Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
PAUL 'CRISTEA
PROBLEME DE ELECTRICITATE
pentru examenele de bacalaureat
~I admltere
lo IBYltlmlntul superior
_;; Seri a
CULEOERI DE PROBLEME
DE MATEMATICA $1 FIZICA
~
EDITURA TEHNICA
BUCURE~TI - 1978
\
Autorii
1. INTRODUCERE
(2)
Practic, se face inlocuirea vechii unitati cu numarul corespunzator
de noi unitati, de exemplu
Scr/ertd sislemului
ecuof,iln condl/iile din
enun.
Compleforea 1nl'tJr-
muf1llor cu date a'io I.0:1,,ii--...:.;.M.:;.'IJ_-<".m
ele .ft retofil 3Uplime
lore din fea!'le
l)A
NU Genero/iza-
rea prohlemei
Fig. A.
modificate fata de cele din enunt. In cazul cind rezultatele obtinute
nu sint acceptabile din punct de vedere fizic, este necesara reluarea
problemei prin reanalizarea sistemului de ecuatii utilizat ~i, la nevoie.,
prin reconsiderarea atenta a enuntului.
Este de dorit ca intregul calcul sa se efectueze sub forma literala,
ceea ce u~ureaza mult interpretarea rezultatelor finale ~i partiale ~i,'
totodata, permite verificarea omogenitatii fiecarei relatii utilizate.
Totu~i, · pentru unele probleme (de exemplu, la rezolvarea circuitelor
de curent continuu), relatiile devin in acest mod prea complicate ~i
nu intervin simplificari pe parcurs, astfel incit este avantajos sa se
introduca datele numerice direct in sistemul de ecuatii. lnlocuirea va-
lorilor numerice se face dupa exprimarea tuturor marimilor in unitatile
Sistemului International (S.I.). Notarea unitatilor de masura se face
pentru fiecare rezultat numeric, final sau partial. Nu se noteaza unitatile
de masura in relatiile de calcul sau in sistemul de ecuatii.
Se observa ca drumul normal de rezolvare a unei probleme nu este
liniar, ci cuprinde cicluri repetate de verificare pentru fiecare etapa,
in scopul asiguriirii acuratetei deductiilor, calculelor ~i rezultatelor
obtinute.
Urmarirea con~tientii a unei tactici de rezolvare de tipul celei pre-
zentate permite punerea in evidenta a cauzelor unor eventuale e~ecuri.
ln f unctie de eta pa in care sur,vin dificultatile, se vor concentra eforturile
in sensul aprofundarii teoriei, al imbunatiitirii pregatirii matematice
sau al insu~irii deprinderii de a lucra metodic. In toate cazurile, conditia
esentiala a reu~itei ramine vointa ~i perseverenta, dorinta de auto-
perfectionare.
2. ELECTROSTATICA
BREVIAR
~-------"--------lJ--.t..
Fig. 1
~ F
E=-,
- (3)
- q
tn care F este forta ce actioneaza asupra unui corp punitual avind
sarcina electrica q, plasat i.n chnpul electric.
11
Intensitatea cimpului electric al unui corp punctual avind sarcina
q, intr-un punct M ·situat la distanta r fa\a de acesta (fig. 2), rezulta
4m:: r 2 r
Fig. 2
A l 8
--o--- • • -- -o-----fllo,
a b
.. at~-:
.I
I
£-
.
~
c d
Fig. 3
12
(5)
(6)
Jn cimp electric neuniform, tensiunea de-a lungul unei curbe (c), intre
doua puncte A ~i B (fig. 3, c), este
00 a:,
~
-,.-+ ~ cir 1 q
V= Edr=
4rce: r2
= -·-e
4m: r
(10)
M
!13
Ca o consecinta a relatiei (9), tensiunea de-a lungul unei curbe inchise
este nula tu cimp electrostatic.
Capacitatea
·unui condensator
,., 00
C= ..i, (11)
u
in care q este sarcina
de pe o armatura;
U - tensiunea intre
armaturi (fig. 6).
Capacitatea con-
densatorului plan
Fig. 5 C= .:!.. (12)
' d
cu e - permitivitatea absoluta a dielectricului, S aria
unei armaturi, d - distanta intre acestea.
Capacitatea condensatorului sferic
IJ C= 41teR1 R2 , (l 3)
R2-R1
in care R1 este raza armaturii interioare, iar R 2 a ceJei
exterioare. Capacitatea unei sfere de raza R (fata de
Fig. 6 sfera de Ja infinit) este
C=411:eR. (14)
Retele de condensatoare
(15)
[5
1n ctmp electrostatic rezulta
La=q(V A-VB)· (19)
Energi<t electrica (de interactiune) a unui corp punctual avind sarcina
q, plasat intr-un punct M al unui cimp electric in care potentialul elec-
tric este V, este egala cu
_,,,,,._io/j lucrul mecanic cheltuit din
exterior pentru a aduce
corpul de la o distanta foarte
mare in punctul M.
W,=Le:oM=
qUe:ou=qV. (20)
Energia electrica a unui con- .
densator rezulta
1 '
W,=-qU=
A 2
1 1 q2
=-CU2= --, (21)
Fig. 8 2 2 C
unde q - sarcina condensatorului, U - tensiunea la bornele acestuia,
C - capacitatea.
Superpmitia cimpurilor electrice
Mai multe corpuri tncarcate electric produc tntr-un mediu liniar un
cimp electric ee poate fi calculat prin insumarea cimpurilor produse
de fiecare in parte:
,; (22)
(23)
"'
•
.
2.1. LEGEA LUI COULOMB. INTENSITATEA CIMPULUI
ELECTRIC. POTEN'.f.'IALUL ELECTROSTATIC
2.1.1. (R) Atomul de hidrogen este alcatuit dintr-un proton 9i un
electron cu sarcini egale 9i de semn contrar, avind valoarea absolutif
e= 1,6· 10-19 C. In starea fundamentala, raza orbitei electronului inf
jurul protonului fiind r 0 =0,53· 10-10 m, sa se calculeze forta de atracti~
exercitata intre electron 9i proton. ·
16
2.1.2. Un proton are sarcina e= l,6· 10-10 C s,i masa m= 1,67 · 10-21 kg ..
Sa se compare forta de respingere coulombiana intre doi protoni conside-
rati punctuali, cu forta cfe atractie newtoniana intre aces,tia. Constanta
atractiei universale are valoarea k=6,67 · 10-11 m3/kg· s 2•
2.1.3. (R) Calculati sarcina totala Q a electronilor existenti lntr-o
bila de fier neincarcata electric, avind masa m= 1 g. Care ar fi forta
de atractie dintre doua astfel de bile la distanta d= 1 m, daca printr-un
procedeu adecvat s-ar transporta 1%o din electronii uneia din
bile pe cealalta? Masa atomica a fierului este A=55,85 'kg/kmol,
numarul sau atomic este Z=26, iar numarul lui Avogadro este N ,1=
=6,023 .10- 28 kmo1- 1 • Este posibil experimentul?
2.1.4. Ce valoare au sarcinile electrice, egale, cu care ar trebui incar-
cate doua bile identice avind masa · de 1 kg, situate in ·aer la distanta
de 1 m una de alta, pentru ca forta coulombiana exercitata asupra
fiecarei bile sa fie egala ca valoare cu greutatea ei intr-un loc in care
acceleratia gravitatiei este g= 9,8 ms-2 ?
2.1.5. Doua. corpuri punctuale incarcate cu sarcini electrice de
semne contrare sint plasate succesiv in aer, la distanta de d1 = 6,3 cm s,i
in ulei, la distanta d2 = 3 cm, forta de atractie fiind aceeas,i in cele doua
cazuri. Se cere permitivitatea relativa a uleiului.
2.1.6. Doua mici sfere identice situate .in vid, avind masele m=
=0,1 g sint suspendate de un acelas,i punct cu ajutorul a doua fire
izolante, inextensibile, de masa neglijabila s.i avind aceeas,i lungime
l = 20 cm. Care este valoarea sarcinilor egale cu care trebuie incarcate
cele doua sfere astfel incit unghiul format de cele doua fire sa fie <X=90°?
Se va considera acceleratia gravitatiei g= 9,8 m/s2 •
· 2.1. 7,. * (R) Ce valoare ~ va avea unghiul dintre cele doua fire din
pro:61eina precedenta dupa scufundarea sistemului in petrol cu densi-
tatea p0 =0,8 kg/m3 s,i permitivitatea relativa er=2, daca densitatea
materialului bilelor este p= 4 kg/m3 ?
2.1.8. Doua sfere cu raze s,i mase egale sint suspendate de un suport
prin doua fire izolante s,i inextensibile, avind aceeas,i lungime. In vid,
unghiul dintre fire este <X= 90°. Introducind sistemul intr-un fluid di-
electric, avind densitatea egala cu un sfert din densitatea materialului
sferelor, unghiul dintre sfere devine ~= 60°. Se cere permitivitatea
relativa a materialului.
2,1.9. Introducind sistemul din problema' precedenta intr-un alt
fluid dielectric cu permitivitatea relativa er= 2, unghiul dintre fire
ramine egal cu eel din vid. Se cere raportul dintre densitatea materia-
l ului sferelor s,i densitatea fluidului dielectric.
2 - Probleme de electricitate 17
2.1.10. Un corp punctual avind masa m=0,4 g ~i sarcina q=28· 10-! C
este suspendat, ca in fignra, cu un fir izolant de lnngime 1=30 cm, de o
tija cu Iungimea d=li/2 fixata perpendicular pe un perete conductor,
vertical, de dimensiuni foarte mari in raport cu Iungimea firului. Se cer:
a) distanta x dintre corpnl pnnctu~l ~i perete,
la echilibru;. b) forta de intindere a firulni. Se
ti va lua acceleratia gravitatiei g=9,8 m/s2 •
2.1.11. * Dona corpuri pnnctuale incarcate
cu sarcini q1 =6,25· 10-° C 9i q2 =2,5· 10-6 C sint
a,ta~ate)a cele doua capete ale unui arc izolant,
avind constanta de elasticitate k= 125 ~ 9i
m
Iungimea in stare netensionata 10 = 10 cm. Se
cer: a) lungimea l a arcului intins sub efectul
fortelor electrostatice; b) forta ce intinde arcul.
2.1.12. Se considera dona corpuri punctu-
ale, av ind sarcinile q1 = 1 µC ~i q2 =4 µC, situa-
te in vid la distanta d= 6 cm. Ince punct trebuie
Fig. 2.1.10 plasat 9i cu ce sarcina q3 trebuie sa fie incarcat
un al treilea corp punctual, astfel incit fortele
electrostatice care se exercita asupra fiecaruia dintre cele trei corpuri
sa fie nule?
2.1.13.* Un tetraedru regulat cu Iatura a=30 cm are una dintre
fete orizontala 9i vtrful opus acesteia orientat in jos. In virfurile din
planul orizontal sint plasate trei corpuri punctuale cu sarcini egale
9i de acela9i semn q= 10-e C, iar in al patrulea virf un corp punctual
cu sarcina - q. Se cere masa m a acestuia pentru a fi in echi'1ibru sub
efectul fortelor electrostatice ~i al greutatii. Se ia g=9,8 m/s2 •
2.1.14. * Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii cimpului elec-
tric de~a. lungul dreptei care une~te dona corpuri punctuale, avind
sarcinile q1 = lnC 9i q2 =4nC, situate in aer la distanta d=60 cm unul
de altul. Se vor considera cazul cind sarcinile sint de acela~i semn ~i
cazul cind sarcinile au semne contrare.
