Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
In trecutul Indepartat In aceasta zona si in zonele invecinate existau paduri intinse. Campia
Olteniei a reprezentat un domeniu al silvostepei, al padurilor de stejar poienite si al tufarisurilor.
Mai tarziu s-a produs o modificare radicals a invelisului vegetal. Nu numai ca a avut loc
o progresiva deplasare spre nord a limitei sudice a padurii si golirea campiei de tufele de padure
existente anterior, dar a avut loc si o rarire evidenta, pana la despadurirea intregii parti sudice a
Piemontului Getic. Despadurirea completa a campiei, inclusiv a terenurilor nisipoase, au avut un
efect negativ prin distrugerea tocmai a elementului ce asigura stabilitatea nisipurilor. Pe suprafete
intinse s-a produs o reactivare a nisipurilor sub actiunea vantului. Acesta a fost rezutatul interventiei
nechibzuite a omului in ecosistem, prin exploatarea vegetatiei forestiere din zona de sud a Campiei
Olteniei, producandu-se un dezechilibru ecologic in cadrul ecosistemului natural al zonei
respective.
Pentru padurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a intocmit in anul 1955
urmat de reamenajarile din 1968, 1976, 1985, 1992 si 1997. Date privind structura fondului forestier
exista de la amenajamentul din 1985 cand s-a intocmit primul amenajament forestier perdelele
forestiere.
ELEMENTE PRIVIND CADRUL NATURAL
Geologie-litologie
Din punct de vedere geologic, pe teritoriul pastravariei Ianca in urma executarii profilelor
principale de sol, coroborate cu studiul hartii geologice, a fost semnalata existenta formatiunilor
cuaternare reprezentate prin depozite eoliene pe care s-au format dunele existente. Formatiunile
cuaternare apartin Pleistocenului si Holocenului mediu si superior. Depozitele de dune sunt
constituite de nisipuri fine care contin circa 95% cuart si in rest mica, granate, calcita. Pe aceste
formatii au luat nastere psamosolurile existente in cadrul pastravariei.
Geomorfologie
Hidrologie
Zona in care se afla pastravaria este lipsita de retea hidrologica mare interioara, fiind insa
delimitata la sud de fluviul Dunarea iar la est si vest de raul Olt, respectiv raul Jiu. Panza freatica
se gaseste la 10-25 m. Pastravoria este alimentata direct de la izvor. Izvor ce a aparut in urma
cutremurelui din 1977.
Climatologie
Regimul climat este influentat de masele de aer uscat din est, cu ierni reci si veri calduroase
si secetoase, precum si de masele de aer sudic cu o usoara tenta submediteraneeana.
Regimul termic
Regimul termic se caracterizeaza prin temperaturi medii lunare si anuale, valori maxime
si minime, temperaturi medii pentru perioada bioactiva si cea de vegetatie, precum si datele privind
primul si ultimul inghet, in mod sintetic se prezinta astfel:
Tabelul 3
Iarna cand circulatia atosferica este mai intensa, variabilitatea temperaturilor medii lunare
este mai mare. Iernile sunt friguroase, dar mai scurte si totodata cele mai scazute se intalnesc in
luna ianuarie -2,3°C. Minimele absolute s-au inregistrat tot in Corabia atingand - 32°C.
Primavara temperaturile incep si ele sa creasca, cele mai mari avand loc intre lunile
martie si aprilie. Temperatura medie lunara este de 11°C.
Temperatura medie zilnica. De la o zii la alta, in cursul anului temperaturile medii zilnice
ale aerului nu se succed in crestere sau in descrestere continua ci prezinta adesea schimbari cu
caracter foarte variabil. Cauza acestor variatii este alternarea si inocularea, uneori brusca, a maselor
de aer cu caracteristici termice diferite, resimtita mai ales la trecerea fronturilor. Iarna, deoarece
circulatia atosferica este mai intensa, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare
si salturile interdiurne ale temperaturii aerului sunt mai ample decat in restul anului. Cele mai mici
variatii de la o zii la alta se constata, in general vara.
Fig-53 – temp. medii lunare si anuale.
Regimul pluviometric
Ploile torentiale cad in sezonul cald si se produc cu intensitate de 4mm/min, sunt insotite
de grindina.
Regimul eolian
In zona pastravariei nu sunt statii meteorologice care sa inregistreze miscarea aerului, iar
distanta mare la care se afla aceste statii, nu permite extrapolarea datelor de la acestea. Datele care vor
fi prezentate in continuare au un caracter general si orientativ. Zona perdelelor forestiere este bantuita
de vanturi frecvente, din care cea mai mare frecventa (20%) o au vanturile din direcda vestica, aceste
vanturi au si viteza mai mare, antreneaza nisipurile, in special inperioada 15 martie-15 aprilie.
