Sunteți pe pagina 1din 32

CERCETARE PROPRIE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI

EXPLOTARE A PASTRAVULUI LA PASTRAVARIA IANCA DIN JUDETUL


OLT
Pescuit

CERCETARE PROPRIE PRIVIND TEHNOLOGIA DE CRESTERE SI


EXPLOTARE A PASTRAVULUI LA PASTRAVARIA IANCA DIN
JUDETUL OLT

In trecutul Indepartat In aceasta zona si in zonele invecinate existau paduri intinse. Campia
Olteniei a reprezentat un domeniu al silvostepei, al padurilor de stejar poienite si al tufarisurilor.

Mai tarziu s-a produs o modificare radicals a invelisului vegetal. Nu numai ca a avut loc
o progresiva deplasare spre nord a limitei sudice a padurii si golirea campiei de tufele de padure
existente anterior, dar a avut loc si o rarire evidenta, pana la despadurirea intregii parti sudice a
Piemontului Getic. Despadurirea completa a campiei, inclusiv a terenurilor nisipoase, au avut un
efect negativ prin distrugerea tocmai a elementului ce asigura stabilitatea nisipurilor. Pe suprafete
intinse s-a produs o reactivare a nisipurilor sub actiunea vantului. Acesta a fost rezutatul interventiei
nechibzuite a omului in ecosistem, prin exploatarea vegetatiei forestiere din zona de sud a Campiei
Olteniei, producandu-se un dezechilibru ecologic in cadrul ecosistemului natural al zonei
respective.

Pentru diminuarea si stavilirea procesului de spulberare si invadare a terenurilor de nisip, s-


a trecut la plantarea campurilor de dune cu salcam. Pe la mijlocul secolului XIX au inceput sa apara
padurile de salcam, acoperind foarte bine dunele de nisip din zona de lunca inalta a Dunarii si pe
cele de pe terase. Aceste paduri de salcam din sudul Olteniei au adus o modificare esentiala in
peisajul campiei si a avut un rol important in incercarea de stabilire a echilibrului ecologic,
aclimatizandu-se foarte bine in aceasta zona si realizand un ecosistem artificial destul de apropiat ca
eficienta, de cel natural.

MODUL DE GOSPODARIRE A PADURILOR DUPA ANUL 1948

Pentru padurile din acest teritoriu, primul amenajament unitar s-a intocmit in anul 1955
urmat de reamenajarile din 1968, 1976, 1985, 1992 si 1997. Date privind structura fondului forestier
exista de la amenajamentul din 1985 cand s-a intocmit primul amenajament forestier perdelele
forestiere.
ELEMENTE PRIVIND CADRUL NATURAL

Geologie-litologie

Din punct de vedere geologic, pe teritoriul pastravariei Ianca in urma executarii profilelor
principale de sol, coroborate cu studiul hartii geologice, a fost semnalata existenta formatiunilor
cuaternare reprezentate prin depozite eoliene pe care s-au format dunele existente. Formatiunile
cuaternare apartin Pleistocenului si Holocenului mediu si superior. Depozitele de dune sunt
constituite de nisipuri fine care contin circa 95% cuart si in rest mica, granate, calcita. Pe aceste
formatii au luat nastere psamosolurile existente in cadrul pastravariei.

Geomorfologie

Pastravaria Ianca este situata in partea de sud-est a Campiei Olteniei, in Campul


Dabuleniului, apartinand silvostepei. Formele de relief sunt reprezentate prin dune de nisip, al caror
teren prezinta o panta medie de 4°.

Anterior construirii sistemului de irigatii Corabia-Dabuleni-Sadova, dunele erau orientate pe


dectia est-vest cu un microrelief framantat, cu pante locale de 30-40%, a caror lungime era de 100-200
m. Frecventa acestor dune era mai mare in sudul pastravariei si mai slaba in nord unde terenul era mai
uniform, cu interdune a caror latime depasea 1 Km. Dunele mai mari erau consolidate cu vegetatie
forestiera.

Altitudinea medie a pastravariei Ianca este de 50 m.

Hidrologie

Zona in care se afla pastravaria este lipsita de retea hidrologica mare interioara, fiind insa
delimitata la sud de fluviul Dunarea iar la est si vest de raul Olt, respectiv raul Jiu. Panza freatica
se gaseste la 10-25 m. Pastravoria este alimentata direct de la izvor. Izvor ce a aparut in urma
cutremurelui din 1977.

Climatologie

Pastravaria intra in sectorul climat temparat continental moderat.

Se caracterizeaza printr-un climat de silvostepa, deosebit de secetos datorita cunatnmului


redus de precipitatii din perioada de vegetatie, a temperaturilor ridicate la suprafata solului si a
capacitatii reduse a solului de retinere si inmagazinare a apei Neuniformitatea caderii ploilor
da nastere la secete frecvente (anuale) de 30-40 de zile. Durata acestor secete atinge 60-70 zile
odata la 7-8 ani si chiar 80-90 zile, in anii excesiv de secetosi, odata la 15-20 ani.

Regimul climat este influentat de masele de aer uscat din est, cu ierni reci si veri calduroase
si secetoase, precum si de masele de aer sudic cu o usoara tenta submediteraneeana.

Regimul termic

Regimul termic se caracterizeaza prin temperaturi medii lunare si anuale, valori maxime
si minime, temperaturi medii pentru perioada bioactiva si cea de vegetatie, precum si datele privind
primul si ultimul inghet, in mod sintetic se prezinta astfel:

Tabelul 3

Date medii si extreme ale inghetului (2000 - 2006)


Statia Primul inghet (toamna) Ultimul inghet (primavara) Durata
Data Cel mai Cel mai Data Cel mai Cel mai (zilei)
medie timpuriu tarziu medie timpuriu tarziu medie a
intervalului
fara inghet
Corabia 2.XI 27.IX 2.XII 3.IV 6.III 24.IV 213
Vara predomina zilele senine si secetoase. Temperatura maxima sa inregistrat in luna
august 43°C. Ca urmare a temperaturilor ridicate aici se intalneste si cel mai mare numar de zile
de vara, aproximativ 80 zile cu 10-12 mai mult decat in delta.