2.1.15. Sa se calculeze intensitatea cimpului electric in centrul
unui patrat cu latura l= 10 cm, plasat in vid, in virf urile caruia sint
situate patru corpuri punctuale, dona avind sarcina q= 10-° C ~i dona
sarcina -q. ·
2.1.16. Sa se calculeze intensitatea cirnpului electric 9i potentialul
electrostatic prod us in centrul unui hexagon cu latura l= 10 cm de un ·
• 18
\
ansamblu de ~ase corpuri punctuale plasate in virfurile ~exagonului,
avind sarcini egale q= 10-s C, trei pozitive ~i trei negative. Sistemul este
situat in ulei avind 11:r= 5. Discutie.
2.1.17. Se considera un cimp electric omogen de intensitate E=
=500 .V/m. Sa se calculeze tensiunea U intre doua puncte A ~i B, situ-
ate la distanta d= 2 cm, daca unghiul dintre segmentul AB ~i liniile
de cimp are valoarea: a) oc=O; b) oc= 60°; c) oc=90°; d) oc= 120°; e) oc= 180°.
2.1.18. Care este sarcina q a unui corp punctual plasat in aer daca
diferenta de potential intre doua puncte situate la distantele r 1 = 1 m
~i r 2 = 2 m de acesta este de 1 V?
2.1.19. * Sa se reprezinte grafic variatia potentialului 'electric in
lungul dreptei care une~te cele doua corpuri punctuale din problema
2.1.14.
2.1.20. In doua dintre virfurile unui patrat cu latura l= 9 c~ sint
plasate corpuri punctuale cu sarcini egale ~i de semn contrar, avind
valoarea absolutii q= 10-9 C. Sa se calculeze tensiunea UAB intre celelalte
douii virfuri A ~i B. Mediul are permitivitatea relativii .:,=4. Discutie. ,,
T a b
aerul ~i distanta iutre armaturi d=
=2 mm este U=50 V. Se cer: a) in-
tensitatea cimpului electric din con-
densator; b) densitatea de suprafata
p, a sarcinilor electrice de pe ar-
Fig. 2.2.6
maturi; c) tensiunea maxima umax,
care se poate aplica intre armaturile condensatoruhii daca intensitatea
cimpului electric la care se produce strapungerea aerului este Emax=
=30 kV/cm.
2.2.8. Un condensator plan, avind aria armaturilor S= 10 cm2
~i distanta dintre acestea d=5 mm, contine o placa de portelan cu gro-
simea a=4,5 mm, de permitivitate relativa e,= 6. La bornele condensa-
torului se aplica o tensiune U= 100 V. Se cer: a) capacitatea C a con-
densatorului; b) intensitatea Ea a cimpului electric in dielectric ~i Ea
in stratul de aer; c) tensiunea maxima care se poate aplica condensa-
torului, daca strapungerea aerului se produce la o intensitate a cimpului
Ea max= 30 kV/cm, iar a portelanului la E 4 max= 100 kV/cm.
21
2.3.5. * (R) Sit se calculeze energia electrica a unui condensator cu
capacitatea C, tncarcat cu o sarcina Q. Sa se exprime rezultatul ~i in
functie de capacitatea C ~i tensiunea U Ia borne a condensatorului.
2.3.G. * (R) Sa se calculeze f orta de atractie intre armaturile unui
condensator plan, cunoscind aria S a armaturilor, permitivitatea E
a dielectricului 9i sarcina Q a armaturilor.
2.3.7. (R) Ce lucru mecanic L trebuie cheltuit pentru a dubla dis-
tanta intre armaturile unui condensator plan cu dielectric aer, avind
capacitatea initial.a C ~i sarcina armaturilor constanta Q?
2.3.8. Un condensator plan are suprafata armaturilor S, iar distanta
d dintre acestea este ocupata de o placa de dielectric, avind permitivi-
tatea relativa Er. Condensatorul este incarcat prin conectarea Ia o sursa
cu tensiunea la borne U, apoi este
dec~nectat. Se cer: a) Iucrul mecanic
L necesar pentru extragerea lenta a
placii de dielectric dintre armaturile
condensatorului, neglijtnd frecarile;
d b) tensiunea U' la bornele condensa-
torului dupa scoaterea dielectricului.
2.3.9. Sa se calculeze raportul
dintre energia electrica W' a con-
densatorului din problema 2.2.9.
Fig. 2.3.8 dupa introducerea placii metalice ~i
energia sa initiala W, daca: a) con-
densatorul este alimentat cu o tensiune constanta; b) condensatorul
este deconectat de la sursa inainte de introducerea placii metalice.
f 2.3.10. Un condensator plan cu izolator dielectric are tensiunea
la borne U= 100 V ~i energia electrica W= 10-• J. Extragerea dielectri-
cului dintre armaturile condensatorului, deconectat de Ia sursa, necesita
un lucru mecanic L=2· 10-6 J. Se cer: a) permitivitatea relativa Er a
dielectricului; b) tensiunea U Ia bornele condensatorului fara dielectric;
c) capacitatea initiala C a condensatorului.
~
P1°
YC4 B
Fig. 2.4.3 Fig. 2.4.4
23
a
Fig. 2.4.7
c
Fig. 2.4.6
2.4.9. In circuitul din figura, capacitatile condensatoarelor sint
C1 =3 µF; C2 =2 µF ~i C3 =5 µF. Se cer: a) capacitatea echivalenta
a sistemului de condensatoare; b) tensiunea ce trebuie aplicata la bor-V
nele AB pentru ca sarcina condensatorului C2 sa fie q2 =6· 10-5C. (P ·
' 2.4.10. ln reteaua din figura,' capacitatile condensatoarelor sint
C1 =1µF; C2 =3µF; C3 =2µF; C4 =4µF. Se cer: a) capacitatea echi-
valenta a sistemului de condensa-
HWA
. toare; b) tensiunea la borne ~i sar-
cina de pe armaturile fiecarui con-
densator, daca tensiunea aplicata la
bornele circuitului este U = 9 V;
c) energia electrostatica a fiecarui
condensa tor.
2.4.11. Sa se calculeze ce ten-
siune trebuie aplicata la bornele cir-
{J
0 T TC4
cuitului din problema precedenta
pentru ca tensiunea la bornele con-
densatorului C2 sa aiba valoarea
U2=4,5 V.
~------iJ
Fig. 2.4.10
Fig. 2.4.12
, Fig. 2.4.14
.Jschema
2.4.U. Sa se calculeze tensiunile
reprezentata in,Jigura.
~i sarcinile condensatoarelor din
26
.....
2.·U8.* (R). Sa se calculeze sarcinile de pe armaturile condensa-
toarelor din circuitul din figura inainte ~i dupa inchiderea intrerupa-
torului K. Valorile elementelor schemei sint C1 = C2 = C4 =2µF, Cs=4µF,
a c, c d
I
lz
e f g 17
Fig. 2.4.17
Figi. 2.4.18
27
2.4.20. * Sa se calculeze energia electrostatica a condensatorului din
problema precedenta in starea initiala ~i dupa prima comutare a lui K
in b. Discutie .
.,
2.4.21. * Sa se calculeze tensiunea la bornele condensatorului C2
din figura alaturata, dupli a n-a comutare a comutatorului K de pe
pozitia a pe b ~i inapoi. Se considerli cunoscute capacitatile condensa-
x\
b
£
Fig. 2.4.21
Fig. 2.4.22
tenta ridicatli. Distanta intre sferele fiecarui eclator este mai mare
decit cea a precedent~lui, astrel incit primul c:;ire se strapunge este
eclatorul 1, ceea ce· determina inserierea primelor dona condensatoare
~i strapungerea eclatorului 2, procesul continuind in cascadli, pinli
la inserierea tuturor celor n condensatoare. Se cer: a) sarcina Q, primitli
de sistern pe la bornele de intrare AB in timpul incarcarii; b) tensiunea U2
generata la bornele de ie~ire J'vJN ~i sarcina ce trece prin rezistorul de
sarcina Rs in timpul descarcarii.
28
2.5. MI$CAREA lN ClMP ELECTRIC A CORPURILOR
lNCARCATE
2.5.1. Care este variatia energiei cinetice a unui electron dupa par-
curgerea distantei l= 2 mm in lungul unei linii de cimp electric in inte-
riorul unui condensator plan, avind tensiunea la borne U=800 V ~i
distanta intre armaturi d= 1 cm? Se neglijeaza efectul gravitatiei.
Sarcina electronului este e= 1,6· 10-19 C.
2.5.2. Cu ce viteza u ajunge intr-un punct B un electron aflat initial
in repaus intr-un punct A, daca diferenta de potential (VB-,- VA) este
de 1 V? Sarcina electronului este e= 1,6 · 10-1 ° C, masa electronului
m=9,1 · 10-31 kg.
2.5.3. 0 mica sfera avind masa m=O,l g ~i sarcina pozitiva q=
=2· 10-6C se deplaseaza intre doua puncte A ~i B situate la aceea~i
inaltime ~i av ind potentialele VA= 300 V ~i VB= 200 V fata de pamint.
Ce viteza avea sfera in A, daca viteza sa in B este ue.= 6 m/ s? Se neglijeaza
frecarile.
2.5.4. Rezolvati problema precedenta pentru cazul in care VA=
125 V ~i VB= 200 V, restul datelor raminind neschimbate.
2.5.5. Cu ce energie cinetica trebuie lansat un corp punctual avind
sarcina q1 = 1 µC pentru a se putea apropia la distanta d= 1 mm de
un corp punctual fix avind sarcina q2 =5 µC. Mi~carea se produce in
vid, iar distanta dintre cele doua corpuri in momentul lansarii se con-
sidera suficient de mare pentru a putea neglija energia de interactiune
electrostatica in etapa initiala.
2.5.6. Un corp punctual, avind ma.sa m=O,l g ~i sarcina q= 10:- °C,
se deplaseaza pe o traiectorie rectilinie ce trece printr-un al doilea corp
punctual fix, avind sarcina Q=3· 10-6 C. La distanta r 0 = 1 m, viteza
corpului este u0 = 10 m/s, fiind indreptata spre corpul fix. Sa se calculeze
distanta minima r mtn la care se apropie cele doua corpuri. Se presupune
ca deplasarea se produce in vid.
°'
2.5.7. 0 particula avind masa 4 u, sarci~a q= 2e ~i viteza u0= 2· 10 7'CJJ/S
cade pe o tinta de aluminiu. La ce distanta minima se poate apropia
°'
particula de un nucleu de ,aluminiu? Ce valoare are forta maxima de
respingere intre particula oc ~i riucleu? Sarcina nucleului de aluminiu
este Q=Ze, unde Z= 13 este numarul atomic al aluminiului, iar e=
= 1,6· 10-19 C sarcina unui electron. (lu= 1,66· l0-27 kg).
