Universitatea TRANSILVANIA din Brașov

Facultatea de Alimentație și Turism

Lucrari de iarna: Buldozer-Lama

buldozer

Autor: Stud.Ing. BUSUIOC Claudiu

Specializarea: EBBA
Grupa: 8MF371
Prof. Coordonator : PĂDUREANU Vasile

2017-2018
 Cuprins

Principiul de lucru. Domeniul de utilizare.........................................................................3

Ciclul de lucru al buldozerului............................................................................................3
Clasificarea buldozerelor.....................................................................................................5
Construcţia buldozerului......................................................................................................6
Utilitatea lamei buldozerului………………………………………………………….…14
Concluzii..............................................................................................................................17

2
Introducere
Principiul de lucru. Domeniul de utilizare
Buldozerul este o maşină de construcţii prevăzută cu un organ tip lamă, montat la
partea din faţă a unui tractor pe roţi cu pneuri sau pe şenile. Buldozerul este destinat, în
principal, săpării pământurilor la adâncimi de 100…300 mm şi transportului pământului săpat
la distanţe relativ scurte (până la 60…150 mm). Distanţa economică pe care buldozerul poate
transporta pământul depinde de clasa lui de tracţiune, de felul pământului şi de condiţiile de
exploatare. De obicei această distanţă nu depăşeşte 60…80 m pentru buldozerele pe şenile şi
100…140 m pentru buldozerele pe roţi cu pneuri. Cea mai mare extindere au obţinut
buldozerele pe şenile, având calităţi de tracţiune superioare şi o bună capacitate de trecere.
În funcţie de putere şi de construcţia lor, buldozerele pot lucra pe cele mai diferite
suprafeţe, de la terenuri mlăştinoase sau nisipoase la roci stâncoase explodate sau scarificate
Buldozerele sunt utilizate pentru săparea în straturi, pe terenuri de categoriile I…IV, la
o mare diversitate de lucrări, ca:
 nivelarea terenurilor;
 repartizarea uniformă a pământului descărcat din diverse mijloace de
transport;
 construcţia şi repararea drumurilor;
 executarea digurilor şi a barajelor;
 săparea debleurilor şi a tranşeelor;
 executarea rambleelor;
 executarea de terase pe terenuri înclinate (abrupte);
 săpături de fundaţie;
 astuparea şanţurilor, gropilor;
 curăţirea zăpezii de pe drumuri;
 curăţirea terenului de arbuşti, tufişuri, cioate, moloz pietre etc.

Ciclul de lucru al buldozerului

Prin deplasarea buldozerului înainte, lama, acţionată printr-un sistem de comandă, se
afundă în pământ, taie cu cuţitele un strat de pământ şi-l deplasează în faţa sa formând o
prismă de pământ pe care o deplasează târâş pe suprafaţa terenului la locul de descărcare.

3
După descărcarea pământului lama se ridică în poziţie de transport, buldozerul se întoarce în
frontul de lucru şi ciclul se repetă.
Volumul maxim al prismei de pământ din faţa lamei este atins de buldozerele actuale
pe o distanţă de deplasare cu lungimea de 6…10 m.
Săparea pământului se face cu o viteză de 2,5…4,5 km/h, iar deplasarea pământului cu
viteza de 4,5…6 km/h.

Fig. 1.1. Scheme de lucru ale buldozerului la săparea pământului: a – tăiere; b –

transport cu tăiere concomitentă; c – descărcare; d – deplasare înapoi în frontul de lucru (mers
în gol).

Fig. 1.2. Traiectoria deplasării pământului şi formarea prismei în faţa lamei.

Organul de lucru (lama) este o construcţie sudată din tablă de oţel, cu nervuri pentru
rigidizare, cu urechi de fixare pe barele de împingere şi mecanismul de suspendare. Consumul
energetic şi productivitatea depind într-o măsură însemnată de corectitudinea formei lamei.

4
 Lama taie pământul, îl adună în faţa sa şi-l deplasează. Profilul lamei se alege în aşa
fel încât pământul tăiat din masiv se deplasează pe lamă şi se surpă în faţa ei (schema a). Dacă
profilul lamei nu este ales corect, atunci pământul tăiat se deplasează în sus, în procesul
formării prismei, nu pe lamă, ci umflă (bombează) masa de pământ, care formează prisma
(schema b). În acest caz, se intensifică frecarea dintre particulele pământului.
Clasificarea buldozerelor
În figura 1.3 se prezintă clasificarea buldozerelor.

