ = 10 A,
' ~ ' . R+r;

12= \}; =5 A,

c) Aplicind teorema a doua a lui Kirchhoff se obtin eciiatiile


(R1+ri)I1+R,if3=E 9i -Rala+(R2+R)l2=0, de unde R1=Ll----O,G R3
·~i R 3 --1,1. Din conditiile R 1 , R 2 ~0 rezulta R 3 e[1,l; 2,2] .0.

322
l
d) Rezistenta rezistorului la temperatura initiala este R= p
8 ,
variatia ei la cre~terea ~O a temperaturii este ~R=<XR~6. Cre~terea
energiei interne a rezistorului se face pe seama energiei dezvoltate in
acesta prin efect electrocaloric: mc~O=
=Pi. Rezulta ', O
1
= !!:_ = 5 5 · 10- 1m-1
s p '

R
ZS ~
!::i.R
=6 18· 10-5 m3
, '
cd-
R b
de unde
Fig. 6.37. R.
lc=58,3 m ~i S= 1,0(3 mm2 ,

6.38. a) I= !!.: = 6,734 A;


kt

b) ll= ~I (3 734 !;
rtD 2
c) rp 1 =BS= µ01I - - ==24· t0- 6 Wb;
4

d) (R1 +R2+Ra+Ri)I =E=:-R3 =5,82 !.1; 0

e) ·ri

6.39. a, b). Tensiunea la mers in gol este egala cu t.e.m. a bateriei


6 E 1 = 12 V. Rezistenta echivalenta totala a circuitului este
RR
R=6 r+R 1 + --2__1:_
R2+ Ra
8 n, rezulta intensitatea curentului bateriei

I 1= ! = 1,5 A ~i tensiunea la bornele acesteia, cind este cone eta ta


in circuit, U=E-6 rl 1 = 10,65 V.

d) Q=R 2 I~t=170,1 J;
e) JI = -1':Ia· = 1 :.>-7-:.> A/m;
1

21• 323
1ena
f) cp=BS= µ 0H - z2,5· 10-e \Vb.
4

G.40. a) I= =3 A;
R1 +R2 +nR1
NI A
b) H=-=6000-;
l1 m

c) <p=BS= µ0 H· 1tR2 =21,3· 10-6 Wb;

d) 12= =44,9 m;
p

e) mcMJ=R112t ~a0=23,6°C.
6,,U. a) Debitul de volum al pompei este Dv=9,33· to-4 m3/s,
debitul de masa Dm=?Dv=0,933 kg/s, puterea utila Pu=Dmgh=68,6 W;
· b) Randamentul pompei este Y)p= 1-0,1=0,9, puterea motorului
rezulta Pm P,, W;
'1)p
c) U=E + RI, ~E=95,25 V, R= 18,44 .Q;
2
d) Q=Rl t=3 539 J.
e) Cind rotorul este blocat, tensiunea contraelectromotoare indusa
in aces ta este nula, intensitatea curentului devine I'= u si cald ura
R'
2
dezvoltata in infasurarea
. rotorica este Q' = uR • i= 197 kJ.

f) Randamentul instalatiei este ri= ~::.


' Pc
= Pu
UI
=78%;

se verifica YJ='fJm'TJp, unde YJm= =-~=0,866% este randamentul


Pc U
motorului.
6.'12. 1) Cind intensitatea curentului ma:mrat este I= 1 A, intensi-
tatea curentului prin miliampermetru este 1A= 10 mA, rezistenta 9un-
tului rezulta r= R 1,01 .Q. Sensibilitatea aparatului cu 9un-
I
-1
I...i
tul montat este S= 100 div/ A.
2) l\fontajulJ.este reprezentat in fig. 6.42. R.
D
a) Cind motorul este blocat, tensiunea contraelectromotoare a
motorului este nula. Intensitatea curentului din circuitul principal,
corespunzatoare deviatiei

cxa= 200 diviziuni este I a = cl.aS 2 A.

324
Rezulta1 1a= la=0,33 A ~i l2a=1a-1 1a=1,66 A.
r1+r2
U U-E
b) I1b+I 2 b
T1
+--
T2
=3 A, cr.b= Slb=300 div.

8
Fig. 6.42. R.

m
b) 14 "" 0
- - 5 A;
k. t
c) lungimea solenoidului l= N · d, intensitatea curentului prin infa-
R4l4 r:: la
~urare 13 = - R = 2,;:> A (la echilibrul puntii) => B= µ 0
3 [
µ0-
d
=
=3,14· 10-3 T.
d) Vasul calorimetric preia 20% din caldura degajata in rezistorul R 2 ,
deci K(0,-8 0)=0,2· R 21~t. Tensiunea Ia bornele puntH este U=
(R3 +R 4 )14 = 15 V, intensitatea curentului prin rezistorul R 2 este
13 =2,5 A. Capacitatea calorica a vasului calorimetric rezulta K=
100 J/grd.
e) Volumul V ocupat de aer in vasul calorimetric ~i presiunea sa
p ramin constante in timpul incalzirii sistemului de la temperatura
initiala T1 =283°K la temperatura de fierbere a apei T2 =373°K. Pre·
supunind aerul din calorimetru un gaz perfect, pentru starea initiala
~i pentru cea final a se pot scrie relatiile p V~
2
RT1 si pV m == RT2 ,
M ' M
de unde rez.ulta procentul din masa aerului care parase~te vasul in timpul
'mca"l ziru:
. .. m1-m2 T2-T1
--·
24 , 101
/o·
m1 T2

325
~
6.44. a) t= . . .,. = 100 s;
I}

b) puterea mecanica a motorului Pm=F1 ·v= µmgv-=;6 kW;


c) se considera puterea electrica a motorului egala cu cea mecanica
1), rezulta I= P, 12 A.
u

b) I= 24 A;
u
c) "IJ= 83,3%;
Pc.

(m1 +2om2)v'1
G.46. a)
2
rr 2U It::::>v= 24 m/s;
·2UI
b) Dmax=
F
= (m1 +20 m2)g (sin cc+µ cos a:)
40 m/s.

6.47. a) Fluxul magnetic ce traverseaza initial spira este B· S= qi,=


= µ0 H 1tD: =41t· 10- 7 Wb, sarcina indusa in spira este (v. problema
4
4.5.16) q ~'!> = q>i 6,28· l0- 7 C;
R R

b) capacitatea condensatorului este C=


d
= d
tensiunea la bornele acestuia U = Ed, sarcina electriea de pe armatura
0

Q==CU= ..::eoj!::rmE=6,95· 10- 9 C.


