AMte1 ACTIVITATEA INGINERILOR PRAM

DIN CENTRALE ŞI REŢELE ELECTRICE

PROTECŢIILE HIDROGENERATOARELOR 190

MW DE LA PORŢILE DE FIER I

Lector : ing. Ionel Andrei Cursant: ing. Victor Puiu

 CAPITOLUL 1
TIPURI DE PROTECTII ALE GENERATOARELOR
SINCRONE

Generatoarele sincrone constitue echipamentul cel mai important si mai scump din
Sistemul Energetic si de aceea protectia lor trebuie sa satisfaca conditii dintre cele mai
severe.Generatoarele sincrone se prevad cu protectii impotriva defectelor interne ,externe
si a regimurilor anormale de functionare.

1.1 Defectele interne in statorul generatoarelor pot fi:

 scurtcircuite polifazate,care reprezinta defectul cel mai periculos
intrucat pot provoca incendiu in generator si deteriorarea grava a acestuia;
 puneri la pamant monofazate,care sunt periculoase prin faptul ca
arcul electric de la locul defectului poate provoca topirea fierului si cuprului
statoric,impunand reparatii complexe ,precum si posibilitatea extinderii defectului
intr-un scurtcircuit polifazat;
 scurtcircuite intre spirele aceleiasi faze,care determina
supraincalzirea bobinajului statoric si poate duce la posibilitatea aparitiei unui
scurtcircuit intre faze.

1.2 Defectele interne in rotorul generatoarelor pot fi:

 puneri la pamant intr-un punct al circuitului de excitatie
 puneri la pamant in doua puncte ale circuitului de excitatie,care pot
provoca deteriori grave ale generatorului
 reducerea accidentala a curentului de excitatie care poate provoca
trecerea generatorului sincron in regim asincron

1.3 Defectele externe care pot aparea sunt reprezentate prin scurtcircuite
exteriore,care pun generatorul intr-un regim periculos de functionare.

2
 1.4 Regimurile anormale de functionare sunt:
 supraintensitati provocate de suprasarcini simetrice sau nesimetrice;
 cresterea tensiunii la bornele generatorului;
 trecerea generatorului sincron in regim de motor sincron,care are loc la
defectiuni in turbina de antrenare;
 cresterea temperaturii peste limitele admise,provocate de un defect al
sistemului de racire al generatorului sincron .

Protectiile prevazute pentru generatoarele sincrone au rolul de a lichida

defectele interne pentru separarea generatorului de sursa externa si de a limita
functionarea intr-un regim periculos in cazul scurtcircuitelor exterioare si al
regimurilor anormale .Functiile pe care trebuie sa le indeplineasca protectiile
generatorului sunt:

 comanda declansarii intrerupatorului,necesara in cazul defectelor

interne pentru separarea generatorului de sursa externa si in cazul defectelor
externe,pentru a evita mentinerea generatorului sincron intr-un regim periculos
de functionare;
 comanda actionarii automatului de dezexcitare rapida (ADR)
necesara in cazul defectelor interne pentru reducerea t.e.m. a generatorului care
continua sa alimenteze defectul,iar in cazul defectelor externe,pentru a evita
trecerii generatorului intr-un regim periculos cum este cresterea tensiunii la
borne;
 semnalizarea,necesara in cazul centralelor cu personal permanent de
serviciu pentru avertizarea acestuia de aparitia unui defect sau regim anormal.

3
 1.5 Tipurile de protectii recomandate pentru generatoarele sincrone
sunt:

1 Protecţia împotriva Punerilor la pământ în înfăşurarea statorică

Acţionează la apariţia tensiunii homopolare şi a punerilor la pământ în
înfăşurarea statorică.
Protecţia este prevăzută şi realizată în două variante.
- pentru hidrogeneratoarele sub 50 MW, protecţia este racordată la secundarul 2 al
grupului de măsura borne (secundar ce are conexiunea în triunghi deschis).
- pentru hidrogeneratoarele peste 50 MW, protecţia este racordată la secundarul
unui reductor monofazat de tensiune montat între punctul de nul al generatorului şi
pământ.

