PAUL 'CRISTEA
PROBLEME DE ELECTRICITATE
pentru examenele de bacalaureat
~I admltere
lo IBYltlmlntul superior
_;; Seri a
CULEOERI DE PROBLEME
DE MATEMATICA $1 FIZICA
~
EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI - 1978
\
Autorii
1. INTRODUCERE
(2)
Practic, se face inlocuirea vechii unitati cu numarul corespunzator
de noi unitati, de exemplu
Scr/ertd sislemului
ecuof,iln condl/iile din
enun.
Compleforea 1nl'tJr-
muf1llor cu date a'io I.0:1,,ii--...:.;.M.:;.'IJ_-<".m
ele .ft retofil 3Uplime
lore din fea!'le
l)A
NU Genero/iza-
rea prohlemei
Fig. A.
modificate fata de cele din enunt. In cazul cind rezultatele obtinute
nu sint acceptabile din punct de vedere fizic, este necesara reluarea
problemei prin reanalizarea sistemului de ecuatii utilizat ~i, la nevoie.,
prin reconsiderarea atenta a enuntului.
Este de dorit ca intregul calcul sa se efectueze sub forma literala,
ceea ce u~ureaza mult interpretarea rezultatelor finale ~i partiale ~i,'
totodata, permite verificarea omogenitatii fiecarei relatii utilizate.
Totu~i, · pentru unele probleme (de exemplu, la rezolvarea circuitelor
de curent continuu), relatiile devin in acest mod prea complicate ~i
nu intervin simplificari pe parcurs, astfel incit este avantajos sa se
introduca datele numerice direct in sistemul de ecuatii. lnlocuirea va-
lorilor numerice se face dupa exprimarea tuturor marimilor in unitatile
Sistemului International (S.I.). Notarea unitatilor de masura se face
pentru fiecare rezultat numeric, final sau partial. Nu se noteaza unitatile
de masura in relatiile de calcul sau in sistemul de ecuatii.
Se observa ca drumul normal de rezolvare a unei probleme nu este
liniar, ci cuprinde cicluri repetate de verificare pentru fiecare etapa,
in scopul asiguriirii acuratetei deductiilor, calculelor ~i rezultatelor
obtinute.
Urmarirea con~tientii a unei tactici de rezolvare de tipul celei pre-
zentate permite punerea in evidenta a cauzelor unor eventuale e~ecuri.
ln f unctie de eta pa in care sur,vin dificultatile, se vor concentra eforturile
in sensul aprofundarii teoriei, al imbunatiitirii pregatirii matematice
sau al insu~irii deprinderii de a lucra metodic. In toate cazurile, conditia
esentiala a reu~itei ramine vointa ~i perseverenta, dorinta de auto-
perfectionare.
2. ELECTROSTATICA
BREVIAR
~-------"--------lJ--.t..
Fig. 1
~ F
E=-,
- (3)
- q
tn care F este forta ce actioneaza asupra unui corp punitual avind
sarcina electrica q, plasat i.n chnpul electric.
11
Intensitatea cimpului electric al unui corp punctual avind sarcina
q, intr-un punct M ·situat la distanta r fa\a de acesta (fig. 2), rezulta
4m:: r 2 r
Fig. 2
A l 8
--o--- • • -- -o-----fllo,
a b
.. at~-:
.I
I
£-
.
~
c d
Fig. 3
12
(5)
(6)
Jn cimp electric neuniform, tensiunea de-a lungul unei curbe (c), intre
doua puncte A ~i B (fig. 3, c), este
00 a:,
~
-,.-+ ~ cir 1 q
V= Edr=
4rce: r2
= -·-e
4m: r
(10)
M
!13
Ca o consecinta a relatiei (9), tensiunea de-a lungul unei curbe inchise
este nula tu cimp electrostatic.
Capacitatea
·unui condensator
,., 00
C= ..i, (11)
u
in care q este sarcina
de pe o armatura;
U - tensiunea intre
armaturi (fig. 6).
Capacitatea con-
densatorului plan
Fig. 5 C= .:!.. (12)
' d
cu e - permitivitatea absoluta a dielectricului, S aria
unei armaturi, d - distanta intre acestea.
Capacitatea condensatorului sferic
IJ C= 41teR1 R2 , (l 3)
R2-R1
in care R1 este raza armaturii interioare, iar R 2 a ceJei
exterioare. Capacitatea unei sfere de raza R (fata de
Fig. 6 sfera de Ja infinit) este
C=411:eR. (14)
Retele de condensatoare
(15)
[5
1n ctmp electrostatic rezulta
La=q(V A-VB)· (19)
Energi<t electrica (de interactiune) a unui corp punctual avind sarcina
q, plasat intr-un punct M al unui cimp electric in care potentialul elec-
tric este V, este egala cu
_,,,,,._io/j lucrul mecanic cheltuit din
exterior pentru a aduce
corpul de la o distanta foarte
mare in punctul M.
W,=Le:oM=
qUe:ou=qV. (20)
Energia electrica a unui con- .
densator rezulta
1 '
W,=-qU=
A 2
1 1 q2
=-CU2= --, (21)
Fig. 8 2 2 C
unde q - sarcina condensatorului, U - tensiunea la bornele acestuia,
C - capacitatea.
Superpmitia cimpurilor electrice
Mai multe corpuri tncarcate electric produc tntr-un mediu liniar un
cimp electric ee poate fi calculat prin insumarea cimpurilor produse
de fiecare in parte:
,; (22)
(23)
"'
•
.
2.1. LEGEA LUI COULOMB. INTENSITATEA CIMPULUI
ELECTRIC. POTEN'.f.'IALUL ELECTROSTATIC
2.1.1. (R) Atomul de hidrogen este alcatuit dintr-un proton 9i un
electron cu sarcini egale 9i de semn contrar, avind valoarea absolutif
e= 1,6· 10-19 C. In starea fundamentala, raza orbitei electronului inf
jurul protonului fiind r 0 =0,53· 10-10 m, sa se calculeze forta de atracti~
exercitata intre electron 9i proton. ·
16
2.1.2. Un proton are sarcina e= l,6· 10-10 C s,i masa m= 1,67 · 10-21 kg ..
Sa se compare forta de respingere coulombiana intre doi protoni conside-
rati punctuali, cu forta cfe atractie newtoniana intre aces,tia. Constanta
atractiei universale are valoarea k=6,67 · 10-11 m3/kg· s 2•
2.1.3. (R) Calculati sarcina totala Q a electronilor existenti lntr-o
bila de fier neincarcata electric, avind masa m= 1 g. Care ar fi forta
de atractie dintre doua astfel de bile la distanta d= 1 m, daca printr-un
procedeu adecvat s-ar transporta 1%o din electronii uneia din
bile pe cealalta? Masa atomica a fierului este A=55,85 'kg/kmol,
numarul sau atomic este Z=26, iar numarul lui Avogadro este N ,1=
=6,023 .10- 28 kmo1- 1 • Este posibil experimentul?
2.1.4. Ce valoare au sarcinile electrice, egale, cu care ar trebui incar-
cate doua bile identice avind masa · de 1 kg, situate in ·aer la distanta
de 1 m una de alta, pentru ca forta coulombiana exercitata asupra
fiecarei bile sa fie egala ca valoare cu greutatea ei intr-un loc in care
acceleratia gravitatiei este g= 9,8 ms-2 ?
2.1.5. Doua. corpuri punctuale incarcate cu sarcini electrice de
semne contrare sint plasate succesiv in aer, la distanta de d1 = 6,3 cm s,i
in ulei, la distanta d2 = 3 cm, forta de atractie fiind aceeas,i in cele doua
cazuri. Se cere permitivitatea relativa a uleiului.
2.1.6. Doua mici sfere identice situate .in vid, avind masele m=
=0,1 g sint suspendate de un acelas,i punct cu ajutorul a doua fire
izolante, inextensibile, de masa neglijabila s.i avind aceeas,i lungime
l = 20 cm. Care este valoarea sarcinilor egale cu care trebuie incarcate
cele doua sfere astfel incit unghiul format de cele doua fire sa fie <X=90°?
Se va considera acceleratia gravitatiei g= 9,8 m/s2 •
· 2.1. 7,. * (R) Ce valoare ~ va avea unghiul dintre cele doua fire din
pro:61eina precedenta dupa scufundarea sistemului in petrol cu densi-
tatea p0 =0,8 kg/m3 s,i permitivitatea relativa er=2, daca densitatea
materialului bilelor este p= 4 kg/m3 ?
2.1.8. Doua sfere cu raze s,i mase egale sint suspendate de un suport
prin doua fire izolante s,i inextensibile, avind aceeas,i lungime. In vid,
unghiul dintre fire este <X= 90°. Introducind sistemul intr-un fluid di-
electric, avind densitatea egala cu un sfert din densitatea materialului
sferelor, unghiul dintre sfere devine ~= 60°. Se cere permitivitatea
relativa a materialului.
2,1.9. Introducind sistemul din problema' precedenta intr-un alt
fluid dielectric cu permitivitatea relativa er= 2, unghiul dintre fire
ramine egal cu eel din vid. Se cere raportul dintre densitatea materia-
l ului sferelor s,i densitatea fluidului dielectric.
2 - Probleme de electricitate 17
2.1.10. Un corp punctual avind masa m=0,4 g ~i sarcina q=28· 10-! C
este suspendat, ca in fignra, cu un fir izolant de lnngime 1=30 cm, de o
tija cu Iungimea d=li/2 fixata perpendicular pe un perete conductor,
vertical, de dimensiuni foarte mari in raport cu Iungimea firului. Se cer:
a) distanta x dintre corpnl pnnctu~l ~i perete,
la echilibru;. b) forta de intindere a firulni. Se
ti va lua acceleratia gravitatiei g=9,8 m/s2 •
2.1.11. * Dona corpuri pnnctuale incarcate
cu sarcini q1 =6,25· 10-° C 9i q2 =2,5· 10-6 C sint
a,ta~ate)a cele doua capete ale unui arc izolant,
avind constanta de elasticitate k= 125 ~ 9i
m
Iungimea in stare netensionata 10 = 10 cm. Se
cer: a) lungimea l a arcului intins sub efectul
fortelor electrostatice; b) forta ce intinde arcul.
2.1.12. Se considera dona corpuri punctu-
ale, av ind sarcinile q1 = 1 µC ~i q2 =4 µC, situa-
te in vid la distanta d= 6 cm. Ince punct trebuie
Fig. 2.1.10 plasat 9i cu ce sarcina q3 trebuie sa fie incarcat
un al treilea corp punctual, astfel incit fortele
electrostatice care se exercita asupra fiecaruia dintre cele trei corpuri
sa fie nule?
2.1.13.* Un tetraedru regulat cu Iatura a=30 cm are una dintre
fete orizontala 9i vtrful opus acesteia orientat in jos. In virfurile din
planul orizontal sint plasate trei corpuri punctuale cu sarcini egale
9i de acela9i semn q= 10-e C, iar in al patrulea virf un corp punctual
cu sarcina - q. Se cere masa m a acestuia pentru a fi in echi'1ibru sub
efectul fortelor electrostatice ~i al greutatii. Se ia g=9,8 m/s2 •
2.1.14. * Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii cimpului elec-
tric de~a. lungul dreptei care une~te dona corpuri punctuale, avind
sarcinile q1 = lnC 9i q2 =4nC, situate in aer la distanta d=60 cm unul
de altul. Se vor considera cazul cind sarcinile sint de acela~i semn ~i
cazul cind sarcinile au semne contrare.
2.1.15. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric in centrul
unui patrat cu latura l= 10 cm, plasat in vid, in virf urile caruia sint
situate patru corpuri punctuale, dona avind sarcina q= 10-° C ~i dona
sarcina -q. ·
2.1.16. Sa se calculeze intensitatea cirnpului electric 9i potentialul
electrostatic prod us in centrul unui hexagon cu latura l= 10 cm de un ·
• 18
\
ansamblu de ~ase corpuri punctuale plasate in virfurile ~exagonului,
avind sarcini egale q= 10-s C, trei pozitive ~i trei negative. Sistemul este
situat in ulei avind 11:r= 5. Discutie.
2.1.17. Se considera un cimp electric omogen de intensitate E=
=500 .V/m. Sa se calculeze tensiunea U intre doua puncte A ~i B, situ-
ate la distanta d= 2 cm, daca unghiul dintre segmentul AB ~i liniile
de cimp are valoarea: a) oc=O; b) oc= 60°; c) oc=90°; d) oc= 120°; e) oc= 180°.
2.1.18. Care este sarcina q a unui corp punctual plasat in aer daca
diferenta de potential intre doua puncte situate la distantele r 1 = 1 m
~i r 2 = 2 m de acesta este de 1 V?
2.1.19. * Sa se reprezinte grafic variatia potentialului 'electric in
lungul dreptei care une~te cele doua corpuri punctuale din problema
2.1.14.
2.1.20. In doua dintre virfurile unui patrat cu latura l= 9 c~ sint
plasate corpuri punctuale cu sarcini egale ~i de semn contrar, avind
valoarea absolutii q= 10-9 C. Sa se calculeze tensiunea UAB intre celelalte
douii virfuri A ~i B. Mediul are permitivitatea relativii .:,=4. Discutie. ,,
T a b
aerul ~i distanta iutre armaturi d=
=2 mm este U=50 V. Se cer: a) in-
tensitatea cimpului electric din con-
densator; b) densitatea de suprafata
p, a sarcinilor electrice de pe ar-
Fig. 2.2.6
maturi; c) tensiunea maxima umax,
care se poate aplica intre armaturile condensatoruhii daca intensitatea
cimpului electric la care se produce strapungerea aerului este Emax=
=30 kV/cm.
2.2.8. Un condensator plan, avind aria armaturilor S= 10 cm2
~i distanta dintre acestea d=5 mm, contine o placa de portelan cu gro-
simea a=4,5 mm, de permitivitate relativa e,= 6. La bornele condensa-
torului se aplica o tensiune U= 100 V. Se cer: a) capacitatea C a con-
densatorului; b) intensitatea Ea a cimpului electric in dielectric ~i Ea
in stratul de aer; c) tensiunea maxima care se poate aplica condensa-
torului, daca strapungerea aerului se produce la o intensitate a cimpului
Ea max= 30 kV/cm, iar a portelanului la E 4 max= 100 kV/cm.
21
2.3.5. * (R) Sit se calculeze energia electrica a unui condensator cu
capacitatea C, tncarcat cu o sarcina Q. Sa se exprime rezultatul ~i in
functie de capacitatea C ~i tensiunea U Ia borne a condensatorului.
2.3.G. * (R) Sa se calculeze f orta de atractie intre armaturile unui
condensator plan, cunoscind aria S a armaturilor, permitivitatea E
a dielectricului 9i sarcina Q a armaturilor.
2.3.7. (R) Ce lucru mecanic L trebuie cheltuit pentru a dubla dis-
tanta intre armaturile unui condensator plan cu dielectric aer, avind
capacitatea initial.a C ~i sarcina armaturilor constanta Q?
2.3.8. Un condensator plan are suprafata armaturilor S, iar distanta
d dintre acestea este ocupata de o placa de dielectric, avind permitivi-
tatea relativa Er. Condensatorul este incarcat prin conectarea Ia o sursa
cu tensiunea la borne U, apoi este
dec~nectat. Se cer: a) Iucrul mecanic
L necesar pentru extragerea lenta a
placii de dielectric dintre armaturile
condensatorului, neglijtnd frecarile;
d b) tensiunea U' la bornele condensa-
torului dupa scoaterea dielectricului.
2.3.9. Sa se calculeze raportul
dintre energia electrica W' a con-
densatorului din problema 2.2.9.
Fig. 2.3.8 dupa introducerea placii metalice ~i
energia sa initiala W, daca: a) con-
densatorul este alimentat cu o tensiune constanta; b) condensatorul
este deconectat de la sursa inainte de introducerea placii metalice.
f 2.3.10. Un condensator plan cu izolator dielectric are tensiunea
la borne U= 100 V ~i energia electrica W= 10-• J. Extragerea dielectri-
cului dintre armaturile condensatorului, deconectat de Ia sursa, necesita
un lucru mecanic L=2· 10-6 J. Se cer: a) permitivitatea relativa Er a
dielectricului; b) tensiunea U Ia bornele condensatorului fara dielectric;
c) capacitatea initiala C a condensatorului.
~
P1°
YC4 B
Fig. 2.4.3 Fig. 2.4.4
23
a
Fig. 2.4.7
c
Fig. 2.4.6
2.4.9. In circuitul din figura, capacitatile condensatoarelor sint
C1 =3 µF; C2 =2 µF ~i C3 =5 µF. Se cer: a) capacitatea echivalenta
a sistemului de condensatoare; b) tensiunea ce trebuie aplicata la bor-V
nele AB pentru ca sarcina condensatorului C2 sa fie q2 =6· 10-5C. (P ·
' 2.4.10. ln reteaua din figura,' capacitatile condensatoarelor sint
C1 =1µF; C2 =3µF; C3 =2µF; C4 =4µF. Se cer: a) capacitatea echi-
valenta a sistemului de condensa-
HWA
. toare; b) tensiunea la borne ~i sar-
cina de pe armaturile fiecarui con-
densator, daca tensiunea aplicata la
bornele circuitului este U = 9 V;
c) energia electrostatica a fiecarui
condensa tor.
2.4.11. Sa se calculeze ce ten-
siune trebuie aplicata la bornele cir-
{J
0 T TC4
cuitului din problema precedenta
pentru ca tensiunea la bornele con-
densatorului C2 sa aiba valoarea
U2=4,5 V.
~------iJ
Fig. 2.4.10
Fig. 2.4.12
, Fig. 2.4.14
.Jschema
2.4.U. Sa se calculeze tensiunile
reprezentata in,Jigura.
~i sarcinile condensatoarelor din
26
.....
2.·U8.* (R). Sa se calculeze sarcinile de pe armaturile condensa-
toarelor din circuitul din figura inainte ~i dupa inchiderea intrerupa-
torului K. Valorile elementelor schemei sint C1 = C2 = C4 =2µF, Cs=4µF,
a c, c d
I
lz
e f g 17
Fig. 2.4.17
Figi. 2.4.18
27
2.4.20. * Sa se calculeze energia electrostatica a condensatorului din
problema precedenta in starea initiala ~i dupa prima comutare a lui K
in b. Discutie .
.,
2.4.21. * Sa se calculeze tensiunea la bornele condensatorului C2
din figura alaturata, dupli a n-a comutare a comutatorului K de pe
pozitia a pe b ~i inapoi. Se considerli cunoscute capacitatile condensa-
x\
b
£
Fig. 2.4.21
Fig. 2.4.22
tenta ridicatli. Distanta intre sferele fiecarui eclator este mai mare
decit cea a precedent~lui, astrel incit primul c:;ire se strapunge este
eclatorul 1, ceea ce· determina inserierea primelor dona condensatoare
~i strapungerea eclatorului 2, procesul continuind in cascadli, pinli
la inserierea tuturor celor n condensatoare. Se cer: a) sarcina Q, primitli
de sistern pe la bornele de intrare AB in timpul incarcarii; b) tensiunea U2
generata la bornele de ie~ire J'vJN ~i sarcina ce trece prin rezistorul de
sarcina Rs in timpul descarcarii.
28
2.5. MI$CAREA lN ClMP ELECTRIC A CORPURILOR
lNCARCATE
2.5.1. Care este variatia energiei cinetice a unui electron dupa par-
curgerea distantei l= 2 mm in lungul unei linii de cimp electric in inte-
riorul unui condensator plan, avind tensiunea la borne U=800 V ~i
distanta intre armaturi d= 1 cm? Se neglijeaza efectul gravitatiei.
Sarcina electronului este e= 1,6· 10-19 C.
2.5.2. Cu ce viteza u ajunge intr-un punct B un electron aflat initial
in repaus intr-un punct A, daca diferenta de potential (VB-,- VA) este
de 1 V? Sarcina electronului este e= 1,6 · 10-1 ° C, masa electronului
m=9,1 · 10-31 kg.
2.5.3. 0 mica sfera avind masa m=O,l g ~i sarcina pozitiva q=
=2· 10-6C se deplaseaza intre doua puncte A ~i B situate la aceea~i
inaltime ~i av ind potentialele VA= 300 V ~i VB= 200 V fata de pamint.
Ce viteza avea sfera in A, daca viteza sa in B este ue.= 6 m/ s? Se neglijeaza
frecarile.
2.5.4. Rezolvati problema precedenta pentru cazul in care VA=
125 V ~i VB= 200 V, restul datelor raminind neschimbate.
2.5.5. Cu ce energie cinetica trebuie lansat un corp punctual avind
sarcina q1 = 1 µC pentru a se putea apropia la distanta d= 1 mm de
un corp punctual fix avind sarcina q2 =5 µC. Mi~carea se produce in
vid, iar distanta dintre cele doua corpuri in momentul lansarii se con-
sidera suficient de mare pentru a putea neglija energia de interactiune
electrostatica in etapa initiala.
2.5.6. Un corp punctual, avind ma.sa m=O,l g ~i sarcina q= 10:- °C,
se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie ce trece printr-un al doilea corp
punctual fix, avind sarcina Q=3· 10-6 C. La distanta r 0 = 1 m, viteza
corpului este u0 = 10 m/s, fiind indreptata spre corpul fix. Sa se calculeze
distanta minima r mtn la care se apropie cele doua corpuri. Se presupune
ca deplasarea se produce in vid.
°'
2.5.7. 0 particula avind masa 4 u, sarci~a q= 2e ~i viteza u0= 2· 10 7'CJJ/S
cade pe o tinta de aluminiu. La ce distanta minima se poate apropia
°'
particula de un nucleu de ,aluminiu? Ce valoare are forta maxima de
respingere intre particula oc ~i riucleu? Sarcina nucleului de aluminiu
este Q=Ze, unde Z= 13 este numarul atomic al aluminiului, iar e=
= 1,6· 10-19 C sarcina unui electron. (lu= 1,66· l0-27 kg).
2.5.8. Un electron se afla in interiorul unui condensator plan cu
vid avind distanta dintre armaturi d= 1 cm ~i tensiunea la borne de
29
U= 100 V. Se cer: a) forta care actioneaza asupra electronului; b) accele-
ratia mi~carii electronului; c) timpul necesar pentru traversarea c01;den-
satorului, presupunind ca electronul se afla initial in repaus in vecina-
tatea armaturii negative; d) viteza cu care electronul atinge armatura
pozitiva. Se dau: sarcina electronului e= l,6· lo-u C ~i masa electronului
m=9,1 · 10-a1 kg. ·
2.5.9.* 0 picatura de ulei, electrizata, avind masa m= 10-14 kg, se
afla intre armaturile unui condensator plan, plasate orizontal la o
distanta d= 1 cm una de cealalta. In lipsa cimpului electric, picatura
cade sub efectul greutatii sale ~i, datorita frecarii cu aerul, atinge o
viteza limita u1 =0,2 mm/s. Aplicind o tensiune U=490 V intre armatura
superioara ~i cea inferioara a condensatorului, viteza limita cu care
cade picatura devine u2 =0,12 mm/s. Se cer: a) sarcina electrica q a
picaturii de ulei exprimata in sarcini elementare; b) viteza limita v3
a picaturii daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate; c) valoarea U'
~i polaritatea tensiunii aplicate condensatorului care mentine in repaus
picatura intre armaturile condensatorului. Se considera forta de frecare
cu aerul proportionala cu viteza picaturii, se neglijeaza efectul fortei
arhimedice ~i se ia g=9,8 m/s2 •
2.5.10. 0 particula de praf avind masa m= 10-10 g ~i sarcina q=
=5· 10-11 C cade intre armaturile unui condensator plan, plasate ver-
tical la o distanta d= 2 cm una de cealalta. Sub efectul fortei de frecare
cu aerul, care cre~te proportional cu viteza particulei, mi~carea acesteia
se face uniform, dupa atingerea unei anumite viteze limita. Ce valoare
are tensiunea aplicata intre armaturile condensatorului daca traiectoria
particulei face un unghi a=45" cu verticala. Se va lua g=9,8 m/s2
~i se va neglija efectul fortei arhimedice.
l L
Fig. 2.5.14
BREVIAR
Q=ll,
(2) Q_,_ _.._ _)
1
cu I - intensitatea curentului electric a
continuu din conductor.
Densitatea curentului electric in punctele
unei sectiuni transversale a unui conductor
Q ,.
-------~)
_ _
strabatuta uniform de un curent electric f',::-/
I
b
J=- (3)
A /Fig. 1
3 - Probleme de electricitate 33
unde I este intensitatea curentului electric, iar A - aria secjiunii trans-
versale a conductorului.
Prima lege a electrolizei
m=kQ (4)
cu: m - masa de substanta depusa pe un electrod, Q - sarcina electrica
trecuta prin secjiunea transversalli a electrolitului, data de formula (2),
k - echivalentul electrochimic al substantei depuse.
A doua Lege a electrolizei
1 A
k=--.-, (5)
F v
in care: F=96 500 coulombi/echivalent-gram se nume~te constanta lui
A
Faraday, - - echivalentul-gram, egal cu raportul dintre masa ato mica A
IJ .•
(9)
rezistivitatile la
~
cu Pe , Pa.
temperatura 6 respectiv 60, a U.:Rf
«- -'- coeficientul de temperatu- -
ra al rezistivita\ii. u
I R
Teoremele lui Kirchhoff b -U~R/
¢~P
(J
Tensiunea electric ii in
cimpul electric al circuitelor,de
curent continuu este egala cu
diferenta de potential electric
UAB=VA-V11,·
c ~ ;:_: eyE,r
U+£.:rf
(10) u
unde: UAB tensiunea electri-
ca de la punctul A la punctul B, d
VA, V 11 - potentialele electrice ¢~¢
ale punctelor A ~i B.
Consecinf a. Tensiunea electrica II
dintre doua puncte este ace-
ea~i pe diferitele .curbe care
unesc cele doua puncte. Ten- e k"O)
I
¢~1-.--¢
siunea din lungul conductoru-
lui este egala cu tensiunea la u
borne de-a lungul unei curbe Fig. 2
exterioare conductorului.