2.5.8. Un electron se afla in interiorul unui condensator plan cu
vid avind distanta dintre armaturi d= 1 cm ~i tensiunea la borne de
29
U= 100 V. Se cer: a) forta care actioneaza asupra electronului; b) accele-
ratia mi~carii electronului; c) timpul necesar pentru traversarea c01;den-
satorului, presupunind ca electronul se afla initial in repaus in vecina-
tatea armaturii negative; d) viteza cu care electronul atinge armatura
pozitiva. Se dau: sarcina electronului e= l,6· lo-u C ~i masa electronului
m=9,1 · 10-a1 kg. ·
2.5.9.* 0 picatura de ulei, electrizata, avind masa m= 10-14 kg, se
afla intre armaturile unui condensator plan, plasate orizontal la o
distanta d= 1 cm una de cealalta. In lipsa cimpului electric, picatura
cade sub efectul greutatii sale ~i, datorita frecarii cu aerul, atinge o
viteza limita u1 =0,2 mm/s. Aplicind o tensiune U=490 V intre armatura
superioara ~i cea inferioara a condensatorului, viteza limita cu care
cade picatura devine u2 =0,12 mm/s. Se cer: a) sarcina electrica q a
picaturii de ulei exprimata in sarcini elementare; b) viteza limita v3
a picaturii daca se inverseaza polaritatea tensiunii aplicate; c) valoarea U'
~i polaritatea tensiunii aplicate condensatorului care mentine in repaus
picatura intre armaturile condensatorului. Se considera forta de frecare
cu aerul proportionala cu viteza picaturii, se neglijeaza efectul fortei
arhimedice ~i se ia g=9,8 m/s2 •
2.5.10. 0 particula de praf avind masa m= 10-10 g ~i sarcina q=
=5· 10-11 C cade intre armaturile unui condensator plan, plasate ver-
tical la o distanta d= 2 cm una de cealalta. Sub efectul fortei de frecare
cu aerul, care cre~te proportional cu viteza particulei, mi~carea acesteia
se face uniform, dupa atingerea unei anumite viteze limita. Ce valoare
are tensiunea aplicata intre armaturile condensatorului daca traiectoria
particulei face un unghi a=45" cu verticala. Se va lua g=9,8 m/s2
~i se va neglija efectul fortei arhimedice.
l L
Fig. 2.5.14
BREVIAR
Q=ll,
(2) Q_,_ _.._ _)
1
cu I - intensitatea curentului electric a
continuu din conductor.
Densitatea curentului electric in punctele
unei sectiuni transversale a unui conductor
Q ,.
-------~)
_ _
strabatuta uniform de un curent electric f',::-/
I
b
J=- (3)
A /Fig. 1
3 - Probleme de electricitate 33
unde I este intensitatea curentului electric, iar A - aria secjiunii trans-
versale a conductorului.
Prima lege a electrolizei
m=kQ (4)
cu: m - masa de substanta depusa pe un electrod, Q - sarcina electrica
trecuta prin secjiunea transversalli a electrolitului, data de formula (2),
k - echivalentul electrochimic al substantei depuse.
A doua Lege a electrolizei
1 A
k=--.-, (5)
F v
in care: F=96 500 coulombi/echivalent-gram se nume~te constanta lui
A
Faraday, - - echivalentul-gram, egal cu raportul dintre masa ato mica A
IJ .•
(9)
rezistivitatile la
~
cu Pe , Pa.
temperatura 6 respectiv 60, a U.:Rf
«- -'- coeficientul de temperatu- -
ra al rezistivita\ii. u
I R
Teoremele lui Kirchhoff b -U~R/
¢~P
(J
Tensiunea electric ii in
cimpul electric al circuitelor,de
curent continuu este egala cu
diferenta de potential electric
UAB=VA-V11,·
c ~ ;:_: eyE,r
U+£.:rf
(10) u
unde: UAB tensiunea electri-
ca de la punctul A la punctul B, d
VA, V 11 - potentialele electrice ¢~¢
ale punctelor A ~i B.
Consecinf a. Tensiunea electrica II
dintre doua puncte este ace-
ea~i pe diferitele .curbe care
unesc cele doua puncte. Ten- e k"O)
I
¢~1-.--¢
siunea din lungul conductoru-
lui este egala cu tensiunea la u
borne de-a lungul unei curbe Fig. 2
exterioare conductorului.
Prima teoremd a lui Kirchhoff exprima o relatie intre intensitatile
curentilor din laturile legate la un nod:
(11)
'
Fig. 4
R 111 - R 212 - r2I 2 + rsf 3 -
- R~l4 -Rr 14 = 2E -E; +Bi'
Fig. 3
(12)
Circuite echivalente
A lj
Fig. 5
Ez,Rz Ej,RJ
...... ......1---0---f
~~
U7 V2 U3
=~yu
u
Fig. 6
(15)
37
Puteri ~i energii
(16)
~r
PE=El (18)
produsa de sursa;
E r::y P•UI R
r t x::>
E
I)
- puterea electrica pierduta in
sursa prin efect Joule
Pp=rl2; (19)
puterea electricli (utila) cedata
Fig. 7 de sursa in exterior, puterea la
borne
P=UI. (20)
Puterile (18) ~i (20) sint marimi algebrice care pot fi pozitive sau negative.
Bilantul puterilor la o sursii este
(21)
Randamentul unei surse
p
\
'1)= - , (22)
Ps
cu: P - puterea utila a'"sursei, PE - puterea totala a sursei.
Din (22), (18), (20) ~i din legea Ohm: U=Rl, -RI +E:;=rl se obtine
U R
"')=-=-! (23)
E R+r
*
* *
~
u
d
Fig. 3.2.7
I 1 =JA' 1
I
~~ 17 ~ID r I /s =2A
E.J==-JA I fs=!,JA lg
1,0
a b
JA
.
12
14
c d
Fig. 3.3.1
3.3.2. Se dau circuitele serie reprezentate in figura ~i se cer: a) in-
tensitatea curentului dinlfiecare circuit; h) tensiunile la hornele ele-
mentelor din fiecare circuit.
E 1 =E6 =9 V, Es=l V
f1=r5=0,5 a, r2=f4=5 a, f3=f6=f7==2 a.
I A
....___.,
I
IJ2
r, t )u,
£7
~
U7
~0 E5
r'i
r7 B
E6,r6
b
Fig. 3.3.2
3.3.3. Sa se scrie teoremele lui Kirchhoff pentru circuitele repre-
zentate in figura. Pentru circuitele a ~i b se vor scrie ecuatiile cores-
pu nzatoare nodurilor si buclelor indicate, considerind sensurile de re-
ferinta prezentate in figura.
3.3.4. (R) Sa se calculeze din aproape in aproape curentii circuitului
reprezentat in figura alaturata. Care sint tensiunile la bornele ele-
mentelor din circuit? Care este valoarea tensiunii la bornele circuitului?
3.3.5. Sa se calculeze din aproape in aproape, folosind cite o ecuatie
care rezulta din o teorema a Iui Kirchhoff, marimile pentru care nu
se dau valori numerice in circuitele reprezentate in }igura.
44
~
.._,I.()
--------
I I
~
I I
I
I I Cl::::('4
I I
I <.:' Cc:("\'") ~.::-)
I "'<: Cl:)
I '-0
~~~
(J
I
I
I
I ~
...c::i
i
0 2::'}
l ~0-.,
"-.J~
M
M
C'?
-~Pr..
/ '
.........-{.ii-}-~-,,"''
<l::i ....~ \ •• ~c
/' ~~
,, .... __ ..,., ,
I ..... I
u
Fig. 3.3.4.
lz IA
'7'''
3n.
a
........
2n.
tf7
'2 20V
(),5n.
2A
...
2V. 45.n !}.,Sn.
b
,Fig. 3.3.5
'2
lir2 t u( R
Fig. 3.3.6.
~-[~-=-tc::=i---~--~
ff'!'"
,r1=r'T
l r4
Fig. 3.3.7.
Iii E3 R4
d F3
'Ao
Fig. 3.3.8.
3.3.12. Care este tensiunea intre punctele A ~i B ale circuitelor
reprezentate in figura 3.3.2? Ce curent ar trece printr-un conductor care
ar scurtcircuita aceste puncte?
3.3.13. :ba circuitul reprezentat in figura se cunosc tensiunea indi-
cata de voltmetru Uv= 24 V, rezistenta interioara a sursei r= 0 ,2 (! ~i
rezistenta receptorului R= 6 n. Curentul absorbit de voltmetru ~i ca-
derea de tensiune in ampermetru sint neglijabile. Se cer: a) intensita-·
tea curentului prin sursa;· b) t.e.m. a sursei; c) indicatiile celor doua
aparate de masurat, daca se scurtcircuiteaza bornele receptorului.
I ()
.---..-.,.....-tA
U=
care exprima tensiunea U intre cele doua noduri ale unui circuit paralel
1
(fig. 3.3.14) cu m laturi, de conductanta Gk= - - ~i t.e.m. Ek, cu k=
Rt
=l, 2, ... , m.
R a
R
~t 1~ r, E1 Ez
r2
B
Fig. 3.3.15. Fig. 3.3.16. "
3.3.16. ** Se da circuitul reprezentat in figura, la care se cunosc
t.e.m. ale surselor: E 1 =6 V ~i E 2 =4 V. Se cere valoarea U' a tensiunii
U, dupa ce se inverseaza bornele sursei E 2 , pentru cazurile cind, inainte
de inversare, tensiunea U avea valorile: a) U=3 V; b) U= -3 V.
3.3.17. Un rezistor R, legat la bornele unei surse cu t.e.m. E ~i re-
zistenta interna r, este parcurs de un curent de intensitate I. Ce conditie
trebuie sa indeplineasca o a doua sursa (E', r'), pentru a putea mari
cu ajutorul ei intensitatea curentului din rezistorul R? Se considers.
a) inlocuirea primei surse cu a doua sursa; b) legarea celei de a doua
surse in serie cu prima sursa; c) legarea primt;i surse in paralel cu a doua.
3.3.18. (R)* Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in serie intr-un circuit format din ~ surse inseriate cu un rezis-
tor ~i parcurs de curentul I, sa mareasca intensitatea curentului?
3.3.19. ** Ce conditie trebuie sa indeplineasca o sursa pentru ca,
legind-o in paralel cu n surse legate la bornele unui rezistor, sa se ma-
reasca intensitatea curentului ~i deci tensiunea la bornele rezistorului?
3.3.20. Doua surse sint legate in paralel, a~a cum se indica in figura.
Se cunosc E 1 =20 V, E 2= 18 V ~i r1 =0,4 .0, r 2=0,2 n. Se cer: a) curentul
to.tat I daca tensiunea la bornele surselor este U= 16 V; b) tensiunea U
daca curentul total ar fi I= - 16 A.
3.3.21. * 1n circuitul reprezentat in figura se cu nose potentialele
nodurilor A, B, C, D ,i rezistentele rezistoarelor. Se cere potentialul
nodului O ~i curentul din rezistoare.
50
I
(/
----¢
Fig. 3.3.20. Fig. 3.3.21.
Fig. 3.3.27.
52
8 c
A {)
A 8
d
Fig. 3.4.2.
R5
\ ~
¢--c:=d
R4-
R5
frJ
Fig. 3.4.3.
3.4.4.* Toate rezistentele circuitului din figura sint egale cu R=
=25)1. Care este_rezistenta.echivalenta a circuitului?
Fig. 3.4.4.
R R
c R R 0
Fig, 3.4.6.
' 3.4.9. (R)** Pentru a determina locul in care este defecta izolatia
dintre cele doua fire conductoare ale unei linii telefonice se aplica la
'inceputul liniei o tensiune U=28 V. Curentul masurat ]a inceputul
liniei este lu=2 A respectiv, 3,52 A dupa cum sfir~itul liniei este
in gol respectiv in scurtcircuit.
Se ~tie ca fiecare din firele liniei are o lungime de L=4 km ~i o re-
zistenta ~ =6 .Q. Se cere distanta L' de la inceputul liniei pina la locul
defectului ~i rezistenta R a izola-
tiei defecte. Se mai cere discutia
~ezultatului literal ~i a metodei
utilizate.
u (Indicatie: se neglijeaza curen-
tul electric de conductie ce trece
prin izolatia nedefectata).