Toamna, ca urmare a miscarii duratei de stralucire a Soarelui, regimul temperaturilor


inregistreaza valori mai mici. Primele zile cu inghet apar in zona Corabia. Valorile medii lunare
sunt peste 18°C in septembrie, 12°C octombrie si in noiembrie peste 5,7°C

Iarna cand circulatia atosferica este mai intensa, variabilitatea temperaturilor medii lunare
este mai mare. Iernile sunt friguroase, dar mai scurte si totodata cele mai scazute se intalnesc in
luna ianuarie -2,3°C. Minimele absolute s-au inregistrat tot in Corabia atingand - 32°C.

Primavara temperaturile incep si ele sa creasca, cele mai mari avand loc intre lunile
martie si aprilie. Temperatura medie lunara este de 11°C.

Temperatura medie zilnica. De la o zii la alta, in cursul anului temperaturile medii zilnice
ale aerului nu se succed in crestere sau in descrestere continua ci prezinta adesea schimbari cu
caracter foarte variabil. Cauza acestor variatii este alternarea si inocularea, uneori brusca, a maselor
de aer cu caracteristici termice diferite, resimtita mai ales la trecerea fronturilor. Iarna, deoarece
circulatia atosferica este mai intensa, iar contrastul termic al diferitelor mase de aer este mai mare
si salturile interdiurne ale temperaturii aerului sunt mai ample decat in restul anului. Cele mai mici
variatii de la o zii la alta se constata, in general vara.
Fig-53 – temp. medii lunare si anuale.

Regimul pluviometric

Regimul pluviometric, caracterizat prin precipitatii atmosferice de 500 mm. In sezonul


cald sub 50% din totalul precipitatiilor. Maximul mediilor lunare are loc in luna iunie iar minimul
in luna ianuarie-martie

Ploile torentiale cad in sezonul cald si se produc cu intensitate de 4mm/min, sunt insotite
de grindina.

O cantitate de semnificativa din totalul precipitatiilor cad sub forma de zapada.

Regimul eolian

Valorile temperaturilor medii, umiditatii atmosferice, evapotranspiratiei, etc. sunt influentate


de natura, viteza si intensitatea vanturilor din zona.

In zona pastravariei nu sunt statii meteorologice care sa inregistreze miscarea aerului, iar
distanta mare la care se afla aceste statii, nu permite extrapolarea datelor de la acestea. Datele care vor
fi prezentate in continuare au un caracter general si orientativ. Zona perdelelor forestiere este bantuita
de vanturi frecvente, din care cea mai mare frecventa (20%) o au vanturile din direcda vestica, aceste
vanturi au si viteza mai mare, antreneaza nisipurile, in special inperioada 15 martie-15 aprilie.
Frecventa si directia de inaintare a dunelor era determinata de directia vestica din care bateau vanturile.
Frecvent este si vantul din directia estica care bate in lunile de iarna (15 decembrie-1
martie).

Vanturile neregulate si cu frecvente reduse bat din toate directive. Zona nu este lipsita nici
de furtuni, a caror directie este predominant din sector vestic, mai rar sudic.

Numarul zilelor cand nu bat vanturile reprezinta 25-35% din durata anului, maximal de
calm inregistrandu-se in lunile de vara.

DATE GENERALE

Pastravaria Ianca este o pastravarie de consum, fiind localizata in sudul judetului Olt, chiar in
Lunca Dunarii (fig 54).

Fig. 54 - Localitatea Ianca

Amplasament:
Pastravaria Ianca este amplasata pe teritoriul comunei Ianca, pe doua platforme de nivelate la
cotele 34,00 si 33,20, in teren administrat de ocolul silvic Corabia atribuit prin decizia C.P.J Olt, si la
27 km de Corabia. Acesul fiind asigurat prin drumul judetean Corabia-Calafat.

Suprafata totala a terenului ocupat de pastravarie este de 18.868 m2.

Alimentarea cu apa apastravariei este asigurata direct de la izvor. Aparut in 1977 prin
prabusirea unei falii care a favorizat iesirea lui la suprafata, captat ulterior si dirijat catre locul unde a
fost infintata pastravaria, la o distanta de 300 m de izvor.

Pastravarie Ianca este destinata sa produca pastrav de consum, valorificabil la 2 ani.

Capacitatea de productie anuala este de 10 t pastrav curcubeu pentru consum (fig.55).

Fig.55- Pastravi din pastravaria Ianca (foto orig.)

Greutatea medie la care se valorifica pasravul de consum este de 120 g/buc.

Tehnologia procesului de productie asigura producerea pastravului de consum in cadrul unui


ciclu de productie complet : icre-puieti-pastrav de consum, asigurandu-se un flux continuu.

Plan general

Conform cerintelor tehnologice cat si a datelor de pe teren, pastravaria Ianca se prezinta astfel:
- Casa de incubatie cu 24 incubatoare Wacek;
- Troci pentru cresterea puietilor in prima faza de dezvoltare si sopron pentru protectia
acestora;
- Bazine pentru cresterea puietilor la varsta de 6 luni;
- Bazine pentru cesterea pastravului de la varsta de 6 luni pana la 20 ani;
- Bazine pentru reproducatori;
- Bazine pentru carantina;
- Bazine de selectie si pescuit;
- Bazin de retentia apei de rezerva;
- Calugari pentru asigurarea circulatiei apei la bazine si la digurile de pamant;
- Bucatarie - magazie ;
- Laborator si locuinta pastravar (1 apartament)
- Anexe gospodaresti
- Remiza scule unelte;
- Spatii cu dulapuri frigorifice pentru pastrarea hranei;
- Platforme si nivelari;
- Drumuri interioare si de racord la DN 54A Corabia-Calafat;
- Imprejmuirea perimetrului pastravariei;
- Retele de alimenate cu apa si de evacuare in sistemul de desecari din zona;
- Retele electrice interioare - exterioare si de racord la reteaua electrica din zona.

Acesul in incinta pastravariei se face pe un drum balastat ce face legatura cu DN 54A


Corabia-Calafat.

Alimentarea cu energie electrica a pastravariei s-a realizat prin acordarea electrica din
zona.