4

Rezulta 90,4.
Q
G.48, a) e=lvB=6 V, de la N la M;
e
b) I --=30 A;
r+ruN
c) F IlB= 18 N;
d) 180 W;
e) (r+rMN)I 2= 180 W,
326
6.49. a) La functionarea pc modul fundamental, lungimea la antenei
verticale este un sfert din lungimea de unda. Rezulta A== 41= 120 m
~i frecventa v= c 2,5 MHz. Din conditia de rezonanta a circuitului
'A
acordat v= -~;= , se ohtine Loe= 4,05 · 10-
21tyLC '
5
H.

b) KD..6=RI 2t =>l= 1,2 s; N


c) LiA=4Lil=4fo:D..8=0,12 m;
U RI
d) E= - = - 3,33 V/m.
l l

e) Cind curentul este indreptat de


sus in jos, cimpul magnetic produs de
antena este opus cimpului magnetic
E
terestru in punctele situate spre est V
(fig. 6.49. R), in cazul contrar in punc-
tele situate spre vest. Cimpul magnetic
rezultant este nul cind Ilc=H 0 , adica
I
-=Ho.
21tr
Rezulta r=0,995 m.
Fig. 6.49. R.
6.50. a) Z=VR 2 +X~==5 Q;
u
b) I - =44 A-
Z '
c) P~~ UI cos ,:p=Rl2 ==5 808 W;
1
d) Xe - ·'"'4 Q·
wC '

Z'=VR 2 +(Xc-Xc) 2 R=3 Q, I'=!!_


Z'
=73 , 3 A,

P' UI'= 16 126 W, P'-P= 10 318 W.


6.51. In fig. 6.51. R, a este reprezentata schema circuitului, iar
in figura 6.51. R, b - diagrama vectoriala.
a) Valoarea efectiva a intensitatii curentului prin rezistor este
IR=I cos cp=l,73 A. Rezistenta rezulta R= ~ 23,1 Q. Din relatiile
1
Ic 11 sin ,:p J, u, u , -Ii == . I L = l A s1.
= - se ob tm
1
XL X0 10 XL 2 ' '
=2 A, de unde XL=40 Q ~i Xe=' 20 n.
327
b) Puterea activa este P= UI cos cp= U/ 11 =69,3 W, energia rezulta
W=P·t=17,3 kWh, iar costul c=5,20 lei.

a b
Fig. 6.51. R. (a, b)

G.52. a) tg q,
R'

1 1
b) XL, Xe= - ::;.C= - =63,7 µ.F;
roe c,:,XL
X'-X' X'
c) tg q,1= _L
__ c' tg 92=---!:. R (tg ,:P2-tg 91)=57,7 n,
R R
1
C'= - -=55,1 µF.
(,)Xe

6.53. a) C= li:S ::;.z= d·C =87,6· 10-12 F/rn, o:r= _:_ =9,9;
d s ~
b) q=CU 0 =3,05· 10-s C;
1 1 5,...t· 1O"° rad1s
' 2-;:> k H z;
c) (,)&= --=- = v0 = -ruo
ijLC ' ' ' ,211:

1
d) w=21tv=41t· 104 rad/s, XL= (,)L 400 n, Xe 625 n, Z=
c,:,C
=,/ R2 +(XL - Xc) 2225{2 n. Valoarea efectiva a tensiunii este
U= ,i:.;
y2'
si a curentului I= u = 0,01 A. Defaza1·u1 m al curentului in
Z T

urma tensiunii rezulta din relatia tg q,= XL-Xe= -1. Se obtine <p=
R
11:
= --,
4
curentul este defazat inaintea tensiunii.

328
G.54. a) Valoarea efectiva a tensiunii la bornele rezistorului este
UR= R 1 I = R1

pentru wL
v u
R~+(wL-

.2:_ • Rezulta C1 =
w1Cr
~i are valoarea maxima la rezonanta,

-+- ~i C2= +, unde w1 = 2rcf1 ~i


wC wJ, w~L
(t)z= 2rcf2 • Pe de alta parte, C1 = ~ ~i C2 = ±..; astfel incit se poate
d1 d1 +LJ.d
scrie C1 == d1+~d == { CJl2)2 = (f2)2 !
C2 d1 W1 fi
. d=
Se oht,1ne 1
n
Ad s1..
- - 1.1 urmeaza~
g-r: ,

204,6 pF,

ri-n ~d=l.73
, mm·
'
1
c) L= -
w;C1 = 0'101 H·
0

'

19,24.

6.55. a) Din relatia lui Einstein pentru efectul fotoelectric rezulta


hv= We+ m;~ . Ecuatiile parametrice ale traiectoriei electronului sint
,i12
x= v0 t, y= - , unde acceleratia a este determinata de forta electrica
2

329
ce actioneaza asupra sa a= -eE = eU
- . . ca punct ul d e coor-
D'm con d"1tia
m md ·
donate cm, y0 = 1 cm sa se afle pe traiectorie, rezulta succesiv

y
+
_..... ,. .,.
--- --- --
d
12
x
d
_ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _ _,...._i,_..,J;
12

Fig. 6.55. R.

~i
c he 6,6 · 10-3• • 3 · 108
A= - - - - - - - - - - - - 3,3·10- 7 m.
x'eU
1,6 . 10-1• (i2,5 + 25 . 1o-• .,)
')

w,+-"- 4 ,10-2 ·5 ·10-·


4y0d

b) y=-
2
d
"Id =d .. Im
Ya Veu 1,2s· 10- 7 s.

6.56. a) Mii?carea electronului · se desfa~oara conform relatiilor:


2
x= v0,i;l, y = v011 t at +2 ,
componentele v1teze1
. . Ia un moment d at f nnd
..

. .
t Acce Ierat1a m1~cariI este a= . eE L . . d.
llz=Voz, 11 11 =vo 11 ·1-a. . a ie~irea m
m
condensator x=l ~i componentele vitezei finale rezulta v1x=Uoz, v1 y=
l
=Uov+a-·
lloz
110
Deoarece Vox= u0 cos oci, u

se obtine
al
v~= - - - - - - - - - -
cos" oc1(tg ~1-tg oc1)

330
~i energia cinetica initiala
_ mvi
Ec- 2
eEI
2-10-15 J.

....
Yr

,
,,' l
,"

...
[

Fig. 6.56. R.

b) PoV=nRT1 , n<E-1:(T2 -T1 )=NEc=>N= P;:~· G: 1) l,5·10 19 •

c) PoV=nRT2, P1V=n1RTa, JJ2V=n2RTa, P1-:-P2=ilp,


T3 6.p = 5 · 104 N/ m.
n => P2=Po--- 2
T2 2
6.57. Se presupune condensatorul izolat, astfel incit sarcina ramine
constanta q1=q2. Dar q1,=C1 U1, q2=C2U2, iar C1= e,eos, C2
d1
de unde:

331
G.58. a) C0 = s:e1.r =5· 10-12 F=5 pF; b) C= erC0 =30 pF.
d

6.59. R l R'=p -x + p
p-, 'l-x
- p-l ( 1+2-
x) =1,5 R,
S S/3 S 8 1

=> 1 + 2-=. = 1,5~x= l/4.


l

--·-¥
I l-x

Fig. 6.59. R.