3.4.10. **. Circuitul reprezen-
..
tat in figura este alimentat cu o
Fig. 3.4.10. tensiune constanta U. Nu se cu-
nosc rezistentele R 1, R 2, R3 ale
rezistoarelor. Se stie ca un voltmetru cu o rezistentii interna necunos-
R
c~ti R v, conect;t pe rind la bornele rezistoarelor 1 , R 2 , R 3 , masoara
re;p~~tiv tensiunile 9 V, 18 V, U3 =45J V.., Se cer: a) erorile
56
absolute fl U ~i relative y, la masurarea acestor trei tensiuni; b) valorile
adevarate ale tensiunilor la bornele celor trei rezistoare. (Indicatie:
eroarea absoluta este fl U = U masurat-- Uaaevt1rat; eroarea relativa este y=
= Ua:,~,J·
3.4.11. * Doua conductoare au rezistentele R 01 respectiv R 02 , la tem-
peratura de 20°C, ~i coeficientii de temperatura ai rezistentelor ci:1 res-
pectiv o: 2 • Se cere coeficientul de temperatura al rezistentei circuitelor
formate din aceste conductoare prin legarea lor in: a) serie, b) in paralel.
Ce valoare au ace~ti coeficienti in cazul particular R 01 = R 02 • Se considera
variatii de temperatura fl6 pentru care termenii care contin produse
cx 1 ci: 2fl0 2 sa fie neglijabili.
3.4.12. (R)***Rezistentele muchiilor unui cub au' toate o aceea~i
valoare R. Care este rezistenta echivalenta intre doua virfuri opuse
ale cubului?
3.4.13. ** Se da circuitul cu conexiune in punte reprezentat in figura.
Sa se determine rezistenta echivalenta a acestui circuit calculind in
prealabil, pe baza teorem~lor lui
Kirchoff, curentul I inf unctie de
U. Se mai cere curentul i din dia-
gonala r a puntii ~i conditia pe
care trebuie sa o satisfaca rezis-
tentele R 1 , R 2 , R 3 , R 4 pentru ca
acest curent sa fie nul, oricare"'ru-
f i valoarea lui U (conditia de echi:
libru a puntH), Care sint valorile
rezistentei echivalente a circuitu-
lui daca: a) este satisfacuta con- 1
ditia de echilibru; b) r=O (puntea
in scurtcircuit); c) r= oo (puntea lJ
in gol). Fig, 3.4.13.
l) R c
Fig. 3.4.14. Fig. 3.4.15.
a 8 b
Fig, 3.4.17.
2-n-_lR R
I?
R
¢ -------- J
n-1
elemente
1 R
,, n
Fig. 3.4.18
1 R1
r-;~22' r~~~·~·
Re 711 zu R. 1" 211 1"
1 ~ a ~ P
7' H7 H7 2' 1' H7 H7 R1 21
I :,
£' r-;;~Rz E 211 zu
]R:FJ:
If 2q
Re7 Rez b Re3
Fig. 3.4.19.
R7
Rz¢ : : ~R:
¢- • JZ) ¢
2" l"
l"
Q
~ b d
2" I"
c
: 2"
Fig. 3.4.21.
3.4.22. ** Sa se explice coincidenta rezultatelor de la cele doua
probleme precedente.
3.4.23. *** Sa se calculeze rezistenta echivalenta a circuitului cind
numarul elementelor sale componente tinde spre infinit. Cum se explica
valoarea obtinuta din expresia lui Re pentru R=R'?
Fig. 3.4.23.
A c
2R 2R 2R
8 R R
6 7{
Fig. 3.4.29.
R2 R2 R
+ '"':;" ";" ~
Fig. 3.4.30.
-... -. -
!12
3.5. PUTERI ~I ENERGII
R3
I .
+---¢
p
[
r t
u
c
Fig. 3.5.24. Fi-g. 3.5.25.
3.G.5. 0
instalatie de iluminat formata din 24 de becuri fiecare cu
puterea nominala J\=6 W e alimentata la tensiunea nominala a becu-
rilor Un= 24 V. Instalatia trebuie alimentatii de la o baterie de acumula-
toare formata din acumulatoare fiecare cu t.e.m. E= 2,2 V, rezistenfa
5•, 67
interna r=0,1 Q. Cite acumulatoare sint necesare 9i cum trebuie legate
acumulatoarele in cadrul hateriei pentru ca sa se realizeze un curent
de desc~rcare dat I tt= 2 A pentru fiecare acumulator? ·
3.G.6. Sase tuhuri electronice au tensiunea nominala de 6 V. Cite
doua tubu'ri sint de acela 9i tip: (T1) cu curent de alimentare de 0, 1 A
(1'2) cu curent de alimentare de 0,2 A 9i (T3) de 0,3 A. Sa se calculeze
rezistentele aditionale necesare realizarii unor monta.ie care sa asigure
functionarea nominala I tuburilor cind alimentarea montajelor se face
de la o retea de 220 V: a) cu toate tuburile in paralel; b) cu tuburi 9un-
tate 9i apoi legate in serie; c) ce puteri iau circuitele formate la a) 9i b).
3.6.7. Ce curent trece printr-o Iinie bifilara la scurtcircuitarea cape-
telor ei? Se 9tie ca aceasta linie ar da o aceea 9i putere cunoscuta P unor
rezistoare de rezistente cunoscute R 1 respectiv R 2 , conectate pe rind
cite unul la capatul liniei. Care este tensiunea U la inceputul liniei 9i
care sint tensiunUe Ui, U2 la bornele celor doua rezistoare?
3.6,8. ** La inceputul unei Iinii formata din doua fire cond uctoare
se aplica o tensiune U= 230 V. Conectind la capatul liniei numai un
receptor cu putere nominala 10 kW tensiunea la capatul liniei este
U1 =220 V. Ce putere nominala are un al doilea receptor care conectat
in paralel cu primul face ca tensiunea la capatul liniei sa scada la U 2 =
=210 V? Se ~tie ca cele doua receptoare au fiecare tensiunea nominala
de 220 V. Se neglijeaza variatia rezistentelor cu temperatura.
3.6.9. * 0 linie bifilara de transport de energie electrica e formata
din doua conductoare de lungime L fiecare. Ea are o tensiune constanta
la inceputul ei 9i un rezistor de rezistenta R 0 la capatul ei opus. La dis-
tanta x de inceputul liniei se produce un defect de izolatie intre cele
doua fire ale ei, corespunzator intercalarii in acest loc a unei rezistente
necunoscute R intre cele doua fire. Ca urmare, curentul din sursa se
mare~te de ct ori, iar puterea receptorului se reduce la ~2 din valoarea
ei initiala (~>0). ~tiind ca fiecare din cele doua fire conductoare ale
liniei are o rezistenta R' pe unitatea de lungime a liniei, se cere distanta
x. Care este valoarea rezistentei R a izolatiei la locul defectului?
3.6.10. Ce sectiune trebuie sa aibft conductorul de cupru din care se
realizeaza o linie hifilara (cu doua fire) de lungime L= 10 km pentru
a alimenta un receptor de la o retea cu tensiunea U= 11 kV? Se ~tie
ea daca receptorul s-ar conecta direct la retea el ar lua o pu tere P=
68
100 kW, iar caderea de tensiune pe linie este Au%= 1%, (Au este rapor-
tul dintre caderea de tensiune din lungul firelor liniei 9i tensiunea
de alimentare). Ce putere ar absorbi de la aceasta linie un sistem de
n= 10 astfel de receptoare conectate in paralel la extremitatea ei.
3.6.11. La circuitele reprezentate in figura se dau tensiunea U=
= 100 V 9i rezistentele R 1 = 2 Q, 6 Q, R 4=3 n. Se cer: a) in-
/ !'
A 8 A.----•E
u
1sc
Rz
Iz
d
\ kO I
b
'{\~) I Fig. 3.6.11.
\~~
tensitatea cure~lui I 1i tensiunea UAB• (figura a); b) curentul de scurt-
circuit lsc ~i curentul J'l (figura b); c) bilantul puterilor P= UI'=R 1Ii+
+ +
+R 2 I~ R 3 I~ R 4 I: in: cazul b);
3.6.12. Valorile madmilor ce ca- E7=6V Ez•6V
racterizeaza circuitul sjnt cele indi-
R1 =1n Rz=l.n
cate in figura. Se\,?:!]). a) intensita-
tea curentului 1; b) tensiunile UAB,
u BC, u CD,u CA, u
BD; c) bilantul I
puterilor in formele "f.PE= r,p'7"' 9i
"f.Paat=O; d) rezistorul ,care legat A c
int re punctele B)i D. ar lua o putere
maxima 9i valoarea acestei puteri
maxime; ef intensitatea curentului E4-"'2V
din conductorul de rezistenta nula R4=5n.
ce ar scurtcircuita punctele B 9i D. Fig. 3.6.12.
69
3.6.13. Se cer: intensitatea curentului I din rezistorul R, rezistenta R
a acestuia, tensiunea U ~i puterea disipata in fiecare element (vezi
figura). Se cunosc indicatia miliampermetrului I A= 110 mA, indicatia
voltmetrului Uv=30 V 1}i rezistentele lor interne rA=3 .0, respectiv
Rv=3 k.O.
R R
lJ R R
3.6. 14. ** Se 1}tie ca randamentul sursei din circuit este 'fl= 0,5 ~i ca
daca rezistorul R 0 s-ar conecta numai el la bornele sursei ar lua de la
ace;;fa pute";~e(utHi maxima. Se dau E= 10 V, r= yf.Q ~i se cer:
a) rezistenta R; b) tensiunea U0 la bornele rezistorului R0 •
3.6.15. * Se ~tie ca dacii se conecteaza Ia extremitatea unei linii aflate
in gol un receptor acesta va lua o putere 1:1.P0 , unde Po este puterea nomi-
nala a receptorului corespunzatoare tensiunii in gol U a liniei. Ce semni-
ficatie are coeficientul a? Ce putere vor lua n astfel de receptoare legate in
paralel la extremitatea liniei ~i care va fi tensiunea Un la hornele lor?
(Se neglijeaza variatia rezistentei receptoarelor cu. temperatura).
p
Fig. 3.6.16.
3.G.17.* La circuitul paralel reprezentat in figura se dau ~i se cer
marimile indicate mai jos.
Cazul M arimile date M arimile cerute
a) U, 11 , R 2 I, P, R1
b) P 1 , 12 , Re I, U, R1 , R2
c) P, 11 , R 2 I, U, R1 , Re
d) P1, R 2 , I P2 U, Ii, P, R1,
3.6.18. * Pentru circuitul serie-paralel din figura, marimile cunoscute
~i cele cerute se indica mai jos.
Sa se determine din aproape in aproape marimile cerute.
Caczul M arimile date M arimile cerute
a) Ra, P2, 12, R1 U, 11 , 13 , U2 , Ua, Re
b) P1, R2, 13, U U23 , 12 , Ii, U1 , P.
Iz
,, R7
Rz
¢-
li'3
l'i
v
Fig. 3.6.18.
71
3.8.19. La circuitul din figura se dau ~i se cer marimile indicate mai
jos.
Cazul M iirimile date M arimile cerute
a) E2, R2, u, I R 1 , U1 , U2
b) . u, PR2• U2, R2 E 2, R 1, I
c) E2, P2, u, R2 I, Re, U1
I R7
¢ ..
(J
Fig, 3.6.19.
(J ~{ c
b
/
,.,- ,.......
\
.), Re
4
E
Rt
p
R7{ ut R t\.,._.,
L" '}
u
a \
,,_..,,,. / '
Fig. 3.6.22. Fig. 3.6.23.
......___,,,,,.