Luciul de apa total este de 3103 m2 si se compune din:

Tabelul 4

Luciul de apa pentru m2


Crsterea puietilor in troci 48 m2
Crsterea puietilor in P0 405 m2
Crsterea puietilor in P1 450 m2
Crsterea puietilor in P2 1320 m2
Cresterea pastravului in P1+P2 270 m2
Crsterea reproducatorilor (R) 480 m2
Carantina 60 m2
Selectie si pescuit 60 m2

1. BAZINE PENTRU PASTRAVI


a. Bazine pentru puieti Po

Bazinele Po sunt amplasate in vecinatatea casei de incubatie si a sopronului adapost troci.


Bazinele Po sunt din beton cuplate cate doua, numarul total fiind de 18 buc. avind dimensiunea
exterioara in plan de 15,20 x 1,70 m. Luciul de apa al unui bazin este de 22,5. Total luciu de apa al
bazinelor Po este de 405 mp.

Cotele nivelmetrice pentru bazinele Po sunt:

Tabelul 5

Cota platforma teren nivelat 34,00 m


Cota buza bazin 34,10 m
Cota luciu apa 33,90 m
Cota redier alimentare 33,40 m
Cota radier la evacuare 33,20 m

b. Bazine pentru cresterea pastravilor P1

Bazinele P1 sunt amplasate in vecinatatea Po. Numarul total al bazinelor P1 este de 8 buc.,
cuplate cate doua cu dimensiunile exterioare in plan de 30,20 x 2,70 m. Luciul de apa pe un bazin este
de 75 m2. Luciul de apa total este 450 m2.

Cotele nivelmetrice constructive pentru bazinele P1 sunt:

Tabelul 6

Cote m
Platforma teren nivelat 34,00 m
Buza bazin 34,10 m
Luciu apa 33,70 m
Redier alimentare 32,90 m
Radier la evacuare 32,50 m

c. Bazine pentru cresterea pastravilor P2/I si P2/II.

Bazinele P2/I si P2/II sunt amplasate in aval de bazinele P1 avand posibilitatea de


recirculare a apei de la bazinele Po si P1 prin conducte.

Numarul total al bazinelor P2/I este de 8, iar bazinele P2/II de 5 buc. Ambele tipuri de
bazine sunt cuplate cate doua. Dimensiunea exterioara a unui bazin P2/I in plan este de 3,20 x 30,20,
iar a unui bazin P2/II este de 4,20 x 30,20 m. Luciul de apa al unui bazin P2/I este de 90 m2 , iar a
bazinelor P2/II este de 120 m2.

Total luciu de apa bazine P2/I este de 720 m2, iar a bazinelor P2/II este de 600 m2.

Cotele nivelmetrice constructie pentru bazinele P2/I sunt:

Tabelul 7

Cote Bazine P2/I Bazine P2/II


Platforma teren nivelat 34,00 m 33,50 m
Buza bazin 34,10 m 33,60 m
Luciu apa 33,70 m 33,20 m
Redier alimentare 32,90 m 32,40 m
Radier la evacuare 32,50 m 32,00 m

d. Bazinele pentru cresterea reproducatorilor (R)

Bazinele R sunt amplasate in aval de bazinele Po si in partea de nord-est a bazinelor P2/I.


Numarul total al bazinelor R este de 4 buc. grupate cate doua, cu dimensinile exterioare in plan de
30,20 x 4,20 m.

Luciul de apa pe un bazin este de 120 m2, iar luciul de apa total este de 480 m2.

Cotele nivelmetrice constructive pentru bazinele R sunt:


Tabelul 8

Cota m

Platforma teren nivelat 33,50

Buza bazin 33,60

Luciu apa 32,20


Redier alimentare 32,40
Radier la evacuare 32,00

e. Bazinele carantina-este un singur bazin, amplasat in nord - vestul bazinelor


P2/I, la o distanta care sa asigure protectia sanitara. Dimensiunile exterioare ale bazinului sunt de 3,20
x 15,20 m, iar luciul de apa este de 60 m2 .
Cotele nivelmetrice constructive pentru bazinul de carantina (C) sunt:

Tabelul 9

Cota m
Platforma teren nivelat 34,00
Buza bazin 34,10
Luciu apa 33,90
Redier alimentare 33,40
Radier la evacuare 33,20

f. Bazin de selectie si pescuit - este un singur bazin circular cu raza esterioara de 5,50 m
avand luciul de apa de 80 m2.
Este amplasat in partea de nord-est a bazinelor de reproducatori (R)
Cotele nivelmetrice constructive a bazinului de selectie si pescuit sunt:

Tabelul 10

Cota m
Platforma teren nivelat 33,50
Buza bazin 33,50
Luciu apa 33,00
Redier alimentare 32,10
Radier la evacuare 33,00
g. Bazine sortare pastravi in numar de trei, 2 amplasate intre bazinele P1 si P2/I cu
dimensiunile exterioare de 30,20 x 6,30 m si luciu de apa 2 x 75,00 m2, iar bazinul al treilea este alaturat
bazinului P2/II, avand dimensiunile exterioare de 30,20 x 4,15 m si luciu de apa 120,00 m2. Cotele
nivelmetrice sunt in plan general la bazinele P1 si P2/II.
h. Bazin de retentie

Bazinul de retentie este amplasat in alav de pastravarie. Este prevazut a se executa din pamant
avind dimensiunile exterioare in plan de 100,00 x 25,00 m. Pe capatul din dreapta al bazinului s-au
prevazut 2 calugari.

Are functiunea de a retine o rezerva de apa.


2. LUCIU DE APA IN PASTRAVARIE.

Tabelul 11

Bazine buc m2 pe un bazin m2 total

Troci 32 1,20 38,00

Po 18 22,50 405,00
P1 6 75,00 450,00
P2/I 8 90,00 720,00
P2/II 5 120,00 600,00

R 4 120,00 480,00
Sortare pastravi 2 75,00 270,00
1 120,00
Selectie si pescuit 1 80,00 80,00
Carantina 1 60,00 60,00

Total luciu de apa 3103 m2

3. CONSTRUCTII
a- Casa de incubatie (fig.56)este o constructie tehnologica dimensionata pentru o
capacitate de 24 incubatoare tip Wacek . este amplasata in partea de nord a incintei, in imediata
apropiere a soproanelor de troci si a bazinelor Po.
Fig.56- Casa de incubatie (foto original)

Fig.57-Incubatoare tip Wacek (foto original)


Constructia este amplasata pe o platforma a terenului nivelat de 34,00. Cota pardoselei
corespunde curbei terenului nivelat de 33,20. Constructia casei de incubatie corespunde gradului III
de rezistenta la foc.
b- Troci si sopron adapost troci (fig. 58,59) este o constructie simpla tip sopron deschis,
dimensionata pt capacitatea de 20 troci. Tehnologic sunt necesare 40 de troci, sunt prevazute 2
soproane, amplasate pe o platbanda a terenului nivelat de 34,00.