Prima teoremd a lui Kirchhoff exprima o relatie intre intensitatile
curentilor din laturile legate la un nod:
(11)
'
Fig. 4
R 111 - R 212 - r2I 2 + rsf 3 -
- R~l4 -Rr 14 = 2E -E; +Bi'
Fig. 3
(12)
Circuite echivalente
A lj
Fig. 5
Ez,Rz Ej,RJ
...... ......1---0---f
~~
U7 V2 U3
=~yu
u
Fig. 6
(15)
37
Puteri ~i energii
(16)
~r
PE=El (18)
produsa de sursa;
E r::y P•UI R
r t x::>
E
I)
- puterea electrica pierduta in
sursa prin efect Joule
Pp=rl2; (19)
puterea electricli (utila) cedata
Fig. 7 de sursa in exterior, puterea la
borne
P=UI. (20)
Puterile (18) ~i (20) sint marimi algebrice care pot fi pozitive sau negative.
Bilantul puterilor la o sursii este
(21)
Randamentul unei surse
p
\
'1)= - , (22)
Ps
cu: P - puterea utila a'"sursei, PE - puterea totala a sursei.
Din (22), (18), (20) ~i din legea Ohm: U=Rl, -RI +E:;=rl se obtine
U R
"')=-=-! (23)
E R+r
*
* *
~
u
d
Fig. 3.2.7
I 1 =JA' 1
I
~~ 17 ~ID r I /s =2A
E.J==-JA I fs=!,JA lg
1,0
a b
JA
.
12
14
c d
Fig. 3.3.1
3.3.2. Se dau circuitele serie reprezentate in figura ~i se cer: a) in-
tensitatea curentului dinlfiecare circuit; h) tensiunile la hornele ele-
mentelor din fiecare circuit.
E 1 =E6 =9 V, Es=l V
f1=r5=0,5 a, r2=f4=5 a, f3=f6=f7==2 a.
I A
....___.,
I
IJ2
r, t )u,
£7
~
U7
~0 E5
r'i
r7 B
E6,r6
b
Fig. 3.3.2
3.3.3. Sa se scrie teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele repre-
zentate in figura. Pentru circuitele a ~i b se vor scrie ecuatiile cores-
pu nzatoare nodurilor si buclelor indicate, considerind sensurile de re-
ferinta prezentate in figura.
3.3.4. (R) Sa se calculeze din aproape in aproape curentii circuitului
reprezentat in figura alaturata. Care sint tensiunile la bornele ele-
mentelor din circuit? Care este valoarea tensiunii la bornele circuitului?
3.3.5. Sa se calculeze din aproape in aproape, folosind cite o ecuatie
care rezulta din o teorema a Iui Kirchhoff, marimile pentru care nu
se dau valori numerice in circuitele reprezentate in }igura.
44
~
.._,I.()
--------
I I
~
I I
I
I I Cl::::('4
I I
I <.:' Cc:("\'") ~.::-)
I "'<: Cl:)
I '-0
~~~
(J
I
I
I
I ~
...c::i
i
0 2::'}
l ~0-.,
"-.J~
M
M
C'?
-~Pr..
/ '
.........-{.ii-}-~-,,"''
<l::i ....~ \ •• ~c
/' ~~
,, .... __ ..,., ,
I ..... I
u
Fig. 3.3.4.
lz IA
'7'''
3n.
a
........
2n.
tf7
'2 20V
(),5n.
2A
...
2V. 45.n !}.,Sn.
b
,Fig. 3.3.5
'2
lir2 t u( R
Fig. 3.3.6.
~-[~-=-tc::=i---~--~
ff'!'"
,r1=r'T
l r4
Fig. 3.3.7.
Iii E3 R4
d F3
'Ao
Fig. 3.3.8.
3.3.12. Care este tensiunea intre punctele A ~i B ale circuitelor
reprezentate in figura 3.3.2? Ce curent ar trece printr-un conductor care
ar scurtcircuita aceste puncte?
3.3.13. :ba circuitul reprezentat in figura se cunosc tensiunea indi-
cata de voltmetru Uv= 24 V, rezistenta interioara a sursei r= 0 ,2 (! ~i
rezistenta receptorului R= 6 n. Curentul absorbit de voltmetru ~i ca-
derea de tensiune in ampermetru sint neglijabile. Se cer: a) intensita-·
tea curentului prin sursa;· b) t.e.m. a sursei; c) indicatiile celor doua
aparate de masurat, daca se scurtcircuiteaza bornele receptorului.
I ()
.---..-.,.....-tA
U=
care exprima tensiunea U intre cele doua noduri ale unui circuit paralel
1
(fig. 3.3.14) cu m laturi, de conductanta Gk= - - ~i t.e.m. Ek, cu k=
Rt
=l, 2, ... , m.
R a
R
~t 1~ r, E1 Ez
r2
B
Fig. 3.3.15. Fig. 3.3.16. "
3.3.16. ** Se da circuitul reprezentat in figura, la care se cunosc
t.e.m. ale surselor: E 1 =6 V ~i E 2 =4 V. Se cere valoarea U' a tensiunii
U, dupa ce se inverseaza bornele sursei E 2 , pentru cazurile cind, inainte
de inversare, tensiunea U avea valorile: a) U=3 V; b) U= -3 V.
3.3.17. Un rezistor R, legat la bornele unei surse cu t.e.m. E ~i re-
zistenta interna r, este parcurs de un curent de intensitate I. Ce conditie
trebuie sa indeplineasca o a doua sursa (E', r'), pentru a putea mari
cu ajutorul ei intensitatea curentului din rezistorul R? Se considers.
a) inlocuirea primei surse cu a doua sursa; b) legarea celei de a doua
surse in serie cu prima sursa; c) legarea primt;i surse in paralel cu a doua.
3.3.18. (R)* Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in serie intr-un circuit format din ~ surse inseriate cu un rezis-
tor ~i parcurs de curentul I, sa mareasca intensitatea curentului?
3.3.19. ** Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in paralel cu n surse legate la bornele unui rezistor, sa se ma-
reasca intensitatea curentului ~i deci tensiunea la bornele rezistorului?
3.3.20. Doua surse sint legate in paralel, a~a cum se indica in figura.
Se cunosc E 1 =20 V, E 2= 18 V ~i r1 =0,4 .0, r 2=0,2 n. Se cer: a) curentul
to.tat I daca tensiunea la bornele surselor este U= 16 V; b) tensiunea U
daca curentul total ar fi I= - 16 A.
3.3.21. * 1n circuitul reprezentat in figura se cu nose potentialele
nodurilor A, B, C, D ,i rezistentele rezistoarelor. Se cere potentialul
nodului O ~i curentul din rezistoare.
50
I
(/
----¢
Fig. 3.3.20. Fig. 3.3.21.
Fig. 3.3.27.
52
8 c
A {)
A 8
d
Fig. 3.4.2.
R5
\ ~
¢--c:=d
R4-
R5
frJ
Fig. 3.4.3.
3.4.4.* Toate rezistentele circuitului din figura sint egale cu R=
=25)1. Care este_rezistenta.echivalenta a circuitului?
Fig. 3.4.4.
R R
c R R 0
Fig, 3.4.6.
' 3.4.9. (R)** Pentru a determina locul in care este defecta izolatia
dintre cele doua fire conductoare ale unei linii telefonice se aplica la
'inceputul liniei o tensiune U=28 V. Curentul masurat ]a inceputul
liniei este lu=2 A respectiv, 3,52 A dupa cum sfir~itul liniei este
in gol respectiv in scurtcircuit.
Se ~tie ca fiecare din firele liniei are o lungime de L=4 km ~i o re-
zistenta ~ =6 .Q. Se cere distanta L' de la inceputul liniei pina la locul
defectului ~i rezistenta R a izola-
tiei defecte. Se mai cere discutia
~ezultatului literal ~i a metodei
utilizate.
u (Indicatie: se neglijeaza curen-
tul electric de conductie ce trece
prin izolatia nedefectata).
3.4.10. **. Circuitul reprezen-
..
tat in figura este alimentat cu o
Fig. 3.4.10. tensiune constanta U. Nu se cu-
nosc rezistentele R 1, R 2, R3 ale
rezistoarelor. Se stie ca un voltmetru cu o rezistentii interna necunos-
R
c~ti R v, conect;t pe rind la bornele rezistoarelor 1 , R 2 , R 3 , masoara
re;p~~tiv tensiunile 9 V, 18 V, U3 =45J V.., Se cer: a) erorile
56
absolute fl U ~i relative y, la masurarea acestor trei tensiuni; b) valorile
adevarate ale tensiunilor la bornele celor trei rezistoare. (Indicatie:
eroarea absoluta este fl U = U masurat-- Uaaevt1rat; eroarea relativa este y=
= Ua:,~,J·
3.4.11. * Doua conductoare au rezistentele R 01 respectiv R 02 , la tem-
peratura de 20°C, ~i coeficientii de temperatura ai rezistentelor ci:1 res-
pectiv o: 2 • Se cere coeficientul de temperatura al rezistentei circuitelor
formate din aceste conductoare prin legarea lor in: a) serie, b) in paralel.
Ce valoare au ace~ti coeficienti in cazul particular R 01 = R 02 • Se considera
variatii de temperatura fl6 pentru care termenii care contin produse
cx 1 ci: 2fl0 2 sa fie neglijabili.
3.4.12. (R)***Rezistentele muchiilor unui cub au' toate o aceea~i
valoare R. Care este rezistenta echivalenta intre doua virfuri opuse
ale cubului?
3.4.13. ** Se da circuitul cu conexiune in punte reprezentat in figura.
Sa se determine rezistenta echivalenta a acestui circuit calculind in
prealabil, pe baza teorem~lor lui
Kirchoff, curentul I inf unctie de
U. Se mai cere curentul i din dia-
gonala r a puntii ~i conditia pe
care trebuie sa o satisfaca rezis-
tentele R 1 , R 2 , R 3 , R 4 pentru ca
acest curent sa fie nul, oricare"'ru-
f i valoarea lui U (conditia de echi:
libru a puntH), Care sint valorile
rezistentei echivalente a circuitu-
lui daca: a) este satisfacuta con- 1
ditia de echilibru; b) r=O (puntea
in scurtcircuit); c) r= oo (puntea lJ
in gol). Fig, 3.4.13.
l) R c
Fig. 3.4.14. Fig. 3.4.15.
a 8 b
Fig, 3.4.17.
2-n-_lR R
I?
R
¢ -------- J
n-1
elemente
1 R
,, n
Fig. 3.4.18
1 R1
r-;~22' r~~~·~·
Re 711 zu R. 1" 211 1"
1 ~ a ~ P
7' H7 H7 2' 1' H7 H7 R1 21
I :,
£' r-;;~Rz E 211 zu
]R:FJ:
If 2q
Re7 Rez b Re3
Fig. 3.4.19.
R7
Rz¢ : : ~R:
¢- • JZ) ¢
2" l"
l"
Q
~ b d
2" I"
c
: 2"
Fig. 3.4.21.
3.4.22. ** Sa se explice coincidenta rezultatelor de la cele doua
probleme precedente.
3.4.23. *** Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului cind
numarul elementelor sale componente tinde spre infinit. Cum se explica
valoarea obtinuta din expresia lui Re pentru R=R'?
Fig. 3.4.23.
A c
2R 2R 2R
8 R R
6 7{
Fig. 3.4.29.
R2 R2 R
+ '"':;" ";" ~
Fig. 3.4.30.
-... -. -
!12
3.5. PUTERI ~I ENERGII
R3
I .
+---¢
p
[
r t
u
c
Fig. 3.5.24. Fi-g. 3.5.25.
3.G.5. 0
instalatie de iluminat formata din 24 de becuri fiecare cu
puterea nominala J\=6 W e alimentata la tensiunea nominala a becu-
rilor Un= 24 V. Instalatia trebuie alimentatii de la o baterie de acumula-
toare formata din acumulatoare fiecare cu t.e.m. E= 2,2 V, rezistenfa
5•, 67
interna r=0,1 Q. Cite acumulatoare sint necesare 9i cum trebuie legate
acumulatoarele in cadrul hateriei pentru ca sa se realizeze un curent
de desc~rcare dat I tt= 2 A pentru fiecare acumulator? ·
3.G.6. Sase tuhuri electronice au tensiunea nominala de 6 V. Cite
doua tubu'ri sint de acela 9i tip: (T1) cu curent de alimentare de 0, 1 A
(1'2) cu curent de alimentare de 0,2 A 9i (T3) de 0,3 A. Sa se calculeze
rezistentele aditionale necesare realizarii unor monta.ie care sa asigure
functionarea nominala I tuburilor cind alimentarea montajelor se face
de la o retea de 220 V: a) cu toate tuburile in paralel; b) cu tuburi 9un-
tate 9i apoi legate in serie; c) ce puteri iau circuitele formate la a) 9i b).
3.6.7. Ce curent trece printr-o Iinie bifilara la scurtcircuitarea cape-
telor ei? Se 9tie ca aceasta linie ar da o aceea 9i putere cunoscuta P unor
rezistoare de rezistente cunoscute R 1 respectiv R 2 , conectate pe rind
cite unul la capatul liniei. Care este tensiunea U la inceputul liniei 9i
care sint tensiunUe Ui, U2 la bornele celor doua rezistoare?
3.6,8. ** La inceputul unei Iinii formata din doua fire cond uctoare
se aplica o tensiune U= 230 V. Conectind la capatul liniei numai un
receptor cu putere nominala 10 kW tensiunea la capatul liniei este
U1 =220 V. Ce putere nominala are un al doilea receptor care conectat
in paralel cu primul face ca tensiunea la capatul liniei sa scada la U 2 =
=210 V? Se ~tie ca cele doua receptoare au fiecare tensiunea nominala
de 220 V. Se neglijeaza variatia rezistentelor cu temperatura.
3.6.9. * 0 linie bifilara de transport de energie electrica e formata
din doua conductoare de lungime L fiecare. Ea are o tensiune constanta
la inceputul ei 9i un rezistor de rezistenta R 0 la capatul ei opus. La dis-
tanta x de inceputul liniei se produce un defect de izolatie intre cele
doua fire ale ei, corespunzator intercalarii in acest loc a unei rezistente
necunoscute R intre cele doua fire. Ca urmare, curentul din sursa se
mare~te de ct ori, iar puterea receptorului se reduce la ~2 din valoarea
ei initiala (~>0). ~tiind ca fiecare din cele doua fire conductoare ale
liniei are o rezistenta R' pe unitatea de lungime a liniei, se cere distanta
x. Care este valoarea rezistentei R a izolatiei la locul defectului?
3.6.10. Ce sectiune trebuie sa aibft conductorul de cupru din care se
realizeaza o linie hifilara (cu doua fire) de lungime L= 10 km pentru
a alimenta un receptor de la o retea cu tensiunea U= 11 kV? Se ~tie
ea daca receptorul s-ar conecta direct la retea el ar lua o pu tere P=
68
100 kW, iar caderea de tensiune pe linie este Au%= 1%, (Au este rapor-
tul dintre caderea de tensiune din lungul firelor liniei 9i tensiunea
de alimentare). Ce putere ar absorbi de la aceasta linie un sistem de
n= 10 astfel de receptoare conectate in paralel la extremitatea ei.
3.6.11. La circuitele reprezentate in figura se dau tensiunea U=
= 100 V 9i rezistentele R 1 = 2 Q, 6 Q, R 4=3 n. Se cer: a) in-
/ !'
A 8 A.----•E
u
1sc
Rz
Iz
d
\ kO I
b
'{\~) I Fig. 3.6.11.
\~~
tensitatea cure~lui I 1i tensiunea UAB• (figura a); b) curentul de scurt-
circuit lsc ~i curentul J'l (figura b); c) bilantul puterilor P= UI'=R 1Ii+
+ +
+R 2 I~ R 3 I~ R 4 I: in: cazul b);
3.6.12. Valorile madmilor ce ca- E7=6V Ez•6V
racterizeaza circuitul sjnt cele indi-
R1 =1n Rz=l.n
cate in figura. Se\,?:!]). a) intensita-
tea curentului 1; b) tensiunile UAB,
u BC, u CD,u CA, u
BD; c) bilantul I
puterilor in formele "f.PE= r,p'7"' 9i
"f.Paat=O; d) rezistorul ,care legat A c
int re punctele B)i D. ar lua o putere
maxima 9i valoarea acestei puteri
maxime; ef intensitatea curentului E4-"'2V
din conductorul de rezistenta nula R4=5n.
ce ar scurtcircuita punctele B 9i D. Fig. 3.6.12.
69
3.6.13. Se cer: intensitatea curentului I din rezistorul R, rezistenta R
a acestuia, tensiunea U ~i puterea disipata in fiecare element (vezi
figura). Se cunosc indicatia miliampermetrului I A= 110 mA, indicatia
voltmetrului Uv=30 V 1}i rezistentele lor interne rA=3 .0, respectiv
Rv=3 k.O.
R R
lJ R R
3.6. 14. ** Se 1}tie ca randamentul sursei din circuit este 'fl= 0,5 ~i ca
daca rezistorul R 0 s-ar conecta numai el la bornele sursei ar lua de la
ace;;fa pute";~e(utHi maxima. Se dau E= 10 V, r= yf.Q ~i se cer:
a) rezistenta R; b) tensiunea U0 la bornele rezistorului R0 •
3.6.15. * Se ~tie ca dacii se conecteaza Ia extremitatea unei linii aflate
in gol un receptor acesta va lua o putere 1:1.P0 , unde Po este puterea nomi-
nala a receptorului corespunzatoare tensiunii in gol U a liniei. Ce semni-
ficatie are coeficientul a? Ce putere vor lua n astfel de receptoare legate in
paralel la extremitatea liniei ~i care va fi tensiunea Un la hornele lor?
(Se neglijeaza variatia rezistentei receptoarelor cu. temperatura).
p
Fig. 3.6.16.
3.G.17.* La circuitul paralel reprezentat in figura se dau ~i se cer
marimile indicate mai jos.
Cazul M arimile date M arimile cerute
a) U, 11 , R 2 I, P, R1
b) P 1 , 12 , Re I, U, R1 , R2
c) P, 11 , R 2 I, U, R1 , Re
d) P1, R 2 , I P2 U, Ii, P, R1,
3.6.18. * Pentru circuitul serie-paralel din figura, marimile cunoscute
~i cele cerute se indica mai jos.
Sa se determine din aproape in aproape marimile cerute.
Caczul M arimile date M arimile cerute
a) Ra, P2, 12, R1 U, 11 , 13 , U2 , Ua, Re
b) P1, R2, 13, U U23 , 12 , Ii, U1 , P.
Iz
,, R7
Rz
¢-
li'3
l'i
v
Fig. 3.6.18.
71
3.8.19. La circuitul din figura se dau ~i se cer marimile indicate mai
jos.
Cazul M iirimile date M arimile cerute
a) E2, R2, u, I R 1 , U1 , U2
b) . u, PR2• U2, R2 E 2, R 1, I
c) E2, P2, u, R2 I, Re, U1
I R7
¢ ..
(J
Fig, 3.6.19.
(J ~{ c
b
/
,.,- ,.......
\
.), Re
4
E
Rt
p
R7{ ut R t\.,._.,
L" '}
u
a \
,,_..,,,. / '
Fig. 3.6.22. Fig. 3.6.23.
......___,,,,,.
7tl
Fig. 3.6.25.
t/3
3.G.26. Un terrnocuplu format dintr-un fir de constantan ~i unul de
cupru fiecare cu un diametru d=0,2 mm ~i o lungime L= 1 m are cele
doua suduri la o diferenta de temperatura 6=50°C. Se cunosc rezistivi-
tatile Pcu=-=0,17· l0-1 Q·m, Pconst=0,5· 10-6 O·m ~i se ~tie ca Iegind
in serie cu terrnocuplul un galvanometru cu o constanta de 10-s A/div.
~i rezistenta interna r=50 n acesta indica n=::30 diviziuni. Se cere:
a) t.e.m. a termocuplului ~i b) t.e.m. (specifica) a termocuplului produsa
de o diferenta de temperatura de un grad Celsius (volti/grad).
,. ,le - I
{
r
{}. .
'/,:
'* Rk
E
f
• u
R
74
3.6.30. ** Un receptor se leaga la bornele unei surse cu t.e.m. E
~i rezistenta interna r date. Se cer tensiunea la borne U, intensitatea
curentului I ~i rezistenta R a receptorului in f unctie de puterea P data
receptorului. Discutie.
3.6.31. 0 sursa (vezi fig. 3.6.30) cu t.e.m. E 9i rezistenta interna
r dii unui rezistor R 1 , conectat la bornele ei, o putere P 0 , la un curent
11 9i o tensiune U1 • Aceea 9i sursa da unui alt rezistor R 2 conectat la
bornele ei (in locul rezistorului R 1) o aceea 9i putere P 0 , la un curent
12 9i o tensiune U2 • Se cer: a) relatia dintre R 1 9i R 2 ; b) relatia dintre
11 , 12 ~i cuentul de scurtcircuit lsc= !!_ al sursei; c) relatia dintre 11 ,
r
12 ~i P 0 , r; d) relatia dintre U1 , y 2 ~i tensiunea in gol Uu; relatia dintre
Ui, U2 9i P 0 , r; f) relatia dintre U1 ~i 12 •
3.6;32. La bornele unei surse cu t.e.m. E 9i rezistenta interna r
se leaga un rezistor de rezistenta R (vezi fig. 3.6.30). Sa se determine
expresiile analitice 9i graficele dependentelor de mai jos:
a) l=l(R), U= U(R), P=P(R), 'fJ=1J(R);
b) U= U(l), P =P(l), 'lJ= 1J(l);
0
c) P=P(U), 'Y)=""1J(U);
d) 1J = 1J(P).
E, +
"1
A I o
8
Fig. 3.7.2. Fig. 3.7.3.
E2,R2
B
iF'1g. 3. 7.4. Fig. 3.7.5.
R
u
l,
12
r'
Fig. 3.7.6.
(}
,.£, R
+
B
Fig, 3.7.7.
---- - --:
£,tI
R,
tJ
R
1
R
,/ I
rl..v
\
Rvf ,
) Uv
I
'----.o-----.o- - - - - - __ .J
Fi•g. 3.7.8.
77
zistorului R. Care este eroarea procentuala cu care masoara voltmetrul
tensiunea U? c) rezistenta R' a rezistorului care conectat (fara voltmetru)
ar Iua aceea9i putere ca ~i R; d) puterea maxima pe care o poate da ba-
teria formata din cele doua surse unui receptor legat la bornele ei. Care
este rezistenta acestuia? ·
3.7.9. Circuitul reprezentat in figura are parametrii E= 12 V, r·=
12 n ~i R= 11 .Q. Sa se calculeze; a) randarnentul surselor; b) valoarea
rezistentei rezistorului R pentru care puterea primita de rezistor e
maxima; c) intensitatea curentului de scurtcircuit intre punctele A, B
in conditiile de la punctul b.
A
/
/
£ £ / £ E'
/
+ /rJSC,AB r
/ r
/
//
B ..E..
~()
Fig. 3.7.9.
!Fig. 3. 7.10.
U=fOI'
78
4. ELECTROMAGNETISM
BREVl.AR
- q(v
-,.
--+ xB),
-
Fig. 1.
If
11
l r
Fig. 2. Ji'Lg.. 3.
I ...
H
,Fig. 4. Fig. 5.
I· 1
Fig. 6.
6 - Probleme de electricitate 81
Fluxul magnetic. Tensiunea magnetica
- -
unde B este inductia magnetica, S=nS -- aria orientata a suprafetei,
n - normala pozitiva asociata dupa regula burghiului cu sensul pozi-
tiv ales de-a Iungul curbei (c).
Tensiunea magnetica intr-un cimp uniform de-a lungul unei drepte
ce face un unghi oc cu directia liniilor de cimp (fig. 8) este
U mAB=Hd COS oc. (9)
...
s
Fig. 7. Fi;g. 8.
82
unde
R = 2__!_ (12)
m µ S
s -
H
____ ...--.. ... ----
§
•Fig. 9.
Tensiunea magnetic a Um de-a lungul unei curbe inchise (c) este egala
cu intensitatea ls a curentului electric total ce traverseaza o suprafata
(S), ce se sprijina pe curba (c) (fig. 10} ...
(13)
n
(15)
(16)
(17)
Inductivitati
unde 'Pu -
11
'Pl I
11 11 =0
~i L2= ~ = .!:. I
12 12 11 =0
(21)
(22)
.....
n
-
v
{cl
~9
Fig. 11.
-
B
Fig. 12.
85
de excitatie, E t.e.m. indusa in infa~urarea rotorului, U - tensiunea
la bornele acestuia, C?e - fluxul magnetic de excitatie.
Tensiunea electromotoare indusa in infa~urarea rotorului, cind acesta
are turatia n, este
(25)
I
I
E,R u t f,R u
'--------0
0 b
Fig. 13.
(26)
(27)
unde:
k
__!_ • (28)
21t
86
Puterea electrica cedata (utila) Puterea electrica primita
(consumata)
Pe=UI. (30)
Pm=2rmM=EI. (31)
(32)
(33)
Randamentul
u E
'1]=
Pm
...
E
' '1]=
P,
== U (34)
S-au neglijat puterile pierdute in fier ~i prin frecari. S-a considerat cazul
excita\iei separate.
Motorul asincron
r o tI mm.
.
\I
n0 = - rot/s -6ov (35)
p p
Alunecarea rotorului
0 n -n
s=--, (36)
no
unde n este tura\ia rotorului.
87
Electromagnetul
• * *
4.1. CIMPUL MAGNETIC AL CONDUCTOARELOR
PARCURSE DE CURENT ELECTRIC
sensuri contrare.
11
II
f,, 4.1.4. \Trei conductoare
rectilinii foarte lungi sint
dispuse paralel §i in acela~i
Fig. 4.1.2. plan, ca in figura alaturata.
Intensitatile curentilor sint
egale 11 =12 =13 = 10 A. Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii
cimpului magnetic in lungul axei Ox, perpendiculara pe cele trei con-
88
ductoare, originea O fiind aleasa pe conductorul din mijloc. Se considera
sensul pozitiv pentru cimpul magnetic orientat dinspre planul hirtiei
spre observatpr.