2 Protecţia Diferenţială Longitudinală

Acţionează la apariţia scurtcircuitelor polifazate (bifazate ori trifazate) în
înfăşurarea statorică hidrogenerator. Protecţia este prevăzută şi montată la
hidrogeneratoarele cu puteri peste 3 MW.

3 Protecţia Diferenţială Transversală

Protecţia diferenţială transversală hidrogenerator acţionează la apariţia
scurtcircuitelor între spirele celor două înfăşurări de pe aceeaşi fază. Protecţia este
prevăzută şi realizată la hidrogeneratoarele de puteri mari, la care înfăşurarea statorică
primară este bobinată în dublă înfăşurare pe aceiaşi fază, cu scoaterea bornelor pe
fiecare înfăşurare spre stea (şase borne). Astfel rezultand două stele la aceste
hidrogeneratoare.

4 Protecţia contra Punerilor la pământ rotorice

Acţionează la scăderea rezistenţei de izolaţie faţă de pământ (masă) a
circuitelor primare şi secundare de excitaţie, legate galvanic. Protecţia contra punerilor
la pământ rotorice (pentru prima punere la pământ rotor) este prevăzută şi montată la
toate hidrogeneratoarele sincrone.

4
 5 Protecţia Maximală de Curent cu Blocaj Voltmetric
Protejează hidrogeneratorul împotriva supracurenţilor statorici de durată cu
scăderea tensiunii la bornele hidrogeneratorului. Rolul selectiv de acţionare a protecţiei
constă în faptul că, odată cu apariţia supracurenţilor statorici determinaţi de suprasarcini
mari ori scurtcircuite polifazate (bifazate ori trifazate) şi acţionarea releelor de curent, va
scădea tensiunea la bornele statorului sub 80 – 85 % din tensiunea nominală, lucru ce va
determina acţionarea releelor de minimă tensiune. Astfel protecţia Maximală de Curent
cu blocaj Voltmetric are creată condiţia de acţionare cu trecerea timpului reglat.

6 Protecţia de supratensiune
Protejează înfăşurarea statorică şi bornele statorului împotriva supratensiunilor
ce pot apărea accidental în timpul funcţionării ori în timpul procesului de oprire. Protecţia
de supratensiune este prevăzută şi montată la toate hidrogeneratoarele.

7 Protecţia de Asimetrie
Protejează înfăşurarea statorică a hidrogeneratorului la supracurenţi în
înfăşurarea statorică provocaţi de scurtcircuite exterioare şi de suprasarcini nesimetrice.
Funcţionarea hidrogeneratorului sincron la sarcini nesimetrice, situaţie în care curentul de
secvenţă inversă al statorului produce supraîncălzirea rotorului prin curenţi turbionari,
curenţi ce sunt creaţi de câmpul magnetic de succesiune inversă rotoric. protecţia este
prevăzută şi montată la hidrogeneratoarele cu puteri mai mari de 50 MW.

8 Protecţia împotriva Pierderii Excitaţiei

Protejează hidrogeneratorul împotriva pierderii excitaţiei (regim subexcitat),
sesizează regimul dispariţiei accidentale a câmpului inductor al hidrogeneratorului
sincron. Protecţia este prevăzută şi montată la hidrogeneratoarele de medie şi mare
putere.

9 Protecţia împotriva funcţionarii în Regim de Motor

Protejează hidrogeneratorul împotriva funcţionarii în regim de Motor Sincron.
Funcţionarea protecţiei în final depinde de doi factori:

5
 a. In cazul când dispare cuplul mecanic (activ) de la arborele hidroagregatului
(închidere AD, închidere vană admisie apă, oprirea apei spre turbina din alte motive etc.),
hidrogeneratorul trece în regim de motor sincron şi primeşte de la reţea putere activă, pe
care o consumă antrenând hidroagregatul, (menţinându-l în rotaţie). In acest caz sensul
vectorului curentului activ al hidrogeneratorului va fi spre înfăşurarea statorică a
hidrogeneratorului, astfel va funcţiona protecţia.
b. Protecţia împotriva funcţionarii în Regim de Motor acţionează la oprirea
hidroagregatului corelat cu una din următoarele condiţii:
- aparatul director închis;
- vana de admisie apă închisă ;
- releele de oprire acţionate
10 Protecţia de Suprasarcină Simetrică
Protejează hidrogeneratorul împotriva supracurenţilor de sarcină de lungă durată,
între curentul nominal al hidrogeneratorului şi curentul de reglaj al protecţiei maximale
de curent cu blocaj volmetric. Protecţia este prevăzută şi montată la toate
hidrogeneratoarele sincrone.