Frecventa si directia de inaintare a dunelor era determinata de directia vestica din care bateau vanturile.
Frecvent este si vantul din directia estica care bate in lunile de iarna (15 decembrie-1
martie).
Vanturile neregulate si cu frecvente reduse bat din toate directive. Zona nu este lipsita nici
de furtuni, a caror directie este predominant din sector vestic, mai rar sudic.
Numarul zilelor cand nu bat vanturile reprezinta 25-35% din durata anului, maximal de
calm inregistrandu-se in lunile de vara.
DATE GENERALE
Pastravaria Ianca este o pastravarie de consum, fiind localizata in sudul judetului Olt, chiar in
Lunca Dunarii (fig 54).
Amplasament:
Pastravaria Ianca este amplasata pe teritoriul comunei Ianca, pe doua platforme de nivelate la
cotele 34,00 si 33,20, in teren administrat de ocolul silvic Corabia atribuit prin decizia C.P.J Olt, si la
27 km de Corabia. Acesul fiind asigurat prin drumul judetean Corabia-Calafat.
Alimentarea cu apa apastravariei este asigurata direct de la izvor. Aparut in 1977 prin
prabusirea unei falii care a favorizat iesirea lui la suprafata, captat ulterior si dirijat catre locul unde a
fost infintata pastravaria, la o distanta de 300 m de izvor.
Plan general
Conform cerintelor tehnologice cat si a datelor de pe teren, pastravaria Ianca se prezinta astfel:
- Casa de incubatie cu 24 incubatoare Wacek;
- Troci pentru cresterea puietilor in prima faza de dezvoltare si sopron pentru protectia
acestora;
- Bazine pentru cresterea puietilor la varsta de 6 luni;
- Bazine pentru cesterea pastravului de la varsta de 6 luni pana la 20 ani;
- Bazine pentru reproducatori;
- Bazine pentru carantina;
- Bazine de selectie si pescuit;
- Bazin de retentia apei de rezerva;
- Calugari pentru asigurarea circulatiei apei la bazine si la digurile de pamant;
- Bucatarie - magazie ;
- Laborator si locuinta pastravar (1 apartament)
- Anexe gospodaresti
- Remiza scule unelte;
- Spatii cu dulapuri frigorifice pentru pastrarea hranei;
- Platforme si nivelari;
- Drumuri interioare si de racord la DN 54A Corabia-Calafat;
- Imprejmuirea perimetrului pastravariei;
- Retele de alimenate cu apa si de evacuare in sistemul de desecari din zona;
- Retele electrice interioare - exterioare si de racord la reteaua electrica din zona.
Alimentarea cu energie electrica a pastravariei s-a realizat prin acordarea electrica din
zona.
Tabelul 4
Tabelul 5
Bazinele P1 sunt amplasate in vecinatatea Po. Numarul total al bazinelor P1 este de 8 buc.,
cuplate cate doua cu dimensiunile exterioare in plan de 30,20 x 2,70 m. Luciul de apa pe un bazin este
de 75 m2. Luciul de apa total este 450 m2.
Tabelul 6
Cote m
Platforma teren nivelat 34,00 m
Buza bazin 34,10 m
Luciu apa 33,70 m
Redier alimentare 32,90 m
Radier la evacuare 32,50 m
Numarul total al bazinelor P2/I este de 8, iar bazinele P2/II de 5 buc. Ambele tipuri de
bazine sunt cuplate cate doua. Dimensiunea exterioara a unui bazin P2/I in plan este de 3,20 x 30,20,
iar a unui bazin P2/II este de 4,20 x 30,20 m. Luciul de apa al unui bazin P2/I este de 90 m2 , iar a
bazinelor P2/II este de 120 m2.
Total luciu de apa bazine P2/I este de 720 m2, iar a bazinelor P2/II este de 600 m2.
Tabelul 7
Luciul de apa pe un bazin este de 120 m2, iar luciul de apa total este de 480 m2.
Cota m
Tabelul 9
Cota m
Platforma teren nivelat 34,00
Buza bazin 34,10
Luciu apa 33,90
Redier alimentare 33,40
Radier la evacuare 33,20
f. Bazin de selectie si pescuit - este un singur bazin circular cu raza esterioara de 5,50 m
avand luciul de apa de 80 m2.