BULDO ZER

PE R O TI P E S E N IL E

C U C A D R U R I G ID C U C A D R U A R T IC U L A T

4 R O TI 4 R O TI
R O T I D E D IR E C T IE S P A T E D IR E C T IE C U S A S IU A R T IC U L A T
4 RO TI M O TO ARE 4 RO TI M O TO ARE
O P E R A T O R U L ÎN F A T Ã

4 R O TI 4 R O TI
R O T I D E D IR E C T IE F A T A D IR E C T IE C U S A S IU A R T IC U L A T
RO TI M O TO ARE SPATE 4 RO TI M O TO ARE
O P E R A T O R U L ÎN S P A T E

Fig, 1.3. Clasificarea buldozerelor

În continuare se prezintă scheme ale diverselor tipuri de buldozere.

5
Construcţia buldozerului
Buldozerele se execută cu lamă orientabilă şi fixă (neorientabilă).
Mecanismul de suspendare al lamei 1 (fig. 1.4.) intră în categoria mecanismelor de
suspendare în patru puncte şi se compune din două bare inferioare 8, două bare superioare 2
cu lungime reglabilă (sunt prevăzute cu filete stânga-dreapta). Lama este împinsă de două
bare de împingere 7.
Lama este sudată din tablă de oţel şi are întărituri în partea inferioară din spate sub
forma unor cutii închise cu nervuri interioare. Tot de partea inferioară a lamei se fixează prin
şuruburi cuţitele. În spate, lama este prevăzută cu urechi de prindere în cele patru puncte ale
mecanismului de suspendare şi, de asemenea, cu barele de împingere.
Barele de împingere 7 se prind articulat de căruciorul şenilelor. Lama este ridicată este

6
ridicată şi coborâtă cu ajutorul cilindrilor hidraulici 4, al căror corp se fixează articulat de
suportul 3.

Fig. 1.4. Buldozer cu lamă neorientabilă: a – vedere generală; b – construcţia lamei; c

– buldozer cu lamă acţionată prin cablu; 1 – lamă; 2 – bară superioară cu lungime reglabilă; 3
– suport; 4 – cilindru hidraulic; 5 – tractor; 6 – lagăr; 7 – bară de împingere; 8 – bară
inferioară; 9 – faţa anterioară a lamei; 10 – peretele din spate al lamei; 11 – profil U; 12, 13 –
pentru prinderea articulată a lamei; 14 – partea inferioară a lamei; 15 – cuţite detaşabile; 16 –
troliu; 17 – suportul din faţă; 18 – mufla fixă.
Cu ajutorul barelor superioare filetate 2 se poate modifica unghiul de înclinare a lamei
în plan transversal cu ± 6°.
Buldozerele cu lamă fixă (neorientabilă), acţionată prin cablu, sunt prevăzute cu un
troliu montat în spatele tractorului de bază. Troliul, care este antrenat de arborele prizei de
putere, acţionează printr-un sistem de scripeţi (palan) lama buldozerului (mufla fixă a
palanului este montată pe suportul din faţă 17, iar mufla mobilă este fixată de lamă în partea
inferioară din spate a acesteia).
Utilajul purtat al buldozerului cu lamă orientabilă (fig. 1.5) se compune din lama 3,
rama universală 2, barele superioare 4, barele inferioare 5 şi sistemul hidraulic de comandă.
Rama universală este o grindă în formă de U din oţel sudat care are în partea centrală
un cap sferic 8 cu ajutorul căruia se transmite forţa de împingere la lamă.

7
 Lama este orientată pe rama de împingere cu ajutorul barelor mecanismului de
suspendare. Cu ajutorul barelor superioare, care au lungimea reglabilă, se reglează unghiul de
tăiere şi unghiul de înclinarea a lamei în plan transversal.
În unele construcţii unghiul de înclinare a lamei în plan transversal şi unghiul de rotire
a lamei în plan orizontal se face manual. Dacă acest lucru trebuie făcut des, scade brusc
productivitatea maşinii. Pentru înlăturarea acestui dezavantaj, la modelele noi de buldozere
pentru operaţiile menţionate se foloseşte, de regulă, acţionarea hidrostatică.