II
11 II II
ii II
lOcm 10cm
0
- x
11
fI
t
/! 11
11
t
/J
Fig. 4.1.4.
89
II
11 t1,
P 2a a M
r--------- --·----q
1
I
,o
I
I
I
I
I
I ___.,..
1a l
I . I ~
b----------- -----6N
r;
II
II
Fig. 4.1.8.
Fig. 4.1.10
4.1.9. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care in-
tensitatile curentilor sint 11 =6,28 A 9i 12 =3,14 A.
91
H'=41,4 A/m. Sa se calculeze intensitatea H" a cimpului magnetic
din pun:ct~l O daca se rote~te planul spirei cu 90° in jurul dreptei OM.
4.1.19. Un conductor rectiliniu foarte lung este paralel cu planul
unei spire circulare cu raza de 10 cm, proiectia sa pe acest plan trecind
prin centrul spirei. Intensitatile curentilor
J
I
din conductorul rectiliniu 9i din spira sint
11 egale, iar intensitatea cimpului magnetic
din centrul spitei face unghi de 45° cu
planul acesteia. Se cere distanta d intre
conductorul rectiliniu ~i planul spirei.
4.1.20. (R) Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic in punctul O din figura.
Raza spirei circulare este R=O,l m iar OA=
ii =OB=l=0,2 m. Intensitatile curentilor sint
11=12 =6,28 A ~i la= 1 A.
4.1.21. Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic de pe axa unui solenoid
cu lungimea l= 50 cm ~i N = 500 spire, daca
I,
t II
intensitatea curentului care il parcurge este
de 1 A.
4.1.22. Care este fluxul printr-o spira ~i
II
fluxul total al solenoidului din problema
Fig. 4.1.18. precedenta, daca aria unei spire este S=·
= 10 cm2 , iar solenoidul este plasat in aer
~i nu are miez feromagnetic? Se presupune cimpul magnetic uniform
pe sectiunea solenoidului.
4.1.23. (R) Un solenoid este realizat dins= 18,84 m de sirma izolata
cu diametrul exterior d=0,5 mm, bobinata intr-un singur rind, spira
Unga spira, pe un cilindru dielectric suficient de lung, cu diametrul
exterior D=20 mm. Se cere cimpul magnetic pe axa solenoidului dnd
tnfa$urarea este parcursa de un curent cu intensitatea I= 1 A. Care
este fluxul total al solenoidului in acest caz?
4.1.24. Un solenoid avind lungimea l=l m $i N=l 000 spire este
parcurs de un curent cu intensitatea 11 = 1 A. 0 spira circulara avind
raza R=0,2 m este plasata coaxial cu solenoidul, in mijlocul acestuia.
Ce intensitate 12 trebuie sa aiba curentul care strabate spira circulara
pentru ca in centrul acesteia cimpul magnetic sa fie nul?
4.1.25. (R) Trebuie construita o bobina pentru care intensitatea
cimpului magnetic pe ax sa fie H=2 000 A/m cind inf a~urarea bobinei,
92
1,'I
z
;;
~:~
', l
:0
B
j'
II
II
11
Fig. 4.1.20.
93
4.2.2. Sa se calculeze inductivitatea unui solenoid fara miez fero-
rnagnetic, avind N = 1 000 de spire, lungimea l= 25 cm ~i aria sectiunii
S=2 cm 2 • Se va considera cimpul magnetic aproximativ omogen in
interiorul solenoidului.
4.2.3. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care sole-
noidul are un miez feromagnetic cu permeabilitatea relativa 500.
4.2.4. 0 bobinii cu infa~mrarea intr-un singur strat are inductivitatea
L= 10 mH. Sa se calculeze inductivitatea L' a bobinei dupa completarea
infa~uriirii cu un al doilea strat, cuprinzind un numar de spire egal cu
al ptimului. Se neglijeaza grosimea infa~uriirilor in raport cu diametrul
bobinei ~i se considera lungimea bobinei mult mai mare decit diarnetrul ei.
4.2.5. Un solenoid avind inductivitatea L este realizat dintr-o
sirma elastica, avind forma unui arc spiral. Ce valoare L' are inductivi-
tatea bobinei in urma unei deformari in cursul careia lungimea sa se
dubleazii? Se presupune ca numiirul de spire ~i aria solenoidului nu se
modificii.
4.2.6.* (R) In figura aliiturata este reprezentata o sectiune printr-un
sistem de dona bobine avind N 1 =400 de spire ~i respectiv N 2=80 de
spire. Dimensiunile sint in milimetri. Se cere inductivitatea mutuala
intre cele doua bobine .
N,
. .. .. ----
-----.-·-·-------_. 3- ¢20 I
¢40
, .. 50 .,
200
Fig. 4.2.6.
Fig. 4.2.7.
11
II
,,. b N7
l L
0-
d
c a --
d
II
It
95
4.2.9. (R) Pe circuitul magnetic din figura, realizat dintr-un ma-
terial avind permeabilitatea relativa µr=400 ~i avind dimensiunile
d=lO mm, f=50 mm; L=60 mm, sint infa~urate N=lOOO de spire
ale unei bobine. Se cer: a) fluxul care strabate sectiunea circuitului
magnetic ctnd infa~urarea bobinei este parcursa de un curent cu in-
tensitatea I= 2 A; b) fluxul total care strabate inf a~urarea bobinei
in acest caz; c) inductivitatea L a bobinei. Se presupune cimpul uniform
in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza dispersia.
4.2.10. Pe circuitul magnetic din problema 4.2.9. se bonineaza
o a dona infa~urare avind N'=500 spire. Se cer: a) inductivitatea L'
a acestei bobine; b) inductivitatea mutuala l\t1 intre cele doua bobine.
Se presupune cimpul uniform in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza
dispersia.
4.2.11. Sa se rezolve problema 4.2.9. daca in una din coloanele
circuitului magnetic se practica un intrefier de largime S=0,3 mm,
perpendicular pe coloana.
96
4.3.7. (R) Sa se stabileasca forta totala care actioneaza asupra
cadrului din problema 4.2.8, cind acesta este strabatut de un curent
a vind intensitatea I'= 5 A. Ce sens trebuie sa aiba curentul din cadru
pentru ca forta rezultanta sa fie o forta de atractie?
4.3.8. (R) Se mare~te foarte lent distanta intre cadrul dreptunghiular
~i conductorul rectiliniu din prob le ma precedenta-"· cu d= 20 cm. Se
cere lucrul mecanic cheltuit.
4.3.9. * (R) Infa~urarea unui solenoid cu sectiunea patrata este
separata in doua jumatati printr-o fanta, in care se poate deplasa un
conductor rectiliniu, ca in figura. Solenoidul are dimensiunile 1=40 cm,
a= 2 cm *i un numar total N = 1 000 de spire. lntensitatile curentilor
20
Fig. 4.3.9.
N
Fig. 4.3.13.
r
I I I
I I
I I I
I I
..... ........
I I
I ).I
I
I
I
L
0 0 0 ...
0
0 0
• 0
Vo
0 0 e
----,------ d
0 0 0
0 0 0
t•
0
I
0 0
•I•
I. ... ,
Fig. 4.4.12.
in care exista cimpul magnetic este 1=5 cm, iar la o distanta L=25 cm
de la iqirea din cimpul magnetic, fasciculul love~te un ecran fluorescent
pe care apare un. spot luminos. Inductia cimpului magnetic este
B= 10-3 T. Se cer: a) raza traiectoriei descrise de fascicul in cimpul
magnetic; b) abaterea d din planul median ~i unghiul oc pe care U face
fasciculul la ie~irea din cimpul inagnetic fata de directia sa initiala; c) dis-
tanta D intre pozitia deplasata a spotului §i pozitia sa in lipsa cimpului
magnetic. Sarcina ~i masa electronului sint e= l,6· 10-19 C ~i m=9,l · 10-31
kg.
101
4.4.13. Un electron patrunde intr-o regiune in care exista un
-
-+
c1mp electric omogen ~i un ci:mp magnetic omogen. Viteza initiala v0 a
~
electronului, intensitatea E a cimpului electric ~i inductia Ba cimpului
magnetic stnt perpendiculare doua cite doua. Ce relatie trebuie sa existe
-+ -+
intre E ~i B pentru ca electronul sa se mi~te rectiliniu sub efectul combinat
al celor doua cimpuri?
4A.14. (R) 0 banda metalica avind d=O,lfmm este parcursa de un
curent cu intensitatea 1=20 A. Banda este plasata intr-un cimp mag-
netic omogen de inductie B= 1 T, orientat ca in figura. Numa.ml elec-
Fig.~4.4.14.
4.5.t. 0 spira avind aria S=2 cm2 este situata intr-un cimp mag-
netic omogen avind liniile .· de cimp perpendiculare pe planul spirei.
Inductia magnetica a chnpului cre~te uniform cu 0,1 T/s. Sa se calculeze
tensiunea electromotoare indusa in spira.
4.5.2. 0 spira cu aria S=2 cm2 situata intr-un cimp magnetic
omogen de inductie B=0,5 Tse rote~te uniform, cu o turatie v=2 rot/s,
in jurul unei axe perpendiculare pe liniile de cimp. Sa se exprime vari-
atia in timp a fluxului magnetic prin spira ~i a t.e.m. induse in aceasta.
Se alege originea timpului intr-un moment in care fluxul este maxim.
102
4.5.3.* O sp1ra cu aria S= 10 cm 2 se rotes.te uniform cu turatia
v= 1 800 rot/min. Spira este· plasata intr-un cimp magnetic de inductie
B=0,1 T, astfel incit in ea se induce o t.e.m., avind valoarea maxima
Emax=9,42 mV. Sa. se determine unghiul i:x intre axa de rotatie a spirei
s.i liniile cimpului magnetic. •
. •4.5.4. Un conductor rectiliniu avind lungimea 1=20 cm se afla
intr-un cimp magnetic omogen de inductie B= 1 T S,i este orientat
perpendicular pe liniile de cimp. Ce tensiune electromotoare se induce
in conductor cind acesta se deplaseaza cu o viteza de 2 m/s, perpendicu-
lara pe liniile de,~cimp s.i. pe conductor?
4.5.5. Sa se calculeze tensiunea electromotoare indusa in conducto-
rul rectiliniu din problema 4.3.9, daca deplasarea sa in fanta solenoi-
dului se face uniform, timpul necesar, parcurgerii acesteia fiind T= 1 s.
4.5.6. InfaS,urarea solenoidului din problema 4 . 2.7. este parcursa
de un curent alternativ cu valoarea efectiva 11 = 10 A ~i frecventa v=
=50 Hz. Sa se calculeze valoarea efectiva E 2 a t.e.m. induse in bobina
a dona, pentru cele patrulvalori ale unghiului et.. d
4.5.7.* (R) Un conductor izolat avind rezistenta pe unitatea de
lungime R 1= 1 0/m este aranjat sub forma a doua cercuri de raze r1 =
.... 8
B x x ')(
):. x x
x. x
~
:,I. ,c x x )( :,<
" " "
.,, x. ><
!IC
,<
)!.
x
~
')(
)<.'
')(
')I.
x
)".
x x x x x ,<
)(, :>'.. 'X. x. :it. Ii!
" K .IC
a b
Fig. 4.5.7.
-
debitul de volum Dv al Iichidului care parcurge debitmetrul.
104
omogen de inductie B=0,1 T, paralel cu axul, ca in figura. Lama, axul
~i inelul sint din cupru. Se cere tensiunea Yab, intre inel ~i ax.
4.5.12.* Un disc conductor avind raza R=6 cm se roteste cu o
viteza unghiulara w= 10 rad/s intr-un cimp magnetic omoge~ de in-
ductie B=0,2 T, orientat paralel
cu axul discului, ca in figura. Sa
se calculeze tensiunea Uab ce apare
intre doua perii, in contact. cu
periferia discului ~i, respectiv, cu
axul acestuia, realizat de aseme-
nea dintr-un material conductor. a
4.5.13. 0 bobina de inducti-
vitate L= 1 mH este parcursa de
un curent a carui intensitate
scade exponential in timp con-
form relatiei i=lOe-t [A], timpul
fiind exprimat in secunde. Sa se
stabileasca tensiunea electromo-
toare de autoinductie ce apare Fig. 4.5.12.
in infa~urarea bobinei.
4.5.14. (R) 0 bobina avinci inductivitatea L= 1 mH ~i rezistenta
R = 1 .Q este parcursa de un curent av ind intensitatea I= 1 A. Se scurt-
circuiteaza brusc bornele bobinei. Sa se stabileasca legea de variatie
in timp a curentului ~i sa se calculeze caldura totala dezvoltata in bo-
bina. dupa scurtcircuitare.
4.5.15. Doua bobine sin t cuplate magnetic, inductivitatea mutu-
ala fiind M = 2 mH. Prima bobina este parcursa de un curent a ca.mi
intensitate cre~e uniform in timp cu fl.I= 10 A intr-un interval Ai=
=2. ms. Sa se calculeze t.e.m. indusa in, cea de-a doua bobina.
4.5.16.* (R) Un solenoid avind sectiunea S=lO cm2 ~i N=lOO de
spire este plasat intr-un cimp magnetic omogen de inductie B=0,1 T
cu axul paralel cu liniile de cimp. La bornele solenoidului este conectat
un galvanometru balistic* avind sensibilitatea K=2· 10 8 div/C, rezis-
tenta totala a circuitului fiind R= 100 n. Se cere indicatia galvano-
metrului balistic daca se rote$te brusc solenoidul cu a= 60° fata de di-
rectia init.iala. · " ,
* Galvanometrul balistic este un aparat de miisurare a clirui indicatie este proportio-
nalii cu sarcina totalii care ii striibate infii~urarea, clnd aceasta este parcursa, pentru un
timp foarte scurt, de un curelilt electric.
105
4.5.17. 0 sp1ra m scurtcircuit, avind rezistenta R=O,l D, este
parcursa de un flux magnetic (J)= 10-4 Wb produs~de un electromagnet.
Se cere sa se calculeze sarcina t otala care parcurge spira daca: a) se intre-
rupe alimentarea electromagnetului; b) se inverseaza curentul din infa-
~urarea acestuia.
4.5.18. (R) 0 spira in scurtcircuit, avind rezistenta R=0,01 .Q,
se rote§te uniform cu turatia v=2 rot/s intr-un cimp magnetic omogen,
'nt7:x'ul maxim ce strabate spira fiind <1>=5· 10-1> Wb. Se cer: a) intensi-
tatea maxima a curentului indus in spira, b) puterea medie dezvoltatii
in spirii.
R 11 x
'l( ')( ')( x )( x ')( x
Fig. 4.6.1.
106
4.6.3. Ce tensiune electromotoare ~i ce sens trebuie sa aiba o sursa
de curent continuu, care, montata in serie cu rezistorul R din problema
4.6.1, face ca hara mobila sa se mi~te uniform de-a lungul barelor fixe
in virtutea inertiei,ifara a fi nevoie sa se actioneze din afara cu o forta
de tractiune? ·
4.6.4. 0 hara perfect conductoare de lungime l= 10 cm ~i masa
m= 100 g"aluneca fara frecare de-a Iungul a doua bare perfect conductoare
plasate vertical ~i legate prin intermediul unui
rezistor de rezistenta R=,0,1 n, ca in figura. R
Perpendiculhr pe planul barelor actioneaza un
cimp magnetic uniform de inductie B= 1 T. [Se
cere viteza limita pe care o atinge hara mobila, daca
este lasata sa cad a sub efectul greutatii ei de-a
x x ax
lungul celor douft bare verticale. Se ia g= 9,8 m/s2 • )( x )(
107
viteza sa in acest moment fiind Vc=4,2 m/s; c) cantitatea totala de cal-
dura Q dezvoltata in rezistorul R in timpu1 caderii barei; d) valoarea
si sensul tensiunii electromotoare a unei surse, avind rezistenta interna
~=0,5 Q, care, introdusa in serie cu '
rezistorul R, ar face ca hara sa se r:,
IT , -E
,,
Fig. 4.6.8.
108
4. 7. MA~INI ELECTRICE
4.7.t. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu cimpul statoric
produs de un magnet permanent este alimentat de la o sursa de rezis-
tenta interioara neglijabilii, avind tensiunea la borne reglabilii. La cre~te-
rea 'tensiunii sursei cu AU=1 V, curentul prin rotorul motorului riimine
constant, iar turatia motorului cre~te cu An= 100 rot/min. Se cere tu-
ratia n 0 a rotorului cind motorul functioneazii in gol, iar tensiunea la
bornele sursei de alimentare este U=9 V. Se neglijeaza pierderile in fier
~i prin frecari, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.2. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatie sepa-
rata are rezistenta infa~urarii R=2 n. Alimentat de la o retea cu tensi-
unea U = 120 V, motoruJ are in gol turatia n0 = 1 500 rot/min pentru un
curent de excitatie cu intensitatea I e= l A. Neglijind pierderile in fi~ ~i
prin frecare, precum ~i efectele reactieipndusului ~i considednd aproxima-
tiv fluxul de excitatie proportional cu intensitatea curentului de excitatie,
se cere sa se prezinte grafic urmiitoarele caracteristici ale motorului: a) pu-
terea mecanicii dezvoltata de motor in functie de turatia rotorului
(pentru le= 1 A); b) momentul la ax al motorului in functie de turatie
(I e= 1 A); c) turatia la mers in gol a motorului in functie de curentul de
excitatie.
4.7.3. 0 ma 9inii de curent continuu cu excitatie independent~,
functionind in regim de generator, produce o t.e.m. E 1 = 120 v"'ia o
turatie n1 = 1 500 rot/min. In regim de motor. ma~ina est e -::onectata la
o sursa avind tensiunea la borne U= 200~ V ~i rezistenta interna negli-
jabila, curentul din infa~urarea de excitatie raminind neschimbat.
Se cer: a) turatia n0 la mersul in gol; b) turatia n cu care motorui poate
roti un tambur cu circumferinta l= 10 cm pe care se inHt~oara un cablu
de care este legata o greutate G =5 760 N; c) curentul I prin rotorul
ma~inii in acest caz; d) puterea mecanica pm dezvoltata de motor~i
puterea electrica P, absorbitii de la sursa; c) randamentul "t), Rezistenta
tnfa~urarii rotorice este R=0,2 n. Se neglijeaza pierderil0 in fier, prin
frecari ~i in infii~urarea de excitatie, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.4. Ma~ina de cnrent continuu din problema precedentii este utili-
zata in regim de frina, pentru coborirea uniforma cu viteza v'=o)''°;Js
a unei greutati G' = 600 N legatii de cablu l infa~urat pe tamburul fixat
pe axul motorului. Se cer: a) tensiunea U' la bornele sursei care alimen-
[09
,J
teaza rotorul ma~inii in acest caz; b) curentul I' prin infa~urarea roto-
rica; c) puterea mecanica P~ ~i puterea electrica P: primite de ma~ina
~i puterea P~u pierduta in infa~urarea rotorica prin efect Joule; d) tensi-
unea U" la bornele unei surse care, alimentind rotorul ma~inii, ar de-
termina ridicarea greutatii G' cu viteza v'. Se lucreaza cu ipotezele simpli-
ficatoare precizate in problema precedenta.
4.7.5. Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatia separata,
alimentat de Ia o retea de tensiune U=120 V, este parcurs de un curent
av ind intensitatea I 1 = 5 A la o turatie n1 = 1 000 rot/min ~i intensita-
tea 12 =20 A la o turatie n 2 =800 rot/min. Se cer: a) rezistenta R a infa-
~urarii rotorice; b) turatia nil! la care puterea mecanicii dezvoltata
de motor este maxima; c) valoarea puterii mecanice maxime P mM a
motorului; d) randamentul 1JM al motorului in regimul de putere me-
canica maxima; e) randamentul "IJ al motorului cind dezvoltii o putere
mecanica de zece ori mai mica decit cea maxima. Se neglijeaza pierderile
in fier prin frecare, precum ~i efectele reactiei indusului l?i se considera
constant curentul de excitatie.
4.7.G. Tensiunea electromotoare indusa in rotorul unei ma1?ini de
curent continuu in regim de generator are valoarea E 1 = 180 V pentru
o turatie n 1 =900 rot/min ~i un curent de excitatie cu intensitatea I ,1 =
=0,5 A. Ce intensitate I i 2 trebuie sa aiba curentul de excitatie pentru ca,
in regim de motor, turatia rotorului sa fie n 2 = 600 rot/min la mersul in
gol, cind ma~ina este legata la o retea de curent continuu cu tensiunea
U=240 V. Se neglijeaza pierderile in fier ~i prin frecari, precum ~i efectele
reactiei indusului ~i se considera fluxul de excitatie proportional cu
intensitatea curentului de excitatie.
4.7.7. Un generator de curent continuu cu excitatie separata are
la turatia nominala tensiunea de mers in gol U0 = 120 V. Rezistenta
infa9urarii rotorice este R=0,1 .n. Sarcina generatorului este reprezen-
tata de 120 becuri identice cu tensiunea nominalii U ~= 120 V ~i puterea
nominala 100 W. Cu cit trebuie crescuta procentual turatia gene-
ratorului pentru ca becurile sa functioneze in regimul nominal, exci-
tatia ramtntnd constanta?
4.7.8.* (R) 0 ma~ina de curent continuu are rezistenta infa 9urarii
rotorului R=5 Q 9i rezistenta infa~urarii de excitatie Re= 100 Q. Sa
se compare randamentele mMinii functionind in regim de motor la
putere mecanica maxima, pentru o conexiune paralel 9i, respectiv,
pentru o conexiune serie. Tensiunea de alimentare este aceea~i in ambcle
cazuri.
110
4.7.9. Un motor de curent continuu cu excitatie derivatie este
conectat in montajul reprezentat in figura. Cum trebuie reglate reos-
tatele din circuitul de excitatie (Re) ~i din circuitul rotoric (R,) inainte
de inchiderea intrerupatorului K, pentru a se asigura pornirea corecta
a motorului?
Fig. 4.7.9.
111
4.7.12. Se dore~te sa se obtina cimpul magnetic invirtitor produs
din punctul 0, de cele trei bobine din problema precedenta cind sint
parcurse de sistemul trifazat de curenti dat, utilizind numai una dintre
bobine, parcursa de un curent continu u ~i rotita uniform in jurul punctu-
Iui 0, astfel 1ncit sa ocupe succesiv pozitiile celor trei bobine. Sa se
stabileasca intensitatea I' a curentului ce trebuie sa strabata infa~urarea
acestei bobi~e ~i viteza unghiulara !l cu care trehuie rotita.
~J!iJ I
4.7.13. (R) Se considera cele trei bobine identice din figura 4.7.11
ata~ate unui disc care se rote~te cu viteza unghiulara .Q= 100 rad/s
in jurul unui ax ce trece prin O; intreg sistemul fiind plasat intr-un cimp
magnetic omogen. Fluxul magnetic maxim prin fiecare bobina are va-
loarea <1>=2· 10--2 Wb. Se cer legile de variatie in functie de timp ale
tensiunilor electromotoare induse in cele trei bobine, considerind ori-
ginea timpului intr-unul din momentele in care fluxul primei bobine
este maxim.
4.7.14. Un motor asincron are pe stator o infa~urare trifazata cu
p=2 perechi de poli, alimentata de la o retea cu frecventa 11=50 Hz.
Se cer: a) turafia n0 a cimpului invirtitor, b) turatia n a rotorului daca
alunecarea este s=2%.
5. CffiCUITE IN REGIM SINUSOIDAL
BREVIAR
v~ ~
f aloarea efectiva a unei marimi periodice~v.:de""perioada T
a
y
...
-----------"" r v ...
V .,..,
," I I \l.'r}
"2 ---
,""
__ _,,, -:.,,- - -- v:...2
/
v,
0
- ......
V"\f'Vz
V" V7 +Vz
0
b c
Fig. 1.
Derivata vi:!, in raport cut, a unei marimi sinusoidale v= V m sin ((l)f +y)
este o ma.rime sinusoidala cu aceea~i pulsatie, amplitudinea de (l) ori
mai mare ~i faza cu ~ mai ,mare
2
114 •
Circuitul dipolar (cu doua borne) in regim sinusoidal (fig. 2, a) are un
defazaj al curentului in urma tensiunii
cp=yu-Y« (ma.rime algebrica). (9)
Relatiile de definifie ale marimilor caracteristice ale circuitului dipolar
pasiv (fara surse) sint date in tabelul de la pagina 116.
III. Puteri
puterea instantanee
p= ui; (19)
puterea activa este media puterii instantanee p pe o perioada T
T
p =; ~pdt;
0
(20)
u4iUsiafwt +iJ;)
i·V2 I sinf<,Jf+~.)
Fig. 2. a b c
CALCULUL CIRCUITELOR fN REGIM SINUSOIDAL'
ii
P,,x,
I
Ur, IUr
1a I / ' /'1 ;'a,
iJ L1ru
---,
~ I+:::::::::.. 1 1-r, f _I ea I
·'~ ~+,, I
---'Z ...L.--1
"
a " D
Tabclul 1
t:U:NfNTcU 0£ CfHCU/7 /)I li'EGIN S!NttS'(J/OAJ
~ u •RI U•RI 0 t
ii
A R/2 0 1?1'
~
tJ
•
wt -y-+r""
~
U•GJU 2!. u
2 wL/ 1
~ tJ wl/ 1
" Jr
~cf---:¢ (• l•wCIJ
tr i7 q 1' ,,
~
u
Tabelul 2
MA!i'IMI CAl?ACTER!ST!C£ AU /;U"M!:NTcWR Oe C!li'CUIT
2
1 1
Z=yR2+(XL-Xo)2=V R2 Y=i./G 2 +(BL-Bo)2 ="' l- -+ (- ,
2
.......
+(wL - ~r, v R wL -wc)
....... (40') (40")
<:O
1 1
filL- -
XL-Xe we tg q,= BL-Bo
G ..,.. ____
-w-L - wC_
tgq,= - - - (41') (41")
R R 1
R
-U
i= ,;2 - sin (wl+y,.-ep). (42') i= ,/2 YU sin (rot+y.,- <p), (42")
·Z
........