Este amplasat in partea de nord-est a bazinelor de reproducatori (R)
Cotele nivelmetrice constructive a bazinului de selectie si pescuit sunt:
Tabelul 10
Cota m
Platforma teren nivelat 33,50
Buza bazin 33,50
Luciu apa 33,00
Redier alimentare 32,10
Radier la evacuare 33,00
g. Bazine sortare pastravi in numar de trei, 2 amplasate intre bazinele P1 si P2/I cu
dimensiunile exterioare de 30,20 x 6,30 m si luciu de apa 2 x 75,00 m2, iar bazinul al treilea este alaturat
bazinului P2/II, avand dimensiunile exterioare de 30,20 x 4,15 m si luciu de apa 120,00 m2. Cotele
nivelmetrice sunt in plan general la bazinele P1 si P2/II.
h. Bazin de retentie
Bazinul de retentie este amplasat in alav de pastravarie. Este prevazut a se executa din pamant
avind dimensiunile exterioare in plan de 100,00 x 25,00 m. Pe capatul din dreapta al bazinului s-au
prevazut 2 calugari.
Tabelul 11
Po 18 22,50 405,00
P1 6 75,00 450,00
P2/I 8 90,00 720,00
P2/II 5 120,00 600,00
R 4 120,00 480,00
Sortare pastravi 2 75,00 270,00
1 120,00
Selectie si pescuit 1 80,00 80,00
Carantina 1 60,00 60,00
3. CONSTRUCTII
a- Casa de incubatie (fig.56)este o constructie tehnologica dimensionata pentru o
capacitate de 24 incubatoare tip Wacek . este amplasata in partea de nord a incintei, in imediata
apropiere a soproanelor de troci si a bazinelor Po.
Fig.56- Casa de incubatie (foto original)
Poarta de acces este din plasa de sarma zincata cu ochiuri patrate de 50 x 50 mm si grosime
fir 2,24 mm. Poarta auto are dimensiunile de 4,00 x 1,70 m si cea pietonala de 1,00 x 1,70 m. Plasa de
sarma este intarita cu diagonale din sarma zincata de 4 mm grosime.
4. PRODUCTIA MARFA
Din productia care se realizeaza in pastravarie se va verifica anual :
a- Pastrav consum
- Pastravi curcubeu valorificat la 2 ani -10.000 kg.
o Prin valorificare la kg. (65%)
o Prin valorificare la buc. (35%)
5. DIMENSIONAREA BAZINELOR
a- Troci pentru cesterea alevinilor
Pentru cesterea puiesilor in prima faza de dezvoltare se prevede amenajarea a 32 buc.
troci cu dimensiuni de 200/60/30 cm cuplate cate 2 buc. Necesarul de troci s-a calculat luandu-se
in considerare densitatea initiala de populare de cca. 7450 buc. puieti/buc. troaca si densitatea la
finele perioadei de crestere de cca. 6500 buc.
Fig.68 – Icre de pastrav (foto original) Fig.69 – Icre eclozate (foto original)
Perioada de incubatie este de cca 330-380 grade zile, pentru icrele de pastrav curcubeu.
Dupa trecerea perioadei de incubatie are loc ecloziunea din icre a puietilor. Ecloziunea
dureaza mai multe zile, aproximativ o saptamana (cca 50 grade zile) fiind influentata direct de
temperatura si calitatea apei.
Pe masura ce puietii au fost eclozati din icre, ei se ingramadesc la intrarea apei in
icubatoare (fig70), adica acolo unde apa contine mai mult oxigen dizolvat. Pentru acest
considerent, in aceasta faza de dezvoltare, este necesar a se mari debitul de apa ce intra in
incubatoare, iar pentru a evita ranirea pungii viteline a puietilor, cutiile interioare ale incubatoarelor
se vor plasa spre peretele de evacuare a apei in asa fel ca apa intrand intre peretii cutiilor exterioare
si cei ai cutiilor interioare, sa circule sub forma unui curent ascendent cu viteza redusa (fig.71).
Fig.70 – puieti eclozati (foto original) Fig.71 – puieti ingramaditi la intrarea apei in incubator
(Foto original)
In aceasta faza, puieti eclozati avand nevoie de lumina se vor ridica treptat capacele de pe
incubatoare avand grija totusi ca puietii sa nu fie expusi direct razelor solare.
Incepand din aceasta perioada, ingrijirea ce se va da puietilor de pastrav, se va face tinand
seama de doua aspecte distincte in functie de mediul in care cresc in continuare si anume:
o Cresterea puietilor in troci
o Cresterea puiesilor in bazine de puieti.
Deosebirea intre cele doua etape de crestere
a puietilor sunt determinate, in principal, de stadiul
de dezvoltare in mediul in care sunt crescuti, de
desimea puietilor pe m2, elemente care la randul lor
impun administrarea unui anumit fel de hrana si intr-
un anumit mod.
Cresterea puietilor in troci are loc in
prima faza dupa ecloziune, cand pe m2 luciu de apa
puieti sunt in numar mare si cand este nevoie de o ingrijire atenta a puietilor si a hranei
corespunzatoare, deoarece din aceasta faza se hotareste situatia productiei de viitor din pastravarie
(fig.72). Fig.72 – Cresterea puietilor in troci (foto original)