Fig. 1.5. Buldozer cu lamă

orientabilă: a – vedere generală; b
– lamă orientabilă; 1 – tractor;
2 - ramă universală; 3 – lamă; 4 –
bară superioară cu lungime
reglabilă; 5 - bară inferioară; 6 –
bară principală; 7, 9 – urechi de
fixare a tijelor cilindrilor
hidraulici; 8 – cap sferic; 10 –
bolţ; 11 – ureche pentru legătura
articulată a ramei cu căruciorul
şenilei; 12 – reazem; 13 – bolţ de
fixare; 14 – osie; 15 – bucşă.

Fig. 1.6. Buldozer cu

lamă neorientabilă cu sistem
hidrostatic de reglare a
înclinării lamei în plan
transversal: 1 – lamă; 2 – bară
superioară hidraulică (cilindru
hidraulic cu dublă acţiune); 3 –
cilindrii hidraulici pentru

8
ridicarea şi coborârea lamei; 4 – tractor; 5 - bară de împingere; 6 – supapă obturatoare (de
închidere); 7 – furtunuri flexibile.
La acest buldozer (fig. 1.6) se folosesc două procedee pentru reglarea lungimii barei
superioare: hidrostatic, în partea stângă; mecanic, în partea dreaptă ( se folosesc două îmbinări
filetate: una cu filet dreapta, alta cu filet stânga). Procedeul mecanic se foloseşte pentru
reglarea unghiului de tăiere al lamei. Sistemul de reglare hidrostatică, montat cu un capăt pe
bara de împingere din stânga, se compune dintr-un cilindru cu dublu efect şi o supapă
obturatoare (de închidere). Cu ajutorul reglării hidrostatice, operatorul stabileşte unghiul de
înclinare în planul transversal fără a coborî din cabina tractorului.

Fig. 1.7. Forme ale utilajului auxiliar pentru buldozerele cu lamă neorientabilă: a –
prelungitor fix sau cu acţionare hidraulică; b – lamă în formă de U; c – prelungitor; d – cu
dinţi de scarificare în faţă şi în spate; e – târnăcop pentru spargerea îmbrăcăminţii asfaltice; f –
cuţite pentru terenuri îngheţate; g – cuţit pentru tăiat tufişuri; h – lamă adaptată pentru canale;
i – şablon pentru nivelarea taluzurilor, rigid sau cu acţionare hidraulică; j – schiuri de sprijin
plasate în faţă şi în spate; k – lamă auxiliară pentru a trage materialul dinspre perete; l – furci
pentru încărcare; m – cârlig de încărcare; n – lamă semisferică neorientabilă; o - lamă
orientabilă; p – lamă dreaptă neorientabilă pentru împingerea screperului; r – lamă sferică
neorientabilă.
În figura 1.8 se prezintă o variantă de buldozer cu lamă neorientabilă. Lama 1 se
fixează prin intermediul unei articulaţii cardanice 8 pe barele de împingere 7. Capetele din
spate ale acestora sunt fixate prin articulaţiile 6 de căruciorul 5 al fiecărei şenile. Articulaţiile
permit barelor de împingere să aibă o bună mobilitate atât în plan vertical, cât şi orizontal.
Ridicarea şi coborârea lamei se realizează cu ajutorul a doi cilindrii hidraulici cu dublă
acţiune. Barele superioare 2 şi 10 ale mecanismului de suspendare sunt montate în planele

9
verticale corespunzătoare ale barelor de împingere. Bara de legătură 9 repartizează sarcina
uniform între cele două bare de împingere şi asigură stabilitatea lamei în plan orizontal.
Bara superioară cu reglare hidraulică a lungimii ei permite înclinarea lamei în plan
transversal până la ± 12°şi reprezintă un cilindru hidraulic cu dublă acţiune (cu supapă
hidraulică obturatoare), inclus în circuitul hidraulic al tractorului. Bara superioară cu lungime
reglabilă mecanic permite modificarea unghiului de tăiere cu ± 10° faţă de valoarea medie de
55°.

Fig. 1.8. Buldozer cu lamă neorientabilă: 1 – lamă; 2 – bară superioară a mecanismului

de suspendare, cu lungime reglabilă hidraulic; 3 – cilindru hidraulic cu dublă acţiune; 4 –
tractor; 5 – căruciorul şenilei; 6 – articulaţie; 7 – bară de împingere; 8 – articulaţie cardanică;

10
9 – bară de legătură între barele de împingere; 10 - bară superioară a mecanismului de
suspendare, cu lungime reglabilă mecanic.