Fig.58- sopron adapost troci(foto original) Fig. 59- Troci(foto original)


Gradul de rezistenta la foc este „V”, iar categoria de incendiu „E”
c- Bucatarie –magazie (fig.60), este o constructie tehnologica cu destinatia de preparare
a hranei pentru pastravi. Exte amplasata in partea de sud a incintei, fara sa impiedice desfasurarea
activitatii in cadrul pastravariei, avand acces auto direct. Constructia este amplasata pe o platforma a
terenului nivelat de 34,00. Cota pardoselei este de 34,50.

Fig.60- Magazia (foto original)


Bucataria-magazie are gradul de rezistenta la foc III, iar categoria de incendiu „E”.
d- Remiza scule unelte este o constructie tip sopron, inchis cu pancui din sarma, este
amplasata in vecinatatea laboratorului si locuintei. Constructia este amplasata pe oplatforma a terenului
nivelat de 34,00.
Cota corespunde curbei terenului nivelat de 34,20. O treime se inchide cu inlocuitori de caramida.
Gradul de rezistensa la foc este „V”.
e- Laborator si locuinta-1 apartament . este o constructie ce imbina activitatea de locuit
cu cea de laborator. Este amplasata in apropierea accesului in incinta, in asa fel incat sa permita
personalului ingrijitor o atenta supreveghere a activitatii in pastravarie. Cladirea este amplasata pe o
platforma a terenului nivelat de 34,00.
Fig.61- Laborator si locuinta (foto original)
Constructia se incadreaza in gradul III de rezistenta la foc.
f- Anexe gospodaresti-varianta lemn, constructie din lemn amplasata in partea cea mai
de nord a incintei pe o platforma a terenului nivelat de 34,00. Gradul de rezistenta la foc este V.
4. DRUMUL DE ACCES SI PLATFORME.

Drumul de acces in pastravarie se racordeaza la drumul judetean Corabia-Calafat, avand 4 m


carosabil si 1 m acostament. In incinta este astfel amenajat incat sa asigure o buna functionare
tehnologica a pastravariei.
5. IMPREJMUIRI SI PORTI DE ACCES.

Imprejmuirea incintei este din plasa de sarma zincata cu ochiuri pastrate de 60 x 60 mm si


grosime de 3,10 mm. Deasupra este mintata un rand de sarma ghimpata zincata. Sarma este sustinuta
de stalpi de lemn cu diametru de 16 cm si 2,65 m inaltime, din care 0,70 m sunt ingropati in pamant.

Distanta dintre stalpi este de 2 m..

Inaltimea totala a imprejmuirii este de 2 m.

Lungimea totala a imprejmuirii este de 625 m.

Poarta de acces este din plasa de sarma zincata cu ochiuri patrate de 50 x 50 mm si grosime
fir 2,24 mm. Poarta auto are dimensiunile de 4,00 x 1,70 m si cea pietonala de 1,00 x 1,70 m. Plasa de
sarma este intarita cu diagonale din sarma zincata de 4 mm grosime.

TEHNOLOGIA REALIZARI CAPACITATII DE PRODUCTIE CU STABILIREA


SPATIILOR NECESARE SI A CONSUMURILOR SPECIFICE PENTRU FIECARE
FAZA DE CRESTERE A PASTRAVULUI.

- Stabilirea productiei de pastrav (numerica) pe stadii de dezvoltare.