7tl
Fig. 3.6.25.
t/3
3.G.26. Un terrnocuplu format dintr-un fir de constantan ~i unul de
cupru fiecare cu un diametru d=0,2 mm ~i o lungime L= 1 m are cele
doua suduri la o diferenta de temperatura 6=50°C. Se cunosc rezistivi-
tatile Pcu=-=0,17· l0-1 Q·m, Pconst=0,5· 10-6 O·m ~i se ~tie ca Iegind
in serie cu terrnocuplul un galvanometru cu o constanta de 10-s A/div.
~i rezistenta interna r=50 n acesta indica n=::30 diviziuni. Se cere:
a) t.e.m. a termocuplului ~i b) t.e.m. (specifica) a termocuplului produsa
de o diferenta de temperatura de un grad Celsius (volti/grad).
,. ,le - I
{
r
{}. .
'/,:
'* Rk
E
f
• u
R
74
3.6.30. ** Un receptor se leaga la bornele unei surse cu t.e.m. E
~i rezistenta interna r date. Se cer tensiunea la borne U, intensitatea
curentului I ~i rezistenta R a receptorului in f unctie de puterea P data
receptorului. Discutie.
3.6.31. 0 sursa (vezi fig. 3.6.30) cu t.e.m. E 9i rezistenta interna
r dii unui rezistor R 1 , conectat la bornele ei, o putere P 0 , la un curent
11 9i o tensiune U1 • Aceea 9i sursa da unui alt rezistor R 2 conectat la
bornele ei (in locul rezistorului R 1) o aceea 9i putere P 0 , la un curent
12 9i o tensiune U2 • Se cer: a) relatia dintre R 1 9i R 2 ; b) relatia dintre
11 , 12 ~i cuentul de scurtcircuit lsc= !!_ al sursei; c) relatia dintre 11 ,
r
12 ~i P 0 , r; d) relatia dintre U1 , y 2 ~i tensiunea in gol Uu; relatia dintre
Ui, U2 9i P 0 , r; f) relatia dintre U1 ~i 12 •
3.6;32. La bornele unei surse cu t.e.m. E 9i rezistenta interna r
se leaga un rezistor de rezistenta R (vezi fig. 3.6.30). Sa se determine
expresiile analitice 9i graficele dependentelor de mai jos:
a) l=l(R), U= U(R), P=P(R), 'fJ=1J(R);
b) U= U(l), P =P(l), 'lJ= 1J(l);
0
c) P=P(U), 'Y)=""1J(U);
d) 1J = 1J(P).
E, +
"1
A I o
8
Fig. 3.7.2. Fig. 3.7.3.
E2,R2
B
iF'1g. 3. 7.4. Fig. 3.7.5.
R
u
l,
12
r'
Fig. 3.7.6.
(}
,.£, R
+
B
Fig, 3.7.7.
---- - --:
£,tI
R,
tJ
R
1
R
,/ I
rl..v
\
Rvf ,
) Uv
I
'----.o-----.o- - - - - - __ .J
Fi•g. 3.7.8.
77
zistorului R. Care este eroarea procentuala cu care masoara voltmetrul
tensiunea U? c) rezistenta R' a rezistorului care conectat (fara voltmetru)
ar Iua aceea9i putere ca ~i R; d) puterea maxima pe care o poate da ba-
teria formata din cele doua surse unui receptor legat la bornele ei. Care
este rezistenta acestuia? ·
3.7.9. Circuitul reprezentat in figura are parametrii E= 12 V, r·=
12 n ~i R= 11 .Q. Sa se calculeze; a) randarnentul surselor; b) valoarea
rezistentei rezistorului R pentru care puterea primita de rezistor e
maxima; c) intensitatea curentului de scurtcircuit intre punctele A, B
in conditiile de la punctul b.
A
/
/
£ £ / £ E'
/
+ /rJSC,AB r
/ r
/
//
B ..E..
~()
Fig. 3.7.9.
!Fig. 3. 7.10.
U=fOI'
78
4. ELECTROMAGNETISM
BREVl.AR
- q(v
-,.
--+ xB),
-
Fig. 1.
If
11
l r
Fig. 2. Ji'Lg.. 3.
I ...
H
,Fig. 4. Fig. 5.
I· 1
Fig. 6.
6 - Probleme de electricitate 81
Fluxul magnetic. Tensiunea magnetica
- -
unde B este inductia magnetica, S=nS -- aria orientata a suprafetei,
n - normala pozitiva asociata dupa regula burghiului cu sensul pozi-
tiv ales de-a Iungul curbei (c).
Tensiunea magnetica intr-un cimp uniform de-a lungul unei drepte
ce face un unghi oc cu directia liniilor de cimp (fig. 8) este
U mAB=Hd COS oc. (9)
...
s
Fig. 7. Fi;g. 8.
82
unde
R = 2__!_ (12)
m µ S
s -
H
____ ...--.. ... ----
§
•Fig. 9.
Tensiunea magnetic a Um de-a lungul unei curbe inchise (c) este egala
cu intensitatea ls a curentului electric total ce traverseaza o suprafata
(S), ce se sprijina pe curba (c) (fig. 10} ...
(13)
n
(15)
(16)
(17)
Inductivitati
unde 'Pu -
11
'Pl I
11 11 =0
~i L2= ~ = .!:. I
12 12 11 =0
(21)
(22)
.....
n
-
v
{cl
~9
Fig. 11.
-
B
Fig. 12.
85
de excitatie, E t.e.m. indusa in infa~urarea rotorului, U - tensiunea
la bornele acestuia, C?e - fluxul magnetic de excitatie.
Tensiunea electromotoare indusa in infa~urarea rotorului, cind acesta
are turatia n, este
(25)
I
I
E,R u t f,R u
'--------0
0 b
Fig. 13.
(26)
(27)
unde:
k
__!_ • (28)
21t
86
Puterea electrica cedata (utila) Puterea electrica primita
(consumata)
Pe=UI. (30)
Pm=2rmM=EI. (31)
(32)
(33)
Randamentul
u E
'1]=
Pm
...
E
' '1]=
P,
== U (34)
S-au neglijat puterile pierdute in fier ~i prin frecari. S-a considerat cazul
excita\iei separate.
Motorul asincron
r o tI mm.
.
\I
n0 = - rot/s -6ov (35)
p p
Alunecarea rotorului
0 n -n
s=--, (36)
no
unde n este tura\ia rotorului.
87
Electromagnetul
• * *
4.1. CIMPUL MAGNETIC AL CONDUCTOARELOR
PARCURSE DE CURENT ELECTRIC
sensuri contrare.
11
II
f,, 4.1.4. \Trei conductoare
rectilinii foarte lungi sint
dispuse paralel §i in acela~i
Fig. 4.1.2. plan, ca in figura alaturata.
Intensitatile curentilor sint
egale 11 =12 =13 = 10 A. Sa se reprezinte grafic variatia intensitatii
cimpului magnetic in lungul axei Ox, perpendiculara pe cele trei con-
88
ductoare, originea O fiind aleasa pe conductorul din mijloc. Se considera
sensul pozitiv pentru cimpul magnetic orientat dinspre planul hirtiei
spre observatpr.
II
11 II II
ii II
lOcm 10cm
0
- x
11
fI
t
/! 11
11
t
/J
Fig. 4.1.4.
89
II
11 t1,
P 2a a M
r--------- --·----q
1
I
,o
I
I
I
I
I
I ___.,..
1a l
I . I ~
b----------- -----6N
r;
II
II
Fig. 4.1.8.
Fig. 4.1.10
4.1.9. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care in-
tensitatile curentilor sint 11 =6,28 A 9i 12 =3,14 A.
91
H'=41,4 A/m. Sa se calculeze intensitatea H" a cimpului magnetic
din pun:ct~l O daca se rote~te planul spirei cu 90° in jurul dreptei OM.
4.1.19. Un conductor rectiliniu foarte lung este paralel cu planul
unei spire circulare cu raza de 10 cm, proiectia sa pe acest plan trecind
prin centrul spirei. Intensitatile curentilor
J
I
din conductorul rectiliniu 9i din spira sint
11 egale, iar intensitatea cimpului magnetic
din centrul spitei face unghi de 45° cu
planul acesteia. Se cere distanta d intre
conductorul rectiliniu ~i planul spirei.
4.1.20. (R) Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic in punctul O din figura.
Raza spirei circulare este R=O,l m iar OA=
ii =OB=l=0,2 m. Intensitatile curentilor sint
11=12 =6,28 A ~i la= 1 A.
4.1.21. Sa se calculeze intensitatea
cimpului magnetic de pe axa unui solenoid
cu lungimea l= 50 cm ~i N = 500 spire, daca
I,
t II
intensitatea curentului care il parcurge este
de 1 A.
4.1.22. Care este fluxul printr-o spira ~i
II
fluxul total al solenoidului din problema
Fig. 4.1.18. precedenta, daca aria unei spire este S=·
= 10 cm2 , iar solenoidul este plasat in aer
~i nu are miez feromagnetic? Se presupune cimpul magnetic uniform
pe sectiunea solenoidului.
4.1.23. (R) Un solenoid este realizat dins= 18,84 m de sirma izolata
cu diametrul exterior d=0,5 mm, bobinata intr-un singur rind, spira
Unga spira, pe un cilindru dielectric suficient de lung, cu diametrul
exterior D=20 mm. Se cere cimpul magnetic pe axa solenoidului dnd
tnfa$urarea este parcursa de un curent cu intensitatea I= 1 A. Care
este fluxul total al solenoidului in acest caz?
4.1.24. Un solenoid avind lungimea l=l m $i N=l 000 spire este
parcurs de un curent cu intensitatea 11 = 1 A. 0 spira circulara avind
raza R=0,2 m este plasata coaxial cu solenoidul, in mijlocul acestuia.
Ce intensitate 12 trebuie sa aiba curentul care strabate spira circulara
pentru ca in centrul acesteia cimpul magnetic sa fie nul?
4.1.25. (R) Trebuie construita o bobina pentru care intensitatea
cimpului magnetic pe ax sa fie H=2 000 A/m cind inf a~urarea bobinei,
92
1,'I
z
;;
~:~
', l
:0
B
j'
II
II
11
Fig. 4.1.20.
93
4.2.2. Sa se calculeze inductivitatea unui solenoid fara miez fero-
rnagnetic, avind N = 1 000 de spire, lungimea l= 25 cm ~i aria sectiunii
S=2 cm 2 • Se va considera cimpul magnetic aproximativ omogen in
interiorul solenoidului.
4.2.3. Sa se rezolve problema precedenta pentru cazul in care sole-
noidul are un miez feromagnetic cu permeabilitatea relativa 500.
4.2.4. 0 bobinii cu infa~mrarea intr-un singur strat are inductivitatea
L= 10 mH. Sa se calculeze inductivitatea L' a bobinei dupa completarea
infa~uriirii cu un al doilea strat, cuprinzind un numar de spire egal cu
al ptimului. Se neglijeaza grosimea infa~uriirilor in raport cu diametrul
bobinei ~i se considera lungimea bobinei mult mai mare decit diarnetrul ei.
4.2.5. Un solenoid avind inductivitatea L este realizat dintr-o
sirma elastica, avind forma unui arc spiral. Ce valoare L' are inductivi-
tatea bobinei in urma unei deformari in cursul careia lungimea sa se
dubleazii? Se presupune ca numiirul de spire ~i aria solenoidului nu se
modificii.
4.2.6.* (R) In figura aliiturata este reprezentata o sectiune printr-un
sistem de dona bobine avind N 1 =400 de spire ~i respectiv N 2=80 de
spire. Dimensiunile sint in milimetri. Se cere inductivitatea mutuala
intre cele doua bobine .