21
G.60. l= --e--=
R1R
'
1,7
1,235 A; U=e-rl=l,853 V;
r+-- 2

R1 +Rz

e,P

Fig. 6.60. R.
fr u2
- =0,572 W; P 2 = =1,717 W.
R1 R2

332
Q E2
6.62. E = - = 110 V; P= - ==200 W.
C R
nE E
6.63. Serie I --= 1,6 A; paralel I= - - =0,331 A.
M+R r
-+R
n
u --
6.64. a) I = - u. =8 mA; b) R 11 = -u.1 = 5 k .."'.1;
R

E E
6.65. a) I -=12 A; I'=0,751= - - ;
r+R r+1,5 R
E R
=}- =r+R=0,75(r+1,5 R)=>-
1 r

b) l"= E
r +o,75 R r+0,75 R
6.66. Teorema a doua a Iui Kirchhoff, aplicata pe bucla ARA conduce
la ecuatia:
(r1 +R1 +r2 +R2+r3+R3)l=-E1 +E 2 -E3, de unde l=O.
Tensiunea intre punctele A ~i B este:
UAB=R1I-E2+R2l=-E2=--:-5 v.
= ne1 I _ (n-5)e1 •
6 • 67 • I 1 -, 2-- . ,
nr,+R (n-5)r,+ R

nri n~i' (n-5)r,+R=(n-5)~;

=>n= 5(e1 -r1I 2)I1


10, R==n (e 1
-ri) = 10 .Q.
e1(11-I2) 11
nE1
6.68. a) I 1 = = 1 A; I2= 13 =0,5 A;
R2+R3
nr,+R1 + - -
R2+Rs

b) UAB=n(E1-ril 1)= 100 V; c) I1 sc = Ei =3 A.


r,
d) 1n lipsa voltmetrului tensiunea intre bornele A ~i C este
UAc=R1l1=50 V.
333
Dupa .Iegarea voltmetrului, rezistenta echivalenta intre bornele A

~i C este R~ RiR, = 45,45 !l, intensitatea curentului debitat de


R1+R,
sursa devine:

-----=1,031 A,
R2Rs
nr+R'+--
' I Ra+Ra
iar tensiunea intre bornele A ~i C are valoarea:
U~c=RU~=46,86 V,
cu 3,14 V mai mica decit 1n lipsa voltmetrului.

10 A; U=E-rl=(R 1 +R 2 +R3)1=60 V.

6.70. Tensiunea la perii (la bornele rotorului)


Up=E-RI= 150 V;
tensiunea la bornele generatorului:
U0=Up-Re1=90 V.

I I

Fig. 6. 70. R.

Observatie: Pentru ma~inile de curent continuu obi~nuite, infa~urarea


rotorica joaca ro1ul de indus, iar infa~urarea statorica rolul de inductor
(de excitatie).
6.71. Intensitatea curentului debitat de baterie este
E
l=----=2 A.

334
tensiunea la bornele bateriei U=E-rl=4,8 V, iar caldura degajata •
uz
in rezistorul R 1 este Q1 = - t= 230,4 J.
R1
uz u2
6.72. -i2=:--·t 1;2 min=72 s.
R2 R1R2 P
R1+R2
6.73. 1= _e_; 21 = -e-:;;;>R=r=1 .0.
r+2R r+ R/2
E
6.7,~. a) R=r+ =18 .O; b) I =5 A;
R1+R2 R
u2
U=E-rl=60 V; Q1 =, -- i=432 kJ=0,12 kWh.
R1 •

6. 75. Q= R1 (_!:_) t=, R (_!_) i=>r= VR1R


r+R1
2
2
r+R2
2
2= 8 .0.

6.76. a) 1= _!!__ 1 A; b) P«=El=12 W;


r+R
c) U= RI =E-rl= 11,4 V; d) W=Rl 2 • t=820,8 kJ =0,228 kWh.
0

E
6.77. a) 1= - - - - - - lO A;
R1R2
r1 + R1+R2
- - +R +R4 3

11= ..l!:,_ 1=8 A; 12 =1-11 ==2 A


R1+R2
sau, din ecuatiile Kirchhoff ale circuitului:
I +11 ·+12 =0, 8 A,
R 111 +(ri+Ra+R 4 )l=E, =) 2 A,
R1l1 -t-R2l2=0, l=lO A;
b) UAM=E-(rd-R 4)1=48 V,
VB=UBM=R3l=40 v,
VA-VB=UAB=8 v.
c) Puterea totala generata de pila: 600 W, puterea pierduta
2
in rezistenta interna a pilei: Pr=:=ril =20 W, puterea dezvoltata in
rezistoare: PR=R 1fi+R 2 I~+(R 3 -t-R4)1 2=580 W. Se observa ca Pg=
Pr-t-PR. . ,1

d) mc(O-- 00)= 1)R3 I2t::::>m=0,878 kg.

335
l
G.78. a)R=p-=>Z=60 m; b) ]:== R=4,i A;
u
s'.
c) W= Ult=7,744 KWh; c=2,32 lei;
u u
d) 18 = - =2,2 A; Ip= - =8,8 A;
2R R/2

e) 1[936 w.
G.79. a)

100 V;

d) U=n(E-r.I)=>n=25.
E
G.80. a) I 11 = I;
r+ (R1 +R2)(R3 +R4) ' R1 +R2 +R3 +R4
R1 +R2 +R3 +R4

r+ +
Ri+Ra R2+R4

c) Transferul maxim de putere (PcD=max) se realizeaza cind


rezistenta totala de sarcina este egala cu rezistenta interna a sursei
(V. 3.5.11); RCD=r=> (R1+R2)(Ra+R4) r=>R4 -Ra
R1 +R2 +R3 +R4 R1 +R2 -r

Conditia de compatibilitate: re ( (Ri+R2)Ra ; R 1 +R2].


• ~+~+~

la limita din stinga a domeniului, corespunde R 4=0 (bornele B ~i C


scurtcircuitate), la limita din dreapta Rr+ ex; (bornele B ~i C in gol).

d) R1R4=R2R3.
11 G.81. Schema montajului!este reprezentata in figura.