- Necesarul de icre pentru pentru productia puietilor de pastrav pentru relizarea cantitatii
de 10 tone de pastrav de consum.
 10.000 kg pastrav de consum : 0,12 kg/buc = apoximativ 83.300 pastrav valorificabil
la 2 ani.
- Pierderile de la varsta de 1 an pana la 2 ani sunt de cca 12% din 95.000 buc. pastravi
- Pierderile de la varsta de 6 luni pana la 1 an sunt de cca. 20% din 119.000 buc. puieti
- Pierderi de la varsta de 4-5 saptamani pana la 6 luni pierderile sunt de cca. 50%.
238.000 buc. puieti.
- Pierderi la ecoziune pana la varsta de 4-5 saptamani 40% , din 397.000 puieti dupa
ecloziune (de o zi).
- Pierderi in timpul incubatiei si in timpul ecloziunii, cca 25% din 530.000 icre.
1. STABILIREA NECESARULUI DE INCUBATOARE
Necesarul de incubatoare pentru cantitatea de 530.000 buc. icre de pastrav curcubeu, s-a
stabilit pe baza experientei de la alte pastravarii si a prevederilor „Instructiunilor de salmonicultura
privind cresterea pastravului” rezulrand un numar de 24 de incubatoare, revenind in medie cca 22100
buc. icre la incubator.
2. NECESARUL DE REPRODUCATORI
In vederea producerii cu continuitate a necesarului anual de 530.000 buc. icre de pastrav
curcubeu in documentatie se prevede asigurarea bazei de reproducatori si spatiile necesare intretinerii
acestora.
Necesarul de reproducatori s-a stabilit luandu-se in considerare potentialul mediu de
productie (nr. de icre/kg. corp femela) cu un raport intre sexe de 1 mascul la 2 femele.
a- Reproducatori de pastrav curcubeu.
Productia de icre /kg. Corp femela este in medie de cca. 2200 buc. icre la o greutate medie a
unui reproducator de 0,400 kg. rezulta o productie de 880 icre / buc. femela.
530.000 buc. icre : 880 buc. icre/buc. femela = 600 buc. femele
600 buc. femele : 2 = 300 buc. masculi
Total reproducatori : = 900 buc. (cca. 360 kg.).
b- Necesarul de pastrav pentru mentinerea stocului de reproducatori.
Mentinerea stocului de reproducatori care sa asigure o productivitate optima, necesita ca la
interval de 3 ani, stocul existent sa fie integral inlocuit cu pastravi din cei mai valorosi produsi in
pastravarii tinandu-se seama ca productia optima de icre se realizeaza de catre reproducatori cu varste
de 3-5 ani.
c- Necesarul de pastrav curcubeu pentru mentinerea stocului de reproducatori.
Stocul de reproducatori fiind de 900 buc rezulta ca pentru intocmirea reproducatorilor care
au varste de peste 5 ani si a caror productivitate este necorespunzatoare, se vor retine anual din
pastravarie de 2 ori destinati pentru consum, cantitatea de 300 bucati.
Avandu-se in vedere ca de la varsta de 2 ani pana varsta la 3 ani cand reproducatori intra in
productie, se inregistreaza pierderi normale in timpul cresterii, la stabilirea numarului de pastravi care
se vor retine se vor avea in vedere si pierderile.
- pierderi normale de la 2 la 3 ani cca 2%.
Pastravii necesari pentru mentinerea stocului de reproducatori se vor retine anual dintre
pastravii crescuti in pastravarie pentru consum la finele celui de al doilea an de existenta a lor pe baza
unei sortari riguroase cae sa asigure pastrarea celor mai viguroase exemplare.
d- In conditiile mentionate,situatia stocului de reproducatori necesar sa existe in
permanenta in pastravarie si a carora trebuie sa li se asigure spatiile de crestere se prezinta astfel:
Stoc reproducatori de pastrav curcubeu.
- Reproducatori de 3 ani - 300 buc.
- Reproducatori de 4 ani - 300 buc.
- Reproducatori de 5 ani - 300 buc.
Total reproducatori 900 buc.(cca 360 kg.)
3. PRODUCTIA PASTRAVARIEI
Productia lunara este de 2 t.
Pentru asigurarea unei productii constante a pastravariei la nivele stabilite, calculata pe
stadii de dezvoltare, anual se vor realiza in cadrul pastravariei.
a- Pastrav consum
- Icre de pastrav curcubeu 530.000 buc.
- Puieti pastrav curcubeu in varsta de 4-5 sapt. 238.000 buc.
- Puieti de pastrav curcubeu de 6 luni 119.000 buc.
- Puieti de pastrav curcubeu de 1 an 95.000 buc.
- Pastrav in varsta de 2 ani valorificabil 83.300 buc.
Tabelul 12
SITUATIA DATELOR INREGISTRATE IN EVIDENTA FINANCIARA
Nr. Anul Prog.int Realizari Cheltuieli Venituri lei Profit lei
t lei RON RON RON
1 2002 16 22 151.718 172.549 20.831
2 2003 15 15 136.121 127.301 - 8.820

3 2004 12 18 121.824 159.475 37.651


4 2005 12 29 226.948 247.902 20.954
5 2006 25 23 226.948 237.859 33.432
6 2007 8 11 111.826 148.355 36.529
Total 88 118 975.385 1.093.441 140.577

4. PRODUCTIA MARFA
Din productia care se realizeaza in pastravarie se va verifica anual :
a- Pastrav consum
- Pastravi curcubeu valorificat la 2 ani -10.000 kg.
o Prin valorificare la kg. (65%)
o Prin valorificare la buc. (35%)
5. DIMENSIONAREA BAZINELOR
a- Troci pentru cesterea alevinilor
Pentru cesterea puiesilor in prima faza de dezvoltare se prevede amenajarea a 32 buc.
troci cu dimensiuni de 200/60/30 cm cuplate cate 2 buc. Necesarul de troci s-a calculat luandu-se
in considerare densitatea initiala de populare de cca. 7450 buc. puieti/buc. troaca si densitatea la
finele perioadei de crestere de cca. 6500 buc.

Fig. 62 – Troci (foto original)


b- Bazine pentru cresterea puietilor (Po)
Sunt prevazute 18 bazine cu urmatoarele dimensiuni:
Lungimea bazinelor 15 m, latilea de 1,5 m, cu
adancimea apei la alimentare de 0,50 m si la iesire de
0,70 m (fig.63).
Pe intreg contur al bazinelor se prevede o
suprainaltare de 0,20 m de la nivelul apei, necesara
pentru mentinerea puietilor in bazine si pentru protectie
la eventualele cresteri a nevelului apei in interiorul
acestora. Luciul de apa pentru un bazin este de 22,5 m2, in total 405 m2 la cele 18 bazine propuse.
Fig.63 – Bazine pentru cresterea puietilor(foto original.)
Bazinele sunt construite din beton, grupate cate 2 buc. cu pereti de separare longitudinale
realizate tot din beton.

Fig.64 – Puiet de pastrav (foto orogonal)


c- Bazine pentru cresterea pastravului de consum (P1, P2 si R),(fig.65).
Pentru cresterea pastravului de consum bazunele se vor realiza cu dimensiuni diferentiate,
corespunzator stadiilor de dezvoltare a pastravariei si in functie de aplasament astfel:
o Bazine pentru cresterea pastravilor P1
-8 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 2,5 m cu luciul de apa de 75 m2 la cele 8 bazine
repartizate pentru P1, din care 6 bazine pentru crestere si 2 bazine pentru sortarea puietilor pe
parcursul cresterii.
Fig.65 – Bazine (foto original)
o Bazine pentru cresterea pastravilor in P2.
-8 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 3 m, cu luciu de apa de 90 m2/bazine, in total
730 m2 (P2/I).
-6 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 4 m, cu luciul de apa de 130 m2/bazin, in total
720 m2 (P2/II) din care 5 bazine pentru crestere si un bazin pentru sortarea puietilor pe parcursul
cresterii.
Luciul de apa total repartizat la bazinele P2 este de 1320 m2 si 120 m2 pentru sortare.
o Bazinele pentru cresterea reproducatorilor (R),(fig.66).