N,
. .. .. ----
-----.-·-·-------_. 3- ¢20 I
¢40
, .. 50 .,
200
Fig. 4.2.6.
Fig. 4.2.7.
11
II
,,. b N7
l L
0-
d
c a --
d
II
It
95
4.2.9. (R) Pe circuitul magnetic din figura, realizat dintr-un ma-
terial avind permeabilitatea relativa µr=400 ~i avind dimensiunile
d=lO mm, f=50 mm; L=60 mm, sint infa~urate N=lOOO de spire
ale unei bobine. Se cer: a) fluxul care strabate sectiunea circuitului
magnetic ctnd infa~urarea bobinei este parcursa de un curent cu in-
tensitatea I= 2 A; b) fluxul total care strabate inf a~urarea bobinei
in acest caz; c) inductivitatea L a bobinei. Se presupune cimpul uniform
in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza dispersia.
4.2.10. Pe circuitul magnetic din problema 4.2.9. se bonineaza
o a dona infa~urare avind N'=500 spire. Se cer: a) inductivitatea L'
a acestei bobine; b) inductivitatea mutuala l\t1 intre cele doua bobine.
Se presupune cimpul uniform in intregul circuit magnetic ~i se neglijeaza
dispersia.
4.2.11. Sa se rezolve problema 4.2.9. daca in una din coloanele
circuitului magnetic se practica un intrefier de largime S=0,3 mm,
perpendicular pe coloana.
96
4.3.7. (R) Sa se stabileasca forta totala care actioneaza asupra
cadrului din problema 4.2.8, cind acesta este strabatut de un curent
a vind intensitatea I'= 5 A. Ce sens trebuie sa aiba curentul din cadru
pentru ca forta rezultanta sa fie o forta de atractie?
4.3.8. (R) Se mare~te foarte lent distanta intre cadrul dreptunghiular
~i conductorul rectiliniu din prob le ma precedenta-"· cu d= 20 cm. Se
cere lucrul mecanic cheltuit.
4.3.9. * (R) Infa~urarea unui solenoid cu sectiunea patrata este
separata in doua jumatati printr-o fanta, in care se poate deplasa un
conductor rectiliniu, ca in figura. Solenoidul are dimensiunile 1=40 cm,
a= 2 cm *i un numar total N = 1 000 de spire. lntensitatile curentilor
20
Fig. 4.3.9.
N
Fig. 4.3.13.
r
I I I
I I
I I I
I I
..... ........
I I
I ).I
I
I
I
L
0 0 0 ...
0
0 0
• 0
Vo
0 0 e
----,------ d
0 0 0
0 0 0
t•
0
I
0 0
•I•
I. ... ,
Fig. 4.4.12.
in care exista cimpul magnetic este 1=5 cm, iar la o distanta L=25 cm
de la iqirea din cimpul magnetic, fasciculul love~te un ecran fluorescent
pe care apare un. spot luminos. Inductia cimpului magnetic este
B= 10-3 T. Se cer: a) raza traiectoriei descrise de fascicul in cimpul
magnetic; b) abaterea d din planul median ~i unghiul oc pe care U face
fasciculul la ie~irea din cimpul inagnetic fata de directia sa initiala; c) dis-
tanta D intre pozitia deplasata a spotului §i pozitia sa in lipsa cimpului
magnetic. Sarcina ~i masa electronului sint e= l,6· 10-19 C ~i m=9,l · 10-31
kg.
101
4.4.13. Un electron patrunde intr-o regiune in care exista un
-
-+
c1mp electric omogen ~i un ci:mp magnetic omogen. Viteza initiala v0 a
~
electronului, intensitatea E a cimpului electric ~i inductia Ba cimpului
magnetic stnt perpendiculare doua cite doua. Ce relatie trebuie sa existe
-+ -+
intre E ~i B pentru ca electronul sa se mi~te rectiliniu sub efectul combinat
al celor doua cimpuri?
4A.14. (R) 0 banda metalica avind d=O,lfmm este parcursa de un
curent cu intensitatea 1=20 A. Banda este plasata intr-un cimp mag-
netic omogen de inductie B= 1 T, orientat ca in figura. Numa.ml elec-
Fig.~4.4.14.
4.5.t. 0 spira avind aria S=2 cm2 este situata intr-un cimp mag-
netic omogen avind liniile .· de cimp perpendiculare pe planul spirei.
Inductia magnetica a chnpului cre~te uniform cu 0,1 T/s. Sa se calculeze
tensiunea electromotoare indusa in spira.
4.5.2. 0 spira cu aria S=2 cm2 situata intr-un cimp magnetic
omogen de inductie B=0,5 Tse rote~te uniform, cu o turatie v=2 rot/s,
in jurul unei axe perpendiculare pe liniile de cimp. Sa se exprime vari-
atia in timp a fluxului magnetic prin spira ~i a t.e.m. induse in aceasta.
Se alege originea timpului intr-un moment in care fluxul este maxim.
102
4.5.3.* O sp1ra cu aria S= 10 cm 2 se rotes.te uniform cu turatia
v= 1 800 rot/min. Spira este· plasata intr-un cimp magnetic de inductie
B=0,1 T, astfel incit in ea se induce o t.e.m., avind valoarea maxima
Emax=9,42 mV. Sa. se determine unghiul i:x intre axa de rotatie a spirei
s.i liniile cimpului magnetic. •
. •4.5.4. Un conductor rectiliniu avind lungimea 1=20 cm se afla
intr-un cimp magnetic omogen de inductie B= 1 T S,i este orientat
perpendicular pe liniile de cimp. Ce tensiune electromotoare se induce
in conductor cind acesta se deplaseaza cu o viteza de 2 m/s, perpendicu-
lara pe liniile de,~cimp s.i. pe conductor?
4.5.5. Sa se calculeze tensiunea electromotoare indusa in conducto-
rul rectiliniu din problema 4.3.9, daca deplasarea sa in fanta solenoi-
dului se face uniform, timpul necesar, parcurgerii acesteia fiind T= 1 s.
4.5.6. InfaS,urarea solenoidului din problema 4 . 2.7. este parcursa
de un curent alternativ cu valoarea efectiva 11 = 10 A ~i frecventa v=
=50 Hz. Sa se calculeze valoarea efectiva E 2 a t.e.m. induse in bobina
a dona, pentru cele patrulvalori ale unghiului et.. d
4.5.7.* (R) Un conductor izolat avind rezistenta pe unitatea de
lungime R 1= 1 0/m este aranjat sub forma a doua cercuri de raze r1 =
.... 8
B x x ')(
):. x x
x. x
~
:,I. ,c x x )( :,<
" " "
.,, x. ><
!IC
,<
)!.
x
~
')(
)<.'
')(
')I.
x
)".
x x x x x ,<
)(, :>'.. 'X. x. :it. Ii!
" K .IC
a b
Fig. 4.5.7.
-
debitul de volum Dv al Iichidului care parcurge debitmetrul.
104
omogen de inductie B=0,1 T, paralel cu axul, ca in figura. Lama, axul
~i inelul sint din cupru. Se cere tensiunea Yab, intre inel ~i ax.
4.5.12.* Un disc conductor avind raza R=6 cm se roteste cu o
viteza unghiulara w= 10 rad/s intr-un cimp magnetic omoge~ de in-
ductie B=0,2 T, orientat paralel
cu axul discului, ca in figura. Sa
se calculeze tensiunea Uab ce apare
intre doua perii, in contact. cu
periferia discului ~i, respectiv, cu
axul acestuia, realizat de aseme-
nea dintr-un material conductor. a
4.5.13. 0 bobina de inducti-
vitate L= 1 mH este parcursa de
un curent a carui intensitate
scade exponential in timp con-
form relatiei i=lOe-t [A], timpul
fiind exprimat in secunde. Sa se
stabileasca tensiunea electromo-
toare de autoinductie ce apare Fig. 4.5.12.
in infa~urarea bobinei.
4.5.14. (R) 0 bobina avinci inductivitatea L= 1 mH ~i rezistenta
R = 1 .Q este parcursa de un curent av ind intensitatea I= 1 A. Se scurt-
circuiteaza brusc bornele bobinei. Sa se stabileasca legea de variatie
in timp a curentului ~i sa se calculeze caldura totala dezvoltata in bo-
bina. dupa scurtcircuitare.
4.5.15. Doua bobine sin t cuplate magnetic, inductivitatea mutu-
ala fiind M = 2 mH. Prima bobina este parcursa de un curent a ca.mi
intensitate cre~e uniform in timp cu fl.I= 10 A intr-un interval Ai=
=2. ms. Sa se calculeze t.e.m. indusa in, cea de-a doua bobina.
4.5.16.* (R) Un solenoid avind sectiunea S=lO cm2 ~i N=lOO de
spire este plasat intr-un cimp magnetic omogen de inductie B=0,1 T
cu axul paralel cu liniile de cimp. La bornele solenoidului este conectat
un galvanometru balistic* avind sensibilitatea K=2· 10 8 div/C, rezis-
tenta totala a circuitului fiind R= 100 n. Se cere indicatia galvano-
metrului balistic daca se rote$te brusc solenoidul cu a= 60° fata de di-
rectia init.iala. · " ,
* Galvanometrul balistic este un aparat de miisurare a clirui indicatie este proportio-
nalii cu sarcina totalii care ii striibate infii~urarea, clnd aceasta este parcursa, pentru un
timp foarte scurt, de un curelilt electric.
105
4.5.17. 0 sp1ra m scurtcircuit, avind rezistenta R=O,l D, este
parcursa de un flux magnetic (J)= 10-4 Wb produs~de un electromagnet.
Se cere sa se calculeze sarcina t otala care parcurge spira daca: a) se intre-
rupe alimentarea electromagnetului; b) se inverseaza curentul din infa-
~urarea acestuia.
4.5.18. (R) 0 spira in scurtcircuit, avind rezistenta R=0,01 .Q,
se rote§te uniform cu turatia v=2 rot/s intr-un cimp magnetic omogen,
'nt7:x'ul maxim ce strabate spira fiind <1>=5· 10-1> Wb. Se cer: a) intensi-
tatea maxima a curentului indus in spira, b) puterea medie dezvoltatii
in spirii.
R 11 x
'l( ')( ')( x )( x ')( x
Fig. 4.6.1.
106
4.6.3. Ce tensiune electromotoare ~i ce sens trebuie sa aiba o sursa
de curent continuu, care, montata in serie cu rezistorul R din problema
4.6.1, face ca hara mobila sa se mi~te uniform de-a lungul barelor fixe
in virtutea inertiei,ifara a fi nevoie sa se actioneze din afara cu o forta
de tractiune? ·
4.6.4. 0 hara perfect conductoare de lungime l= 10 cm ~i masa
m= 100 g"aluneca fara frecare de-a Iungul a doua bare perfect conductoare
plasate vertical ~i legate prin intermediul unui
rezistor de rezistenta R=,0,1 n, ca in figura. R
Perpendiculhr pe planul barelor actioneaza un
cimp magnetic uniform de inductie B= 1 T. [Se
cere viteza limita pe care o atinge hara mobila, daca
este lasata sa cad a sub efectul greutatii ei de-a
x x ax
lungul celor douft bare verticale. Se ia g= 9,8 m/s2 • )( x )(
107
viteza sa in acest moment fiind Vc=4,2 m/s; c) cantitatea totala de cal-
dura Q dezvoltata in rezistorul R in timpu1 caderii barei; d) valoarea
si sensul tensiunii electromotoare a unei surse, avind rezistenta interna
~=0,5 Q, care, introdusa in serie cu '
rezistorul R, ar face ca hara sa se r:,
IT , -E
,,
Fig. 4.6.8.