,::::,<->
,~ 1 •
t.'.::::)"'
0
REZONANTA
'VLC
VII. Circuite serie-paralel
Metoda de calcul I. Se calculeaza din aproape Metoda de calcul II. Se construieste dia-
in aproape Re, Xe, z. pentru elementele legate grama vectoriala ~i se folosesc relatiile geo-
in serie. §i G., B., Ye pentru elementele legate metrice dintre elementele acestei diagrame.
in paralel.
5.1. MARIMI SINUSOIDALE
+ ;)
I
a1 = 5 sin ( 21t · 50l a2 = sin (lOt)
I
aa=5 cos(21t·50t+ ;) a4 =sin (2t -t-2)
l
a1=5 sin (21t·50t+ ;) a2 = sin 10l
I
[A}
\ \ tl)
', .
Fig. 5.1.5.
123
I -i/2 4 sin( wt+
2
;)
v1 = - sin w t
d)
{ Vz=cos(wt+ :)·
5.2.2. Se cere suma m~rimilor sinusoidale
V210 sin wt A,
2
i3 = V210 sin ( wt + ;) A,
,,
a b
Fig. 5.2.3.
u3 = 2 sin ( <,>f- :) V.
1
124
l/
u
b
Fig. 5.2.4.
5.2.5. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze derivatele:de ordinele
unu,. doi ~i trei ale marimilor:
v1='{2sin (V2t), v2=3 sin (2t + ;) , v =cos 3(l)t.
3
dv d 3v
5.2.6. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze sum as= v +-
dt dt 3
pentru v= i./2 V sin ( (l)i + -~) cu v, (I) t marimi .!!!!~ensionale.
' =" .·. >'c''M
5.2.7. Sa se determine marimea sinusoidala x",,;,Xm sin (wt+a:),
care satisface ecuatia 2x-3 dx - dax3 = u, cu u= 5 cos (2t + 2:..). (Marimile
' di dt 3
considerate sint adimensionale).
Fig, 5.3.3.
126
Fig. 5.3.4.
e t u
0( )u,
() R7
8
Fig. 5.3.7.
L
........__..,
lz
ul 0( R L
Fig. 5.3.8.
8 )A
{ V2 5 sin( (J} --
-_v2 + ;)v
I
Us - 6 COS ( Mf
I
I
l wt
tlsl
Fig. 5.4.8.
*i impedanta circuitului; c) puterile activa, reactiva ~i aparenta ale
circuitului.
5.4.9. Sa· se construiasca diagramele vectoriale ale componentelor
active ~i reactive ale tensiunii ~i curentului pentru circuitul din problema
5.1.8 Se cer ~i diagramele valorilor instantanee ale acestor componente.
5.4.10. Se da diagrama vectoriala a curentului ~i tensiunii la bornele
unui circuit dipolar. Se cer: a) rezistenta, reactanta ~i impedanta cir-
cuitului; b) puterile activa *i reactiva; c) factorul de putere.
5.4.11. Sa se calculeze, componenta ac-
tiva ~i reactiva a curentului, in valori efec-
tive algebrice ~i in valori instantanee, con-
ductanta, susceptanta ~i admitanta pentru
circuitul considerat in problema 5.4.1.
133
5.G.5. Alimentind cu un curent continuu I== 10 A o bobina, tensiunea
la bornele ei este U= 120 V. Aceea~i bobina alimentata cu o tensiune
sinusoidala de valoare efectiva U ~i frecventa f1 = 50 Hz ia un curent
cu valoarea efectiva 11 =6 A. Sa se calculeze: a) rezistenta ~i inductivi-
tatea bobinei; b) reactauta inductiva ~i impedanta bobinei la frecventele
fi =50 Hz ~i (2 = 100 Hz; c) conductanta, susceptanta ~i admitanta
aceleia~i bobine la frecventele {1 ~i {2 •
· 5.G.G. 0 bobina cu rezistenta R si inductivitatea L are la borne
o tensiune u= 12 sin 500 t V ii est; parcursa de curentul i=4 sin
( 500t- ;) A. Se cer: a) energia consumata de bobina in timp de 5 minute;
b) valoarea maxima a energiei magnetice din bobina; c) rezistenta; d) in-
ductivitatea; e) valoarea instantanee a intensitatH curentului din bobina
daca frecvent;a se reduce Ia jumatate.
5.6.7. 0 bobina avind tensiunea Ia borne U=220 V ia o putere
activa P= 10 W ~i o putere reactiva 8 var. Care este cea mai mare
putere activa pe care o poate lua un rezistor Iegat in serie cu bobina,
la aceea~i tensiune totala U = 220 V, ~i care este rezistenta electrica
a acestuia?
l 5.6.8. Un circuit serie format dintr-un condensator de capacitate
C= 100 µF ~i un rezistor de rezistente R= 15 .Q are la borne o tensiune
u=V2100 sin(soo t+ ;) V. Se cer: a) reactanta circuitului; h) conduc-
tanta, susceptanta ~i admitanta circuitului; c) puterea activa ~i puterea
reactiva primite de circuit; d) valoarea instantanee a intensitatii curen-
tulu i.
~:''.5.6.9. Tensiunea la bornele unui condensator are o valoare efectiva
de vf ori mai mare declt valoarea efectiva a tensiunii la bornele rezisto-
rului inseriat cu el. Se stie ca tensiunea la bornele circuitului serie format
de aceste elemente ar~ valoarea efectiva U = 120 V, iar puterea activa
a circuitului este P=60 W. Sa se calculeze: a) valoarea efectiva a ten-
siunilor la bornele rezistorului ~i condensator~lui; b) factorul de putere
al circuitului; c) rezistenta, reactanta ~i impedanta circuitului; d) capaci-
1
tatea condensatorului daca frecventa este f = ooo Hz.
' 2r;
(J
Fig. 5.6.17.
se cunoa~te rezistenta R 1 a rezistorului iar voltmetrele masoara tensiunile
Ui, U2 , U. Sa se calculeze R 2 , X2 daca R 1 = 100 .0, U1 60 V, U2 =80 V,
U = 100 V. Se neglijeaza curentii luati de voltmetre.
Fig. 5.6.18.
ll
Fig. 5.6.19..
3 I, P, Q, Uc U, R, XL, Xe
Uc=50yfV s
U=lOO V z
137
"5.G.20. (R)* Mentinind valoarea efectiva U a tensiunii aplicate
la bornele circuitului reprezentat in figura 5.6.19, se modifica frecventa
acestei tensiuni. La frecventa f1 curentul are o valoare efectiva maxima
11 =40 A. La frecventele {2 =50 Hz ~i 100 Hz curentul are valoarea
efectiva I= 20 A. ~tiind ca tensiunea la bornele circuitului:are valoa-
rea efectiva U =200 V, se cer: a) impedantele circuitului ~i factorii
de putere la cele trei frecvente (1 , ( 2 , { 3 ; b) parametrii R, L, C ai circui-
tului; c) frecventa de rezonanta ~i valorile efective ale tensiunii la bornele
bobinei cu parametrii R, L la cele trei frecvente considerate.
138
la bornele sale fiind U= 100 V. Se cer: a) L, C; b) valoarea efectiva
a curentului total ~i puterea reactiva a circuitului daca se mentine
valoarea efectiva a tensiunii de alimentare dar se dubleazi:i frecventa sa.
5.7.5. (R)* 0 linie electrica cu
L.
tensiunea U= 220 V ~i frecventa f = 50
Hz alimenteaza un receptor cu o pu-
tere activa P= 10 kW, la un factor
de putere inductiv cos <f>"'"'0,9. Ce con-,
densator trebuie legat la bornele recep- c
torului, in paralel cu acesta, pentru a
se forma un circuit care ia de la retea
aceea~i putere la un factor de putere
(j
inductiv cos q:> 6 =0,95? Cum se modifica
pierderile de putere pe linie prin aceas- Fig. 5.7.4.
ta ameliorare a factorului de putere?
5.7.6. (R)* La frecventa f', circuitul alimentat cu o tensiune sinu-
soidala de valoare efectiva constanta U, ia curentul cu valoarea efectiva
minima Imin=5 A ~i puterea activa P'= 100 W, bobina fiind parcursa
de un curent I' L= 5 A. Care sint valorile puterii active ~i ale curentului
total I la o frecventa 5 f'? Care este rezistenta rezistorului?
5.7.7. Ce rezistenta ~i capacitate trebuie sa aiba circuitul reprezentat
in figura b pentru ca el sa fie echivalent circuitului reprezentat in figura a?
Cl b
Fig. 5.7.6. Fig. 5.7.7.
139
5.7.8.** 0 sursa cu· t.e.m. e="V2E sin (eot+y) V are rezistenta
intern a r ~i reactanta interna x= wL. Ce rezistenta R 9i ce capacitate C
trebuie sa aiba rezistorul, respectiv condensatorul, care iau de la sursa
o putere activa maxima, atunci ctnd se leaga in paralel la bornele acesteia?
Care este valoarea acestei puteri active maxime pe care o da sursa?
I 'z
i,
Xe e t r
;t ,,(
Fig. 5.7.8. Fig. 5.7.9.
!41
Nr Date Cerute
1 R, L, (,), I· P, u, cos q,
2 R, I, w, u Q, z, XL, cos q,
3 P, I, (J, f Z, L, Q, cos q,
4 u, XL, p R, I, Z, Q.
5.8.7. 0 bobina are tensiunea la borne u=i/2100 sin 2n·500 t V,
ia o putere activa P= 100 W ~i o putere reactiva Q=200 var. Se cer:
a) rezistenta ~i inductivitatea bobinei; b) impedanta bobinei; c) valoarea
efectiva a curentului din bobina.
5.8.8. (R)** 0 sursa avind t.e.m. e=V2E sin ((,)t+y), rezistenta
interna r ~i reactanta interna x alimenteaza un receptor care ia o putere
activa P ~i o putere reactiva Q. Se cer: a) reiistenta R ~i reactanta X
a receptorului; b) valoarea efectiva a intensitatii curentului debitat
de sursa I; c) valoarea efectiv{1 a tensiunii la bornele sursei U; d) randa-
rnentul sursei.
5.8.9. (R)* Ce relatie exista intre rezistentele R, R', reactantele
X, X', ~i impedantele Z, Z' a doua receptoare care, conectate pe rind
Ia bornele aceleia~i surse, primesc aceea!Ji putere activa P ~i aceea~i
putere reactiva Q'l
5.8.10. ** Se ~tie ca o sursa da unui receptor conectat la bornele
sale un curent 1=3 A !Ji o putere activa P 1 =45 W. Unui alt receptor
conectat la locul prirnului receptor sursa ii da aceea~i putere activa 9i
aceea~i putere reactiva la un curent 1'=4 A. ~tiind ca impedanta interna.
a sursei este Z= 12 .Q se cer: a impedantele celor doua receptoare; b) re-
zistentele ~i reactantele celor doua receptoare; c) puterea reactiva pri-
mita de receptoare; d) tensiunile la bornele celor doua receptoare; e) fac-
torul de· putere al receptoarelor.
5.8.11. Un generator de curent alternativ are un curent de scurt-
circuit cu valoarea efectiva I,e• o tensiune in gol cu valoarea efectiva
U g ~i poate da in exterior o putere activa maxima Pm· Se cer: a) valoa-
rea efectiva a t.e.m. a generatorului; b) impedanta interna a generato-
rului; c) puterea pierduta prin efect Joule in interiorul generatorului
la mers in scurtcircuit; d) rezistenta 9i reactanta interna a generatoruluL
5.8.12. * Se da circuitul reprezentat in figura a, la care se cunosc
5
marimile R=5 .Q si
. X= y2 Q. La sursa din figura b se -cunoaste
, numai
142
valoarea efectiva a t.e.m. E= 12 V. Se cer: a) impedanta interna a sursei
daca ea da aceea~i putere activa ~i aceea$i putere reactiva circuitului din
,figura a, indiferent la ce pereche de borne a acestuia se conecteaza;
a b
Fig. 5.8.12.
{I
Fig. 5.8.13.
u
~c
'1 (I
7
R
P, l
c
d rl~~~~~~~~~--' I
Fig. 5.8.14.
~
5.8.15.** Se da circuitul reprezentat in figura. Alimentat in curent
continuu la o tensiune u=u0 =100 V, circuitul ia o puteretotala P 1 =
10 W. Capacitatea fiecarui condensator este C= 1 µF. La. frecventa
If' i2
1,
R
(J
l
e
c
c
Fig. 5.8.15.
v • • • t~ de t ensrnne
--;;- H z se rea1·1zeaza rn reg1m smuso1'd al o rezonan,a
r == UlOO .
16
l'
J2
Fig. 5.8.20.
147
d) rezistenta interioara R1 a unui element de acumulator; e) t.e.m.E a unui
acumulator.
(Institrltnl politehnic, Bncnre~ti. 1976)
149
G.12. Un circuit electric contine o sursa avind tensiunea electromo,.
toare E=38 V, rezistenta interioara r= 10-2 • R 1 9i doua rezistoare
R1 =5 n 9i R 2 =3 R 1 legate in paralel. Se cer: a) valoarea intensitatii
curentului principal; b) valoarea intensitatH curentului care trece prin
rezistorul R 1 ; c) de cite ori se mare~te intensitatea curentului prin R1
daca rezistorul R2 se scoate din circuit?
(Universitatea din Bra~ov, subingineri, 1972)
...I
j__ l
-- I?, R2
E,r
' I
T -----
d
T
...,
1..
Fig. 6.18.
sint facute firele are rezistivitatea p= 1,7 · 10-~ nm. $tiind ca intensi-
tatea curentului in firele de legatura este I= 5 A ~i ca rezistenta R 1 =
=64,8 n, se cer: a) tensiunea la bornele sursei; b) caderea de tensiune
pe firele de legatura; c) sectiunea firelor de legatura; d) valoarea rezis-
tentei R 2; e) puterea dezvoltata pe circuitul alcatuit din ce-le doua
rezistoare R 1 ~i R2,
(Institutul de consfructii, Bucur~ti, subingineri, 1972)
151
G.H. Un generator de curent continuu cu excitatie in derivatie ali-'
menteaza un bee cu incandescenta 9i un rezistor de 15,9 .Q, legat in para-
lel cu becul. Generatorul are t.e.m. de 110 V, rezistenta indusului de
0,5 n, rezistenta inductorului de 30 .0., iar intensitatea curent.ului in
indus de 12 A. Sa se calculeze: a) puterea furnizata becului; ·b) canti-
tatea de caldura degajata in timp de o ora de rezistorul Iegat in paralel
cu becul.
(Facultatea de fizica, Bucure~ti. 1967)
6.28. 0 baterie de tensiunea electromotoare E= 14 V si rezistenta
interioara r=0,5 .0 debiteaza pe un sistem de rezistoare cu' rezistenteie.
R1 = 2 .0., R2=6.0., Rs= 1 Q ~i
"4- R 4 =4 .0., montate ca in figura.
Sa se calculeze: a) intensita-
tea curentului debit.at de haterie
~i intensitatile 11 ~i 12 ce parcurg
E,r ~ Ri rezistoarele R 1 ~i, respectiv, R 2 ;
b) randamentul bateriei; c) masa
depusa la catodul unui voltame-
1 tru cu sare de cupru ~i electrozi
de cupru care are rezistenta R 11 =
Fig. 6.20. = 2 .0. montat in circuitul de mai
sus in locul rezistentei R4 • Se va
considera un timp egal cu timpul in care aceea~i baterie debiteaza in
circuitul non format energia W=35 280 J. Echivalentul electrochimic
al cuprului este k=0,33 mg/C.
(Institutul de constructii, Bucure!}ti, 1972)
152
Ula bornele becurilor; c) intensitatile Ii ~i 12 ale curentilor prin becuri ~i
rezistentele R 1 ~i R 2 ale acestora; d) rezistenta R:,; ce ar trebui legata
in paralel cu R pentru ca becurile sa absoarba: o putere P=86,4 W.
(Institutul politehnic, Bucure9ti, 1969)
(/
153
6.25. In reteaua din figura, becurile B1 ~i B 2 sint construite pentru
o tensiune U1 = 110 V, iar becul B 3 pentru tensiunea U2 = 220 V. Puterile
becurilor, la aceste tensiunii, sint Pei==60 W, Pe 2= 100 W ~i Pes=
=200 W, iar puterea consumatorului C este 500 W.
H
c
,,
2
Fig. G.25.
- - ---
- - R grupe rezultate sint legate in paralel
-
--- --- ~i debiteaza pe o rezistenta R=
=4,075 !l. Tensiunea electromotoare
a fiecarui element este e=2 V, iar
rezistenta interioara a fiecarui ele-
Fig. 6.26. ment este f1=0,02 n.
154
Sa se calculeze: a) tensiunea electromotoare furnizata de intreaga
baterie ~i rezistenta interioara a bateriei; b) intensitatea curentului
principal I ~i intensitatea curentilor prin fiecare element i; c) tensiunea
la bornele rezistorului R; d) intensitatea I' a curentului in baterie
~i i' in fiecare el&ment, la scurtcircuit (R=O).
(Institutul de constructii, Bucure~ti, 1970)
l.
t:, T R
I
B
Fig. 6.33.
•. +: 157
0
E
I
Fig. 6.34.
-- R
-
Fig. 6.35.
0 '1
- I
E1'f_j_
R
Fig. 6.37.
--l
tic ce strabate o spira a so-
lenoidului cu diametrul D=
f 11r L, ~ =6 cm; d) rezistenta R 3 ; e) ran-
__L damentul electric al dinamuluL
(lnstitutul politehnic, Bucure~ti.1967)
G.39. Circuitul electric din
Fig. 6.39. figura este alcatuit dintr-o ba-
160
terie de 6 elemente galvanice, avind fiecare t.e.m. E 1 = 2 V $i rezistenta
interioara r=0,15 n, doua rezistoare, cu rezistentele R1 =5 Q $i R2=7 Q
$i o bobina avind lungimea 1=20 cm, diametrul D=4 cm, N=300 de spire
$i rezistenta infa~urarii R 3 =3 n. Se cer: a) tensiunea la bornele bateriei
in gol $i legata in circuit; b) intensitatea 11 a curentului bateriei; c) in-
tensitatile 12 $i 13 ; d) cantitatea de caldura dezvoltata in R 2 dupa 2 mi-
nute; e) intensitatea H a cimpului magnetic de pe axa solenoidului;
f) fluxul magnetic ce strabate o spira a bobinei.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1966)
6.40. Intr-un circuit sint legate in serie o baterie de 20 de acumula-
toare, un rezistor cu rezistenta R1 = 11 n $i un solenoid cu rezistenta
R 2 =2 n. Sa se afle: a) intensitatea curentului electric, $tiind ca t.e.m.
a unui acumulator este E 1 =2,1 V, iar rezistenta interioara r 1 =0,05 O;
b) intensitatea H a cimpului magnetic pe axa solenoidului, $tiind ca
acesta are N = 500 de spire $i lungimea 11 = 25 cm; c) fluxul magnetic q>
ce strabate o spira, raza acesteia fiind R=3 cm; d) lungimea 12 a firului
de constantan din care este construit rezistorul R 1 , sectiunea firului
fiind s=2 mm 2, iar rezistivitatea p=0,49 Q mm 2/m; e) cre$terea .6.6,
in timpul t= 20 minute, a temperaturii celor m= 1,5 kg de ulei, cu caldura
specifica c=3 350 J/kg· grd, in care este introdus rezistorul R 1 • Se
presupune ca toata caldura este absorbita de ulei.
( Institutul politehnic, Bucure*ti, 1968)
G.41. La bornele unui motor electric se aplica o tensiune de 110 V.
Motorul actioneaza o pompa care ridica apa dintr-un put pe o inaltime
de 7,5 m, cu un debit de 56 litri pe minut. Se cer: a) puterea utila dez-
voltata de pomp a; b) puterea motorului, daca 10% din energia furnizata
pompei se pierde; c) rezistenta interna $i tensiunea contraelectromotoare
a motorului, intensitatea curentului prin acesta fiind 0,8 A; d) energia
electrica pierduta sub forma de caldura in bobinajul motorului in 5
minute; e) valoarea acestei energii daca rotorul ar fi blocat accidental;
f) randamentul instalatiei.
(Academia de studii economice, 1971)
G.42. Un miliampermetru, a carui rezistenta R este egala cu 100 n,
este montat intr-un circuit electric. Acul sau deviaza cu 100 de divizfoni
cind este parcurs de un curent de 10 mA ~i se poate admite ca deviatia
este proportionala cu .i.J?.tensitatea curentului ce trece prin aparat. Se
leaga in derivatie, la bornele sale, un rezistor de rezistenta r, astfel
incit acul sa devieze cu 100 de diviziuni cind intensitatea curentului
din circuitul principal este egala cu 1 A.
1) Se cere rezistenta r care ~unteaza aparatul.
2) Se leaga in paralel intre doua puncte A ~i B din circuitul principal,
de o parte un rezistor cu rezistenta r 1= 20 n, $i, de alta parte, un motor
11 - Probleme de electrie!tate 161
cu rezistenia r 2 =4 n ~i tensiunea contraelectromotoare de 12 V. Se
cere schema montajului. a) Motorul fiind blocat, deviatia acului mili-
ampermetrului, ~untat cu rezistorul r, este egala cu 200 diviziuni. Sa se
calculeze intensitatile curentilor care tree prin r 1 ~i prin motor. b) Cind
motorul functioneaza normal, diferenta de potential intre punctele
A ~i B este egala cu 20 V. Care este in acest caz deviatia acului apara--
tului ~untat?
(Academia de studii economlce, 1971)
G.43. Se da schema de tip punte din figura in care sint cunoscute:
rezistenta R 1 = 2 n, rezistenta din vasul calorimetric R 2 = 4 n, rezistenta
solenoidului R 3 = 2 Q. Se considera ca puntea se afla la echilibru (galva-
nometrul G nu indica trecerea curentulni). a) Sa se calculeze rezistenta R4
a baii electrolitice. b) Considerind ca tn baia electrolitica se afla sulfat
de nichel, avind echivalentul electrochimic k=0,3 mg/C, sa se calculeze
intensitatea 14 a curentului care o strabate, daca la catod se depun
m=2,7 g de nichcl in f=30 minute. c) Sa se calculeze inductia magnetica
B din interiorul solenoidu-
lui (fara miez feromagnetic),
~tiind ca este bohinat intr-un
singur strat, spira Iinga ·
spira, cu sirma de diametru
d= 1 mm. d) In vasul calo-
rimetric se afla apa cu tem-
peratura initiala Elo= l0°C,
care ajunge la fierbere in
t=30 min. ~tiind ca din
caldura degajata de rezisto-
rul R 2 apa retine 60%, iar
20% se transmite mediului
exterior, sa se calculeze ca-
pacitatea calorica a vasului
calorimetric cu accesoriile
Fig. 6.43. sale. e) Sa se calculeze cit
la suta din masa de aer con-
tinuta initial in vasul calorimetric iese din acesta prin orificiile capa-
cului in timpul incalzirii apei pina la fierhere.
(Facult~lea de fizlca, Bucure~ti. 1970)
162
tatea curentului care alimenteaza motorul tramvaiului ~tiind ca este
conectat la o retea electrica cu tensiunea U=500 V.
(Universitatea din Bra~ov, subingineri, 1972)
6.45. 0 macara, actionata de un motor electric, ridica uniform un
corp de masa m= 10 tone la ina.Itimea h=8 m in timpul t=80 s. Sa se
calculeze: a) lucrul mecanic util ~i puterea utila dezvoltate; b) intensitatea
curentului electric de alimentare cunoscind ca motorul consuma o
putere Pc= 12 kW sub tensiunea U=500 V; c) randamentul motorului;
d) pierderea de putere prin efect Joule in rotor, ~tiind ca rezistenta
acestuia este r=3 n. Se da g= 10 m/s2 •
(Universitatea din Bta~ov, subingineri, 1972)
6.46. 0 garnitura este compusa dintr-o Jocomotiva cu masa m1 = 100 t
~i 20 vagoane cu masa m2 = 20 t fiecare. Locomotiva este actfonata
de 2 motoare electrice alimentate la tensiunea de 6 000 V, cu intesitatea
de curent 1=250 A (fiecare). a) Care va fi viteza trenului dupa 1 minut
de la pornire, ~tiind ca randamentul mediu al locomotivei este 80%
(neglijind frecarile)? b) Care este viteza maxima pe care o poate atinge
trenul urcind o panta cu tg oc=0,005, ~tiind ca coeficientul de frecare
este µ=0,007? Se ia g= 10 m/s 2•
(Institutul de petrol, gaze ~ igeofogie, 1972)
6.47. Se. considera in aer o spira circulara cu diametrul D 1 = 20 cm
perpendiculara pe liniile de forta ale unui cimp magnetic uniform avind
intensitatea H= ~ A/m. Se rote~te spira cu 90°.
7t
a) Sa se calculeze cantitatea de electricitate indusa in spira cunoscind
rezistenta spirei R= 2 Q; b) sa se compare aceasta cantitate de elec-
tricitate cu cantitatea de electricitate de pe fiecare placa a unui conden-
sator plan format din doua discuri circulare metalice cu diametrul D 2 =
10 cm, dielectric de sticla c:,=5, iar cimpul dintre armaturi E=
= 20 000 V/m. Se dau: •
1
(J.o=41t· 10-' H/m; c: 0 = F/m.
41t·9·101
(Universitatea din Bra~ov, 1972)
6.,rn. Se da circuitul electric din figura a~ezat intr-un cimp magnetic
uniform de inductie B=0,6 T, perpendicular pe planul circuitului, sensul
liniilor de cimp fiind de la observator spre planul hirtiei. Conductoarele
AB ~i CD au rezistente neglijabile, conductorul MN are rezistenta
egala cu 0,1 ohmi, iar rezistorul r are rezistenta r=0,1 0. Conductorul
MN, de lungime l= 1 m, aluneca fara frecare pe cele doua conductoare
163
. ..
neizolate AB ~i CD cu viteza uniforma v= 10 m/s (sensul vitezei fiind'
de la A la B). Se cer: a) tensiunea electromotoare indusa in circuit
(valoarea ~i sensul); b) curentul electric din circuit; c) forta de reactiune
a cimpului magnetic care se exercita asupra conductorului MN; d) pute-
A M 8
)( le x )< )( x x x x
.... ...
rj) x x B
)( )( )(
)(
)(
l<.