Fig.66 – Bazin pentru reproducatori(foto original)


4 bazine cu lungimea de 30 m, latimea de 4 m, cu luciul de apa de 120 m2/bazin, in total
480 m2.
Adancimea apei la bazinele P1, P2 si R, este de 0,8 m la intrare si de1,2 m la iesire. Pe
intregul contur al bazinelor se prevede o suprainaltare de 0,4 m.
Avand in vedere amplasamentul pastravariei este situat in zona cu nisipuri, pentru evitarea
pierderilor de apa in treapta I-a bazinelor de la care se recircula apa la bazinele din treapta II-a (P2
si R) fundul bazinelor P1 este din beton.
La bazinele P2/I si P2/II si R fundul bazinelor este din pamant captusit cu strat de argila
de 20 cm. La capetele bazinelor se prevede ca fundul sa fie din beton pe o lungime de 3 m la
intrarea apei si de 2 m la iesire.
6. STRUCTURA PRODUCTIEI SI REPARTIZAREA SPATIULUI DIN
PASTRAVARII PENTRU UN CICLU DE PRODUCTIE.
La repartizarea spatiului (luciul de apa util) din pastravarie s-a tinut seama de dezvoltarea,
in raport de varsta a puietilor si de necesitatile de sortare determinate de cresterea diferentiata din
cadrul unui ciclu de complet de productie.
o Modul de folosire a bazinenelor pentru puieti.
Puietii destinati pentru realizarea productiei de consum si pentru stocul de reproducatori
se tin in troci, in mod obisnuit pana la varsta de 2 ani, dupa care se trec in bazinele de puieti (P 0)
in care se cresc pana la varsta de 5-6 luni.
In aceste bazine, tinand seama de faptul ca puietii de pastrav sunt inca in faza de crestere
si pentru asigurarea hranei in conditi corespunzatoare, densitatile pe m2 luciu de apa sunt mult mai
mari in raport cu cele din bazinele de consum. Luand in considerare cele mentionate luciul de apa
s-a determinat luandu-se in calcul pentru puietii in varsta de 2 luni care se obtin in troci (cca.
100.000 buc.) o densitate initiala de populare, de cca 440 puieti/m2 luciu de apa, in functie de care
luciul total de apa este de 405 m2.
o Modul de folosire al bazinelor de consum.
Repartizarea puietilor pe clase de calitate s-a facut in functie de diferentierile normale
care se realizeaza in timpul cresterii, iar cantitatile in kg/m2 sunt cele recomandate a se realiza in
pastravarie alimentate din izvoare cu apa stenoterma in vederea folosiri eficiente a spatiului si
asigurarea unei rentabilitati corespunzatoare.
7. STABILIREA NECESARULUI DE APA.
Debitul de apa necesar alimentarii pastravariei s-a stabilit in functie de suprafata bazinelor
(luciu de apa) si consumurile specifice de apa pentru diverse stadii de dezvoltare realizate in
pastravarie.
Consumul specific de apa luat in considerare, in baza experientei din practica salmonicola
din tara noastra este cuprins intre 0,05 si 0,10 l/s/m2.
Alimentarea cu apa a pastravariei se realizeaza din izvor.
Debitul de apa stabilit prin laboratorul de crecetare salmonicola din ICAS, prin masuratori
repetate efectuate in anii 1994-1995, corectate pentru situatiile cu debite minime inregistrate in
perioada de seceta prelungita in anul 1995, luate in considerare pentru alimentarea pastravariei,
este de 130 l/s iar pentru situatiile de debit mediu multianual de 180 l/s.
Apa, conform analizelor facute de laboratorul de specialitate, este de buna calitate fiind
corespunzatoare pastravariilor de repopulare si consum.
Cantitatiile de apa repartizate pentru utilitatiile din pastravarie se incadreaza in debitul
total de 180 l/s
- Pentru casa de incubatie, troci ti bazine Po = 38 l/s
- Pentru bazinele P1 si P2 = 100 l/s
- Pentru bazine R = 38 l/s
- Pentru carantina si bazin selectie = 4 l/s
180 l/s
Pentru situatiile cu debite minime (130 l/s) in proiect se prevedea instalatii de recircularea
apei de la bazinele din treapta I-a la cele din treapta II-a.
8. CALITATILE FIZICO-CHIMICE ALE APEI.
Pentru studierea calitatiilor fizico-chimice ale apei din sursele de alimentare, s-a recoltat
o proba de apa si s-a analizat in laboratorul ICPIL Bucuresti.
Rezultatele buletinelor de analiza se redau in tabelul urmator, comparativ cu datele din
STAS 4706-74 si cu datele Comisiei Europene referitoare la conditiile de calitate ale apelor de
suprafata, care se preteaza pentru cresterea intensiva in pastravarii.
Tabelul.13
Nr. Indicatori chimici Limite admise Elemente de
Cf. STAS 4706-74 Dupa datele Comisiei calitate ape apei
ape de suprafata Europene FAO pentru conform buletin
salmoniculturp analiza
0 1 2 3 4
1 Temp apei la recoltat. 0° - - 15°
2 Temperatura atmosferica. 0° - - 32°
3 Oxigen dizolvat in apa mg/l 6 adm.7 6,95
4 Saturatie in oxigen % - - 68,47
5 Oxigen dizolvat la 5 zile mg/l - - 5,23
6 CB 05 mg/l max 5 - 1,72
7 PH 6,5-8,5 7-8 7,4
8 Alcalinitatea m val./l - sub 20 3,5
9 Bicarbonati mg/l - - 469,7
+
10 Calciu (Ca)2 - mg/l 150 60-170 92,20
11 Magneziu (Mg)2+ mg/l 50 - 32,85
-
12 Clorura (Cl) mg/l 250 50 17,73
13 Sulfati (SO4)-2 mg/l 200 10 23,02
14 Materii organice (K Mno4/m/l) - - 2,9
15 Bioxid de carbon liber mg/l 50 - 35,0
16 Hidrogen sulfurat mg/l absent - absent
17 Oxidril (OH) mg/l - - absent
18 Azotiti (NO)2 mg/l 1 - absent
-3
19 Azotiti (NO) mg/l 10 1-15 13,0
20 Amoniu (NH)4+ mg/l 1 - 0,4
3
21 Fosfati (PO4) - absent absent
22 Oxizi de fier si aluminiu - - 0,75
23 Fier (Fe)3+ 0,3 - 0,013
24 Aluminiu (Al)3+ - - 0,387
25 Rezidiu fix la 105° 750 - 472,0
26 Suspensii - 25 - 400 24,9
27 Bioxid de siliciu - - 14,0
28 Duritatea totala 0 germane - - 20,48
29 Duritate temporara - - 10,68
30 Duritate permanenta - - 9,8
Din analiza datelor fizico-chimice ale apei, rezulta ca indicatorii de calitate se
incadreaza in limetele prevederilor STAS 4706-74 si ale Comisiei Europene FAO pentru
salmonicultura, calitatile sursei de apa studiata fiind corespunzatoare reproducerii si dezvoltarii
salmonidelor si pentru alimentarea cu apa a amenajarilor piscicole.
Temperatura apei in anul 2007. Tabelul 14