A; U=n(e-rl)=18 V; U-Rl=12 V;
336
b) R 1 = ub 6 O; R 2 = ub =3 0; c) P1= Ubl1=24 W;
11 12
P 2 = Ubl 2 =48 W; d) W=(P1 +P 2)t=43,2 kJ.
e) Se presupune ca legea de variatfo liniara a rezistentei cu tempera-
tura ar fi valabila pentru intervalul de temperatura dat (ceea ce repre-
zinta o aproximatie larga):

R1=R1o(l +cx:6)=>R10= __!!].__ 3 0.


l+ao
I R

ne, u
nr

Fig. 6.81. R.

RABI 2=RAB (-E-)2 =55


2
5 E E2
6.82. a) RAB=-r; b) - = 0,215-;
11 r1+R,.B 256 r r

11 E2 =0,688 E2,· d) = P,11J 5 1 2501


'16 r r "t) Pg 16 =3 ' lo·
e) Intensitatea iv a curentului din voltametru este egala cu intensi-
tatea ir a curentului din rezistorul legat direct intre bornele AB (v. fig.):

5
-E=>
16
~(t- R")E.
16 r

Fig. 6.82. R.

22 - Probleme de electricitate 337


6.83. Schema montajului este reprezentata in figura.

a) e= E =5 V; r 1 = r =0,4 .Q; b)
n n

Ub-U = E-rI-U =S ,Q·


1 1 _,

Fig. 6.83. R.

3
~t o,3 ·4180 · so+o,1 · 334 · 10 =
600 6 s z 10 min,·
160 '

d) m=klvf=2,88· 10-4 kg=288 mg.

G.84. I _g_ =8,33 A- m= ~ Q=5 59 g.


t ' nP '

6.85. Intensitatea curentului debitat de baterie prin conductor este:

1=~=10 A.
nr

lntr-un interval de timp Lit o suprafata de sectiune a conductorului


este traversata de electronii de conductie din volumul AV =s· v· b.t
al conductorului (v. figura), v fiind viteza medic a mi~carii ordonate
a electronilor. Considerind ca fiecare atom de cupru da cite un electron
de conductie, numarul de electroni mobili din unitatea de volum este
.:!:_ NA) , iar al celor din volumul AV este AN= d NA· svAt. S arcina
(A A
338
transportata de ace~ti electroni este l.:iQI = e.:iN, astfel incit intensitatea
curentului prin conductor rezulta:
l~QI d
I -e--NAsv.
~t A

I
I
v -e I
-o I
\
\
\

rLlt
-1
Fig. 6.85. R.

Ca urmare, viteza medie a mi~carii ordonate a electronilor este:


IA 10·
V= --- - - 3- - -2- - =7,42· 10-4 m/s~0,74 mm/s.
edN...s 1,6. 10-
19 • 8, 9. 10 • 6,02. 10 •. 10-•

6.86. Pu= YJPc= YJ UI =>I= Pu 50 A.


'1)U
Rezistenta aparenta a motorului (care nu este egala cu rezistenta
infa~urarii motorului) este
u
R=--=4,4 Q.
I

6.87. Puterea transmisa pe linie este P 1 = UI, unde U este tensiunea


intre conductoare, iar I - intensitatea curentului prin conductoare.
21 .
Puterea pierduta in linie este RI 2, unde R= p - este rez1stenta
rr:d2
4
liniei bifila,e a carei conductoare au diametrul d ~i lungimea totala
egala cu dublul distantei l. Impunind pentru pierderea relativa de putere
't' e:=,
con d1,ia p
2 ~ e:M=2%, rezulta U) -2 74,6 kV.
~ d

- --
6.88. Forta exercitatli asupra electronului in cimp magnetic, este
data de relatia lui Lorenz: Fm= - ev x B ~i este egala ca ma.rime ~i de
-+
sens contrar cu forta centrifuga F'c, rezultata din mi~carea electronului
22* 339
--. ->
pe orbita circulara de raza R. (v. figura). Din conditia JFml=JFcl, adica
evB= mv2 rezulta sarcina sp:Cifica a electronului:
R
v
1,76· 1011 C/kg.
m BR

Fig. 6.88. R.

1
6.89. mv
- =eU:;:.v= ,j2eU
- =4,19· 10 7 m/s;
2 m

mv2 mv
- =evB:;:.R= - =1,19· 10-4 m;
R eB

2
vT=21tR=>T= r.m = 1,79· 10-11 s.
eB

G.90. a) Tensiunea la hornele bateriei U=E-rJ=lOO V, tensiunea


la bornele rezistorului UR= RI= 60 V, tensiunea la bornele bobinei
U0=U-UR=40 V,
b) Wg=Pv·t=Elt=l,728·10 6 J=0,48 KWh;
P.,
c) '1]=- UI -.!!_=83 301.
P, EI E ' 10 '

340
d) evB::::;,B =5,72· 10-3 T;
r er
N N B
B=µ 0 -J::::;, - =2 275 spire/m.
l l µol

Fig. 6.90. R.

6.91. e=lvB=0,2 V.
6.92. Conform enuntului, se alege sensul de referinta OA BO de-a
lungul circuitului, indicat cu sageti punctate in figura.
-+-+ -+ 2\/3 t
a) e0 A 8 o=l(v XB)=-lvB; l= - - V ,
3

2 3
::::;,e 0 Aso=- ~ v2 B·t=-43,3·t [V];

Fig. 6.92. R.

341
=>I= to.mo == - vB = const.;
Ro,iBo 3r
---+ ---+ ---+ ---+
c) I=-25 A; d) F=--Fm=-l(l xB);
V3 v2B2
F=lllBI - -
9
- -.
1
·t=216,5·t fN]=108,25 N.

Observa\ie: Se verifica Pe= PR= 1 082,5 · t [W], unde:


Pm=F·v este puterea mecamca,
Pe= eoABO • I puterea electromagnetica transferata cadrului,
2
PR= RoA.eo1 - puterea ce determina incalzirea prin efect Joule
a conductoarelor.
I I
6.93. H 1 = - , H 2 =2-, 21tr1 =2·2nr2=>H2 4H1 .
2r1 2r2

Fig. 6.93. R.

342
u 121,Jr
6.95. wL=l000·0,1=100 O; I= =--roo ;::;;0,085 A.
1 1
6.96. v0= - -1t-i/=L=c'"" ---:====;:;::.;::;; 1,78· 105 = 178 kHz;
2 2rr. yo,2 ·4 ,10- 12

6.97. v0 =..:.... =7,5· 105 Hz, w·0 ==21tv0 =4,7· 10 6 rad/s;


')..