6
 CAPITOLUL 2
PROTECTII NUMERICE GENERALITATI

2.1 Avantajele protectiilor numerice

Tehnica clasică a protecţiei a fost orientată în sensul realizării de aparate, relee cât
mai bine adaptate cerinţelor sistemului energetic.
Protectiile numerice pot realiza caracteristici de functionare in conformitate cu
necesitatile echipamentelor protejate si nu in raport cu posibilitatile tehnice ca in cazul
sistemelor de protectie clasice,pe baza unei palete relative restranse de structuri hard de
baza si a utilizarii soft-urilor adecvate.
Utilizarea structurilor hard si soft de baza este practic nelimitata,fiind posibila
adaptare optima la obiectul protejat,fara modificari constructive ale aparaturii ci numai
prin program.
Protectiile numerice au o capacitate de prelucrare a unui volum mare de date in
timp real fapt care duce la supravegherea marimilor electrice curenti si tensiuni la
intervale discrete de timp cca. 1ms.Posibilitatea prelucrarii unui volum mare de date
permite integrarea functiunilor mai multor aparate clasice intr-un singur microcalculator
si elimina adaptoarele de diferite tipuri.
Protectiile numerice au capacitate de memorare a unui volum mare de date deci
posibilitatea de memorare a mai multor caracteristici de functionare care pot fi selectate
prin semnale externe (reconfigurarea automata a structurii protectiei la schimbarea
schemei retelei,in corelare cu starea intrerupatoarelor).
Constructia modulara a sistemelor de protectie numerice constituite din elemente
universal utilizabile (convertoare A/N,cuploare optice,fibra de sticla,procesoare
aritmetice,circuite de memorare,unitati centrale,sisteme bus) asigura posibilitati concrete
de crestere a productivitatii la producatorul de sisteme de protectie.Utilizarea fibrelor de
sticla,micsorarea gabaritului si greutatii,schimbarea mijloacelor tehnice ale prelucrarii
informatiei pentru echipamentele de protectie,care reduc influenta sistemelor de masura a
tensiunii si curentului prin necesarul redus de putere,determina economii de materiale,in
special de cupru si otel.

7
 Implementarea rutinelor de supervizare si de testare in protectiile numerice
conduce la reducerea necesarului de verificari manuale pe durata functionarii in regim
normal al protectiilor.

2.2 Dezavantajele protectiilor numerice

Sistemelor de protectie li se cere o mare fiabilitate in functionare .Aceasta se

reduce cu cresterea numarului de elemente componente,ale caror functiuni partiale
participa serial in functionarea ansamblului.
Sensibilitatea mult mai ridicata a componentelor electronice din sistemele de
protectie numerice (in comparatie cu elementele electromecanice ale protectiilor
clasice),la influenta unor campuri electromagnetice care se manifesta in vecinatatea
echipamentelor energetice.

2.3 Supravegherea marimilor de process

Particularitatea protecţiei numerice de a supraveghea în mod continuu, aproape

instantaneu, a mărimilor analogice de proces, impune o tratare a principiilor de prelucrare
sub aspectul conversiei digitale de bază a evoluţiei mărimilor reprezentate de valorile
eşantionate. Concepţia de bază a protecţiei numerice este orientată pe principii de
prelucrare a informaţiei.
Principial, criteriile de protecţie trebuie analizate sub aspectul prelucrării în modul
următor:
 criterii de protecţie pe baza unei singure mărimi de proces (curent,
tensiune);
 criterii de protecţie pe baza mai multor mărimi de proces (impedanţă,
diferenţă de fază).
Aceste criterii trebuie evaluate în legătură cu:
 precizia de măsurare în funcţie de frecvenţa de eşantionare, de conţinutul de
armonici superioare şi componente aperiodice existente în mărimea de proces;