Nr. Luna Temperatura C°


1 Ianuarie 13°
2 Februarie 13°
3 Martie 14°
4 Aprilie 13°
5 Mai 14°
6 Iunie 14°
7 Iulie 14°
8 August 14°
9 Septembrie 14°
10 Octombrie 13°
11 Noiembrie 13°
12 Decembrie 13°
9. CRESTEREA PASTRAVULUI , SITEMUL DE HRANIRE SI HRANA
NECESARA
Pentru realizarea parametrilor privind productia pastravariei, hrana, sistemul de hranire
adecvat speciei, in functie de stadiile de crestere constituie conditii de prima importanta pentru ca
pastravul sa poata fi valoficat la o virsta timpurie cu cheltuieli de productie reduse (fig.67).
Personalul din pastravarie este calificat, capabil sa gospodareasca rational cu maximum
de eficienta fondul piscicol, sa cunoasca tehnologia procesului de productie, nevoile de hrana ale
pastravului si modul de preparare si pastrare al hranei. Sa cunoasca deasemenea conditiile de mediu
optime necesare dezvoltarii pastravului, iar in functie de anumiti factori de mediu limitativi la un
moment dat (cum ar fi cresterea temperaturi apei, scaderea limpezimii ei) sa efectueze astfel incat
sa diminueze la maximum efectele negative ale factorilor mentionati. La cresterea temperaturi apei
se va micsora ratia de hrana, iar in cazul de tulburare a apei se va interveni in primul rand la
incubatoarele cu icre si la trocile cu puieti astfel ca apa care le diminueaza sa fie neaparat trecuta
prin filtru. Pastravaria Ianca are un caracter unic fiind axata pe producerea pastravului curcubeu
pentru consum.

Fig.67- Distribuitor hrana (foto original)


a- Cresterea puietului de pastrav
Din monetul punerii icrelor in ecloziune (fig.68) si pana la ecloziune (fig.69),acestia sunt
sub supraveghere si ingrijire permanenta, respectandu-se cu strictete instructiunile pentru cresterea
pastravului in pastravarii, elaborate de Inspectia de salmonicultura din Ministerul Silviculturii. Se
va acorda o atentie deosebita mentinerii debitului normal de apa, controlul permanent al
temperaturii apei, asigurarea mediului optim pentru incubatie, precum si scoaterea zilnica a icrelor
moarte, curatirea filtrelor ori fr cate ori este nevoie.

Fig.68 – Icre de pastrav (foto original) Fig.69 – Icre eclozate (foto original)
Perioada de incubatie este de cca 330-380 grade zile, pentru icrele de pastrav curcubeu.
Dupa trecerea perioadei de incubatie are loc ecloziunea din icre a puietilor. Ecloziunea
dureaza mai multe zile, aproximativ o saptamana (cca 50 grade zile) fiind influentata direct de
temperatura si calitatea apei.
Pe masura ce puietii au fost eclozati din icre, ei se ingramadesc la intrarea apei in
icubatoare (fig70), adica acolo unde apa contine mai mult oxigen dizolvat. Pentru acest
considerent, in aceasta faza de dezvoltare, este necesar a se mari debitul de apa ce intra in
incubatoare, iar pentru a evita ranirea pungii viteline a puietilor, cutiile interioare ale incubatoarelor
se vor plasa spre peretele de evacuare a apei in asa fel ca apa intrand intre peretii cutiilor exterioare
si cei ai cutiilor interioare, sa circule sub forma unui curent ascendent cu viteza redusa (fig.71).
Fig.70 – puieti eclozati (foto original) Fig.71 – puieti ingramaditi la intrarea apei in incubator
(Foto original)
In aceasta faza, puieti eclozati avand nevoie de lumina se vor ridica treptat capacele de pe
incubatoare avand grija totusi ca puietii sa nu fie expusi direct razelor solare.
Incepand din aceasta perioada, ingrijirea ce se va da puietilor de pastrav, se va face tinand
seama de doua aspecte distincte in functie de mediul in care cresc in continuare si anume:
o Cresterea puietilor in troci
o Cresterea puiesilor in bazine de puieti.
Deosebirea intre cele doua etape de crestere
a puietilor sunt determinate, in principal, de stadiul
de dezvoltare in mediul in care sunt crescuti, de
desimea puietilor pe m2, elemente care la randul lor
impun administrarea unui anumit fel de hrana si intr-
un anumit mod.
 Cresterea puietilor in troci are loc in
prima faza dupa ecloziune, cand pe m2 luciu de apa
puieti sunt in numar mare si cand este nevoie de o ingrijire atenta a puietilor si a hranei
corespunzatoare, deoarece din aceasta faza se hotareste situatia productiei de viitor din pastravarie
(fig.72). Fig.72 – Cresterea puietilor in troci (foto original)

Cu puieti vigurosi, ingrijiti si hraniti corespunzator se va putea asigura o crestere rapida


si deci atingerea greutatii de valorificare intr-o perioada mai scurta.
In incubatoare, puietii destinati obtinerii productiei de consum sunt tinuti 4-5 saptamani
timp in care resorbtia pungi viteline se reduce in proportie de 2/3, moment dupa care incape
hranirea puietilor destinati productiei de consum.
Dupa resorbirea pungi viteline in proportie de 2/3, puieti destinati realizarii pastravului de
consum se trec in continuare in troci numai puietii de pastrav curcubeu de 4-5 saptamani.
La trecerea in troci puietul se ridica spre suprafata apei in cautare de hrana.