1 1 5
- H-
w0 = --==>L
y LC (J):c =4 '5· 10- ,
N 2S 4
L f.1.-=>8
.,
-lL == -10-
2
5
m2 = 4,44 mm 2•
l µN 9
p u
6.98. a) U= =20V; R= =2000;
1 1
b) E= U +rl =20,1 V; c) C= u = 1,25· 10-9 F= 1,25 nF;
1
d) \lo= ,I .. 3,98· 104 Hz=39,8 kHz.
21tyLC
6.99. a) Se presupune ca fiecare din cele doua elemente de circuit
este simplu (adica un rezistor ideal, o bobina ideala sau un condensator
ideal ~i nu o grupare de astfel de elemente). Deoarece elementele sint
parcurse de curentul continuu, se exclude posibilitatea ca vreunul sa
fie condensator. De asemenea, deoarece elementele inseriate nu sint
un scurtcircuit in curent continuu nu este posibil ca ele sa fie simultan
bobine. In sfiqit, faptul ca in curent alternativ impedanta echivalenta
Ze= .!!._
I
=20 n este mai mare decit rezistenta
,
echivalenta in curent

continuu Re= Eo 10 n, arata ca unul din elemente este un rezistor,


Io
iar celalalt o bobina. Totodata, rezulta rezistenta rezistorului:
R= lO n,
reactanta inductiva:
11,32 n
~i inductanta bobinei:

L= XL 55,13· 10-3 H= 55,13 mH.


Ct)

343
b) I'= _ _E_ _

yn +x'J,
2

I' 2 5,77· 10-3 A=5,77 mA.


\1100+(20) 2 ·300

6.100. a) C=.:
s dC =3 '98· l0-10 Pim·
d s I ,

er=__:. =45; b) Q=CU=3,06· 10-6 C;


to
1 2~::> kH z;
c) (t)o= '\/LC = 1,57 · 105 rad/s; v0 -Wo =
211:

G.101. In enunt se indica valorile efective ale tensiunii ~i intensi-


tatu curentului debitat de generator. Se presupune ca tensiunea :;;i
curentul sint in faza atit la generator, cit :;;i la receptor, ceea ce implica
neglijarea defazajelor introduse de transformatoare :;;i de linia de lega-
tura, precum ~i considerarea unei sarcini rezistive in secundarul trans-
formatorului coboritor (fig. a).
a) La mersul in gol; intre valorile efective ale tensiunilor la bornele
infa:;;urarilor transformatoarelor se pot scrie relatiile:
U2 =kU1 ; U~=1/k'U~.
Neglijind curentul de mers in gol al transformatorului coboritor ~i
pierderile de curent in izolatia liniei, rezulta 12=1~~0 ~i U 1~0, astfel
k
incit U2 , de unde 000 V.
k'
, b) In figura b este reprezentat schematic transferul de putere activa
in lungul sistemului, in care:
P 1 = U111 =240 kW este puterea generatorului,
P 2= ·tiP1 = 228 kW puterea in secundarul primului transfor-
mator (T1),
344
Pp 1 =P 1 -P2 =12kW - puterea pierdutii in T 1 ,
P 1=Rzl~==4,2 kW - puterea pierduta pe linie,
21
R1= p - =• 1 050 n - rezistenta liniei bifilare,
s
1
12,;; -
k
lie= 2 A - curentul in secundarul lui T 1, in: sarcina,

(T,) (Tz) .,
i, 1:k i2 ,,., k': 1 tz

•,( uf

l U1/z

a
l

P,'
Ff1 2

b
Fig. 6.101. R.

Pi=P2 -P 1=223,8 kW - puterea in primarul celui de al doilea trans-


formator (T 2),
P~=l)'P~=212,6 kW - puterea in secundarul lui T 2 ,
Pp2=Pi-P~= q,2 kW - puterea pierduta in T2 •
c) Randamentul ma~inii termice ideale, functionind dupa un ciclu
Carnot este:
373 =0,541.
813

345
Randamentul total al terrnocentralei este 'YJc=·~i'tJg=0,509, iar randa-
mentul intre!s,ului sistem este ·~s=1Jc"f)r=0,450, unde YJr= =0,886
este randamentul retelei de transmisie.
G.102. Din expresiile tensiunii ~i intensitatii curentului din circuit
rezuita:
valorile efective:
U= u:_: 40 V, 1= .~~ 1 A,
y2 y2

defazajul tensiunii inaintea curentului (circuit global inductiv):


1C
CD=-,
. 4

pulsatia w 3 140 rad/s, frecventa v= ~ =500 Hz,


2rc
puterea activa primita la borne de circuit:
P= UI cos <p=28,28 W.
Re a ctantele bobinelor sint:
w1L 1 = 62,8 Q; 157 Q.
lmpedantele celor doua laturi sint:
Z1= !!..
1
=,VI R2+x2
1 L 1
74,46 Q;
1

VR;+(XL, Xc)2.
Valoarea efectiva a curentului in prima Iatura este:
11 = !!..
Z1
=0,537 A, iar a celui din a doua Jatura rezulta exprimind
puterea activa ca putere disipata in rezistoare:

Ca urmare, rezulta impedanta celei de a doua laturi:


u
Z2 = - =75,76 Q, reactanta condensatorului
12 '
Xi, yz~- R~= 110,7 Q ~i capacitatea acestuia
1
C= =2,87 µF.
ooXc

346
Observaf.e: Din rezolvarea relatiilor anterioare rezulta Xe XL ±
± vz~ - -
RL insa numai Solutia cu semnul minus satisface conditia ca
2

circuitul sa fie global inductiv, cu, o impedanta echivalenta Z= ~ = 40 .Q.

G.103. a) Puterea maxima este disipata in rezistorul R, cind cir-


cuitul este la rezonanta ~i are valoarea Pm= 4 mW, tot curentul
de bi tat de generator trecind in acest caz prin rezistor.
b) Pulsatia generatorului este w==21tf=6,28· 104 rad./s. La rezo-
1 1
nanta: wL= - - , de unde - 2-=2,53 11F.
' wC.:o wL '
c) Puterea di&ipata in rezistor in regimul considerat este P=
1
RI~,,= P. m , deci Pe de alta. parte:
"' -2 v2.
I
I= de unde I lei vi =IR.
Aceasta conditie este echivalenta cu Iw1L - w CI 1 1
-sau w I C0 -Cj=-,
R R
de unde rezulta C12 = C0 ±
'
..!...
wR

0,94 µF; C2 = 4,12 µF.