___.,. v
)( )(
l<.
><
)(
l<.
x
l<.
)i )( )( )( )( )< )(
' )( l<.
'() N 0
Fig. 6.48.
167
6.61. Un bee conectat la bornele unei surse cu tensiunea electro-
motoare e= 12 V consuma o putere de 6 W. Ce putere va consuma becul
daca in circuit se · intercaleaza, in serie, o rezistenta R = 24 0.? Se negli-
jeaza rezistenta interna a sursei.
(Institutul politechnic, Bucure~ti, 1976)
8.62. Daca la bornele unui generator electric de curent continuu, a
carui rezistenta interna este neglijabila, se conecteaza un condensator
de capacitate C=2,2 µF, acesta se incarca cu sarcina Q=242· rn-• C.
Se inlocuie~te condensatorul cu un rezistor avind rezistenta R=60,5 0..
Ce putere se va degaja in acest rezistor?
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1974)
6.63. Un numar de-24.generatoare electrice, fiecare avind tensiunea
electromotoare E=2 V ~i rezistenta interna r= 1 0., debiteaza un curent
electric de intensitate I pe un rezistor de rezistenta R= 6 0.. Sa se afle
intensitatea curentului electric I in cazurile in care generatoarele sint
grupate in serie ~i respectiv in paralel.
( Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1976)
8.64. Un voltmetru se leaga in serie cu un rezistor cu R= 10 kO..
Clnd la borne le acestui sistem se aplica tensiunea U= 120 V, voltmetrul
indica Uv=40 V. Se cer: a) intensitatea I a curentului; b) rezistenta
interna a voltmetrului; c} ce valoare ar trebui sa aiba rezistenta R, pentru
ca voltmetrul sa indice U' v= 10 V, pentru aceea~i tensiune U= 120 V.
(Institutul de petrol, gaze ~1 geologie, Bucure~ti, 1973)
6.65. Un acumulator cu rezistenta interioara r debiteaza pe rezis-
tenta exterioara R un curent de 12 A. Daca se mare~te rezistent,a R
cu 50% curentul debitat de mic~oreaza cu 25%. a) Sa se determine ra-
portul R/r. b) Care ar fi intensitatea curentului daca in Ioc ca R sa se
mareasca, s-ar mic~ora cu 25%?
(Insututul politehnic, Bucure~ti, 1976)
6.66. Sa se calculeze tensiunea electrica intre punctele A ~i B ale
circuitului de mai jos.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, 1977)
+~~-
E,-=2V R,=2Q £2=5V Rz-=1.Q E3=3V
r1 =0 r2 :1V r3 =0
R3 =2J2
Fig. 6.66.
168
6.67. 0 baterie de n elemente legate in serie, fiecare avind tensiunea
electromotoare e1 = 1,5 V ~i rezistenta interna r,=0,5 .Q, este conectata
la un rezistor de rezistenta R. In circuitul electric se obtine un curent
de intensitate 11 = 1 A. Daca aceea~i baterie ar avea (n-5) elemente,
curentul ar avea intensitatea 12 =0,6 A. Se cer: rezistenta R ~i numarul
n de elemente.
(Institutul politebnic, Bucure~ti, 1974)
8 o----------'
Fig. 6.68.
170
G.77. Se da circuitul electric din figura, in care rezistoarele au re-
zistentele R 1= 1 0, R 2=4 Q, R 3 =4 Q ~i R 4 = 1 0. Pila are tensiunea
electromotoare E=60 V ~i rezistenta interioara r,=0,2 Q. Se cere sa
se calculeze: a) intensitatile curentilor din ramurile circuitului electric;
I, R,
I A 8
R2
£,ri
-- -- .....
I I
Fig. 6.77.
E,r•
Fig. 6.80.
tatorul K este deschis; d) relatia intre rezistentele R 1 , R 2 , Ra ~i R 4
pentru ca un galvanometru montat intre punctele A ~i B sa nu indice
trecerea unui curent electri~.
(Academia de studii economice, Bucure~ti. 1974)
6.31. 0 baterie de acumulatoare este formata n = 12 elemente le-
gate in serie, fiecare element avind o tensiune electromotoare e= 1,8 V
~i o rezistenta interna r=0,05 0.. Bateria alimenteaza un circuit format
172
i .
dintr-un rezistor cu rezistenta R= 1 n, legat in, serie cu o grupare de
doua becuri conectate in paralel. lntensitatile curentilor prin becuri
fiind 11 =2 A ~i 12 =4 A, se cer: a) tensiunea U la bornele bateriei ~i
tensiunea U b la bornele becurilor; b) rezistentele R1 ~i R2 ale becurilor;
c) puterile Pi ~i P 2 ale becurilor; d) energia totala consumata de becuri
in timp de 10 minute; e) valoarea R10 a rezistentei filamentului primului
bee la temperatura 60 =0°C, daca rezistenta R1 corespunde temperaturii
de lucru 6= 2 000°C, iar coeficientul termic al rezistivitatii filamentului
este e<=0,005 grd-1 •
(lnstitutul politehnic, Ia~i, 1974)
6.82. Se da circuitul din figurii, in care toate laturile au o aceea~i
rezistenta r. Se cer: a) rezistenta echivalenta intre punctele A ~i B;
b) puterea consumata de circuit de la o sursa de tensiune electromo-
toare E ~i rezistenta interna r,=r; c) puterea totala generata de sursa;
d) randamentul montajului. e) Se inlocuie~te rezistorul conectat direct
intre bornele A ~i B cu un voltametru avind electrozi de platina. Care
este tensiunea contraelectromotoare a
voltametrului, dacii dupii inlocuire inten-
sitatile curentilor prin rezistoarelej din
circuit ramin neschimbate, iar rezistenta
voltametrului este Rv<r?
(Academia de studii economice, Bucure~ti, 1974)
4
a:=.----------98
6.83. 0 baterie de tensiune electromo-
toare E= 125 V ~i de rezistenta interna
r= 10 Q. este formata din n=25 acumu-
latoare identice, legate in serie. Bateria
alimenteaza un circuit format dintr-un
inciilzitor electric ~i un voltametru, legate Fig. 6.82.
in paralel. Tensiunea la bornele volta-
metrului este U=80 V, rezistenta sa este Rv=160 Q. iar puterea incal-
zitorului este P 1 = 160 W.
Sa se calculeze: a) tensiunea electromotoare ~i rezistenta interioara a
unuia din acumulatoarele ce formeazii bateria; b) intensitatile curentilor
din circuit ~i rezistenta liniei ce leaga bateria de receptor; c) timpul in
care incalzitorul aduce la temperatura 6=50°C un amestec format
din m'=0,2 kg apii ~i m"=0,1 kg gheata, aflat la 60 =0°C, neglijind
pierderile de caldura; d) masa de cupru ce se depune la catodul voltame-
trului in timpul l=30 minute. Se dau: caldura specificii a apei c=4 180
J/kg· grd; caldura latenta specifica de topire a ghetei Ag=334 KJ/kg;
.echivalentul electrochimic al cuprului k=3,2· 10- 7 kg/C.
( Institutul de constructii, Bucure~ti. 1973)
173
6.84. Printr-un voltametru care contine o solutie de azotat de argint
(AgN03) trece un curent electric constant, timp de i= 10 minute. Care
sint masa m de argint depusa la catod ~i intensitatea I a curentului
electric, daca se folose~te pentru electroliza o cantitate de electricitate
totala Q=5000 C? (Constanta lui Faraday F=96500 C/echiv·gram,
masa atornica a argintului A= 107,9 g/atom-gram).
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 19'1?)
G.85. La bornele unei baterii formate din n=440 elemente galvanice
legate tn serie, fiecare element avind tensiunea electromotoare E=3 V
~i rezistenta interna r=0,25 .Q, se leaga un conductor de cupru cu aria
sectiunii transversale s= 1 mm2 • ~tiind ca tensiunea la borne a bateriei
este U=220 V, sa se calculeze viteza medie a miscarii ordonate a electro-
- nilor in conductorul de cupru. Se considera ca' fiecare atom de cupru
da un singur electron de conductie. Masa atomica a cuprului este A=
=63,6, densitatea cuprului d=8,9· 103 kg/m3 , numarul lui Avogadro
N ,1=6,02· 10 26 kmo1-1 , sarcina electronului e= 1,6· 10-1 9 C.
(Facultatea de fizica, Bucure~ti, 197 4)
6.88. Un electron cu o viteza v=5· 10' m/s intra intr-un cimp mag-
netic de inductie B= 10-a T, perpendicular pe liniile de cimp. Sa se
afle sarcina specifica a particulei daca raza traiectoriei descrise de aceasta
este r= 2,84 cm.
(Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1976}
174
6.90. Un circuit electric compus dintr-o bobina ~i un rezistor cu
rezistenta R= 30 .Q, conectate in serie, este alimentat de o baterie t.e.m.
E= 120 V ~i rezistenta interna r,= 10 n. Bateria debiteaza in circuitul
exterior un curent de intensitate I= 2 A. Se cer: a) tensiunile la bornele
rezistorului ~i tensiunea la bornele bobinei; b) energia totala dezvoltata
de baterie in timp de 2 ore; e) randamentul bateriei; d) numarul de
spire pe unitatea de lungime a bobinei, astfel incit curentul cu I= 2 A
sa producii un cimp magnetic capabil sa imprime o traiectorie circulara
de raza r= 1/n cm unui electron ce ar patrunde perpendicular pe directia
cimpului magnetic, cu viteza v=3,2· 10 6 m/s. Se dau: m0 =9,l · 10-31 kg,
e=l,6·10-19 C, µ 0 =41t·10- 7 H/m, µ,=1.
(lnstitutul de constructii, Bucure~tl. Hl75)
6.91. Sa se determine tensiunea electromotoare indusii intr-un con-
ductor rectiliniu de lungime l= 10 cm, care se deplaseaza cu v:iteza
v= 2 m/s, perpendicular pe. liniile unui cimp magnetic de inductie
B= 1 tesla.
( Institutul politehnic, Bucure~ti, subingineri, 1977)
6.92. Conductorul MON din figura este a~ezat intr-un cimp magnetic
uniform, de inductie B= 1,5 T, perpendicular pe planul sau ~i orientat spre
observator. Un alt conductor AB, situat perpendicular pe bisectoarea OC
a unghiului oc= 60° fa.cut de bratele OM ~i ON ale conductorului ~i
sprijinindu-se pe acestea, se mi~di cu viteza uniformii v=5 m/s de la
O la C. Se cere: a) tensiunea electromotoare indusa in circuitul OABO;
b) sa se arate ca intensitatea I a curentului din circuitul OABO nu
depinde de lungimea acestui circuit, daca rezistenta unitatii de lungime
pentru fiecare dintre cele trei conductoare OA, AB ~i BO are o aceea~i
valoare r, constanta in hmgul conductoarelor, c) intensitatea I a curentu-
o
M
t'
I
I
I
c
Fig. 6.92.
175
lui pentru r=0,1 .Om-1; d) fort;a F care trebuie sa actioneze asupra con-
ductorului AB dupa t=0,5 s de la inceputul mi~carii sale de la punctul
O spre C, pentru a-i mentine constanta viteza de deplasare.
(Institutul politehnic, Bucure~ti. 1974)
c~
R
I l
u rv 0-
Fig. 6.102. Fig. 6.103.
178
7. PROBLEME DE SINTEZA
Fig. 7.14.
182
intre punctul de care este suspendat corpul ;,i baie' se introduce un r-e
zistor de rezistenta R=O,l n. Firul este scos din pozitia de echilibru
;,i formeaza initial un unghi 60 =5° cu verticala. Sistemul este plasat
intr-un cimp magnetic omogen de inductie B= 1 T, avind liniile de cimp
perpendiculare pe planul de oscilatie al pendulului astfel format. Se
~ere legea de variatie in timp a unghiului 6 format de fir cu verticala,
dupa punerea sa in oscilatie la momentul t=O. Se neglijeaza frecarea
acului metalic cu mercurul ;,i rezistentele conductoarelor de legatura
:;;i a mercurului. Seda acceleratia gravitationala g=9,8 m/s 2 •
REZOLVARI e1 RASPUNSURI
1
2 10
e =9· 10° ( 1' 6 · 10- )2 ~8,2· 10- 8 N.
2.1.1. F= -! -
4m:o r: 10
0,53 · 10-
2
1 e2 m2 1 e
2.1.2. F =k
a d2
1·
F,,
=--
41tz k m 2
~ l,248· 10 36 •
0
2
1
2.1.4. F=-- . q , G=mg; F=G:::;,,q=di./4rc€ 0mg=3,3·10-5 C.
4ne0 d2
1
2.1,5, Faer = - - ! Faer = F ulet:::;,, €,=
4rce0 d~
d1)2 =4,41.
= (~
184
1 t 0: 0:
2.1.6. F= --!-,2
G=mg; F=G tg-; d=2l sin => q=
41te: 0 d 2 2
2[ sin
=
I 2 y 4rr:e mg tg
o: , / 0 _rJ.__::::::
2
9,34· 10-~ C.
185
2.1.9. Cu notatiile de la problema 2.1.7, <X=~, de unde
==__:!__= 2.
Po E:r -1
/.
L J
I T
Fig. :U.10. R.
Se obtine succesiv:
1
J,'= - - x=d-l sin O;
4mco (2x} 2
G=mg; F=G tg 0.
2
1
q =mgtg0
=> 4r.E0 4(d- ! sin 6)2 '
186
qlq2
2.1.11. a) - -
41tE:o
· 1
- 2
K(l-l0) =;,. l= 13 cm;
b) F=K(l-!0 )=6,25 N.
2.1.12. Fiecare corp trebuie sa se afle intr-un punct in care cimpul
rezultant dat de celelalte doua corpuri este nu! sau, echivalent, in care
Fig. 2.1.13. R.
187
£ [kV/m] ., t
I
I
3 I
I
2 I
I
I
,,......---r'.,,,...,,,/ I
·/
-z
·3
Fig. 2.1.14. R.
b) U=5 V;
c) U=O;
d) U= 5 V;
e) U=-10 V.
~+
2.1.18. q=0,222 nC.
i....,.... (.C
2,1.19, S-a u utilizat con- ""II
~-(:)
';
M
iN
ventiile de reprezentare din
fig. 2.1.14 R. bO
~
2.1.20. !n total sint 24 de
posibilitati de plasare a corpu-
rilor incarcate ~i de alegere a
punctelor A ~i B, pentru care
rezulta trei tensiuni UAB dife-
rite. Cind corpurile sint pla-
sate in virfuri opuse ale pa-
tratului UAB=O, cind sint pla-
sate in virfuri alaturate UAB=
= ± 14,65 V, semnul fiind de-
terminat de modul de alegere
a punctelor A ~i B.
2.2.1. C=
=10 pF.
189
!
v!vl I
I
I
I
I
I
I I
I I
I 300 I
I I
I
I I I
I
I
I
II \\ I
I
I
I I\ I
I
I I \ I
I
I I \ 100 I
I
'
I \ I
..,,.,,/ ,,,,
I \
I qz
-0,5 -0,4 ,-O,J ·0,2 , , ·0.1 0.1 Q,Z /J.J 0.4 a x{ml
I,
I
............... I
I
I
I
-100
',
I
I
I
I
/
,,
",\
I
I
I II I
I
I
-200 I I
I \ I I
I \ I I
I \ I I
I
I
!
-,oo \ I
I I
I \ I I
\ I
I
! I I
I \ I I
Fig. 2.1.19. R.
d'
d 6
d"
a
Fig. 2.2.2. R.
190
Capacitatea con densatoru Im. cu aer f''nn d -C = e:oS
- , rezu ltva
d
c
C'
Se observa ca C' nu depinde de d' ~i d", ci numai de suma lor (d- <3),
astfel inc it, luind d" = 0, se pot considera numai doua condensatoare
in serie.
~c 1
2.2.3. 14,3%.
C 7
U d·C
2.2.4. a) d= - = 10-2 m; b) S= - = 1,13· 10-2 m2 •
E e:o
2.2.5. a) E'=
u 2E=2 kV/m; b) C'= -
~s 2C;
d/2 d/2
2
2.2.G. a) _!_= d/
C,. e:oS
+ ...!!!:_
~ e:,S
i; 0
= -2...( 1 + _!_)~Ca= 1,33
2C e:,
C= 13,3 pF; ,
1,5 C= 15 pF.
4
2.2.7. a) E=2,5· 10 V/m; b) p6 = - = - = -
q cu -u z0E=
s s d
191
C' 1
2.2.9. -
C
== - -=
1-k
1,25.
'» 11
2...... E1 = Rf ~ 1 1.
• E R' ·- '
2
q v 4
c) E= --=-=2·10
2
V/m·
4m 0 R R '
e) V maa:=REma:i:=30 kV.
2 r2
r1 r2
1 r1
Cind sarcinile sint de acela~i semn, lucrul mecanic este pozitiv, adica
sistemul efectueaza lucru mecanic, energia potentiala de interactiune
elcctrostatica scade. In cazul contrar, q1q2 <0, sistemul prime~te lucru
mecanic, L 12 <0, energia potentiala de interactiune cre~te.
192
d) LQM=9,95· 10-5 J; e) -9,95· 10-5 J;
f) LnN="' 12,58· 10-5 J.
2.3.4. Energia este egalii cu Iucrul mecanic cheltuit pentru a aduce
corpurile:de la infinit in virfurile triunghiului echilateral. Energia fiind
o marime de stare, rezultatul este acela~i pentru orice proces care aduce
sistemul in starea consideratii. Vom presupune ca corpurile se adm:;
succesiv in virfurile A, B, C ale triunghiului. Plasarea corpului 1 in A
nu necesita lucru mecanic, caci celelalte douii corpuri fiind la distanta
mare nu actioneazii asupra sa. Corpul al doilea trebuie deplasat in cimpul
electric al primului, de la infinit in B, lucrul mecanic cheltuit fiind
q2 V1 (B). In sfiqit, al doilea corp se deplaseaza in cimpul primelor doua,
astfel indt lucrul mecanic necesar este q3 [V1 (C) + V2 (C) ]. Energia.._ re-
zulta deci
unde s-au notat r AB• rBc, rcA distantele intre punctele A, B ~i C. Pentru
datele numerice, se obtine W=0,27 J.
2.3.5. Energia condensatorului este egala cu Iucrul mecanic cheltuit
pentru incarcarea sa. Presupunem ca condensatorul are intr-o stare
intermediara sarcina q ~i tensiunea u= ~ . Pentru a transporta in plus
o sarcina dq de pe armatura negativa pe cea pozitiva se efectueazii
un lucru rnecanic dL= dq· u~ ~ qdq. Incarcarea condensatorului de la
c
sarcina initfala nula, pina Ia sarcina finala Q, necesita un lucru mecanic
Q
L= -1 ~ qdq= Q2 ·
:--
C • 2C
0
2.3.8. a) L=W'-W= -Q - - -
2
2
(1 1) = - ·d(
C'
- 1-- -1) ;
C
Q
2
2
c0 S li:r
Q=CU= U· L= U2 (e 1);
d ' 2d r
b) U'= ..fl.==.£
C' C'
U=e U.
r
Q2 ., rQ2 W' C
b) W=-· W=--:--~ =-=1-k===08.
2C' 2C' W C' '
2.4.3. µF;
b) c
2.4.4. Cele doua montaje trebuie sa fie echivalente pentru 'orice
mod de conectare, in particular cind se leaga numai born~le 1 ~i 2,
lasind nelegata borna 3: Rezulta
2_ + 2_ -(Ci~+ 1
C2aCa1 )- == •
C1 C2 ~ l C2a+C31 C12C2a+C2aCs1 +Cs1C12
Relatii similare se obtin pentru bornele 2, 3 ~i 3, 1. Rezolvind sistemul
astfel format, rezulta
2.4.6. a) C,=2C; b)
2.4.11, U=20,25 V.
196
Fig. 2.4.16. R.
ql - q2 +q3 +q4 = 0.
Rezulta: a) q1 ==12,2 µC, ·q2 = - 7 ,6 µC,
E.7
Fig. 2.4.17. R.
197
qtUt =37,21 µJ,
2
Fig. 2.4.18. R.
cu solutiile q1=q2= 140 µC, q3 =0, q4 =q5 =72 µC. Dupa inchiderea
intrerupatorului, ecuatiile devin
Q1 +Q2 +Qa= -qi +qz -t-q3,
-Qa+Q4-Q5= -q3+q,i-q,,,
-
01 + 02
--
-E1,
C1 C2
~+~ E2,
Q. c,
cu solutiile Q1 = 164 µC, Q2 = 116 µC, Q3 =48 µC,
Q4 =92 µC, Q5 =44 µC.
2.4.19. Dupa k comutari (k= 1, 2, ... , n) ale intrerupatorului pe
pozitia b, prima ecuatie a lui Kirchhoff pentru nodul b se scrie
i: (C1 +C2)U1.= C1E +C2U1c-1,
198
unde U0 =0. Deci aici rezulta
Un= _.s!:._
~+~
[1 + + ... + (_0_)"- ]=
~+~ ~+~
1
== [t - (~)" ]E Ci-J-C 2
2.a, -=-q
.. G, mv~
2 4r.:eo
Q(---- ; fmin=5,38
1
ro
1
r min
1) mm.
2,5.7. fm1n= 4 ,5 · 10
...15
m, F max= 1 qQ mv!
· - - =-- =294 N.
41teo r!in 2r min
U F
2.5.8. a) F ed l,6· 10-15 N; b) a=--;;;-= 1,76· 1015 m/s2 ;
c) i=
. y-;;
. /2a =3,36·10- 9 ·
s; d) v=al=5,91·10 6 m/s.
199
mgd
2.5.10. U= - t g o:=392 V.
q
g/2
,x= Vol+-,·
2 .Y 2
d/2
y
Fig. 2.5.11. R. U==4 303 V;
b) ,J?; 11
=0,202 s, t2 =0,0096 s, t=0,2116 s;
qE + 43
1t r 3 (p- Po)g=6r.:"l)fV2;
200
2
2.5.13. Umin= -d m • - 7 · 10-4 V.
-Vo~:>,
l2 q
1 eU 12 1 12 U
d=yA= ·---:- = -- • - 1,75· 10-5 • U [m];
2 ma v5 4 8 Va
Fig. 2.5.15. R.
201
b) In punctul initial A ~i in punctul eel mai apropiat C, corpurile sint
in repaus, astfel incit energia sistemului se compune numai din energia
potentiala gravitationala ~i energia de in teractiune electrostatica.
Conform principiului conserviirii energiei
i
qQ qQ\
mgh 1 +--=mgh3 + - ,
4m: 0r1 4r.Eor3
de undc
este l= - ~ rI 12
Try1:x
1
dx, de unde X= *. Efectuind inte-
grala, se obtine
. -
2m:om
t="'-ri'
V qQ
2 [ r.: -
--arcsm,J-+'
2
. T2
r1 V/-(1-
r1
~,.
f2
rJ
f2 ]
in ca zul particular r "'. . =O , rezulta
' v
t= v'2rceom
-qQ- r 32 n
l
' - •
2
b) = A1
-- = - •= 4' C) J =
r, -I-maz
S i l• l 2TC' ;Jr.o t=
J, A, r1 ' (2TCr)l
m= Vd (2)
1=4rcR 2J. (3)
Din relatiile de mai sus ~i din legile electrolizei rezulta in final ecuatia
(4rcR 2a)d=k(4rcR 2J)· t, (4)
unde k este echivalentul electrochimic al cuprului k=0,329 mg/C .. Din
ecuatia (4) se obtine '
kJt o,:329 · 10-•kg/C · 0,1A/cm 2 ·3 600 s = O, 133 mm.
a=-
d 8,9 kg/dm3
m
lma,-1 kt
3.1 ..
9 y= - - = -4,75· 10-2; r%=-4,72%
1 m
kt
203
3.2.1. L= 1,4 km.
3.2.2. a) a= 1 mm; b) L,:::; 1 km.
3.2.3. Intensitatea curentului din linia de rezistenta r este
u
I=-! (1)
R+r
LlU=rl. (2)
LlU=-'- U, (3)
r+R
/lU
r R--~ (4)
U-!::.U
rezulta
d
v/±.J!:...(.E..-1)=
'\
1t R /lU
1,7·10-2,.(~
50 6,6
1)=
=V39· 10-3 (32,4)=Vl 260· I0-3 = 1,12 mm.
3.2.4. a) R=R0{1+<X(0-60)]=1,216· 10-2 Q;
204
b)
lllz
L L[1 +y(O-Oo)]
Po[1 +°'(0-0o)]- - - - - - - - - po[1 +°'(0-0o)J
1td2 rid 2
- - (1 +y(0-00)] 2
4 4
~-----------------~=
L 1 +oc(O-Oo)
1td2 Po 1 +y(O-Oo)
4
1 +y(0-00)-l=y(0-00).
Pentru cazul unui conductor de cupru la o variatie a temperaturii de
0- 00 = 60°C, rezulta:
R-R' 1
1,7· 10-5 -60 grd=l,02· 1-0-3 =0,102%,
R' grd
Erorile uzuale de calcul sint mai mari decit 1%, deci eroarea produsa
de neluarea in considerare; a dilatatiei
liniare de 0,102%!este neglijabila. E,r
3.2.7. a) U +E=rl; ~
b)- U -rl; a ~
u
c) U-E=rl;
E,r
d) -U+E=-rl.
I ~
3.2.8. In enunt nu se precizeaza sensul" b
~ ·
de referinta fata de care intensitatea curen-
tului are valoarea I= 100 A. Exista ()
doua posibilitati de a alege acest sens Fig. 3.2.8. R.
de referinta, la fel ca pentru t.e.m. E sau
in sens opus. Aceste doua posibilitati, reprezentate in figura a) respec-
tiv b) corespund cazului cind sursa functioneaza ca generator, respectiv
cazului cind ,,sursa" functioneaza ca receptor de energie, fata de circuitul
205
exterior continind alte surse ~i legat Ia bornele ei. Acestor cazuri le
corespund respectiv relatiile:
a) -U +E=rl =>U=E-rl=95 V
b) -U+E=-rl=>U=E+r1=105 V.