8
  comportarea tranzitorie către o valoare staţionară la trecerea de la regimul normal
la cel defect;
 necesarul de calcule numerice ca bază pentru realizarea configuraţiei hard de timp
real.
Deosebirea esentiala intre protectiile numerice si protectiile electromecanice,consta
in modul de supraveghere a marimilor de proces.
Marimile analoge obtinute la iesirea convertoarelor-transformatoarelor de curent si
tensiune i(t) si u(t) sunt preluate in momente discrete de timp,la intervale de
t=(0,8÷1,5)ms numite perioade de esantionare ,adica cu o frecventa de esantionare de la
650Hz la 1250Hz.Valorile instantanee astfel obtinute (valori esantionate)se trateaza ca
reprezentantele discrete in timp ale curbelor marimilor analogice si care,dupa digitizare se
prelucreaza in calculator.
Acest nou principiu de supraveghere a marimilor de proces asigura protectiei o
apropiere de proces in mai mare masura ca principiul supravegherii unei valori de tip
medie pe un interval.A avea la dispozitie permanent datele de proces,permite utilizarea lor
si in regim normal pentru:
 verificarea lantului de elemente ale protectiei si descoperirea perturbatiilor
in acest lant,avand in vedere corectitudinea datelor despre acest regim prin aceasta
devine posibila imbunatatirea fiabilitatii protectiei;
 analiza regimului anterior defectului prin memorarea datelor de proces in
intervalul unei ferestre de timp si stabilirea cu precizie a aparitiei unui defect cu
rezolutie temporala forte buna;
 masurarea,supravegherea,reglarea,contorizarea,diagnoza de regim,precum si
pentru solutionarea altor probleme colaterale de automatizare,cu conditia ca
elementele de masura si conversie sa se incadreze in clasele de precizie cerute.

9
 2.4 Structura de baza a protectiilor numerice

Din necesitatea utilizarii unui numar redus de elemente constructive hard in

alcatuirea unui sistem de protectie numeric,s-a adoptat structura de baza din figura 1
.Aceasta structura are in vedere urmatoarele grupe functionale principale:
unitatea de preluare a valorilor masurate
transferul valorilor masurate
sistemul de prelucrare a datelor masurate
Unitatea de preluare a valorilor masurate are rolul de a separa galvanic elementele
electronice de circuitele secundare de curent si de tensiune,de a adapta nivelul marimilor
electrice,de a filtra sufficient marimile,de a esantiona si memora analogic,de a transfera
serial prin multiplexor si in final,de a furniza semnal numeric prin conversia
A/N.Microcalculatorul cuplat la iesirea acestei unităţi memorează datele de proces în
cadrul unei “ferestre de timp”, le organizează pentru transferul serial şi schimbă informaţii
cu întrerupătorul / separatorul pentru a prelua date privind poziţia acestuia, respectiv
pentru a transmite comanda de declanşare în concordanţă directă cu programul de
protecţie.
Unitate de preluare a valorilor măsurate se poate instala în câmpul echipamentelor
primare în scopul reducerii canalelor de transmisie.
Transferul valorilor măsurate între câmpul primar şi sistemul de prelucrare a
datelor instalat în general la dispecer, se face printr-o legătură cu fibră optică de mare
capacitate, cu transmisie bilaterală (telegrame de date ale valorilor măsurate şi semnale de
confirmare într-o direcţie şi semnale de comandă în cealaltă direcţie).
Sistemul de prelucrare a datelor măsurate are rolul de a realiza programul de
protecţie în funcţie de caracteristicile de funcţionare specifice. Pentru aceasta se foloseşte
un sistem multiplu de microcalculatoare, care în forma cea mai uzuală recepţionează
telegrame de date din câmpuri primare (n pentru protecţia barelor colectoare, 2 sau 3
pentru protecţia diferenţială a transformatoarelor, 1 pentru protecţia de distanţă etc.).
Structura generală a acestui sistem conţine:
 1 până la i microcalculatoare cu funcţia de master pentru un program
parţial de protecţie, echipate cu un microprocesor şi memorie proprie de program şi
de date, capabile fiecare să participe activ prin sistemul bus; numărul necesar