N 2A l [,
d) L= µ.-=>µ 10-5 H/m; fLr= 7,96;
l
1 1
V=-=- E= - 10-11 F/m; Er= 1,13.
Vcµ µv2

7.1. Tramvaiele au o rni~care uniform variata (uniform incetinita).


Acceleratia de frinare a rezulta aplicind pentru primul tramvai, formula
lui Galilei:
(1)
de unde rezulta
V102 202
a= - = - = 5 m/s2 (2)
2d1 2 ·40

· Timpul de oprire t1 al primului tramvai rezulta din ecuatia vitezei


in mi~carea uniform accelerata
(3)

347
\

de unde
Pio 20 = 4 s. (4)
a
Al doilea tramvai se opre§te dupa ce parcurge o distanta
U2/ 152
d2 = - = - =22,5 m, (5)
2a 2·5
intr-un timp
U20 15
t,,=
~
-a
=
5
=3 s. (6)

Cazul 1. Ca eel de-al doilea tramvai · sa se opreasca chiar linga


primul trebuie ca el sa inceapa frinarea cind el se afla la distanta d2
de locul in care se opre 9te primul tramvai. Pina Ia inceperea frinarii
al doilea tramvai mai parcurge deci distanta
40+10-22,5=27,5 Ill. (7)
inceperea frinarii celui de-al doilea tramvai se face dupa timpul
D1 _ 27,5 - l
- - - - - - ' 83 s. (8)
Vo2 15
Energia totala consumata pentru frinare este
E=E 1 t1 +P· 2 000(3 14 000 J = 14 kJ. (9)
Cazul 2. Daca al doilea tramvai incepe frinarea mai tirziu la
!l.t2 = 1,2M1 =2,2 s, dupa ce a inceput primul tramvai frinarea, el se
va ciocni de primul. Locul ~i momentul ciocnirii rezulta din conditia
de ciocnire (egalitatea absciselor celor doua mobile in momentul cioc-
nirii):
(10)
O complicatie apare din faptul ca abscisa x1 pentru primul tramvai
are doua expresii diferite (pentru mers respectiv oprire)

Viol-_!!_ i2 , t E [O, ti}


X1= J 2 (11)
ldi, t>t1
Ca urmare trebuie cautate solutiile ecuatiilor

(12)

348
(13)

~i retinuta solutia care da o valoare le corespunzatoare intervalului


pentru care este valabila ecuatia (11) respectiv (12).
Rezulta fc=3,68 s, E=Plc+P(lc"'""'Afc)=.11093 J.
Caznl 3. Fara ciocnire: E=Pf 1 + P/ 2 = 14 k J.

E
I I F=-9.£

I
I
I
I
oc -
£
Poz~tip la
B t:::2
I
I ,I F=q.l
I I1 _,, ,; m
~· Pozifia de
I echitlbru
{.,..............
-~..~ ti --
G=mg
I
J.
wl

Fig. 7.2. R. Fig. 7.3. R.

7.2. a) T'= T •= 1,155 s.


'\ /---;jE
y1-7;

b) L 1,333 · 10-2 N · m.
2(~ -1) qE

T)2 (G-kE) 2=1,42 J


7.3. ·,a) Ea= -1 (-.
8m ;1,

qE(2Ah)=0,01 N · m.

7.4. Forta de atractie dintre armaturi F se poate obtine egalind


lucrul mecanic fa.cut de aceasta forta electrica, la mic~orarea dista~tei
349
dintre armaturi cu dx, cu mic~orarea corespunzatoare a energiei elec-
trice a condensatorului
Q2 Q2
F·dx=----t (1)
eA .:A
2 2
d d-dx

Din (1) rezulta forta de atractie dintre armaturile condensatorului


plan
Q2 d 1 U QE
F=--;.........- =-Q-= - · (2)
2eA dx 2eA 2d eA 2 d 2

sau
cu2
F=-
2d

Expresia F= ~: evidentiaza faptul ca aceasta forta nu depinde de


2
distanta dintre armaturile condensatorului plan ~i deci ramine con-
stanta daca se mentine constanta sarcina armaturilor ~i se schimba
distanta dintre ele. Egalitatea dintre aceasta forta de atractie ~i forta
resortului care se opune la comprimare se exprima (pentru scurtarea
resortului cu di2):
cu2
-=kd (3)
2d

de unde re zulta

7.5. Pozitia de echilibru in jurul careia se face oscilatia este cea


reprezentata in figura R.7 .5 la punctul (a). !n aceasta pozitie greuta-
tea discului superior G1 ~i forta electrica Fest care trage discul superior
in jos sint echilibrate de forta elastica F e,a a arcului ·

(1)

La punctul (b) in aceea~i figura este indicata noua pozitie de echi-


libru cind actioneaza forta suplimentara F. Se remarca, conform celor
de la problema 7.4 ca fortele electrice de atractie dintre armaturi au
ramas neschimbate iar F= k tll.

350
La punctul (c) din aceea~i figura este indicata pozitia cea mai de
sus a discului J, in oscilatia realizata fara ridicarea discului 2 de pe
plan. Se ~tie ca amplitudinea oscilatiei este A=Lll ~i deci in aceasta
pozitie arcul s-a lungit cu Ill fata de situatia din figura (a). Ca urmare
forta elastica cu care arcµl apasa pe cele doua discuri este
F e,c=F e,a-kA, (2)
Forta electrica dintre armaturi ramine neschimbata.
In aceasta pozitie forta cu care discul de jos este tras in sus are
valoarea:

est· (3)
Situatia limita la care forta (3) egaleaza greutatea G2 a discului
inferior separa cazul oscilatiilor care nu ridica discul inferior de cazul
oscilatiilor care ridica discul de pe plan. Ca urmare pentru ca discul
inferior sa fie ridicat de pe plan trebuie sa fie satisfacuta relatia
-F,,c+Fest>Gz. (4)
Din (1) ~i (4) rezulta ca forta F pentru care se ridica discul satis-
face relatia
(5)
adica
.F>G1 +G 2 =2G.
Se remarca faptul ca forta F nu depinde de forta electrostatica de
atractie dintre armaturile condensatorului. Totul se petrece ca ~i dn.d
greutatea G1 este marita cu forta de atractie Fest iar greutatea G2 este
mic~orata cu forta de atractie Fest·

7.6. a) T= G-qE 2,01· 10-3 N.


COS IX

b) (mg-qE) tg (/.+qwrB=mvh (pentru rotatie in sens orar)


deci
5,27 · 10-5 w2 -- 10,5 · 10- 5 w- 21 · 10-5 =0
De unde w=3,23 rad/s ~i deci fl0,!31 rot/minut.

7.7. a) FL=qvB= 10-3 .10- 2 • l 10-5 N.


mv 10-3 • 10-2
b) R= - -= 10-2 m= 1 cm.
qB 10-3 • 1

351
c) D= 5 x(2R)= 10 cm
deci
d

t= 2 + 5 (2R + .!!_) = 10R+5,5d = _H_l· - - - - - 32 s.