Problema are deci doua solutii. tn cazul a), curentul are sensul
t.e.m. ~i tensiunea la borne este mai mica decit t.e.m. ln cazul b), curentul
circula in sens opus (ceea ce este posibil daca exista alte surse in circuitul
exterior care determina acest sens de circulatie al curentului) ~i tensiunea
la borne este mai mare decit t.e.m.
1 1
a b
~~
0. 71 . E,r
2 2 ~
{}, l llg
~ 1, l Ug
Fig. 3.2.9. R.
U1-U2
3.2.10. a) E r=--·
I1-I2 I
U +E (Uo+U2)I1- (Uo+U1)I2
b) -0 - =
r
c) Pentru ca solutia sa corespunda din punct de vedere fizic trebuie
ca rezistenta interna a sursei sa fie strict pozitiva sau nula. Rezulta
conditiile de realizabilitate fizica
U1 = U2 =:>r=O ~i E= U2 (prin ipoteza regimurile sint diferite
~i deci: U1 =U2 =:>J1 ::f:J2), sau U1 -U2 ~i 11 -12 de acela~i semn ~i l1::f:l2,
(Pentru 11 =12 ~i U1 ::/: U2 ar rezulta expresii fara sens pentru E ~i r).
206
3.3.1. a) 1=5 A; b) 110 =2 A, 16 =4 A, 19 =1 A, 2 A,
1_9 =1 A; c) l4=- 3 A, ls=-8 A,
d) 1 A, 2 A, 11=3 A.
3.3.2. a) 1=2 A, 6 V, U2 =4 V, U= 10 V;
b) 1= 1 A, U1 =8,5 V, 5 V, U3 =2 V, U4=-5 V,
U5 ~~1,5 V, U6 =-7 V, U7 =2 V.
:J.3.3. (a)
(A) - l1 +I2+l3=0,
(I) RI1 +r1l2=E1, ·
(II) r 1 12 -r2l3=E1 -E 2 ;
(b)
(B) I2-l4-l5=0,
(C) I1-l3-l4-l5=0,
(I) R1I1 +r2l1 +R12l3+rsla+r9l1=E2-Es+E 9 ,
(II) T3l2 +r4l2 +rs/5 +r6ls +r7l 5- r8 13
R12l3=E3-E4 +Es,
(III) r5/5 +r61 5 +r 7 Is-R11l4-R1 0 l4=.0;
(c)
(A) 11 -12 -13=0,
(B) 11 +12+!4=0,
(C) l3·-· l5-l 6 =0,
(I) R11 1+r1I1 +R2I2+ral2+R3l1=E1 +Ea+E2,
(II) RJ6-R7h=O,
(III) R5/3 +R7l5+r4!4 +Rsl4+R4l4-ral2-R 212=E4-Es-E3.
(d)
(A) /i=1 2 +Ia
(I) R1I1 +Rala- U1=0
(II) R2I2+U2-·Rala=O
3.3.4. Se observa ca folosind legea lui Ohm ~i teoremele lui Kirchoff
toti curentii se pot determina din aproape in aproape, pornind de la 15
207
(in general, la circuitele serie-paralel pornind de la curentul uneia din
laturile legate in paralel se pot determina relativ simplu ceilalti curenti).
Astfel, se obtine
U'"=R3 I 3 =9 V, U'
a) U=Rl; b) U9 - - - ; c) lsc
r 1 +ra r1
+r
2
3.3.7. Se observa ca, din motive de simetrie, prin elementele identice
legate in paralel trece acela~i curent ~i deci
I I
11 =12= -, Is 16 -,
2 2
r' I +r I +r" -I + r
3 4
I = E => I =, 2E
. •
2 2 . , r'+r"+2(i·s+r4)
208
3.3.8. I n di cat i e: se considera cite o sursa ideala (r=O) care,
conectata la bornele circuitului, sa dea tensiunea U, se scriu teoremele
lui Kirchhoff ~i se rezolva sistemul de ecuatii obtinut.
N = r1 R 2 + R2R3 + Rar1;
d) I'= (Ra,+ra)+R4 (Ei +Ez)
N
N=(ra+Ra)R4 +RiR1 +r1 +r2+R2) +(R1 +r1 +r2 +R2) • (ra +Ra),
3.3.9. R=4,4 Q.
E1
3.3.1 O. - = Cu alte cuvinte una din sursel_trebuie sa aiba
r1 r2
polaritatea inversata, iar curentii lor de scurtcircuit trebuie sa fie egali
\ Isc1\ = /Isc2\,
3.3.11. + Isc 2= 11 +21 = 32 A. (Acest curent de scurtcircuit
I srl
s-ar mentine un timp foarte scurt, deoarece ar defecta bateriile).
3.3.14. Formula rezulta imediat din legea lui Ohm eyi din prima
teorema a lui Kirchhoff. Intr-adevar, folosind condtictanta G1.:= 2-,
n.,
Iegea lui Ohm pentru latura k exprima intensitatea curentului din
aceasta latura in functie de U ~i R"
:(1)
Din prima teorema a Iui Kirchhoff se ohtine relatia
m
:[;f.:=0. (2)
U=l
2
3.3.16. U'= E1 E 2 +U(Ei-E2); a) V'==5,4 V; b) 4,2 V,
E1+E2 i
3.3.18. Curentul din circuitul serie are initial o valoare care rezulta
direct din a doua teorema a Iui Kirchhoff '
210
Dupii introducerea noii surse in serie cu circuitul anterior rezultii analog
curentul
t]' = _ _.;;_ ____
(2)
tr+R+r1+···rm
Conditia de miirire a curentului se exprimii l'>l din care rezultii con-
ditia echivale ntii
'IJ _ IE :E1 +E2 + .. ,+Em - I
h sc- ·->. - . (3)
r . ;R+r1 +· .. +rm
Ca urmare, pentru ca sursa nou introdusii in. serie in circuitul dat sii
mareascii intensitatea curentului este necesar ~i suficient ca aceasta
noua sursa sa aiba un curent de scurtcircuit mai mare decit curentul I
din circuitul initial.
3.3.19. U9 >U, adicii tensiunea in gol la bornele sursei adiiugate
trebuie sii fie mai mare decit tensiunea initiala U de la bornele circuitului
initial. (I n d i c a t i e: se calculeaza noua tensiune U' ~i vechea ten-
siune U. Apoi se pune conditia de marire a curentului din rezistor I=
->I
U'
R
('U)
-R
·
3.3.20. a) 1=30 A; b) U=20,8 V.
(In acest caz sensul curentului fiind opus sensului de referinta ales,
el este opus ~i sensului t.e.m. Acest lucru este realizat prin actiunea
unei surse exterioare care ar actiona in circuitul din care fac parte cele
douii surse considerate.)
...,,. 1
3.3.21. Folosind conductantele G= - , din legea lui Ohm, ~i prima
R
teorema a lui Kirchhoff se ohtine
Vo=r~+GBVB+Gc:~+GDVD; .IA=GA(V A- Vo)
I I G;1+GB+Gc+Go
etc.
1-oc
K=--! (6)
(1.~-1
K= 1-0,75
(7)
0,75 ·1,5--1 9
--1
8
Ceea ce inseamna ca initial rezistenta exterioara este de doua ori mai
mare decit rezistenta interna a acumulatorului.
Din (5) se obtine apoi raspunsul cautat a:= 1,2.
Aceasta corespunde unei cre~teri a curentului cu 20%, adica intensitatea
cautata a curentului este 1,2· 12=-= 14,4 A.
3.:l.24. E= 14 V, r=4 Q.
3.:l.25. a) U=-24 V, b) 11 =6 A, 4 A, I=~ 10 A, i=O.
3.3.26. V1 =220 V, Y-V 2 =_:_100 V,
Us= Vs- V2=50 V, U4 = V2- V1== 120 V.
3.3.27. R 1 =1 Q.
Ii 3.3.28. a) 4,95 kQ respectiv 99,95 kQ; b) 0,504 n respectiY 0,102 O;
c) 0,05
v v
, 1 - , 1 -mA , respec t'1vj, ;;- mA
-.- ,
div div div div
212
3.4.1.
Rz
1 R,=r/l.n.
(l
40
3 Re =7- .n.
4 R"S.n.
e
R7 R1
24
5 ¢ I I 0 ¢ R "'- .n.
e 11
1 Rz
Rz
l
R7
28
¢
~
6 I I R·-.n.
e ,,
]
3.4.2.
7
-R, R,w=2R;
4
4 1
(b): R.rn= R, R.4 0 =0, RAn= - R;
3 3
4 13 2
(c): R . rn= R, R.4c= -R, RAn= R;
3 6 3
3 3
(d): R,IB= -R, R.4c=R, RAn= -R.
4 4
13
3.4.4. Re= -R= 17,1 .Q.
19
(2)
214
Aceasta arata ca fizic vorbind, pentru Re::;;; !.!. , e xista. o singura
4
solutie (valorile lui R 1 ~i R 2 se schimba doar intre ele), aceea de a lua
v
o portiune de inel cu o rezistenta
: ( 1+ 1- 4 :· ) ,
in paralel cu restul inelului.
8
3.4.6. RAB= - R,
13
-3.4.7. Ra=90,5 n.
3.4.8. X= 2( 1- -1) l; a) x=O, R, max= R, b)
3 n ,,
X= - l ,
2
Re ' min= -R4 !
3.4.9. Fie r', r" rezistentele c.elor doua fire ale liniei de la inceputul
liniei, la locul defectului respectiv de la locul defectului la sfir~itul li-
niei. Curentii dati se exprima
u
l=- (1)
g r'+R
u
(2)
R'r"
r'+--
r+r"
Rezistenta totala a liniei este
r' +r"=f. (3)
Relatiile (1), (2), (3) formeaza sistemul de trei ecuatii din care se pot
calcula rezistentele necunoscute r', r", R. 0 data aflate aceste rezis-
te.nte cunoscind rezistenta totala a liniei ~i lungimea ei distantele se
calculeaza imediat. Pentru simplificarea calculelor se introduc notatii
pentru rezistentele de intrare ale liniei cu defect, in gol respectiv in
scurtcircuit
u u
r =- r = (4)
g I/ sc I,c
215
Introducind valoarea lui r' din prima ecuatie in celelalte dona rezulta
fn-R+~ =Tse
• R+r" (6)
1r -R+T"=r.
9
Scotind valoarea Jui r" din a doua ecuatie a sistemului (6) ~i introdu-
cind-o in prima ecuatie din acest sistem se obtine o ecuatie tn R
(7)
sau final
r'=rsc±V(Tg--:-Tsc)(r--Tsc)· (11)
" Lungimea cautata, de la inceputul Iiniei pina la Iocul defectului este
(12)
216
Pentru valorile date
12,90 n
r'=7,95± V6,o5· 4,o5(
'3 .Q
R=6,05 ( V-.-)
;t =f ~·
05
=6,05(1=f0,823)= <' 101 n
6,o5 11 n.
Prima valoare nu corespunde deoarece o parte r' din rezistenta liniei
nu poate fi mai mare decit intreaga rezistenta r a liniei. Solutia cautatii
este deci R= 11 n ~i distanta de la inceputul liniei pina la sfir~itul ei
L'= L r'=l km.
r
b) ti.pr::::::.
Ro2et.1 + Ro1et.2 •
Ro1 +Ro2
217
3.4.13.
l= r(R1+R2+R3 +R,)+(R1+R2)(R4 +R 3) U;
r(R1 + R 2 )(R3 +R4 )+R1 R4 (R2 +R3) + R 2 R 3(R 1 + R4 )
u
R e=-•
1
b) R e ,c-
_ R1~ +· -R2Rs
-,
,
' R1+R4 R 2 +R3
( R1 + Rs)(R,+ R«)
c) Re, 9 = R1+R2+Ra+R,
·•
La echilibru rezistenta echivalenta Re nu depinde de r, deoarece prin
rezistorul r nu circula curent electric. Ca urmare, R, se poate pune ~i
sub formele de Ia h) ~i c): R,, ec= R,. sc= Re, 0 , pentru R 1 Ra= R2R4.
8 2 7
3.4.14. RAB= -R, RAc= -R, RAB= --R.
15 3 15
11 3 ·4 9
3.4,15. RA 8 = -R, RAc= -R, RAD= --R, RAc= R.
20 4 5 20
3.4.16. Se observa ca laturile desenate cu linie continua formeaza
un circuit cu conexiune in punte *i anume o punte echilibrata (deoarece
produsul rezistentelor laturilor opuse este egal R· R=R· R). Ca urmare,
rezistenta echivalenta a puntii se poate calcula suprimind diagonala
1
(prin care nu trece curent): R:= (R +R),= R. Rezistenta echivalenta
2
a puntii R: este in paralel cu rezistenta R desenata punctat, deci re-
R
zistenta ceruta este R e = -2 •
218
3.4.17. a) RAn=34 mQ, RAc=26 mn, R,rn=25 mQ;
3
b) R .4B= -R.
4
R 1 R
3.4.18. a) Ren= - - - , Re., ,
2 1 2
1--·
2n
3
b) R en == R(1-
2
..!..),
3
• R eco = ~!
2
82
R,a= -0;
5
9 22
b) 6 f"\
u,
R e2 = -0,
2
Rea= -0.
5
a) R e, t1 = R 1
R R, .•_
+,R2+Re,n-l
2
. ~l R e == R1 + -
1 R R,
•
-'
R2+R,
2
Re' :
1
+yG 1
)2+R 1R 2 ,::,l6,38 Q;
b) R en=
R2(R1+R., ._1) • R,= R 1 R 2'+R 2 R,,
~l
R1 +R2+R,. •-l R 1 R 2 +Ra
Ca urmare
R.=-
2
+ y(: 1
)2+R1 R2,::,4,38Q.
c
d
Fig. 3.4.24. R.
Pentru R= Re rezistenta echivalenta nu depinde de numarul de cir-
cuite fiindca R,n= Re, Limita unui ~ir cu elemente identice este valoa-
rea comuna a acestor elemente ~i deci Re= R c•
3.4.23. Rc=:'/RR'=)R,=Rc=VRR',
Pentru R=R'1 rezultii R, =R. 0
b
r
c) I= ·
r,+R
3.4.27. :Legare in serie ~i in
acela~i sens: Ee1 =E 1 +.E 2 =
8 V, fe 1 f1 +r2 = 0,35 O;
2) In serie dar in sensuri opuse:
Ee, =E2 ·--E1 =4 V, re 2 =0,35 0.
3) ln paralel ~i in acela~i c
sens: Fig. 3.4.25. R.
20+24 22v
7 ' r,. in·
14 14 '
221
""
h) P1 = R =~ L
2 2 1t1 •
P2 R1 Pi L1
deci Pl~650 W
280 W
40
AP= - • 100 ~ -4,13°110
970
Vlei 24 · 3600
3.5.5. W1 = 2 --===::::c:-
c1ei/kWh t,+i/t!-4t,tP
Vlei 24 · 3600
w2= - - - 2 --.====-·' cu W1 ~i W2 in kWh ~it.,, tP in secunde.
clei/kWh
222
3.5.7. 6V, Pm=12W.
3.5.8. 175 200 -~=95%.
3.5.9. E=8 V, U=7,5 V, R=ll,4 .Q.
'1
3.5.10. P= - (E- U)U. p
r
(2)
Ecuatia
dP =O (3)
dR
are riidiicina
Rm=r. (4)
Derivata dP este pozitiva · pentru R <r, negativii pentru R > r ~i
dR
nulii pentru_R=r. Ca urmare functia P(R) are un maxim
E2
(5)
4r
223
pentru Rm ==r. Cu alte cuvinte, orice sursii dii in exterior o putere
maxima (5) atunci cind se leagii la bornele ei un rezistor de rezistenta
egala cu rezistenta internlt a sursei (4).
3.5.12. Puterea data de sursii unui rezistor legat la bornele ei are
expresia cunoscutii
P=RI2,
cu I
De aici rezultii
(1)
R E2 ) -+-
-:-r
(2P -'-
Y(E2-2P
-r)2 -r- 9
sau
R EP2
(2 r
)
± "'V/E2(E2
·p ~
4
)
- r , (3)
Din relatiile (1) ~i (3) se observii cii valori reale ~i pozitive pentru R
se ohtin nurnai daca puterea data satisface conditiile
£2
O~P ~ -=Pm, (4)
4r
VR R =r, 1 2
(5)
E2
- - 2r. (6)
p
224
,.
Relatia (5) arata ca rezistentele a caror medie geometrica este egala
cu rezistenta interna a sursei iau de la aceasta puteri egale.
3.5.13. a) E= VF (VRi + V~)=20,2 V; := VR R = 10,
1 2
1 1
3.5.16. Se deduc intii relatiile Pm=
A ' 4
rn, Pm=
4
Else s,i r
= Pm , E= . Prima sursa are deci parametrii
lfc I sc
. 4 Pm1
E 1= - , (1)
l,c, 1
La legarea in serie
4 ( P ml + .:.!!!!) .
l,c, 1 l,c, 2
(3)
~i deci
.(4)
(5)
(6)
(7)
(8)
3.5.17.
1 6
'1)s= 1 1 4 3 11 , 1Js%=54,5%;
-+--1
1)1 1)2
-+--1
3 2
3 ·2 3 2
--+--2--
~I 3 43 5
'r)p= ----'---'-..;._· =: ----3--2--- = -6 ;
l-7Jfl)2
1---
4 3
226
E2,
3.5.18. R=r; P= ( - n )' -
3.5.19. r=
-
V
n+l
2
r
-R, -
3
p
Pmall
=4(5 V6-12).
-
-----·
P1
P2
0:1
0:2
l-0:1
1-·o:2
11= 5A.
1 1
7
,I.
r
l
....,
-l
- -
l l
Fig. 3.6.1. R.
228
3.6.2.
6V ... 6V
_.. ,,....-,.,.
- lfV ----
8V
U =72V
Fig. 3.6.2..
3.6 13. Daca R>r in serie, daca R<r in paralel, daca R=r se obtine
acela~i rezultat la legarea in serie sau paralel. In cazul considerat, legarea
in serie da P=36 W.
3.6.4. a) Puterea primita de un rezistor R av ind ex presia P= R1 2 ,
se observa ca, la R dat, aceasta putere este .maxima cind 1 este maxim.
De aici rezulta ca problema de la punctul a) se reduce la determinarea
extrem ului curen.tului J. Acest curent se obtine inlocuind bateria cu
O sursa echivalenta cu t.e.m. n8E ~i rezistenta interna re= r.
nP
Astfel rezulta
];= =-E-,
n,
--r+R .!_ + !!. (1)
np nP n,
I este maxim cind numitorul es'te minim. Se ~tie ca pentru doua marimi
variabile cu produs constant suma este minima cind cele dona
marimi sint egale. ( Acest lucru rezult(in analiza matematica calculind
VA
(1) maximul se obtine deci pentru
r R (2)
==-!
229
adica pentru
R
=-, (3)
n7 r
(6)
230
•
3.6.5. N=36 acumulatoare. Se vor lega in paralel trei grupuri de
acumulatoare, formate fiecare din cite 12 acumulatoare legate in serie.
3.6.6. a) Grupul de ~ase tuburi conectate in p aralel se leaga in serie
cu .o rezistenta aditfonala
R = _ 220 V-6 V ,_ 114 :::::gs O;]
2(0,1 +0,2+ 0,3) 1,2
3.6.9. x= ~--t (L
~-C(.
R'·);
+ 2R' R ~(C<.-l)
(cx.-W
(2R'L+R ).
o
232
c) Se calculeaza intensitatea curentului rezolvind ecuatia E 2 -R 2 I =
= - : 2 • Celelal_te marimi rezulta din relatiile U2 = R2I-E 2, i\ = U- U2,
u
R,=-i
I
2 E± !!_)
2
E± ~
3.6.20. Pm= E
4r
= Uul'!..,
4 ·
P UI ( E-r 3r
•
3r
=
1
1±·-
~ )] , - 3~
2
=~ [ 1- : ( 1 ± ! Semnul de sus corespunde legarii cu t.e.m
in acela~i sens, iar eel de jos legarii in pozitie:
E 2 11 E2 . E 2 51 5
P1= - - - = - =Pm, P 2= -Pm, cu Pm puterea utila
r 2 2 4r r 6 6 9
R2+ R1 +R
u
=-~ 3,33 v, u;c=
6
11 U=5 ,56 V, u'a=
a U= 10 V·,
3
3) U;,'a"~O, Una,=·---------=3,2 V, u;;=5,29 V,
u
R2+(~- + 2._ + -1:_)-l
R1 R R,
u~~= U 10 V.
3.6.23. a) U=124,8 V; b) P=l,248 kW;
P UI 124,8 · 10
c) Re=312 O; d) 11)= - = ~0,92.
P+R 1 I 2 +R,1;, Eli 130 · 10,4
3.6.24. a) R=40 n, b) 1,35 1, c) 8,37 bani.
l.
3.6.25~ U1c=Rku(tBj)-l= ekpk(t€1P1)-Iu,
j=l Ck j""I Ci
cu R1c rezistenta dielectricului (izolatiei) condensatorului k;
Qk= c/cuk = E1cP1c(E €1P;)-1 u.
J j=l c,
233
3,G,26, a) E:::::;2mV, b) E':::::;40 µV/grd.
3.6.27. Degajarea de ciildurii prin efect Joule produce o cre 9tere a
energiei interne a conductorului 9i corespunzator o cre~tere a tempera-
turii acestuia. Conductorul mai cald (cu temperatura 0) mai ridicata
decit mediul ambiant cedeaza ciildura mediului ambiant prin suprafata
sa laterala de arie A. Cantitatea de caldura astfel cedata este propor~io-
nala cu aria prin care se face transmisia ciildurii, cu diferenta de tempera-
tura 0- O' 1;,i cu timpul t:
Q=kA(O-O')l i :!)
unde coeficientul de ·proporFonalitate k se nume~te coeficient de trans-
misie a caldurii.
Temperatura conductorului cre~te pina ce ajunge la o valoare con-
stanta (stationara) 0,, la care caldura cedata Q este egala, in orice inter-
val de timp, cu caldura degajata prin efect Joule
IcA(fJ 8 - 6')t= Rl 2 t. (2)
Rezistenta R este insa functie de temperatura 6,
R=R 0 [1 +C((6,-6o)]. (3)
Folosind legea lui Ohm se elimina necunoscuta I din ecuatia (2) obti-
nindu-se
lcA(6a-O') = U2 (4)
R-0(1 +oi:(0,-0o)]
Din ultima ecuatie rezulta
R~Aoi:
'.(5)
I=-!
u
Re,
E= U2I1·-U1I2;
11 ·-12
N R2-R1
E=.----.- U1U2;
U1Ra_-U 2 R1
E= U~Pr- U1Pi •
U2P1·- U1P2 '
234
P2I1-P1I2 P21 21-P112
f) r= , E== :z !
4~4-~ 4~4-~
3.6.29. Curentul de scurtcircuit nu depinde de regim.
U1(11-I2)
a) "1)1
11Ua-12U1
l1U2-l2U1
I sc,1
U2-U1
P2l~-P1li
P2l1-P1l2
U=VPR.
D i s c u t i e. Rezulta valori re ale numai pentru P ~Pm, unde
Pm= !!:..
4r
este puterea utila maxima a sursei. !n acest caz relatiile de
mai sus arata ca exista o solutie sau doua solutii acceptabile (adica
doua valori ale lui R, I ~i U) dupa cum una sau ambele valori obtinute
pentru R sint pozitive. Cind P= Pm exista o singura solutie.
235
c) p = (E-U)U, YI=-'
u U e[O, E);
r ., E'
d) 'rJ
1-,J1 -4rPJE2
2
'tJe[o, :l Pe [o, :]
1) =
1 +V1-4rPJE2
2
' 'tJe[:, 1); Pe (o, :;].
3.7.1. a) E=
u 1,2 V, r=0,1 O; h) 1=1,2 A; c) W=9,33 kJ;
7J
d) 1000%.
3.7.2. Din motive de simetrie a circuitului rezulta ca cele trei surse
sint parcurse de curenti de aceea~i intensitate Ii, a~a cum se indica in
figura. Din acelea~i motive de simetrie rezistoarele conectate intre no-
durile b-c respectiv b-d sint parcurse de curenti de aceea~i intensitate
notata 12• Analog rezistoarele legate la nodul e au intensitati egale ale
curentilor, de valoare notata 13 •
Din prima teorema a lui Kirchhoff rezulta:
K 1(a): 1=311. (1)
K 1(b): 212, (2)
Ki(e): 1=313. (3)
Ca urmare
I 1 I
11=-, 12= , Is=-~ (4)
3 6 3
Pentru determinarea elementu1ui de circuit echivalent cu circuitul
avind bornele A, B se ~tie ca trebuie determinata tensiunea la bornele
circuitului UAB in functie de intensitatea curentului la bornele circuitu-
lui. Pentru aceasta se folose~te proprietatea tensiunii la circuitele de
curent continuu de a nu depinde de drumul considerat intre dona
puncte date:
UAB= UAab+Uoc+UceB• (5)
Pe haza legii lui Ohm se ohtin relatiile
UAab+E=Rl1, (6)
Ui,c=Rl 2 , (7)
UceB=R]3. (8)
236
Din relatiile (4)-(8) rezulta expresia cantata a tensiunii la bornele
circuitului.
UAB=(RI1-E)+RI2+Rl3=Rl(:
5R
+: + ~)-E=
== - 1-E. (9)
6
Se observa ca pentru o sursa, folosind sensuri de referinta la fel orientate
corespunde conform legii lui Ohm generalizate
' U +Ee=Rel deci U=Rel-Ee, (10)
Relatiile (9) ~i (10) corespund acelea~i functii daca ~i numai daca
5
Re= --R=lO Q (11), Ee=E=6 V. (12)
6
a) Ca urmare, conform definitiei circuitelor echivalente, circuitul
dat, in raport cu bornele A, B este echivalent cu sursa de tensiunii in
parametrii (Ee, Re) dati de relatiile (11) ~i (12). ·
b) Puterea maxima pe care o poate da la borne acest circuit este
Cazul 2. Daca sursa legata are sensul opus sensului t.e.m. Ee rezulta
I"= -E+E, =0. (17)
R+R,
~i deci
(18)
3.7.3. a) U AB=0,4762 V; b) IAB=0,4762 A, IlAB= 115,24 A, l 2 AB=
114,76 A; c) E 111 AB+E2 I 2 AB=r1 fiBA +r2I~AB +RI 2 respectiv 2,65 kWr:v
-2,64 kW.