10
depinde de volumul sarcinii de protecţie, de algoritmii utilizaţi pentru aceasta şi de
capacitatea de lucru a microprocesoarelor;
 1 până la n microcalculatoare cu funcţia slave pentru controlul
valorilor măsurate ca şi pentru o prelucrare prealabilă a lor în vederea obţinerii
unor mărimi intermediare sau de completare (de exemplu, calculul tensiunilor
dintre faze din tensiunile de fază sau determinarea sensului sau fazei curenţilor în
cazul protecţiilor diferenţiale).
 Memorii globale de program (ROM) şi de lucru (RAM) pentru
introducerea, de exemplu, a programelor de lucru ale microcalculatoarelor master
astfel încât fiecare să fie în situaţia de a putea prelua sarcina celorlalte;
 Interferenţe input/output (I/O) fără procesoare pentru comunicarea cu
instalaţiile primare.

Fig.1

11
CAPITOLUL 3

ECHIPAMENTUL DE PROTECTIE tip REG 316

0 3.1 Domeniul de utilizare

Echipamentul de protectie REG 316 este destinat protectiei rapide si
selective pentru generatoare, motoare si blocuri transformator-generator. Acesta
poate inlocui toate releele discrete realizate in tehnologie clasica.
Echipamentul REG 316 face parte din noua generatie a sistemelor digitale in
care marimile electrice preluate din instalatie sunt supuse conversiei analog –
digitale, semnalele astfel obtinute fiind prelucrate in exclusivitate de
microprocesoare programate.
Structura modulara a echipamentului confera un grad de flexebilitate marit si
ii permite adaptarea usoara la cerintele instalatiei respective din punct de vedere al
protectiei electrice.
De asemenea, sistemul permite realizarea unor grade diferite de redundanta,
prin posibilitatea configurarii de catre utilizator printr-un program instalat intr-un
PC cu care protectia poate comunica. Operatorul poate selecta din biblioteca de
functii de protectie, fara sa fie necesar sa aiba cunostinte de programare.
1 Datorita interfetelor pe care le contine echipamentul REG 316 poate fi inclus
intr-un sistem de comanda-control. Pot fi astfel transmise la nivele ierarhic
superioare date ca: semnale de stare, valori masurate, parametrii protectiilor.

3.2 Structura constructiva a echipamentului

Schema bloc a echipamentului este reprezentata in figura 2.
Echipamentul REG 316 cuprinde mai multe ansambluri constructive (placi
cu circuite imprimate):
- unitatea transformatoarelor de intrare ;
- unitatea convertorului A/D ;
- unitatea procesorului principal ;
- una sau doua unitati de intrari / iesiri binare ;
- unitate de alimentare auxiliara (operativa) ;
- unitate de conectare ;
-siruri de cleme pentru conexiuni electrice.

12
 Fig.2

Panoul frontal este prezentat in figura 3 si cuprinde :

- zona cu LED-uri (a). Aceasta zona contine LED-ul de stand-by
(“pregatit”), LED-urile corespunzatoare primei unitati de intrari/iesiri binare si
LED-urile corespunzatoare celei de-a doua unitati de intrari/iesiri binare (daca este
instalata);
- zona de etichete (b). In aceasta zona se pot introduce (in spatele panoului
frontal de protectie, prin fanta prevazuta pentru interfata de comunicare) etichete
cu semnficatia LED-urilor utilizate si cu alte caracteristici considerate necesare
pentru operator (date nominale, etc.);
- zona de comunicare (c) ce contine butonul de reset si conectorul de 25 pini
pentru interfata seriala prin care se realizeaza comunicarea cu PC-ul local.

13
 Figura 3 – Panou frontal REG 316

Butonul de resetare are trei functii:

- resetarea releelor de declansare, a releelor de semnalizare si a LED-urilor
in cazul in care acestea sunt configurate sa ramana blocate pe pozitia ,,activat” si
anularea afisarii protectiei de distanta in timpul rularii programului de comanda;
- resetarea totala a protectiei (pornire la cald) daca butonul este apasat pentru
cel putin 10 secunde.
Panoul din spate al echipamentului

Panoul din spate al echipamentului (fig. 4) reprezinta suportul mecanic

pentru:
- bornele (clemele) de conexiune pentru intrarile analogice (curenti si tensiuni)
continute de conectorul T;
- bornele (clemele) de conexiune pentru intrari / iesiri binare (blocaje, semnalizari,
declansari) continute de conectoarele A,B,C,D;
- conectorul sursei de alimentare operativa (H).