Vo Vo Vo v0 10-z

Corpul iese din zona polilor imediat dupa ce intra a cincea oara!sub
polul din stinga. II
7.8. Asupra prismei M actioneaza fortele din figura R.7 .8. Aceste
forte sint: forta electrostatica cu care se atrag placile P 1 ~i P 2; N -
forta de interactiune dintre cele doua prisme, perpendiculara pe supra-
fata planului inclinat; R - reactiunea planului P la forta de apasare
exercitata de M asupra sa ~i greutatile respective GM iji Gm.
Conform celei de-a doua legi a lui Newton pentru corpul M se obtin
relatiile
(Ox): F+N sin a=AUx (1)
(On): -F sin a+(R-GJ1 ) cos a:-N=MAn (2)
(Oy): GM +N cos a:= R (3)
Analog pentru corpul m:
(Oy): Gm-N cos oc=ma11 (4)
(On): N-Gm cos 1X=man (5)
Deoarece forta P3 e comuna corpurilor m ~i M rezulta ca mi~carea
lor pe directia ~i sensul lui n este cu aceea~i viteza respectiv accele-
ratie:
(6)

de unde conform (2) ~i (5) rezulta


-F sin fl.+N cos 2 oc-N N- Gm cos fl.
(7)
M m

Din (7) rezulta marimea fortei N de interactiune dintre m iji M:


F
g cos oc- - sin fl.
1\!I
N = - - - -2 - - (8)
2-+ sin .oc
m i\1

352
c C----:1
__ __.. _ __..

Fig. 7.5. R. Fig. 7.7. R.

Fig. 7.8. R.

x
p

!J

Fig. 7.9. R.

23 Probleme ·de electricitate 353


Din (1) rezultli acceleratia pe orizontala a lui M:

_M_1_ _ g Msin Ct. cos Ct.


+ (9)
- +sin'« - + sin' Ci.
m m

Timpul lm in care coboara m pina la baza planului este dat de ecuatia

H= av t2 (10)
2

din care rezulta

(11)

cu
N
a11 = g--cos tX (12)
m

Forta electrostaticli de atractie a planului inclinat este

c:A (U)2
F=-· - = ·4
4
( -10 )2=4,42N. (13)
2 2 2·4it·9·109 0,02

Inlocuind valorile numerice rezulta


N=42,81 (14)

a:v=7,86 m/s 2 (15)

A;i,= 0,83 m/s2 •

Ca 'urmare:

. a) i='/2 ·0•035 =0,094 s {16)


V 7,86

b) V=A;i,1=0,0783 m/s. (17)


354
c) Energia condensatorului
v
d- t
Q2 c2u2 eA 2
W=-=---· 2
·U2 =71,4mJ. (18)
2C' 2C' 2 d

7.9. a)i=0,097s; b) V=0,0857m/s.


7.10. a) ~=mg (sin a.+µ cos a.)::::: 5· 103 N; Pm=F· v=25 kW;

b) Pe= Pm :::::27,8 kW; 1= P, :::::39,7 A;


7) v
v
c) a= g (sin a.+µ cos o:)= 0,5 m/s 2; t1 = - 10 s;
a
v2
S1= -=25 ID.
2a

7.11. a) Schema circuitului continind ambele fierbatoare este repre~


zentata in figura alaturata. Cantitatea de caldura priIIJita de fiecare
pahar pentru ca apa sa ajunga la temperatura de fierbere 01 este:
Q=(m · c +C)(61-0o)= Pili =P2f2,
R

---.••
1, lz

ne,
nf' .•• R1 R2

Fig. 7.11. R.
. ~ ~
in care P 1 =R 11i= -R1 ~i R2li= -
. R2
sint puterile dezvoltate de fierbatoare.
De aici rezulta

23• 355
Reducind cu .run masa de apa din al doilea pabar (in care este plasat
fierhatorul cu puterea mai mica) se reduce ~i cantitatea de caldura
necesara aducerii la fierbere a apei, astfel incit se poate realiza con-
diµa:

Rezulta:
Q mc+c
Q' (m-llm)c+c

m = - f2
um A
- C =0,15 kg= 150 g.
l2-i1 C

b, c) Puterile dezvoltate in cele doua fierbatoare sint


= Jl (mc+C)(8
. 1 -00) _ _(0,15
__ ·4,18
_·1<>3+209)(100-20)
_ _.,;..;__ __;__ ~864 w,
Pl
l1 t1 77,4

Intensitatea curentului debitat de haterie are expresia


I= _ _ _n_e_ _ _ = __n_e__
nr+R + R1R2 nr+R + R2
Ri+Ra . 3
tn care s-a ttnut seama ca R 1= R,, iar curentii din cele dona fierha-
2
toare sint:
1
11= 2!..... I= ~I, 12 = __!:.!___I= I.
R1 +Rt 3 R1 + Ra 3

Ca urmare, puterea dezvoltata in eel de al doilea fierhator se poate


scrie:

P,-R,IJ-R,[ +::+~) ]"


Dupa eliminarea din ~ircuit a primului fierhator, puteres dezvol-
tata de al doilea devine:
2
P=R2I?=R2( ne ) ~
nr+R+R2

%6
Dupa inlocuirile numerice, aceste ecuatH formeaza sistemul:
18 2
432= R2 ( ' n . ) ,
0,15 n+3+R2
8 2
1 200= R 2 ( 1,n ) ,
l 0,05 n +1 +R2
din care, dupa impartirea ecuatiilor ~i extragerea radacinii patrate
se gase~te R 2 =0,ln+2. Prin inlocuitea in una dintre relatH se obtine
o ecuatie de gradul trei in n, a carei solutie de interes este n= 100. Co-
respunzator, se gase~te ~= 12 0, apoi R1 = 6 0. .
7.12. Puterea dezvoltata de fierbator este
u2
P= - 605 W, iar caldura primita de vas ~i apa din acesta intr-un
R
interval de timp t. este
Q=Pul=(l-0,2) 605· t=484 t. [J],
-
cu t in secunde. Pina in momentul t1, cind apa atinge temperatura
de fierbere 61= 100°C, aceasta caldura .determina cre~terea tempera-
turii 6:
Q=(m0 +me)c(6-60)=5 016 (6-20) [J].
De aici rezulta ·
6=20+9,65· 10-2 t [°C].

pen t ru t e [o , t1 ], un de 100-20 829 s.