237
3.7.4. Aplicind a doua teorema a lui Kirchhoff pentru oclriul din
dreapta al circuitului rezulta relatia
Rala+Rala=Ei, (1)
din care rezulta
E1 o _
13 = - =-=1,5 A. (2)
2R3 4
Prima teorema a lui Kirchhoff aplicata nodului c conduce la relatia
(3)
Deoarece prin enunt 12 =0 rezulta 11 =/3 ,
Din a doua teorema a lui Kirchhoff pentru ochiul din stinga al circui-
tului se obtine ecuatia
Rl1 +R2.li=E1-E2, (4)
din care se deduce expresia rezistentei cautate
R -- E -E2 R1
- - - - 2• (5)
11
Problema are solutie numai daca din (5) rezulta o valoare pozitiva pentru
R, adica daca
(6)
in cazul datelor din enunt din (5) rezulta R=-2 .Q ceea ce fizic nu
e posibil ~i deci problema nu are solutie.
3.7.5. Tensiunea UAB se calculeaza cu formula cunoscuta
f/1/!;1-Q~,1.,~-GE 4·9-5·6
UAf= .:c:;_~'---'~---'--- (1)
U1+U2,+G 4+5+0,5
Intensitatea curentului I din rezistorul R rezulta din legea lui Ohm
generalizata
UAB+E=Rl, (2)
de unde
1
I= -(U.u+E)=0,5 - - 5E ·- +E) i (6-0 (3)
. R 9,5
238
Din (4) se ob\ine pentru ecua\ia care determina pe E e;presia
6+9E=O,
6
si ca urmare rezultatul este E= -0,667 V.
' 9
:J.7.6. Aplicind teoremele lui Kirchhoff rezulta ~istemul de ecuatfo
11 ]=;=0 (1)
RI2 +(r+R)l= U. (2)
Rl1 +(R+r)l=E+U. (3)
Aplicind regula determinan\ilor se ob\ine
I=
~
10
1t
I o 1~1 15 = 250
1 1 -1
0 10 r+10
I . 300 +20r
(4)
110 O r+10
a) Pentru I =0,1 A rezulta r= 110 0.
b) Putere primita de rezistorul r cu expresia
12,52
r--·
(15+r) 2
(5)
239
b) begarea voltmetrului modifica circuitul ~i deci tensiunea ~i cu~
rentii. Pentru acest nou circuit parafel aceea~i formula a tensiunii da
0,5· · 12
.8,372 V. (3)
o,5 +o,5 +o,333 +0.1
Eroarea relativa (de metoda) la masurarea acestei tensiuni se exprima
(prin definitia):
8,372-9
ru= 0,0697. (4)
9
~i deci
I=
R (7)
2+R
2
Conditia ca cele doua puteri PR ~i PR, sa fie egale da o ecuatie care de-
termina valoarea lui R':
(10)
240
Rezulta deci
( 11)
~i deci
Solutiile sint
R'=R (13)
R'== :t ==
22
~0,333 k.Q. '(14)
E2
p max =-·
r (15)
4
E2 122
P ,=~==--=36mW (16)
max 4R, 4 • 1 000 '
(17)
1 3
3.7.10. R4= R R =0,5 !1,yR4%~-2,5°/o.
R2
16 - Probleme de electricitate 241
I
4.1.t. H= - = 15,9 A/m., B=2, 10- 1 T.
2itr
--+ --+ --+
4.1.2. Aplicind principiul super pozitiei, se calculeaza H=H 1 +Il2,
--+ --+
unde H 1 ~i H 2 sint intensitatile cimpurilor magnetice produse separat
de fiecare conductor (fig. 4.1.2 R). Liniile de cimp intersecteaza normal
, Fig. 4.1.2. R.
--+ --+
planul celor doua conductoare, astfel inctt H 1 ~i H 2 sint paralele in
punctele M, N ~i P. Tinind sea ma de sensurile celor doi vectori, asociate
dupa regula burghiului drept cu sensurile pozitive ale cure ntilor din
conductoare, se ohtin pentru modulele intensitatuor cimpurilor valorile
HM=H1M+H2M=15,9+10,6=26,5 A/m; HN=H 2N- H1N=31,8-15,9=
= 15,9 A/m; Hp=H1 p+H2 p=5,3+31,8=37,l A/m.
,,
tJ]
I
I
I
I
I 60 I
I I
I
I I
I I
I 40 I
I I
I I
I I
I 20 I
I I
I I
I
0 x/inJ
-0.2 ~0,1 0,1
I I
I I
-20 I
I
I
I I
1
I
I
-40 II
I I
I I
I
I
\(\
-60
I
I
I
I
I
Fig. 4.1.4. R.
16* 243
4.1.5.
H[A/m}
60
40
11 +21
--0,5 A/m; Hp= - - =
2 lSA
, /m.
41ta
Il{i:
2 1td 7,07 A/m.
4
1
)(
Fig. 4.1.10. R.
245
4.1.11. HM= 11 V5 = 11,2 AI m; HN= ~
-mr- Ii '{13 = 6 .. AJ m,.
H p= H 9 = Ii'\/5
~ =5,6 A/m.
4.1.12. H=
•
.!..
2r
=5 A/m; B= r·o 0 H=6,28· 10-6 T.
-+ -+ -+
4.1.13. H=H1 +H2. Alegind sensul de referinta pozitiv pentru
curentul celei de-a: doua spire tot in sens trigonometric, rezulta: H =
= -2... +-.!:..~ Pentru H=O, se ohtine - R
2
, 11 =-6 A. Semnul
2R1 2R2 R1
minus indica orientarea curentului din spira a doua in sens contrar
sensului trigonometric.
=250 A/m.
H -
Ji
// I
/ I I
/ I I
/ I I
// I I
- / I I ....
H, I 1H2
I
a, I
246
4.1.16. H=VHi+H5+ 2H 1H2 cos ex
qfH ::::;304 A/m; b) H:::; 180 A/m.
,>
S-a consideraFca "pentru '1:=0 sensurile curentHor din cele doua spire
coincid. In caz contrar se inverseaza situatiile de la punctele a ~i b.
I1 12
H 1=-H2; Hi =H2 => -21td
-i- -i- -i- -i- -i- --..
4.1.17. a) H=H1 +H2; H=O =- ·
2R '
d= .!.!. R= 15,9 cm,)ensurile curentilor trebuie sa fie ca in fig. 4.1.17 R
1tl2
(sau ambele invers), "astfel incit jntensitatile cimpurilor magnetice
prod use in, 0 de cele doua conductoare sa fie de sens contrar.
b) Dupa inversarea sensului curentului din spira, cimpurile produse
in O de cele doua conductoare se aduna:
r11 12 , •R
·':'1 4.1.19.-'1:=45° H 1 = H 2 =>-=-; d=-=3,18:cm.
2r:d 2R 1t
Fig. 4.1.19. R.
247
+ (..!:_)
2 2 2
4.1.20. H+H +Hs=>H=.,V/(~)
1 2
21tl 21tl
+ (~)
2R
= 5'\{3=
=8,66 A/m.
NI
4.1.21. H = - = 1()3 A/m.
l
4.1.22. <p,=BS= µ0 HS=12,6· I0- 7 Wb;
<p=N <p,=6,28· 10-4 Wb.
4.1.23. Daca N este numarul de spire al solenoidului, lungimea
acestuia este l= Nd, iar lungimea totala a firului este s= N · nD. Rezulta
H= NI
-l I
=-=2·103 A/m
d
-,.
4.1.24. H=H1 +H2 ;
- .... - .......
-H2=,:,.IH1I
.......
IH2I;
l
= 2R
=> I 2 = 400 A. Sensurile curentilor din spira ~i din bobina trebuie sa
fie contrare.
4.1.25. Fie N - numaru1 de spire al bobinei, n numarul de straturi
NI N
ale infa~urarii, l - Iungimea bobinei. Rezulta: H = - , l= -d =>
l n
d·H
n - = 2 straturi.
I
248
4.2.3. L'= µrL::::;0,5 H.
N2 S
4.2.4. L= µ - , L',= µ (2 N)2S => L'=4L=40 mH.
I l
2
4.2.5. L= µ ~ . L 1
=0 µ N S =) L'= L •
l 21 2
249
HfA/m}
I
I
I
80 I
l
I
60
'
I
I
I
I
I
I
I
r;o ,,,
I
I
,...,_
I ,...,_
I ...._
I
I
20 I
I
I
I
I
10 JO 40 5(} r[cnt!
20 ,,
'O
Fig. 4.2.8. R, a .
.<lr
~ ....., '14-
'
'
~
!
t
' "" r - ~.,. -
H jib
~
?
'
[ 1•
'
c O'
-
'
\ -
b
Fig. 4.2.8. R, b.
se descompune suprafata cadrului. La limita, luind largimea fi~iilor
6r-+ 0, fluxul se scrie sub forma de integrala
b) q,=N(f!,==0,559 Wb;
qi N2
c) L=-=-=0279 H.
. I Rm ' Fig. 4.2.9. R.
N' 2 L
4.2.10. a) -- ==- =69 9 mH·,
Rm 4 '
b) Presupunind prima bobina parcursa de un curent cuintensitatea I,
•
If- - - - t:.--
/\ 21
·1 \
I
l ,
....
~\
\
----.
-
fj7 t:.J
a b
Fig. 4.3.5. R.
µo aJ2
4.3.5. 10-5 N, (j, k= 1, 2, 3; j :/ k).
21t l
a) F 1 =F2 =5,77· 10-5 N, F 3 = 10~1 N;
b) 10-4 N.
252
4.3.6. Fortele ce se exercita asupra fiecaruia din conductoare tind
sa le aduca paralel, astfel incit curentii sa aiba acela~i sens.
--> --+
4.3.7. Forta totala ce se exercita asupra cadrului este F=FJm+
--> --> --+
+FNr+Fl'Q+FQM· Pentru sensurile curentilor din fig. 4.3.7. R, forta
-Jo -~ -+ -+ --+ -+ I
.....
/
ti' I'
I'+
din sensurile curentilor, forta F
devine o forta de respingere. ~ ~ .... ~ ~ b
{N a(c) Bfc,a ;;,Q
4.3.8. Forta de atractie
exercitata intre conductorul
I'
• ........
M
rectiliniu ~i cadrul dreptunghiu-
lar variaza, la indepartarea
acestuia, in functie de c. Forta I
I
-
c -
-
t
Q
~- Q
~M
Fig. 4.3.10. R.
1
4.3.10. a) B=µ 0 N =3,14·10-3 T, F=Bi·2y=2Bi'VR 2 x2
l
R
lI :·0
4.3.11 F=, µo e
21t r ; L= ~ Fdr=
r
I
I = µo /il2 ln 2=5,55 · 10-5 J.
21t '
I
I 4.3.12. Forta ce se exercita pe uni-
I tatea...de lungime' a conductorului din '
I -,. -+ -+
I
I .... mijloc este F 2 =F 21 +F23 • Alegind ca
- I '23 sens de referinta pozitiv sensul cre~terii
0!! <'.;j==> ===;> deplasarii x, de la conductorul 1 , la 3
I in fig. 4.3.12 R, se obtine
I
I 1 1
F 2 =F2s--F 21 = 12 ( -- - -- ) ,
d-x d+x
i l'
21t
~
0
•I• 4
=2· 10-5 ln 5,76· 10-6 J.
Fig. 4.3.12. R. 3
254
....... ....... .......
4.3.13. a) F=i(l x B), F=ilB sin a=2· 10-2N;
-+-+
b) P=Fv=4· 10-2 W.
I
-----=====
I
,..._=====
N
Fig. 4.3.13. R.
-------------·
Fig. 4.3.14. R.
255
cu forte egale, dar de sens contrar. !n urma rotirii, punctul de aplicatie
al fiecarei forte se deplaseaza pe directia acesteia cu l/2, astfel incit
lucrul mecanic total este
L=2F_!_
2
10-3 J.
b) M(O)=lFsin6-+M(0)=0, ,ii,1(;)=10- 3
N·m.
Fig. 4.3.15. R.
-+ -+ ....
4.4.1. Forta F=q(v x B) exercitata de un cimp magnetic constant
in timp asupra unei particule incarcate este perpendiculara pe directia
vitezei acesteia, astfel incit nu efectueaza lucru mecanic. Ca urmare,
energia cinetica a particulei nu se modifica ~i viteza ei ramine aceea~i
256
in modul, schimbindu-~i numai directia. In fiecare punct al traiectoriei
particulei, acceleratia mi~dirii este orientata dupa directia normalei,
componenta tangentiala a acceleratiei fiind nula.
4.4.2. Forta exercitata. asupra electronului, av ind sarcina (- e),
-
4 -+ -~ ,-+
este e(D X B)= e(v.L x B), unde Vj_ = Do sin <X este componenta
vitezei electronului perpendiculara pe liniile de dmp. Forta F este
orientata permanent perpendicular pe liniile de cimp, astfel incit com-
ponenta D11 a vitezei electronului paralela cu liniile de cimp nu este
modificata. In planul perpendicular pe B,
mi~carea electronului se face
dupa o traiectorie circulara (fig. 4.4.2. R, b), a carei raza .R se poate
calcula din conditia ca forta F exercitata de cimp sa fie egala cu forta
mu2 mv
centrifuga: ev1.B= ---:!::. . Se obtine .R= ---:!::. = mvo sin a. Perioada mis,-
. R ' eB eB
~ .. de rota t•1e es t e T =
earn
2rr:R
~ ? n -m
= ... . 1'ra1ec
. t·ona
. el ec t ronu l m. este
' uJ. eB ,
deci o elice circulara ca in fig. 4.4.2. R, c. Pasul elicei este l = Du • T=
21t e: Do cos a= 21t.R cotg oc. In cazul particular ,x=O, forta exercitata
8 ...
B
l(
t
..
~
x l( x
N
)( l( x
)(
)( I(
PX
I(
)(
>< I(
q
>< x x. x l( ~ I(
a b
Fig. 4.4.2. R. (a, b)
. V')
4.4.11. Viteza protonului dupa accelerarea in cimp electric v0 =
u
:::.::._. Inductia magnetica necesara pentru ca raza elicei pe care
m
-
o descrie protonul in cimp sa fie egala, la limita, cu razat solenoidului
mvo .
B= --sin o:= -
eR
1
R V 2mU .
--smo:=2,04·10'""2 T.
e
17° 259
NI
Intensitatea cimpului magnetic din solenoid este H = , astfel incit
1
inten'sitatea curentului din infa~urarea acestuia rezulta:
Hl Bl
I== - = - 4,06 A.
K lJ.o:V
4. 1.12. a)v 0 °
0
V :?.eU
-=1,87· 10 7 m/s, R=
m
I
eB
0,1065 m;
b) d= --047 ,,.,,....,2°
Ii~ ': ' ,.,....,......,
0
.o'•
c) D d+L tg (7.~0,144 m.
x
u
x
x ..
E
x
Fig. 4.4.12. R. Fig. 4.4.13. R.
-+
4.4.13. Fotj:a exercitata
..,... de cimpul e~ectric Fe ~i forta exercitata
de cimpul magnetic Fm asupra electronului trebuie sa fie egale ~i de
Rezulta: E= B ---
sens contrar (fig. 4.4.13 R):
xv0 •
4.4.U. Daca viteza medie a electronilor din banda metalic~ este u,
intensitatea curentului prin sectiunea acesteia este I= ldnev, de unde
1
rezu lt a: v=- · A
v
. supra unm. e1ect ron care se m1sca
. · cu v1'teza .....,
v se v
ldne '
-1> -+ -), --),
exercita in cimpul magnetic cu inductia B o forta Fm= e(v xB)
(fig. 4.4.14. R). Acumularea in exces a electronilor pe una din fotek~
benzii duce la aparitia unui cimp electric transversal. Dupa atingerea
tronilor o forta
magnetic: Fe
-+
- -
unei stari de echilibru stationar, cimpul electric exercita asupra elec-
- eE, care echilibreaza forta Fm exercitata de cimpul
0. Intensitatea cimpului electric transversal este
260
-t -t -t
deci E= B xv, ca in prohlema 4.4.13. Tensiunea Hall produsa intre
~ 1 . Bl 1
bornele M ~i Neste V=El=Bvk-Bl=k---,unde k= este
dnc d ne
Fig. 4.4.14. R.
constanta Hall a materialului henzii. Pentru datele problemei k= 6,25 ,
·10~ 10 c-1 ~i V==l,25·10- 5 V.
dB
4.5.1. e , cp=BS::;,iel · S=2· 10-5 V.
di di
Fig. 4.5.2. R.
261
4~5.3. ((!=BS cos oc cos fJ=BS cos a: cos wt,
I
,'
I
o:=60°.
4.5.4. e=lvB=0,4 V.
I
I 4.5.5. e= av B, v= !!.. ,
I T
I
I NI NI a 2
I B= fLo => e= µo =
I l l 1'
1,256· 10-6 v.
4.5.6. I 1,j2 sin wt,
'
c,)= 2 r:v; e2 = -
d(fl21
-= - L 12 d/1
- ==
dt dt
N1N2
µ 0 - - S2 cos a (v. 4.2.7).
I
a) E 2 =99,4 mV;
a b) E 2 =86,1 mV;
c) E 2 =49,6 mV;
d) E2=0.
4.5.7. Rezistentele celor doua
bucle ale conductorului sint R 1 =
=2rcr1 • R 1 ~i R 2 =2nr2 • R 1• Pentru
cazul din fig. 4.5.7, a, se alege
b de-a lungul conductorului sensul
de referinta din fig. 4.5. 7 .R, a, ca-
ruia ii corespund, conform regulii
burghiului drept, normalele pozi-
-+ -+
tive n 1 ~i n2 la cele doua bucle
Fig. 4.5.7. R. ale circuitu 1ui. Fluxul prin bucla
262
-,.-,. 2 . • ' -,.-4
(c 1) rezulta 1tr1B, prm bucla (c 2) q:i 2 = Bn 2 S 2
q:i 1 =Bn1 S1 =
BS2 = nr!B, astfel incit fluxul total prin suprafata limitata de
conductor este (fl= ([Ii n(r1-r~)B. •
a) Tensiunea electromotoare totala indusa in conductor e= -
dt
2 2) dB =
7C (f1-f2 4,71 · 10-3 V;
dt
1 e
2 'r -r dB ~ t
b) I = - - = - - - =-2,o· 10-3 A; l
R1+R2 2Ri dt r
di di
dB
-4,16· 10-3 A;
2(r1 +r 2)R, di
4.5.8. Fluxul -prin cadru este i.1obi In c+a (v. 4.2.8 b) sau, in-
21t c
locuind valorile numerice, cp=4, 16· 10- V2 sin 100 t [Wb ].
7
Tensiunea
electromotoare indusa in cadru e= di:p -4,16· 10-5-y2 cos 100 l [VJ.
dt
uncle
adica
263
Valoarea efectiva a tensiunii wL12 11 • La prohlema 4.2.6 s-a calculat
6,33· 10-5 H, astfel incit
15,8 A.
l( )( )( )( )( )( )( ...
8 4.5.10. U=dvB, V= -
u
; Dv=
dB
'<
= ,.dz V= -
-
r.dU
- = O,786 · 10-a 3/
ill S.
'I( 4 4B
R
x
4.5.11. Uab= ~ uBdr;
'>(
0
M R
\ , wBR 2
v=wr=> wB Jrdr~= - -.
2
0
2
4.5.12. Uab = wBR .,..
2
=3,6· 10-3 v.
4.5.13. e= - d<Jl =-Ldi =
di di
Fig. 4.5.11. R.
4.5.14. Dupa scurtcircuitarea bobinci la momentul t 0, curentul 00~ 0
I i. di
.
R z=e, R'z+.,-
I di
dt
i t
= - _!.!_ dt \ dii
L 'J - : ~dt
I 0
Fig. 4.5.14. R.
R
--t
i=le L e_rnst A.
Puterea dezvoltata in bobina la un moment dat este p= Ri 2 , iar canti-
~ oo 2R
- -t
ta tea totala de cald ura este Q= ~ pdf = ~ Ri 2 dt 11[ 2 ~ e L dl =
0
0 0 0
264
LI2
5· 10-4 J. Conform principiului conservarii energiei, cantitatea de
2
caldura dezvoltata in bobina dupa scurtcircuitarea acesteia trebuie sa fie
egala cu energia initiala a bobinei. Rezulta ca din calculul anterior se
obtine $i expresia energiei cimpului magnetic al unei bobine: W L= L: 2
•
265
4.6.t. a) e=lvB= 10-1 V; b) i= !__ = 1 A; c) F=F m=ilB=0,1 N;
R
d) Pm F· v=0.1 W, P_p=Ri 2 =0,1 W; PR=Pm.
-,:G.2~~-a) e=lvB= 10-1 V; b) Lungimea totala a portiunilor harelor
fixe, incluse in circuit la un moment t, este 2ut (fig. 4.6.2. R, a), rezis-
tenta totala a circuitului in acest moment este Rt= R +2vtR 1= (0 11
1
+
+0,04t) .Q ~i intensitatea curentului i= - -A.
1 + 0,4 t
X )(XXXx )( x x x
V!
n
vf,Y; 1
R
vfn, i
b
Fig. 4.6.2. R.
In figura 4.6.2. R, b este reprezentata schema echivalenta a sis-
temu lui de bare. c) ilB= ~ N. d) Puterea mecanica
1 +o.4 t
v=~W·
1 +o,4 t '
266
principiului conservarii energ1e1 Pm=Pe=PR+Pb. Puterea dezvoltata
in bare Pb este maxima cind dPb =0. Rezulta tmaa=2,5 s ~i Pb maa=
<lt
. =0,025 w. 0
4.6.3. Sursa trebuie sa aiba o t.e.m. egala ~i de.sens contrar c{; t :~~
i'·O
x ')( )( )( -,__..;
i vx 8
I
.....
Bx
x
x
x
')( )( x x )(
[
)( )( 'J( x x )( )(
Fig. 4.6.3. R. m
4.6.4. Cind hara se deplaseaza cu o vi-
teza [v, forta exercitata asupra :ei in cimpul
,;," • ll!'ll;Cl e vz2 B2
magnetic este Fm=ilB= -lB= - - , orien-
R R
tata in sens contrar vitezei. Cind F 1n=G, hara .)( x
,,,, ~ nigR,_,
se mi~di uniform cu viteza limita v1 = -
z2B2 a
=9,8 m/s. Fig. 4.6.5. R.
4.6.5. Acceleratia mi~carii barei intr-un moment cind are viteza v
.., v/ 2 B 2 do
este data de relatia ma=G-F m=mg- --=
R
lnlocuind a=
di '
si se-
parind vari abilele, rezulta
dri z2B2
dt,
mgR mR
v
sau
v t
1 ~ dt,
~ --=--
do
V-V1 ' 1:
0 0
267
unde v1 --
mgR .
=9,8 m/s este vrteza 1·1m1•tva a· b are11. , rnr
. T= -
mR
1s
PB 2 l2B 2
este constanta de timp a procesului. S-a tinut seama ca la momentul
l=O viteza este nula. Se ohtine
In ==--
u1 ,
distanta h1 este t1 =y 21
; =0,286 s, iar timpul in care parcurge distanta
k,J, I,
tului de excitatie (I ,.=0) duce la ambalarea motorului (n0 cre~te foarte
mult).
269
r:nfwl
a
f/,,M
I
1600 I
I
I
I
I
I
1200 I
I
t
I
I
I
800 I
I
I
I
I
I
400 I
I
I
!
I
10
n,., 15 20 n0 =25 nfrot.lsl
50
40
JO
20
70
5 10 15 20 25 nfrof.lsf
Fig. 4.7.2. R. (a, b)
°o frat/s}
80 I
''
60
'
40
20
l 2 3 4 5
Fig. 4.7.2. R. (c)
u2
EI=--1---, n( n)
R n0 n0
1]
-non) +-'
R,
care P
mM
= uz si Pe =
4R' M
u (2
2
2R
+ 2-)
R,
· Randamentul in regimul de
putere mecanica maxima a motorului in conexiunea derivatie este
= R, 45 r-o;
Y,ajf PeM '2R) =
2(R , , ,;:i Jo·
272
I !'
u
R,f
u( R,E'
o--------
b
a
Fig. 4.7.8. R. (a, b)
. ~ . ~ l , R+ R, . ,
P uterea mecamca este maxima a nM= - - ~1 are valoarea P =
k, mM
= 50%,
Rezulta
Rezulta:
1 1
Rp=R(-- 1 )=0,4 Q.
1-·r; Ip
5.1.1. V= Vm=~=d41 V,
...; 2 ,r:;: '
1 1
I A, r: Hz; U=lO V, f=50 Hz.
2
. 7t
~12 1t 1t r.
q:> 2=(1-n) rad; nu
a. • • q:>1=Ya1-Yb1= --== , qi 3= - ; qi 4
3 6 6 2
e definit, pulsatiile fiind diferite.
, 3-n; ii: 7t
5.1.3. CJl1=
4- 2
= 4
, qi 2 = 1-0= 1 rad.
b) v= 2 sin (
2
2
1t t _:: . ~10) ·'
+ 180 c) v 10 sin t;
35°52';
2 4 2 4
18* 275
a.1.7. a) T 2 = 27C, b) V=yvt+v~ cu
2w
= v".'.:, V2= v~~
v2 v2
5.2.1. Pe baza diagramelor vectoriale din figura, folosind teorema
lui Pitagora generalizatii se obtin rezultatele de mai jos. Pentru i 2 , u2 , v1
\
\
b \
\
\
\
x
., .,. .,I
/
.,, .,""
., .,,
d ... /
Fig. 5.2.1. R.