14
 Fig.4 Panou spate REG 316

3.2.1. Unitatea transformatoarelor de intrare (intrari analogice)

Transformatoarele de intrare realizeaza separarea galvanica intre sistemul

primar si circuitul electronic si reducerea semnalelor la un nivel corespunzator
pentru procesarea lor de catre convertoarele A/D.
Unitatea poate avea pana la 9 transformatoare, de curent si de tensiune.
Aceste transformatoare produc la iesire semnale ,,de tensiune” atat in cazul
canalelor de curent cat si al celor de tensiune.

3.2.2. Unitatea de conversie analog - digitala (A/D)

Aceasta unitate este formata din:

- o parte analogica in care se executa operatia de filtrare, amplificare,
esantionare si conversie A/D;
- o parte de control, in care se controleaza secventa de operare a
convertorului;
- un procesor de control pentru pre-procesarea semnalului esantionat
inainte de a fi transferat la procesorul principal.
Semnalele de la intrare sunt trecute prin filtre “trece jos” care elimina
armonicele de inalta frecventa.

15
 Dupa trecerea prin filtrele de intrare si eliminarea armonicelor superioare si
a supratensiunilor, fiecare dintre cele 9 marimi (semnale) masurate este aplicata
unitatii de esantionare si memorare prin doua canale cu amplificare diferite (la unul
din canale factorul de amplificare este 8, la celalalt 1).
Pentru a se elimina introducerea de diferente intre unghiurile de faza ale
marimilor preluate pe circuitele de intrare (curent si tensiune), toate aceste marimi
sunt esantionate simultan si transferate la convertorul A/D prin multiplexare.
Semnalele digitale sunt transferate de la convertorul A/D la un buffer de
memorie si apoi, prin memoria dublu acces (memoria dublu port, DPM), la
memoria principala.
Controlerul de secventa controleaza amplificatoarele de esantionare,
memorare, multiplexorul si convertorul A/D. Rolul acestui controler este de a
asigura o rata de esantionare constanta.

3.2.3. Unitatea procesorului principal

Unitatea procesorului principal realizeaza algoritmii de protectie cu setarile

corespunzatoare. Procesorul principal primeste datele de la unitatea de conversie
A/D printr-o memorie dublu acces (DPM) si de la unitatea de intrari/iesiri, tot
printr-o memorie dublu acces .
Procesorul principal realizeaza algoritmii de protectie cu reglajele
corespunzatoare implementate. El primeste datele de la unitatea de conversie si
procesorul logic. Rezultatele calculate de algoritmii de protectie sunt transferate la
procesorul de logica unde fie sunt corelate din punct de vedere logic cu alte
semnale, fie activeaza direct iesirile binare ale unitatii de intrari / iesiri.
O alta functie a procesorului principal este aceea de a controla interfata
locala (RS-232C) pentru PC-ul operatorului. Legatura intre PC si echipament
trebuie realizata cu un cablu cu fibra optica, daca mediul este supus perturbatiilor
electromagnetice.
Procesorul principal este de tip 80186 si este acelasi ca la REG 216, ceea ce
face posibila schimbarea algoritmilor de protectii intre echipamentele seriei
REG216 si cele ale REG.316.
Procesorul pentru partea logica controleaza unitatile de intrari/iesiri binare .
El citeste canalele de intrari binare (optocuploarele) la intervale regulate de timp,
activeaza canalele de iesire (de semnalizare si de declansare) si memoreaza datele
de stare pentru LED–urile de pe placa frontala, intr–un buffer de memorie
corespunzator.
Acest procesor aloca semnalele logice binare canalelor fizice de intrari /
iesiri conform structurii (matricei) prestabilite si combina semnalele logice primite
de la procesorul principal cu cele de la intrari, conform programului.
De asemenea, procesorul logic efectueaza automonitorizarea. Operarea lui
corecta este asigurata prin semnalul de supraveghere schimbat intre procesorul
principal si cel de logica.
16
3.2.4.Unitatea de intrari / iesiri binare