108
4. 7. MA~INI ELECTRICE
4.7.t. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu cimpul statoric
produs de un magnet permanent este alimentat de la o sursa de rezis-
tenta interioara neglijabilii, avind tensiunea la borne reglabilii. La cre~te-
rea 'tensiunii sursei cu AU=1 V, curentul prin rotorul motorului riimine
constant, iar turatia motorului cre~te cu An= 100 rot/min. Se cere tu-
ratia n 0 a rotorului cind motorul functioneazii in gol, iar tensiunea la
bornele sursei de alimentare este U=9 V. Se neglijeaza pierderile in fier
~i prin frecari, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.2. (R) Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatie sepa-
rata are rezistenta infa~urarii R=2 n. Alimentat de la o retea cu tensi-
unea U = 120 V, motoruJ are in gol turatia n0 = 1 500 rot/min pentru un
curent de excitatie cu intensitatea I e= l A. Neglijind pierderile in fi~ ~i
prin frecare, precum ~i efectele reactieipndusului ~i considednd aproxima-
tiv fluxul de excitatie proportional cu intensitatea curentului de excitatie,
se cere sa se prezinte grafic urmiitoarele caracteristici ale motorului: a) pu-
terea mecanicii dezvoltata de motor in functie de turatia rotorului
(pentru le= 1 A); b) momentul la ax al motorului in functie de turatie
(I e= 1 A); c) turatia la mers in gol a motorului in functie de curentul de
excitatie.
4.7.3. 0 ma 9inii de curent continuu cu excitatie independent~,
functionind in regim de generator, produce o t.e.m. E 1 = 120 v"'ia o
turatie n1 = 1 500 rot/min. In regim de motor. ma~ina est e -::onectata la
o sursa avind tensiunea la borne U= 200~ V ~i rezistenta interna negli-
jabila, curentul din infa~urarea de excitatie raminind neschimbat.
Se cer: a) turatia n0 la mersul in gol; b) turatia n cu care motorui poate
roti un tambur cu circumferinta l= 10 cm pe care se inHt~oara un cablu
de care este legata o greutate G =5 760 N; c) curentul I prin rotorul
ma~inii in acest caz; d) puterea mecanica pm dezvoltata de motor~i
puterea electrica P, absorbitii de la sursa; c) randamentul "t), Rezistenta
tnfa~urarii rotorice este R=0,2 n. Se neglijeaza pierderil0 in fier, prin
frecari ~i in infii~urarea de excitatie, precum ~i efectele reactiei indusului.
4.7.4. Ma~ina de cnrent continuu din problema precedentii este utili-
zata in regim de frina, pentru coborirea uniforma cu viteza v'=o)''°;Js
a unei greutati G' = 600 N legatii de cablu l infa~urat pe tamburul fixat
pe axul motorului. Se cer: a) tensiunea U' la bornele sursei care alimen-
[09
,J
teaza rotorul ma~inii in acest caz; b) curentul I' prin infa~urarea roto-
rica; c) puterea mecanica P~ ~i puterea electrica P: primite de ma~ina
~i puterea P~u pierduta in infa~urarea rotorica prin efect Joule; d) tensi-
unea U" la bornele unei surse care, alimentind rotorul ma~inii, ar de-
termina ridicarea greutatii G' cu viteza v'. Se lucreaza cu ipotezele simpli-
ficatoare precizate in problema precedenta.
4.7.5. Rotorul unui motor de curent continuu cu excitatia separata,
alimentat de Ia o retea de tensiune U=120 V, este parcurs de un curent
av ind intensitatea I 1 = 5 A la o turatie n1 = 1 000 rot/min ~i intensita-
tea 12 =20 A la o turatie n 2 =800 rot/min. Se cer: a) rezistenta R a infa-
~urarii rotorice; b) turatia nil! la care puterea mecanicii dezvoltata
de motor este maxima; c) valoarea puterii mecanice maxime P mM a
motorului; d) randamentul 1JM al motorului in regimul de putere me-
canica maxima; e) randamentul "IJ al motorului cind dezvoltii o putere
mecanica de zece ori mai mica decit cea maxima. Se neglijeaza pierderile
in fier prin frecare, precum ~i efectele reactiei indusului l?i se considera
constant curentul de excitatie.
4.7.G. Tensiunea electromotoare indusa in rotorul unei ma1?ini de
curent continuu in regim de generator are valoarea E 1 = 180 V pentru
o turatie n 1 =900 rot/min ~i un curent de excitatie cu intensitatea I ,1 =
=0,5 A. Ce intensitate I i 2 trebuie sa aiba curentul de excitatie pentru ca,
in regim de motor, turatia rotorului sa fie n 2 = 600 rot/min la mersul in
gol, cind ma~ina este legata la o retea de curent continuu cu tensiunea
U=240 V. Se neglijeaza pierderile in fier ~i prin frecari, precum ~i efectele
reactiei indusului ~i se considera fluxul de excitatie proportional cu
intensitatea curentului de excitatie.
4.7.7. Un generator de curent continuu cu excitatie separata are
la turatia nominala tensiunea de mers in gol U0 = 120 V. Rezistenta
infa9urarii rotorice este R=0,1 .n. Sarcina generatorului este reprezen-
tata de 120 becuri identice cu tensiunea nominalii U ~= 120 V ~i puterea
nominala 100 W. Cu cit trebuie crescuta procentual turatia gene-
ratorului pentru ca becurile sa functioneze in regimul nominal, exci-
tatia ramtntnd constanta?
4.7.8.* (R) 0 ma~ina de curent continuu are rezistenta infa 9urarii
rotorului R=5 Q 9i rezistenta infa~urarii de excitatie Re= 100 Q. Sa
se compare randamentele mMinii functionind in regim de motor la
putere mecanica maxima, pentru o conexiune paralel 9i, respectiv,
pentru o conexiune serie. Tensiunea de alimentare este aceea~i in ambcle
cazuri.
110
4.7.9. Un motor de curent continuu cu excitatie derivatie este
conectat in montajul reprezentat in figura. Cum trebuie reglate reos-
tatele din circuitul de excitatie (Re) ~i din circuitul rotoric (R,) inainte
de inchiderea intrerupatorului K, pentru a se asigura pornirea corecta
a motorului?
Fig. 4.7.9.
111
4.7.12. Se dore~te sa se obtina cimpul magnetic invirtitor produs
din punctul 0, de cele trei bobine din problema precedenta cind sint
parcurse de sistemul trifazat de curenti dat, utilizind numai una dintre
bobine, parcursa de un curent continu u ~i rotita uniform in jurul punctu-
Iui 0, astfel 1ncit sa ocupe succesiv pozitiile celor trei bobine. Sa se
stabileasca intensitatea I' a curentului ce trebuie sa strabata infa~urarea
acestei bobi~e ~i viteza unghiulara !l cu care trehuie rotita.
~J!iJ I
4.7.13. (R) Se considera cele trei bobine identice din figura 4.7.11
ata~ate unui disc care se rote~te cu viteza unghiulara .Q= 100 rad/s
in jurul unui ax ce trece prin O; intreg sistemul fiind plasat intr-un cimp
magnetic omogen. Fluxul magnetic maxim prin fiecare bobina are va-
loarea <1>=2· 10--2 Wb. Se cer legile de variatie in functie de timp ale
tensiunilor electromotoare induse in cele trei bobine, considerind ori-
ginea timpului intr-unul din momentele in care fluxul primei bobine
este maxim.
4.7.14. Un motor asincron are pe stator o infa~urare trifazata cu
p=2 perechi de poli, alimentata de la o retea cu frecventa 11=50 Hz.
Se cer: a) turafia n0 a cimpului invirtitor, b) turatia n a rotorului daca
alunecarea este s=2%.
5. CffiCUITE IN REGIM SINUSOIDAL
BREVIAR
v~ ~
f aloarea efectiva a unei marimi periodice~v.:de""perioada T
a
y
...
-----------"" r v ...
V .,..,
," I I \l.'r}
"2 ---
,""
__ _,,, -:.,,- - -- v:...2
/
v,
0
- ......
V"\f'Vz
V" V7 +Vz
0
b c
Fig. 1.
Derivata vi:!, in raport cut, a unei marimi sinusoidale v= V m sin ((l)f +y)
este o ma.rime sinusoidala cu aceea~i pulsatie, amplitudinea de (l) ori
mai mare ~i faza cu ~ mai ,mare
2
114 •
Circuitul dipolar (cu doua borne) in regim sinusoidal (fig. 2, a) are un
defazaj al curentului in urma tensiunii
cp=yu-Y« (ma.rime algebrica). (9)
Relatiile de definifie ale marimilor caracteristice ale circuitului dipolar
pasiv (fara surse) sint date in tabelul de la pagina 116.
III. Puteri
puterea instantanee
p= ui; (19)
puterea activa este media puterii instantanee p pe o perioada T
T
p =; ~pdt;
0
(20)
u4iUsiafwt +iJ;)
i·V2 I sinf<,Jf+~.)
Fig. 2. a b c
CALCULUL CIRCUITELOR fN REGIM SINUSOIDAL'
ii
P,,x,
I
Ur, IUr
1a I / ' /'1 ;'a,
iJ L1ru
---,
~ I+:::::::::.. 1 1-r, f _I ea I
·'~ ~+,, I
---'Z ...L.--1
"
a " D
Tabclul 1
t:U:NfNTcU 0£ CfHCU/7 /)I li'EGIN S!NttS'(J/OAJ
~ u •RI U•RI 0 t
ii
A R/2 0 1?1'
~
tJ
•
wt -y-+r""
~
U•GJU 2!. u
2 wL/ 1
~ tJ wl/ 1
" Jr
~cf---:¢ (• l•wCIJ
tr i7 q 1' ,,
~
u
Tabelul 2
MA!i'IMI CAl?ACTER!ST!C£ AU /;U"M!:NTcWR Oe C!li'CUIT
2
1 1
Z=yR2+(XL-Xo)2=V R2 Y=i./G 2 +(BL-Bo)2 ="' l- -+ (- ,
2
.......
+(wL - ~r, v R wL -wc)
....... (40') (40")
<:O
1 1
filL- -
XL-Xe we tg q,= BL-Bo
G ..,.. ____
-w-L - wC_
tgq,= - - - (41') (41")
R R 1
R
-U
i= ,;2 - sin (wl+y,.-ep). (42') i= ,/2 YU sin (rot+y.,- <p), (42")
·Z
........
,::::,<->
,~ 1 •
t.'.::::)"'
0
REZONANTA
'VLC
VII. Circuite serie-paralel
Metoda de calcul I. Se calculeaza din aproape Metoda de calcul II. Se construieste dia-
in aproape Re, Xe, z. pentru elementele legate grama vectoriala ~i se folosesc relatiile geo-
in serie. §i G., B., Ye pentru elementele legate metrice dintre elementele acestei diagrame.
in paralel.
5.1. MARIMI SINUSOIDALE
+ ;)
I
a1 = 5 sin ( 21t · 50l a2 = sin (lOt)
I
aa=5 cos(21t·50t+ ;) a4 =sin (2t -t-2)
l
a1=5 sin (21t·50t+ ;) a2 = sin 10l
I
[A}
\ \ tl)
', .
Fig. 5.1.5.
123
I -i/2 4 sin( wt+
2
;)
v1 = - sin w t
d)
{ Vz=cos(wt+ :)·
5.2.2. Se cere suma m~rimilor sinusoidale
V210 sin wt A,
2
i3 = V210 sin ( wt + ;) A,
,,
a b
Fig. 5.2.3.
u3 = 2 sin ( <,>f- :) V.