9 ·65 ·10-2
Dupa ce apa incepe sa fiarba, temperatura ramine constanta, pina se
evapora in intregime:
2
= {20+9,65·10- 1; t e[O; 829]s,
6
100; t E [829; 1 200] S.
In acest al doilea interval, masa apei din vas scade datorita eva-
porarii, cu· un debit D dat de relatia:
Q',=484 (t--t1)=D (t-t1) Av
adica
D=2,15· 10-4 kg/s.
Corespunzator, masa apei din vas scade conform relatiei m=mo-
- D(t-t1), variatia in timp a masei de apa pentru tot intervalul fiind:

m= { 1; t e [0; 829] s,
1-2,15·10-4(t-829); te[829; 1200]s.
357
f0[}
I
80 ------..------ mzm{t) I
--..,....-.. ---- ........... 1,0

80

40 (),5

20

oL...........~-2~0~0~..__-4~0~0~-'----.::60~0:---'---;;e~w~...._--:i~w~o:--...._~~;'OOo
t [s]
Fig. 7.12. R.

In figura alaturata sint reprezentate dependentele 6= 6(t) ~i m=m(t),


pentru t E [O; 1 200] s.
7.13. a) Maximul valorii efective a curentului corespunde rezo~
1
nantei wL= - - ~i are valoarea Im. E, de unde R=4 n.
wC112 R

b) Capacitatea condensatorului plan far a dielectric este: C0 = e: 0 A,


d
cu folia de dielectric introdusa complet este e: 0 e:r A =3C0 , iar cu
d
1
folia introdusa pe jumatate este C1 fo= e:0 ..:'.':. = 2C0 • Conditia de
2 d
1
rezonanta se scrie (,)L= - - , iar impedarita circuitului in situatia
2wC0
finala este'

1 )2
wCo ·
1
De aici rezulta wL=3 0, - - =6 0 ~i C0 = 16,67 µF, C1 =50 µF.
wCo •
N 2S
c) Inductanta bobinei este L= fJ.ofLr-=3· 10-4 H,
l
de unde fLr= 11,94.

358-
.J=ml2; Mu=mgl sin 6;
L

Mm= ~xdF
(OM) 0
~ x·z"Bd x=z.BL2
-=z.B - hz
-2 ;
2 2 cos 0

Fig. 7.14. R.
L
2
i= -=-;
R
e= l" vBdx=c: D.B f xdx= D.B-h-
J J 2 cos
-
2 (:)
;

(OM) 0

B2h' d8
=:>Mm ---n;
4R cos• 8
D.=
dt
;

=> dze + 2 2
B2h• dO + .J.. sin 6=0·
dt 4ml R cos• 8 dt · l '
6~8 0 =5°::;. sin 8~8; cos 8~1
d20, +2o dO +(!)28=0·
dl 2 dt O '
2
B h'
o= - -
2
=;C 1 22 s-1 - factorul de amortizare;
8m1 R '

c,.)o=" Iu rad/s - pulsatia proprie a pendulului;


V1
8= 80e- 01 cos (!)i;
(!)=Vw~- o2 =6,89 rad/s"""' pulsatia pendulului amortizat.
359
CU PRINS

Prefalii •·························································································•····• 3
1. Intrad.ucere ...................................................... ................................. 5

2. Electrostatiea .............................. ··· ......... ...... ......... ...... ............... ...... 11


2.1. Legea Iui Coulomb. Intensitatea cimpului electric. PotenValul electrosta·
tic ............................................................................................. 16
2.2. Capacitatea condensatoarelor ..................... ,........ ......... ............... ... 19'
2.3. Lucrul mecanic In c1mp electric. Energia electrostatica .. · .. · · .. · · ...... · .. · ... 21
2.4. Retele de condensatoare. Capacita\i echivalente ................................. ... 22
2.5. l\fi~caI'ea in ctmp electric a corpurilor,Jncarcate · · · · .. · .. · · · .... · .. · .............. · · 29

3. Clrculte electrioo de curent continm1 ... ,...................................... ............... 33


3.1. Intensit;ltea curentului electric. Densitatea curentului electric. Electroliza 89
3.2. Legea lui Ohm. Reiistenta electrica ........... , ................. · ... .. .......... ...... 40
3.3. Teoremele lui Kirchhoff , ...................... · ... · ..... ·· ... · ...... ·, ............ · · .. · .. · 42
3.4. Circui~ electrice echivalente · ..... · .. · ...... ·. · .............. · .... · · · ............ · .. · 52
3.5. Puteri ~i energii ....................... · ........ · ....... · ...................... · .......... · 63
3.6. Probleme diverse · .. · .................. · ... · .... · ....... · ............ ·· · .... · ..... · .. · .. · 67
3.7. Probleme recapitulative ............................................................... 75

4. Electromagnetism •· · ...... · .. · · · · ............. · · · · .... · · · · · · .. · .. · .... · .. · ..... · · .... · .. · · · · .. · 79


4.1. Cimpul magnetic al conductoarelor parcurse de curent electric .... ·: .. · · .. ·.. 88
4.2. Fluxuri. Inductivitaµ .............. · ......... ·· ....... · ............ ·· ........... · ... ·.. 93
4.3. Forie exercltate in. cimp magnetic asupra conductoarelor parcurse de
curent ....................................................................................... 96
4.4 Mi11carea corpurilor tncarcate in clmp magnetic .. · · · .. · .............. · ...... · · .... · 9()
4.5. Inductia electromagnetica .......... ;.................................................... 102
4.6. Mi~carea conductoarelor 1n clmp magnetic.......................................... 106
4.7. Ma~ini electrice ......... ~........................ ...... ... ... ...... ......... ...... ...... ... 109

5. Circuite in reglm sinusoidal .............. · ................. · · .. · .......... · .......... · · ..... · 113


5.1. lviarimi sinusoidale ........ · ................. · ............ · .... · ........ ·...... ...... ... ... 122
5.2. Adunarea ~i derivarea marimilor sinusoidale ............... · .............. ··· · 123
5.3. Aplkarea teoremelor lui Kirchhoff in regim sinusoidal .................. ·........ 125
5.4. Circuitul dipolar ..... · ............ · · ...... · ·· ......... · · · .... · · · · · · .. · · · · · · · .. · · · · · · · · · · ·.. 128
5.5. Elementele de circuit ....................... · ..................... ·....................... 132
5.6. Circuite serie .............................................................................. 133
5. 7. Circuite derivatie ·· · ...... · · .... ·-- .. · .. · .... · .... · ...... · · .... · · .. · .. · .. · ........ ·...... 138
5.8. Probleme diverse ..................................................................... ... 140

6. Probleme date Ia concursurile de admUere in invatm.utntul superior ............... 147

7. Probleme de slnteza .................................................................. ............ 179

Rezolvari ,1 riispu.nsurl .. · ..... · · ........ · .......... · · · · ........ · .. · · .... · .. · .. · .. · .. · .. · .. · .. · .. · 184