Unitatea de intrari / iesiri (I/O) binare face posibila citirea semnalelor care
sosesc prin optocuploare din instalatie si transmiterea comenzilor in exterior.
Toate intrarile si iesirile realizeaza o izolare galvanica intre circuitele
electronice si mediul exterior al instalatiei (subsistemul de protectie si comanda-
control).
Aceasta unitate controleaza si starea LED-urilor de pe panoul frontal.
Numarul de intrari / iesiri al unui echipament este realizat prin instalarea a
una pina la patru unitati de intrari / iesiri binare.
Tensiunea de intrare la optocuploare se poate adapta la gamele de tensiune
prevazute prin conectarea unor rezistente de valoare corespunzator calculate.

3.2.5.Unitatea de interconectare

Legaturile dintre unitatile componente ale echipamentului se realizeaza prin

unitatea de interconectare 316 ML61.
Aceasta este localizata in spatele panoului frontal si este constituita din
conectori si legaturile necesare intre unitati.
De asemenea, unitatea de interconectare contine butonul de reset, conectorul
pentru interfata seriala si cele 16 LED–uri pentru semnalele de stare .

3.2.6.Unitatea de comunicare si memorie (varianta REG316)

Comunicarea echipamentului cu un sistem de control extern, printr-o

magistrala, este posibila prin unitatea auxiliara de comunicare si memorie tip
316CS61, unitate care se conecteaza in unitatea procesorului principal.
Memoria suplimentara este prevazuta pentru salvarea datelor in
inregistratorul de evenimente si este echipata cu o baterie pentru a preveni
pierderea informatiilor in cazul intreruperii in alimentarea cu tensiune operativa.
Memoria suplimentara este configurata ca o memorie dublu port la care au
acces procesorul principal si procesorul din unitatea auxiliara .
O varianta a unitatii auxiliare de comunicare si memorie este aceea echipata
doar cu memorie (fara procesor si interfata de comunicare seriala) si este utilizata
doar pentru memorarea evenimentelor.

3.2.7.Unitatea de alimentare operativa (auxiliara)

Unitatea de alimentare operativa (auxiliara) asigura toate tensiunile in

curent continuu cerute de functionarea protectiei prin preluarea tensiunii bateriei
statiei, respectiv o sursa sigura de curent alternativ in cazul .
Aceste unitati contin condesatoare care sunt capabile sa asigure tensiunea
pentru intreruperi ale tensiunii bateriei de maxim 50 ms. De asemenea, aceste
unitati sunt protejate impotriva schimbarii polaritatii. In cazul in care, tensiunea de

17
alimentare este intrerupta, aceste unitati genereaza semnale de control
(reinitializare sau blocare) pentru toate unitatile.

3.3 . Functii de protectie si control

Echipamentul REG 316 are o librarie completa de functii pentru a asigura

protectia integrala a generatoarelor si a transformatoarelor.
Procedura de reglaj este realizata cu ajutorul unui computer si este foarte
usoara, fara sa fie necesare cunostinte de programare.Numarul functiilor de
protectie active la un moment dat in sistemul REG316 este limitat de capacitatea
de calcul disponibila a unitatii de procesare.In fiecare caz, programul de control
verifica daca este suficienta capacitatea de calcul si in cazul in care nu este, se
afiseaza mesaje de eroare. Reglajele si software–ul determina care functii sunt
active. La configurarea schemei de protectie se au in vedere:-numai functiile de
care este nevoie sunt activate. Fiecare functie activa solicita o anumita capacitate
de calcul care poate influenta timpul total de actionare al protectiei ;
- functiile pot fi configurate pentru un scop anume:
 protectie diferentiala;
 transmisia semnalelor binare ;
 puneri la pamant;
 logica suplimentara.
-anumite functii pot fi folosite pentru scopuri diverse:
 pentru a obtine mai multe trepte de actionare (cu reglaj diferit
sau identice);
 pentru a fi utilizate canale de intrare diferite.
- functiile pot fi interconectate prin logica, de exemplu pentru a
obtine anumite blocaje.