1
124
l/
u
b
Fig. 5.2.4.
5.2.5. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze derivatele:de ordinele
unu,. doi ~i trei ale marimilor:
v1='{2sin (V2t), v2=3 sin (2t + ;) , v =cos 3(l)t.
3
dv d 3v
5.2.6. Sa se reprezinte vectorial ~i sa se calculeze sum as= v +-
dt dt 3
pentru v= i./2 V sin ( (l)i + -~) cu v, (I) t marimi .!!!!~ensionale.
' =" .·. >'c''M
5.2.7. Sa se determine marimea sinusoidala x",,;,Xm sin (wt+a:),
care satisface ecuatia 2x-3 dx - dax3 = u, cu u= 5 cos (2t + 2:..). (Marimile
' di dt 3
considerate sint adimensionale).
Fig, 5.3.3.
126
Fig. 5.3.4.
e t u
0( )u,
() R7
8
Fig. 5.3.7.
L
........__..,
lz
ul 0( R L
Fig. 5.3.8.
8 )A
{ V2 5 sin( (J} --
-_v2 + ;)v
I
Us - 6 COS ( Mf
I
I
l wt
tlsl
Fig. 5.4.8.
*i impedanta circuitului; c) puterile activa, reactiva ~i aparenta ale
circuitului.
5.4.9. Sa· se construiasca diagramele vectoriale ale componentelor
active ~i reactive ale tensiunii ~i curentului pentru circuitul din problema
5.1.8 Se cer ~i diagramele valorilor instantanee ale acestor componente.
5.4.10. Se da diagrama vectoriala a curentului ~i tensiunii la bornele
unui circuit dipolar. Se cer: a) rezistenta, reactanta ~i impedanta cir-
cuitului; b) puterile activa *i reactiva; c) factorul de putere.
5.4.11. Sa se calculeze, componenta ac-
tiva ~i reactiva a curentului, in valori efec-
tive algebrice ~i in valori instantanee, con-
ductanta, susceptanta ~i admitanta pentru
circuitul considerat in problema 5.4.1.
133
5.G.5. Alimentind cu un curent continuu I== 10 A o bobina, tensiunea
la bornele ei este U= 120 V. Aceea~i bobina alimentata cu o tensiune
sinusoidala de valoare efectiva U ~i frecventa f1 = 50 Hz ia un curent
cu valoarea efectiva 11 =6 A. Sa se calculeze: a) rezistenta ~i inductivi-
tatea bobinei; b) reactauta inductiva ~i impedanta bobinei la frecventele
fi =50 Hz ~i (2 = 100 Hz; c) conductanta, susceptanta ~i admitanta
aceleia~i bobine la frecventele {1 ~i {2 •
· 5.G.G. 0 bobina cu rezistenta R si inductivitatea L are la borne
o tensiune u= 12 sin 500 t V ii est; parcursa de curentul i=4 sin
( 500t- ;) A. Se cer: a) energia consumata de bobina in timp de 5 minute;
b) valoarea maxima a energiei magnetice din bobina; c) rezistenta; d) in-
ductivitatea; e) valoarea instantanee a intensitatH curentului din bobina
daca frecvent;a se reduce Ia jumatate.
5.6.7. 0 bobina avind tensiunea Ia borne U=220 V ia o putere
activa P= 10 W ~i o putere reactiva 8 var. Care este cea mai mare
putere activa pe care o poate lua un rezistor Iegat in serie cu bobina,
la aceea~i tensiune totala U = 220 V, ~i care este rezistenta electrica
a acestuia?
l 5.6.8. Un circuit serie format dintr-un condensator de capacitate
C= 100 µF ~i un rezistor de rezistente R= 15 .Q are la borne o tensiune
u=V2100 sin(soo t+ ;) V. Se cer: a) reactanta circuitului; h) conduc-
tanta, susceptanta ~i admitanta circuitului; c) puterea activa ~i puterea
reactiva primite de circuit; d) valoarea instantanee a intensitatii curen-
tulu i.
~:''.5.6.9. Tensiunea la bornele unui condensator are o valoare efectiva
de vf ori mai mare declt valoarea efectiva a tensiunii la bornele rezisto-
rului inseriat cu el. Se stie ca tensiunea la bornele circuitului serie format
de aceste elemente ar~ valoarea efectiva U = 120 V, iar puterea activa
a circuitului este P=60 W. Sa se calculeze: a) valoarea efectiva a ten-
siunilor la bornele rezistorului ~i condensator~lui; b) factorul de putere
al circuitului; c) rezistenta, reactanta ~i impedanta circuitului; d) capaci-
1
tatea condensatorului daca frecventa este f = ooo Hz.
' 2r;
(J
Fig. 5.6.17.
se cunoa~te rezistenta R 1 a rezistorului iar voltmetrele masoara tensiunile
Ui, U2 , U. Sa se calculeze R 2 , X2 daca R 1 = 100 .0, U1 60 V, U2 =80 V,
U = 100 V. Se neglijeaza curentii luati de voltmetre.
Fig. 5.6.18.
ll
Fig. 5.6.19..
3 I, P, Q, Uc U, R, XL, Xe
Uc=50yfV s
U=lOO V z
137
"5.G.20. (R)* Mentinind valoarea efectiva U a tensiunii aplicate
la bornele circuitului reprezentat in figura 5.6.19, se modifica frecventa
acestei tensiuni. La frecventa f1 curentul are o valoare efectiva maxima
11 =40 A. La frecventele {2 =50 Hz ~i 100 Hz curentul are valoarea
efectiva I= 20 A. ~tiind ca tensiunea la bornele circuitului:are valoa-
rea efectiva U =200 V, se cer: a) impedantele circuitului ~i factorii
de putere la cele trei frecvente (1 , ( 2 , { 3 ; b) parametrii R, L, C ai circui-
tului; c) frecventa de rezonanta ~i valorile efective ale tensiunii la bornele
bobinei cu parametrii R, L la cele trei frecvente considerate.
138
la bornele sale fiind U= 100 V. Se cer: a) L, C; b) valoarea efectiva
a curentului total ~i puterea reactiva a circuitului daca se mentine
valoarea efectiva a tensiunii de alimentare dar se dubleazi:i frecventa sa.
5.7.5. (R)* 0 linie electrica cu
L.
tensiunea U= 220 V ~i frecventa f = 50
Hz alimenteaza un receptor cu o pu-
tere activa P= 10 kW, la un factor
de putere inductiv cos <f>"'"'0,9. Ce con-,
densator trebuie legat la bornele recep- c
torului, in paralel cu acesta, pentru a
se forma un circuit care ia de la retea
aceea~i putere la un factor de putere
(j
inductiv cos q:> 6 =0,95? Cum se modifica
pierderile de putere pe linie prin aceas- Fig. 5.7.4.
ta ameliorare a factorului de putere?
5.7.6. (R)* La frecventa f', circuitul alimentat cu o tensiune sinu-
soidala de valoare efectiva constanta U, ia curentul cu valoarea efectiva
minima Imin=5 A ~i puterea activa P'= 100 W, bobina fiind parcursa
de un curent I' L= 5 A. Care sint valorile puterii active ~i ale curentului
total I la o frecventa 5 f'? Care este rezistenta rezistorului?
5.7.7. Ce rezistenta ~i capacitate trebuie sa aiba circuitul reprezentat
in figura b pentru ca el sa fie echivalent circuitului reprezentat in figura a?
Cl b
Fig. 5.7.6. Fig. 5.7.7.
139
5.7.8.** 0 sursa cu· t.e.m. e="V2E sin (eot+y) V are rezistenta
intern a r ~i reactanta interna x= wL. Ce rezistenta R 9i ce capacitate C
trebuie sa aiba rezistorul, respectiv condensatorul, care iau de la sursa
o putere activa maxima, atunci ctnd se leaga in paralel la bornele acesteia?
Care este valoarea acestei puteri active maxime pe care o da sursa?
I 'z
i,
Xe e t r
;t ,,(
Fig. 5.7.8. Fig. 5.7.9.
!41
Nr Date Cerute
1 R, L, (,), I· P, u, cos q,
2 R, I, w, u Q, z, XL, cos q,
3 P, I, (J, f Z, L, Q, cos q,
4 u, XL, p R, I, Z, Q.
5.8.7. 0 bobina are tensiunea la borne u=i/2100 sin 2n·500 t V,
ia o putere activa P= 100 W ~i o putere reactiva Q=200 var. Se cer:
a) rezistenta ~i inductivitatea bobinei; b) impedanta bobinei; c) valoarea
efectiva a curentului din bobina.
5.8.8. (R)** 0 sursa avind t.e.m. e=V2E sin ((,)t+y), rezistenta
interna r ~i reactanta interna x alimenteaza un receptor care ia o putere
activa P ~i o putere reactiva Q. Se cer: a) reiistenta R ~i reactanta X
a receptorului; b) valoarea efectiva a intensitatii curentului debitat
de sursa I; c) valoarea efectiv{1 a tensiunii la bornele sursei U; d) randa-
rnentul sursei.
5.8.9. (R)* Ce relatie exista intre rezistentele R, R', reactantele
X, X', ~i impedantele Z, Z' a doua receptoare care, conectate pe rind
Ia bornele aceleia~i surse, primesc aceea!Ji putere activa P ~i aceea~i
putere reactiva Q'l
5.8.10. ** Se ~tie ca o sursa da unui receptor conectat la bornele
sale un curent 1=3 A !Ji o putere activa P 1 =45 W. Unui alt receptor
conectat la locul prirnului receptor sursa ii da aceea~i putere activa 9i
aceea~i putere reactiva la un curent 1'=4 A. ~tiind ca impedanta interna.
a sursei este Z= 12 .Q se cer: a impedantele celor doua receptoare; b) re-
zistentele ~i reactantele celor doua receptoare; c) puterea reactiva pri-
mita de receptoare; d) tensiunile la bornele celor doua receptoare; e) fac-
torul de· putere al receptoarelor.
5.8.11. Un generator de curent alternativ are un curent de scurt-
circuit cu valoarea efectiva I,e• o tensiune in gol cu valoarea efectiva
U g ~i poate da in exterior o putere activa maxima Pm· Se cer: a) valoa-
rea efectiva a t.e.m. a generatorului; b) impedanta interna a generato-
rului; c) puterea pierduta prin efect Joule in interiorul generatorului
la mers in scurtcircuit; d) rezistenta 9i reactanta interna a generatoruluL
5.8.12. * Se da circuitul reprezentat in figura a, la care se cunosc
5
marimile R=5 .Q si
. X= y2 Q. La sursa din figura b se -cunoaste
, numai
142
valoarea efectiva a t.e.m. E= 12 V. Se cer: a) impedanta interna a sursei
daca ea da aceea~i putere activa ~i aceea$i putere reactiva circuitului din
,figura a, indiferent la ce pereche de borne a acestuia se conecteaza;
a b
Fig. 5.8.12.
{I
Fig. 5.8.13.
u
~c
'1 (I
7
R
P, l
c
d rl~~~~~~~~~--' I
Fig. 5.8.14.
~
5.8.15.** Se da circuitul reprezentat in figura. Alimentat in curent
continuu la o tensiune u=u0 =100 V, circuitul ia o puteretotala P 1 =
10 W. Capacitatea fiecarui condensator este C= 1 µF. La. frecventa
If' i2
1,
R
(J
l
e
c
c
Fig. 5.8.15.
v • • • t~ de t ensrnne
--;;- H z se rea1·1zeaza rn reg1m smuso1'd al o rezonan,a
r == UlOO .
16