Fig. 1.9. Buldozer cu lamă orientabilă: 1 – lamă; 2 – bară superioară cu lungime

reglabilă mecanic; 3 – cilindru hidraulic pentru ridicarea şi coborârea lamei; 4 – tractor; 5 –
articulaţii; 6 – suporţi pentru barele inferioare 8; 7 – ramă universală de împingere; 8 – bară
inferioară; 9 – suport pentru prinderea articulată a cilindrului hidraulic; 10 – articulaţie
sferică.
La buldozerul cu lamă orientabilă, lama se montează pe o ramă universală de
împingere 7, care cuprinde tractorul în exterior şi se compune din două semirame cu secţiune
dreptunghiulară, unite rigid între ele. Rama se prinde de căruciorul fiecărei şenile prin

11
articulaţiile 5. Pe ramă în locul lamei se poate monta un utilaj interschimbabil: maşină de tăiat
tufişuri; maşină de scoatere şi de colectare a cioatelor (pentru defrişări), plug pentru curăţirea
zăpezii etc. Lama orientabilă se uneşte cu rama de împingere cu ajutorul articulaţiei sferice 10
şi a mecanismului de suspendare, compus din barele superioare 2 şi inferioare 8 (cu lungime
reglabilă mecanic). Dacă lungimea barelor superioare se modifică în mod egal faţă de o
poziţie medie, se reglează unghiul de tăiere al cuţitelor. Unghiul de înclinare transversală a
lamei se reglează prin modificarea lungimii unei bare superioare.
Lama se fixează în plan sub unghiul , în ambele părţi ale planului longitudinal de
simetrie, sau perpendicular pe acesta. Pentru montarea lamei în trei poziţii (perpendicular,
stânga, dreapta), pe suprafaţa superioară a fiecărei semirame se sudează câte trei suporţi 6, în
care se fixează articulat barele inferioare. Pe porţiunea înclinată a semiramei sunt doi suporţi
9 pentru prinderea articulată a cilindrilor hidraulici de ridicare – coborâre a lamei. La unele
buldozere modificarea unghiului de rotire a lamei în plan şi de înclinare în plan transversal se
realizează cu ajutorul cilindrilor hidraulici.
Dacă lama este înclinată în plan orizontal, pământul se deplasează lateral de-a lungul
lamei. Acest lucru este deosebit de util pentru astuparea canalelor, şanţurilor, tranşeelor şi, de
asemenea, pentru curăţarea suprafeţelor de construcţie şi a zăpezii de pe drumuri.
În figura 1.10 este prezentată o variantă de buldozer încărcător pe roţi cu cupă sau
lamă de neorientabilă în faţă şi lamă de nivelat pe spate.

Fig. 1.10. Buldozer – încărcător: 1 – cupă sau lamă de buldozer neorientabilă; 2 – dispozitiv
pentru schimbarea organelor de lucru; 3 – braţul încărcătorului; 4 – cilindru hidraulic pentru

12
acţionarea cupei; 5 - cilindru hidraulic pentru acţionarea braţului; 6 – tractor; 7 – lamă de
nivelat; 8 – bare; 9 – cadru de susţinere.