276
12
rp rp 1 -arc sin
I
= (-1:.-arcsin~)rad
6 5
30°-53°10'=
=
v2
1
v1 2 +1 2 +2 cos 60°= v23 , cp= 150°.
2(3+4· v~ +s :)=
= yi(5,5 +.3,46)= y2- 8,96 ~ 12,7.
277
· I o: a I sumeis
D_ef azaJu · 'marn
' t ea 1m· v es t e d a t d ere la t'ia t grx.= (ro-<,i)V
v =
(,) - w3 • Valoarea instantanee a sumei este s = \V2 S sin ( 6)[ + : + rx) !
2X 111 sin {2t rx) - 6X,n sin (2t rx + ;) + 8X 111 sin (2t + o: + ; ) =
=y1fsin(wt- ;)v.
5.3.3, U1= V27 sin((!)t- :)• U6 =\126 sin((!)t-
2
r ;) V.
100
i'
72
·V212,5 sin (wt-_::..
180
7o,s) A.
5.4.1. Z=4 0, cos 9=cos 60° 0,5, R=Z cos qi 2 0, X=,Z sin ,:p=
=2v:1 o.
5.4.2, Ua= U COS qi=6 V, Ur= U sin 60°==6V3 V; I cos qi=
1,5 A, .
I sm qi 3V'3 A.
2
280
5.4.:l. P9U[ cos cp= Ula= 18 W, Q= UI sin cp= Ulr= 181/3 var.
u
5.4.4. cos cp1 == cos 6
n 'l/3
2, Z1 1: = 10 n, ·R1
Z1 cos cp1 = 5-fS n,
=
Za=2 n, Ra=Z3'cos cp3=V2 fJ, X3=Z3 sin cp3= y2 n, P3= U3fs cos 'jl3=.
=25V2W, Q3 = U3 13 sin cp 3 =25yi val'., Sg=50 VA; cos cp4=cos 0= 1,
Z4= 1 n, R4=Z4= 1 n, X4=0; P4= 1 w, Q4=0, S4=P4= 1 VA;
cos cps== cos c--~-), Z =6 n, 5 R 5 =0, X 5 =Z5 sin cp5=Z5 sin (--}) =
=-6 n, A=Rslg=O, Q5 =15 l~= 6 var, Ss=6 VA.
5.4.5. R=Z cos m= 10 .Q, X=Z sin mcc 10,!3 il, I= u = lOO =5 A,
T T V Z 20
RI I
.,,,
Fig. 5.4.6. R. Fig. 5.4.7. R.
5.4.7. Sc='VP 2 +Q2 = 110 VA, cos cpc= !.. = ~ =0,8, cp=36°52'.
S 110
s
a) I 1 A, i==f2Jsin(wf-q.i),;::;;y2sin(211:·50 t- ..!:...36,87)A;
u 180
u
b) z
I
UO 0, R=Z cos cp=88 n, X=Z sin cp= =66 il;0
281
c) i,.= v2 I,. sin 211:· 50 t= V2· 0,8 sin 21e· 50 t, V2 Ir sin ( 2n · 50 t- .; ) =
i./f 0,6 sin (21r· 50 t-. ;) A~
5.4.8. a) u ~;-25 v, =
v
2,[2 A, u= 2,5 ';i; ·(0,021
2
" ~t - ..:.)
6
~v, i=
= 4 sin ( 2n · 50 t + : ) A;
~
25
b) Z = = ~ =0,625:Q, 9= -- ; , R=Z cos cp=0,313 .Q, X=
=Z sin cp=-0,543 Q;
c) P=Ulcoscp=RI2=2,50 W, Q=Ulsincp=Xl 2 ~-4,34 var,
S=UI=5 VA.
2
5.4.9. U,.= U cos qi '~ =0,886 A, U2 =Usin:<p~1,54 V,
2y2
= 1,41 A, 2,45 A.
,
(/
·/
/
I wt
I
I
, I I
'/,_,,,,/
Fig. 5.4.9. R.
282
TC
5.4.10, a) Ua= U cos tp= 100 cos 50 V, U sin rp=86,5 V,
3
R Ua ;5 .Q, X=8,65 .Q, Z= 10 .Q;
I
.b) P= Ua1=500 W, Q= Ur1=865 var;
c) cos cp= 0,5.
5,4,11, fa= f COS cp = 1,5 A,
0 I sinm=2,6
T
A, G= U
=0 , 125 S ' ·
1
B= =0 217 S Y= =0,25 S.
u ' ' u
5.4.12. 1) I cos cp= 22 cos ; = 19 A, 11 A, ia= V21a sin (wt+
+Yu)=V219.sinc,;t A, i;::;v7i]1 sin (wt ") A, G= =0,0865 s, B=
2 U
11 1
!!_= ~=0,05S, Y=~O,lS;
U 220 20 U
2)1a=19A, Jsincp~22sin(-;)= llA, V219s.inc,)iA,
283
4
2) S, R=~=~~=0,12S,X=.!!.
2
..... -
2
-0,16S,
Y 25 Y 25
B x
z 2
± \/3
_4 S, tg m=
r R ='
v;-
x = -·,-·. .1·
4) R =VZ 2
- X 2 =4 !l, G= R
Z2
==
25
4
0,16 S, B= x
Z2
= 0,12 S,
Y= 2-o,2 S;
z
4
5) X=~=,BZ 2 =3
]2
n ' R=VZ2+x2 ==4 n, cos cp= R=
z 5
=~0,8.
5.5.t. a) I= u =55 A;
R
b) i='\/72 I sin (wt+yu- 9) 1{i55 sin (21e · 50 t+l) A;
c) p=ui=V2U sin (wl-J-yu) ·1/21 sin (wt+yu-cp)=Ul [cos cp-
cos (2wl qi) ];::;,Pmax= U1(1 +cos cp)=2U I= U ml m=
220·55=24 200 W=24,2 kW;
d) P= UI cos cp=R1 2 = 12 100 W= 12,1 kW.
5.5.:?. G= 2_ 0,25 S, B=O, Y=,G=0,25 S.
R
X~= 2
X!a= 500!l, Z'= z, P Q'= 2-Q, S'= 2-s.
2 2 2
284
5.5.5. XL==(J)L~, 1000, I=~=E..=0,12 A, i=V2Isin ((,)f
xlJ 100
(f)) = V2·0,12 sin ( 1 000 t- ;) A, P=O, Q,=XLI2= 1,44 var.
U' 2 3GU 2
5.5.6. x~ w'L = 3wL = 3XL, U' 6 U, Q' -= =
X~ 3XL
12 Q;::::; 17,3 var.
285
5.6.1. Rl=8 V, XLI=6 V;
c) U=V Ut+ur = 10 V;
R 4
d) cos c;>= z
5
e) Z= !!_ 5 fl,
1
-- I f) P= RI 20"" 1G \Y; J
g) Q= X1 2 =~ 12 var;
Fig. 5.6.1. R.
h) S=ZI2==20 VA.
5.G.2. wL=30 D., Z= R2 ~10,3 D., I= u ;;;; 0,33 A,
z
tg CfJ=c=
R , i = i/21 sin ( u) +Yu - ? ) : : :-; i/2· 0,33 sin (2r: · 500/--
-82°25') A; U 11 =Rl=l,32 V, U1,=9,9 V, P=URJ;;;;0,435. W, Q=
var.
Fig. 5.6.4. R.
c) RJi=735 W;
d) Em1 =XL1Im1=72,4 V,
286
4
5.6.5. a) R= 12 D.; L= H;
251t
c) G1 =--?-- =0,03 S, X1
- -- - . , =0,04 S, G2 =0,0103 S, B 2 =
Ri4"-Xi 2
RI+ Xr.1
0,0276 s.
5.6.6. a) P= UI cos q;,, W=P·i=d2·300=3 600 J;
Ll2n1 3 • 'ljf 3 . yf ·
b) w,,,ax = I
2 = 4 ·500. 1 000 8=41,6 mJ;
e) i=
12
sin ( 250 t arc tg ,j: )=
= y167 sin
v(+r
(250
+(
t arc tg v' 3
3
)A.
r
' 2
1
5.6.8. a) Xe= =20 0, X=
w,
287
5.6.9. a) UR=60 V, Uc=i/360 V;
1
b) COS m=
T U
=-·
2'
~u2
5.fi.U. X= R, Xc=R, Qin = ') R ·
5.G.11. a) R
Fig. 5.6.12. R.
a) UB=vu~+U;,=85,4 V;
d) I 2 A;
e) R= 40 Q, UL= 15 Q, 45 D.,
I I
Z=VR 2 +(XL-Xc) 2 =50 n.
5.6.13. Din X;,
288
1 u rezulta
a) ca urmare XL= - =24 O; L=76,2 mH. Din 1= -
2wC z
Z= ~ =30 .Q ~i deci R=VZ-:'2,---x---~= 18 .Q;
I
...
\t-..1...~~~~~----~-,U=LIJ,
Fig. 5.6.13. R.
1
cu 6.)o pulsatia de rezonanta: w0 = -= •
1 1 VLC
d) -
2it v LC---
2
R2ca
;
e} 1\/1 ---·
-21tLC Ra
2Li
5.6.15. a)
h) R= ~ =3 n, Xo=XL= u; =4 Q;
h) Z = V(R1 + R + (X + X
2)
2
~ 45 n, U =Zl ~ 126 V, cos cp=
1 2)
2
== 1
R +R, =0,74; d) Z'= V(R1 +R2) 2 +(2X1+2X2) 2 ~69 .Q.
. z
5.6.17. Se construie 9te diagrama vectoriala a tensiunilor pentru
cazul general (fig. a).
290
I ~+~-~2
Din diagrama rezulta cos qi=
2 01 d
=0,6;
-u +ui4u~
2
...
•I
a b
Fig. 5.6.17. R.
Unghiul calculat tJ; fiind de 90° diagrama capata forma din figura b
~i deci R 2 =0, JlX2 =80 V,
I= Ui =0,6 A, X 2= Ux 2 ~ 133 0.
R1 I
Fig. 5.6.18. R.
292
r =
c) 10 1 ,l:f1t -'"'O ,5 H z,
v ,1oa -/
21tVLC . 21t
U1=vR 2 +(21tf1L)2l1=528 v, U2=VR 2 +(21tf2L) 212r200 v,
Us=VR 2 +(2nfsL) 212=358 V.
5.7.1. Puterea activa a circuitului este
egala cu puterea activa a rezistorului
(deoarece componenta activa a curentu-
lui I este chiar curentul rezistorului R).
Ca urmare ,_,
R= ua 10s n
p Fig. 5.7.1. R.
lc=Vl 2 -I'fi=0,1V2-1=0,1 A.
Din U=Xclc se deduce
Xa= -
u =103 0.
lo
Folosind definitia reactantei capacitive, rezulta
C= 1 1 1,59·.10-° F= 1,59 µF.
21t ·50 ·103
Factorul de putere se poate calcula' din expresia puterii active
.
L COS
~p
cp= -- = - - - -
1b 1 v2
==-·
Ul 100 \f276T y2 2 •
1t
Ca urmare, qi= - -4 ·..
293
~1~ .
primita de condensator, rezulta Q -----=
-X0 10
- 20 var. Puterea
3
2
aparenta a circuitului este S=VP2 +Q 2 =Vl0 2 +20 2 =,{5· 10 VA.
Folosind expresia puterii aparente S= UI rezulta valoarea efectiva
· Yi· 10 ,,-
a curentului cerut I= us =100 = y5 · 10- 1 ~0,224 A. Impedanta
Z= - =-- =446 n.
v U 100
corespunzatoare este
I 0,224
5.7.3. a) I= V11+11
b) Z= IB R·
I '
·1
c) . cos m=
T
2 •
I •
1
d) Q'= Ul~sin <p, cu sin ip= ; !
U 100
5.7.4. a)L
XL
-
(,)
= --==---
21t500 ·1
6)]1.0
0,0318 H,
294
Din relatia
le ..!!.. =wCU (3)
Xo
rezulta expresia cautata a capacitatii
C= ...!:_ (tg <p- tg <pe)· (4)
(I) LJ1!
Pierderile de putere pe linie inainte ~i dupa conectarea condensatorului
sint in raportul
~::. == riI~ ..., ( cos <p,)2, (5)
!:i.P r11 2 cos <p_
unde r1 este rezistenta totala a liniei.
P_entru valorile numerice date se obtine
10
C= ' (0,48-0,34)=0,92· 10-4 =92 µF.
314. 220 2
l=-V Jil+(h-1 0)
2
=y5 2 +24 2 =V25+576 ~24,5 A.
Puterea activa_ramine nemodificata P=P'= 100 W.
5.7.7. Rp=
RH(-1
(,,)c.
r ,
R,
1
- 1 c.ic.
Cp=- -------
(!) R2+(-1 )~ c.iC,
295
1 r 1 x E2
5.7.8. - -2 - 2; -2 - 2; Pm=-.
R r +x Xe r +x 4r
5.7.9. Problema se rezolva grafic construind la scara diagrama
curentilor ~i tensiunilor. Din dia-
u grama rezulta:
'' l
I
'i" + 180 37° )A-'
.7t'
I
''\ I b) U=4 V, u=4V2 sin (J)(;
' I
I ~) la=4A, P=Ula=16W,
'' I
I
I
I I
I I
I P 16
I •I "I)=--= -=0,391=39,1%,
P+PP 16+25
O b s er v a ti e : Regimul con-
Fig. 5.7.9. R. siderat este apropiat de regimul de
scurtcircuit 1n sensul ca prin sursa
trece un curent mare, apropiat de curentul de scurtcircuit, care pro-
duce o cadere de tensiune interna mare.
1
5.7.10. R= 10 Q;
we
A
y2I =;)
r.:
•
P max=Rl1=250 W.
(Rezultatul se ohtine relativ u~er folosind diagrama vectoriala a
curentilor ~i determinind grafic maximul componentei active a ten-
siunii Ua= X 0 1acos qi).
5.8.1. c) l= us . VP2+Q2
u ;
b) R=!_= _P_ U2,
12 p2+a2
Z= u
I
=-===
296
,
5.8.2. b) X 12 = -
'
u2 ±
2Q
v~- -
4Q2
-R 2 •
/Q;
5.8.3. a) I= ..
v~
b) Z=
u
I Q,J~
u --;
c) V=VV~+u~ = +vP2+Q2;
p p
d) cos cp= ui = v p2+Q2 •
5.8.5. a) 11 V 2 - u~;
1= UR .]:__ .. I u2- u~ ;
R R V
b) cos <p= u; =vl-(u;r;
U R R
c) Z=-= --=. ;
I cos~ ,Ji-(~r
d) P=Rl 2 =
u1 lP-u~
= --,
1 , lu2 u2
Q=Xl2 =-Ucl=- -UcV - c·
R R , R
----· p
5.8.6. 1) P=Rl 2 , U=Zl=VR 2 +(wL) 2 1, cos qi= - •
· UI
3) Z= .!!..,
I
Q=V(Ul) 2 -P2 , L=
oo
= ..!L,
2
(;)]
cos tp= .!:..:
UI
R=-±
lP
2P
vu·- - X2
4P2 L
!
b) Z= 20V5 Q;
: c) I= Yll=V5 A.
5.8.8. a) Z1,2=Z {-cos(qi- (!)i) + :; ± V[--cos(<p- <pi)+ :;r-1},
unde:
Z :- impedanta interna -a sursei, <p defazajul receptorului,
( tg <p= ~), <p, - defazajul sursei ( tg ip,= : ) , , S 80 = ~a - puterea
298
aparenta a sursei la scurtcircuit, S=VP2 +Q 2 :_ puterea aparenta
a receptorului;
45
5.8.10. b) R=5 .Q, R'= .Q;
16
~) Se mai cunosc, din problema .. precedenta relatiile ZZ'=z:_ ~i
Z'
Z
R' D e a1c1
-a
R
. . rezu It~a
Z=z -
R
, vR' v 45
12 -=9.Q,Z=z - =
16·5 R'
vR
~ =16 .Q·
=12•
v45 ·
h) X= ±v'V-R2 = ±"1/16 2-52 = ± y11 · 21= ± 15,2 .n,
± " I 99 ~ ± 8 54 n.
v 199
16 16
!
' '
5.8.11, a) Ug=E; b) z= u,
1,.
299
u2
rp g 12 •
C) i.. Jsc= - p sc ,
4 ..
d) r=
4P111
a) 11 = t~=,_u_, l=V2 u
i/21t R.
,I
I
i= i/2 !!.R sin (wt +y);
I
I
I c) Ze =
u =R, R 6 =Ze COS <p,=
I 1
I
I =Ze, Xe=Ze sin <pe=O;
I u
I d) UR1=Rl1= ~,-·
I y2
1 u
I
I
uR2= RI2= '\/2'
I
OIC.....J._ _....,..___.....,....,/2 .UL= Uc=XLI1=Xcl2= y2~;
~=R/2 u2
2 e) P=Rel 2=-,Q=Xe12 =0.
Fig. 5.8.13. R. 1R
300
5.8.14. Problema este tipica pentru o rezolvare din aproape in
aproape. Din R ~i P 1 se poate calcula:
2
n
Xe ~i 11 rezulta Uoe=Z1Ii=VR +XP1=2V2V. Din Ube ~i U2=
= ~";. = 2 V se deduce (pentru r~zistorul din latura 1):
Fig. 5.8.14. R.
Fig. 5.8.15. R.
c) ~i e)
302
5.8.16. Se construie~te diagrama vectoriala a curentHor ~i a ten-
siunilor separat pentru fiecare parte de circuit cu conexiunea serie-
paralel, considerind ca necunoscuta curentul I.
0 b
8
f
II/"
I ·~
I
I.J' A
c
Fig. 5.8.16. R.
303
sin(..'.: -q,1)
sin ~1 2 . 1 I1 1
-- = :::;,. sm a:1=--•COS Cf>1= -~0,555=
la I 2 I 2,88 ,
I
u ~=0586A.
1 680 1 680 '
De aici rezulta
P= UI cos q,=565 W.
304
5.8.17. b) U1 = J; =220 V;
U 220
a) 11 -;;=12 =13 =1 1= - = - =44 A;
Z 5
8
Fig. 5.8.17. R. Fig. 5.8.19. R.
b) I 1=y3 I 1 =.132 A;
c) P=3Rl;=70 kW, Q=3XLI;=52,5 kvar;
d) se maresc de trei ori.
5.8.19. a) Curen\ii de faza ai receptorului au valorile efective
u, 380
I2= - = - = 47 ,5
XL 8
= ~==33 7 A.
z '
20 - Probleme de electricitate 305
b) CurentH de linie i11 =i 1 -i 3 , i2 z=i 2 -i 1 , i 31 =ia-i 1 au valori efec-
tive care se pot determina din diagrama vectoriala a curentHor (vezi
figura) in care diferentele se determina vectorial.
· Din triunghiurile respective OA.C, OAB, OBC, rezulta lungimile
-,. -,. -,.
vectorilor 111, l 2 i, 13 1, care repreziuta marimile sinusoidale iu, i21 ,
i:11 • Aceste lungimi corespund (la scara) valorilor efective cautate.
Din aceste trei triunghiuri se ob}ine:
l11=Vfi+li-2fil3 cos 75°=
= V47 ,5 2 +33,7 2 -2· 47,5· 33,7 · 0,259= '\/2 260 + 1 140-830=
='\/2570=50,6 A.
I21=Vlh--Ji-211l2 cos 150° =
= 1/2 260+2 260+2·47,5·47,5·0,866 = '\/8420 91,6 A.
l·.u=Vli+l~-21 2.13 cos 75°=
=Vl 140+2260-2·33,7·47,5·0,259 =50,6 A.
c) Puterile activa ~i reactiva ale circuitului sint
P=P1 +P2+Pa=Rli+O+Rli=8(47,5 2 +33,7 2)=8· 3 400=
=27 200 W=27,2 kW.
Q=Q1 +Q2+Qa=O+XLli+XLJf=8(47,52+33,7 2)=8·3 400=
= 27 200 var= 27 ,2 kvar.
5.8.20.
1 000 = 100.
10
306
~i orientarile din fig. 6.1. R. Rezulta:
a) [(F12+F13) 2 +F~4+2(F12+Fw)Fu cos 45°]1'1= 11,82 N;
45
b) tgcx= sin • =0,639; cx=32,6°.
(F12+F1a) cos 45°+FH
®
9
Fig. 6.1. R.
e) E=R1 I 2 =2,1 V.
G.5. a) U=Rl=100 V, P=Rl 2=100 W, U1 =E-U-rl= 8 V.
b) Cantitatea de caldura dezvoltata in fir in timpul t este R 112l=
= p ~ 12t, unde R 1 este rezistenta firului ~i l - lungimea acestui a. Variatia
energiei interne a firului la cre~terea cu ~0 a temperaturii sale este:
mcliO=dlSdO. Admitind ca toata caldura dezvoltata in fir serveste
la incalzirea acestuia 'rezulta '
12
8.0= ..f t =3,05°C.
dcS 2
u
G.6. a) l= 2=2 A;
R1
E-U
b) r= - - = 1 .Q·
1 '
U2= U- =l .Q;
I I
l= R2S 20 m.
p
308
6.7. a) S= ~ ~5 · lQ- 7 m2 =0 5 mm2•
R ' '
b) I=v ~ =0,2 A;
c) f= RI =3 600 s=l h·
'
e) W=P·i=3600 I
310
verificare IR+I 1 =1;
RS
c) p= -{;- =2· 10-! Om;
R-dp P
=188,4 m.
E
6.14. a) x+y=200 .Q, l=---==>xy=6 156 0 2 •
r+
x+y
2
Se formeaza ecuatia z -200 z+6 156=0, de unde x=z1 =38 .Q, y=
= z2 = 162 (~i invers);
R R )1 =25
+ R2+Ra 2 3
b) E= (r+R1 1 V;
c) U1=R111=10 V;
U=U 1 +U2 =22 V sau U=E-·rl 1•
311
d) Puterea cedata la borne de baterie este P= U1 1= 110 W, puterile
consumate fn rezistoare sint P 1 =R11i=50 W, P 2 =R 21~=36 W, P 3 =
=R3 I~=24 W;
se verifica P=P1 +P2 +Ps.
~
u,17. a) R1=----=4,
E R 2 Ra
n.
5
I R 2 +R3
e) P=(U- U1 )1=540 W.
Fig. 6.19. R.
R ' '
a) P~= Ul 0 =208 W;
b) W 8 =U1Rt~2,44·10- 0J.
313
c) t.a deconectarea rezistoruluiJR1 , intensitatea curentului din cir-
cuit este _!!_ = !.. , de unde: R 2 = ~~ - r, cu solutiile R; = 23,5 Q
r+R1 2 I
~i R 2=0,54 Q, corespunzatoare celor doua valori ale intensitatii curen-
tului.
Din' relatia Re= RiRi. ' rezulta R1=
~+~ ~-~
' cu solutiile Ri= 22,5
.
n
~i Rr=o,0226 a.
G.22. a) Schema circuitului este reprezentata in fig. 6.22. R. Bilantul
de puteri al retelei se exprima sub forma: El=(r,+R)l 2 +P1 +P2 ,
1
r---c==-:J-- -- ,
I I
I l R \
Fig. 6.22. R.
315
6.27. Notind cu U tensiunea la bornele surselor (fig. 6.27. R), in-
tensitatile curentilor rezulta:
1 , 1
Ji= -(E1- U), 12= -(E2- U),
r1 ra
1 U
ls= (Es-U), I= - s
r3 R
Din ecuatia J 1 +12 +13 =1 rezulta
+E2+
U= 1,1593 V.
~+2-+!_+2-
r1- r2 rs R
~i corespunzator, 11 =0,407 A, ! 2 =-0,296 A, 13 =0,469 A ~i I=0,580 A.
I)
Fig. 6.27. R.
fl
1= E
J=l
1 1, se obtine U
de unde
n
GEgk
Ij
= Gg1 E . I ·k,=1
E.
n ~I = n
G+ E
k=l
g.;; G+ E Uk
k•l
316
b) Puterile furnizate de surse sint P;= UI 1, U= 1, 2, ... , n);
c) puterile degajate sub forma de caldura in elementele galvanice
sint p1=r;Ij, (j= 1, 2, .•. , n), iar puterea din circuitul exterior PR=
=Rl 2=GU2 •
6.29. In fig. 6.29. R este reprezentata schema echivalenta a circuitului.
Tensiunile · la bornele AB, in cele patru ,cazuri, sint:
rR1 A
0}
Vi E,
rR 1
R-r+-~
r+R1 r
r+R2
rR2
E,
'I
U2= B
rR 2
R-r+--
r+R2 Fig. 6.29. R.
U3
- 1)~ +
R1
U,,
U3
la
I
f.r = R, u
Fig. 6.30. R.
m
G.31. a) 12 = - =2 A·
k·t '
b) 1=11+12, rl+(R1+R3)11 =E=>11 1 A, 1=3 A,
Rv=1,50;
c) W= Ult=(E-rl)It=97 200 J;
d) IBn=O==>R1R4=R 2 R3, R4=2,4 O;
e) Rs= , = 11,01 Q.
I,
--1
I,
6.32. a) 11 12 = 13, R1I1 + R3fa = Ei, R2l2 + Ral3 =E2 ==>
1 1
11 =-[(R2 + R3)E1 -RaE2J, 12 =-_ [(R1
N
+
R3)E2 - R3EiJ,
N
1
la =-(R2E1 +R1E2), N=R1R2+R2Ra+RaR1;
N
1'=(--+-
1
R1 +R3
1
-)
R 2 +R,,
u~B, de unde Rx=4 n;
b) energia debitata de sursa in circuit int= 120 s este W'= U:,1.BI't=
=504 J;
c) rezistenta echivalenta totala a circuitului este R~ = r ' +
+ RiRz + RaR,, = 5 n, intensitatea curentului prin ,sursii rczulta
R1+R2 Ra+R.,
I"=.!!_,, 1 04 A-
' '
Re
e) U'cn=(_!L_-5._) U'.4B=l
R1 +R3 R2+R.,
V, C= + Ucn
10-e F=l µF.