Fig.73 – Puiet pastrav (foto original)


Aceasta perioada trebuie urmarita cu multa atentie pentru a nu se pierde acest moment
critic din viata puietilor de a invata sa prinda hrana (fig.73).
Daca acest moment nu este urmarit si nu se intrevine la timp cu hrana, puieti vor inregistra
un procent mare de mortalitate, iar cei care raman se vor dezvolta necorespunzator.
Densitatiile initiale la care cresc puietii in troci sunt in mod obisnuit de cca 10.000-12.000
puieti /troaca.
Puieti se cresc in troci cca. 12 luni. Prima hrana care se distribuie olevinelor va fi constituit
din galbenus de ou, branza de vaci, si ficat de vita, aceasta avand un continut ridicat de vitamine,
proteine, fier, etc.
Este indicata deasemenea, hrana naturala formata din rame, melci, oua de furnici.
Distribuirea hranei se face cat mai des, cel putin de 5-6 ori pe zi, raspandind in cantitati
mici si in cat mai multe puncte, sub forma unui „nor” fin, astfel incat puietii sa inoate inspre acestea
si sa poata prinde hrana mai usor.
Hranirea se va face de asemenea, la ore fixe pentru stimularea poftei de mancare si pentru
usurarea asimilarii, influentand astfel randamentul cresterii in greutate.
Cantitatile de hrana distribuite vor varia in funtie de varsta puietilor, de talie, de
temperetura apei si de calitatea alimentelor.
Astfel, la varste mici cantitatea de hrana administrata trebuie sa fie mare comparativ cu
greutatea lor la temperatura optima cantitatea de hrana de asemenea trebuie sa fie mai mare.
Distribuindu-se hrana rational se va evita totodata si depunerea pe fundul trocilor a
excesului de hrana (fig.74).

Fig.74 – Curatirea trocilor (foto original)


Trocile se curata zilnic de hrana neprinsa de puieti ce se depune totusi si de puieti morti,
pentru a evita imbolnavirea puietilor. Se recomanda ca o zi pe saptamana sa nu se administreze
hrana, aceasta recomandare este valabila pentru toate stadiile de dezvoltare.
 Cresterea puietilor in bazine pentru puieti. Dupa o perioada de aproximativ doua
luni(de la ecoziune) de crestere in troci, puietii sunt trecuti in bazinele de crestere pentru puieti
(P0), sortati pe trei categorii, in funtie de talia lor (mari mijloci si mici).
In acest stadiu de dezvoltare puietii sunt crescuti in numar mai mic pe m2 de luciu de apa,
densitatea medie pe m2 fiind dupa ultimele cercetari intreprinse de sectorul de cercetare din ICAS,
la inceputul perioadei de crestere in bazine de pana la 1000 puieti/m2 luciu apa.
Introdusi in bazine, puietii vor fii hraniti in continuare cu aceasi hrana cu care au fost
obisnuiti in troci, trecandu-se apoi progresiv la cantitati mai mari de hrana pe masura cresterii
puietilor, calitatea hranei diversificandu-se.
In prezent in pastravaria Ianca nu se mai administreaza hrana compusa din deseuri de
abator, ci doar hrana sub forma granulata.
b- Cresterea pastravului de consum
Dupa trecerea unei perioade de 5-6 luni de crestere a puietilor in bazinele de puieti, acestia
sunt introdusi dupa o noua sortare pe trei categorii de marime in bazinele de crestere a pastravului
de consum (P1), iar la implinirea varstei de 1 an, acestia se trec in bazinele P2 (bazine de consum
pentru cresterea pastravului in anul al doilea).
Principalul scop care se are in vedere in acest stadiu este hranirea intensiva in vederea
realizarii pastravului de valorificare intr-un timp cat mai scurt, cu respectarea tuturor masurilor
necesare prevederii imbolnavirilor.
Masurile preconizate a se respecta la cresterea puiesilor raman valabile si pentru cresterea
pastravului in acest stadiu de dezvoltare, cu mentiunea ca acum cantitatea de hrana necesara se va
putea distribui in proportie de 50 % din deseuri de abator si 50 % hrana granulata, in prezent se
administreaza hrana granulata 100%.
In functie de greutate pastravilor se stabileste hrana ce sa va distribui zilnic tinandu-se
seama si de temperatura apei ce se inregistreaza zilnic.
Astfel, cand temperatura apei in bazine ajunge la 200C, cantitatea de hrana ce se distribuie
scade la ½, pana la 23°C administrandu-se cantitati foarte mici.
c- Cresterea reproducatorilor
Pentru cresterea reproducatorilor se vor folosi bazinele special prevazute pentru acest scop
(R) dimensionate in consecinta cu cerintele biologice ale pastravului.
Sistemul de hranire nu difera in general de cel al pastravului de consum dar se tine seama
de urmatoarele precizari:
- Stabilirea necesarului de hrana se face in functie de talie, de dimensiunea
reproducatorilor (greutatea lor) urmarindu-se in permanenta corelarea consumurilor de hrana cu
dezvoltarea realizata de reproducatori.
Hrana se acorda in proportie de 80% sub forma de granule cu mentiunea ca in perioadele
premergatoare recoltarii icrelor sa se administreze pe cat cat posibil hrana preparata, pe baza de
deseuri de abator.
Cu doua zile inainte de recoltarea icrelor hranirea reproducatorilor inceteaza, perioada in
care bazinele de reproducatori vor fi supravegheate in permanenta, urmarind mentinerea unei cat
mai bune stari de igiena si de circulatie a apei.
Hrana administrata zilnic este de 250 kg/zi administrat in 3 mese, intr-o luna (max 26 zile)
se administreaza 6,5 t.
Fig.75 – Hrana granulata NUTRA (foto original)
Diminuarea cantitatii de peste prin valorificare este inlocuita de sporul de crestere in
greutate inregistrat.
Hrana granulata (fig.75,76).

Fig.76 – CLASIC EXTRA (foto original)


Tabelul. 15
Situatia hranei consumate si a sporului de crestere inregistrat in perioada 26 mai -18 oct. 2007.

Nr Hrana administrata Unitate de cantitate Coeficient Spor


masura nutritiv inregistrat
1 Hrana granulata kg 56.96 0,81 70,0
import nutra (0-4)
2 Hrana granulata Kg 7331,0 1,00 7242,8
import clasic (1-3)
select, midicato
3 Hrana umeda - - - -
Total 7387,96 1,81 7312,8

S-ar putea să vă placă și