Utilitatea lamei buldozerului

De asemenea buldozerele se folosesc pentru

mai multe lucrari , ele se pot folosii la lucrarile de
dezapezire , indreptat pamantul si alte lucrari. Ele mai
sunt folosite ca si pluguri.
Un plug de zăpadă (de asemenea, plug de
zăpadă, plug de zăpadă sau plug de zăpadă) este un dispozitiv destinat montării pe un vehicul,
utilizat pentru îndepărtarea zăpezii și a gheții de pe suprafețele exterioare, de obicei cele care
servesc scopuri de transport. Deși acest termen este adesea folosit pentru a se referi la
vehiculele care montează astfel de dispozitive, acestea sunt mai bine cunoscute ca vehicule de
service pe timpul iernii, în special în zone care primesc în mod regulat cantități mari de
zăpadă în fiecare an sau în medii specifice, cum ar fi aerodromurile. În alte cazuri, camioanele
și încărcătorii frontali sunt echipați cu atașamente pentru a îndeplini acest scop. Unele regiuni
care nu văd frecvent zăpada pot folosi elementele de înclinare pentru a îndepărta zăpada
compactă și gheața de pe străzi. Plăcile de zăpadă pot fi montate și pe vagoane sau locomotive
pentru a curăța liniile de cale ferată.
O plug de zăpadă funcționează folosind o lamă pentru
a împinge zăpada în lateral pentru al curăța de pe o suprafață.
Plugurile moderne pot include tehnologii care să faciliteze
munca și să rămână pe drum. Acestea includ receptoare de
sistem de poziționare globală, dispozitive de afișare cap la
cap și camere cu infraroșu.Plăcile speciale de zăpadă
personalizate sunt utilizate în mod obișnuit la aeroporturile
majore din America de Nord. Aceste pluguri au palete supradimensionate și echipamente
suplimentare, cum ar fi o mașină de măturat rotativă (numită uneori jetblade) și suflante în
partea din spate a plugului.
Pentru trotuare și benzi înguste, plugurile mici de tractor (pe șenile sau pe roți) sunt
adesea folosite în Canada și Statele Unite.Atunci când se acumulează zăpadă peste o anumită
înălțime, operatorii de zăpadă pot fi văzuți mai întâi cu arterele principale (desemnate ca căi

13
de zăpadă), în unele cazuri pentru utilizarea
exclusivă a vehiculelor de urgență.Dispozitivele de
răzuire a șasilor sunt uneori montate pe vehicule în
medii rezidențiale și urbane, care funcționează pe
principii similare cu cele ale unui remorcher, dar
care permit o mai mare greutate și o viteză mai
mare, împreună cu transportul unui aplicator de
tratare a drumurilor.
Primele pluguri de zăpadă au fost trapezoidale din lemn. Odată cu apariția automobilului, un
număr de inventatori au propus îmbunătățirea plugurilor de zăpadă existente. În SUA, se
spune că "zăpada mai clară" a fost brevetată încă din anii 1840 pentru căile ferate. Primul plug
de zăpadă construit vreodată în mod specific pentru a fi utilizat cu echipament pentru motoare
a fost în 1913. A fost produs de Good Roads Machinery în Kennett Square, PA. și a fost
conceput pentru a îndeplini cerințele exigente evidențiate de inginerii biroului de curățenie din
New York City Street . Drumurile bune sunt, prin urmare, neoficiale creditate ca originar al
plugului modern de zăpadă, deși tractoarele lor de oțel trase de oțel au fost folosite pentru a
curăța drumurile de zăpadă încă din fondarea companiei în 1878, sub denumirea lor American
Road Machinery. Good Dads a brevetat prima mașină de recoltat cu patru roți în 1889,
făcându-l astfel primul aparat de clasificare a tragerii patentat în Statele Unite [9]. Spre
deosebire de majoritatea producătorilor de plug de zăpadă timpuriu, Good Drum continuă să
producă echipamente de îndepărtare a zăpezii astăzi sub numele de Godwin Good Roads, aflat
acum în Dunn, Carolina de Nord. La începutul anilor 1920, Drumurile Bunei au publicat
adesea în revista The American City că "... trei din fiecare patru pluguri de zăpadă folosite în
întreaga Uniune Unite sunt Campionii Bune Drumuri". Până la mijlocul anilor 1920,
Drumurile Bune realizau pluguri de zăpadă de diferite forme și mărimi pentru a fi utilizate pe
o mare varietate de echipamente motorizate. Alți producători de plug de zăpadă au început să
urmeze exemplul, deoarece plugurile motorizate s-au dovedit mai eficiente decât alte metode
de îndepărtare a zăpezii.

14
 În multe țări, locomotivele feroviare au niște pluguri de zăpadă mici atașate permanent
la boghiurile lor, care servesc și ca piloți. Cu alții, lovitura de zăpadă face parte din deflectorul
de obstacol de dedesubt. Sunt disponibile și versiuni cu șurub, care se atașează la bara de
tampon sau cuplajul frontal. Cu toate acestea, există zăpadă mai mare, care tind să fie mai
degrabă conversii decât vehicule construite în scopuri. Anunțurile pentru locomotivele cu
aburi, boghiurile de locomotive mari și diferitele vagoane de marfă au fost utilizate, iar corpul
de zăpadă a fost montat pe cadrele originale. Acestea sunt unice, cu echipament de cuplare
convențional pe capătul interior. În Canada, în zonele unde se înregistrează o scădere
semnificativă a zăpezii în timpul perioadelor de iarnă (în special în vestul Canadei, în
Newfoundland și în nordul Ontario), în Canada se construiesc mașini cu zăpadă (bazate pe o
cutie cu cabină de cabofe amplasată deasupra și în spatele lamei). Aceste mașini au fost
influențate de plugul Russell din Statele Unite și folosite în Canada în anii 1880. [13] Cele
mai multe pluguri de tip Russell au fost retrase pentru palete de cale ferată cu dimensiuni mai
mici sau cu zăpadă atașate la autoturisme sau locomotive.

Operația convențională poate vedea una sau două locomotive care rulează împreună cu
un fulg de zăpadă la fiecare capăt. Acest lucru permite unui tren de zăpadă să schimbe rapid

15
direcția în cazul în care se blochează. Alternativ, o singură locomotivă cu pluguri de boghiu
poate acționa ca un fulg de zăpadă cu autopropulsie prin acționarea motorului luminos.

VIA Rail a angajat folosirea lamei de zăpadă atașată în partea din față a unor
locomotive pentru a se ară, pe măsură ce trenul se deplasează de-a lungul pistei și poate
manipula cantități minime de zăpadă. [14]

Echipamentele "Hy-Rail" echipate cu autopropulsie din oțel și cauciuc obosite pot fi

de asemenea utilizate pentru a îndepărta zăpada de pe șinele de cale ferată. Încărcătorul de
viteză Pettibone Speed Swing și alte mașini similare, atât cu roți hidraulice, cât și fără roți, pot
fi echipate cu o găleată de zăpadă cu capacitate mare sau cu un plug pentru decolarea pistelor.
Regulatoarele de balast, mașinile concepute pentru a modela profilul balastului de piatră
zdrobit care ancorează șina în loc, pot fi utilizate fără modificări sau repoziționate cu lame de
zăpadă, suflante și aripi construite pentru a elimina zăpada din dreapta.

Locomotiva propulsată Jordan Ditcher / Spreaders sunt încă uneori folosite pentru a
arăta în special zăpadă adâncă în SUA pe fosta căi ferate Wisconsin Central. Aceste mașini
poartă mari pluguri principale și aripi articulante hidraulice sau cu aer, pentru a împinge
zăpada departe de șine, uneori trecând lângă următoarea pistă adiacentă pentru a facilita
curățarea zăpezii de la șantiere și de la șosele. Aceste mașini pot fi folosite și pentru a crea
șanțuri și pentru a arăta șenile fără materiale libere în timpul operațiilor de întreținere.
Plugurile Russell sunt în continuare în funcțiune în anumite locații, cu pluguri mari de pană
frontală și cu aripi mai scurte cu aer de articulație, potrivite numai pentru arătarea zăpezii.

16
Concluzii
În concluzie, degajarea drumurilor de acces acoperite cu zăpadă constituie o problemă
deosebit de importantă, atât pentru economie cât şi pentru siguranţa circulaţiei, îndepărtarea
zăpezii de pe carosabil poate fi realizată cu mijloace mecanice de diverse tipuri, de la
plugurile cele mai simple, care depun zăpada pe marginea carosabilului, până la maşinile cele
mai complexe, de tipul frezelor şi turbofrezelor de mare capacitate, capabile să arunce zăpada
degajată la distanţe foarte mari (pulverizatoare de zăpadă).
Mijloacele de apărare împotriva pericolului de înzăpezire în timpul viscolelor pot fi cu caracter
permanent sau temporar. Cele cu caracter permanent, curent utilizate, se referă la realizarea unor
perdele de protecţie din arbori şi garduri fixe, la o distanţă de 15-35 m de marginea drumului, în timp
ce mijloacele cu caracter temporar se aplică numai pe timpul iernii şi constau din realizarea unor
panouri montate în mod provizoriu (parazăpezi).
Odata cu instalarea iernii turbofrezele sunt foarte utile, atât pentru șosele cât și pentru trotuare.

17
Bibliografie

https://en.wikipedia.org/wiki/Snowplow

https://www.iowadot.gov/research/pdf/tpf218.pdf

18