3.3.1 Configurarea unei functii pentru realizarea protectiei maximale

de curent de secventa inversa cu caracteristica de timp independenta de
curent
Domeniul de utilizare

Protectia este prevazuta pentru protejarea generatoarelor impotriva

incalzirilor excesive ale rotorului date de incarcarea nesimetrica.

Caracteristici generale de functionare

- temporizare constanta (independenta de curent);

- insensibila la componenta aperiodica;
- filtru pentru armonici;
- masurare trifazata;

18
 Caracteristici generale de masura

- componenta de secventa inversa (negativa) a curentului

Caracteristici generale de intrari si iesiri

I.Intrari analogice
- curent
II.Intrari binare
- blocarea protectiei
III.Iesiri binare
- demaraj;
- declansare.

Prezentarea sumara a parametrilor functiei

Text/Marimi Units/U.M Default/ Min. Max. Step/

Valori Treapta
alese
ParSet4..1 P1 (Select)
Trip 00000000
Delay s 01.00 0.50 60.0 0.01
I2-Setting IN 00.20 0.02 0.50 0.01
CurrentInp AnalogAddr 000000
BlockInp BinaryAddr F
Trip SignalAddr ER
Start SignalAddr ER

ParSet4…1  indica in ce set de parametri, din cele patru existente, este activa
functia

Trip  stabileste canalul de declansare ( releul de iesire ) pentru aceasta

protectie (matricea logicii de declansare).
Delay  stabileste timpul de declansare (temporizarea) a protectiei.
I2-Setting stabileste valoarea curentului de secventa inversa (negativa) de
actionare.

19
 Restrictii :
-nu mai putin de 0,05 IN cand protectia e conectata pe
infasurare de protectie.
CurrentInp  stabileste canalul analogic de intrare de curent.
Toate intrarile de curent pot fi selectate.In cazul masuratorii
trifazate, este suficient ca primul canal (faza R) din grupul de trei sa
fie selectat.
BlockInp  stabileste intrarea binara pentru blocarea functiei.
Optiuni:
F = FALSE: totdeauna functia este activa
T=TRUE: totdeauna functia este blocata
XX: orice intrare binara sau iesirea unei functii de protectie poate fi
folosita pentru blocare
Trip  stabileste iesirea pentru a semnalizarea declansarii (adresa iesirii)
Start  stabileste iesirea pentru a semnalizarea demarajului (adresa iesirii)

Alegerea parametrilor si stabilirea valorilor de

actionare (reglare) a protectiei maximale de curent de
secventa inversa cu caracteristica de timp independenta
de curent

Optiuni si reglaje
Valoarea curentului de secventa inversa a curentului statoric I2-Setting
Temporizare Delay
Un curent de secventa inversa este de obicei cauzat de o incarcare asimetrica
pe cele trei faze, dar poate sa rezulte si ca urmare a intreruperii unei faze. O
incarcare asimetrica a unui generator produce un camp magnetic care se roteste in
sens invers campului de secventa directa. Fluxul de faza de secventa negativa
induce in rotor curenti si rezulta pierderi rotorice suplimentare si implicit cresterea
temperaturii rotorice. Aceasta din urma poate reprezenta un pericol pentru rotor si
acesta este un motiv pentru prevederea protectiei de secventa inversa.
Asimetria sarcinii la un generator este definita in termenii unei componente
de secventa negativa a curentului statoric, componenta care este monitorizata.
Protectia de secventa inversa temporizata este prevazuta pentru sistemele
unde asimetriile sunt de lunga durata dar nu se schimba frecvent. Aceasta se aplica
la generatoarele mici si medii.
Protectia de secventa inversa are doua trepte: una pentru semnalizare si a
doua pentru declansare.
Curentul maxim de durata de secventa negativa (inversa) este dat de
constructorii generatorului, de obicei procentual din curentul nominal al
generatorului IGN.
Nivelul de semnalizare este setat la nivelul lui I2 sau putin mai jos.
De exemplu, daca I2=10% IGN, atunci « I2-Setting » este setat la 8%IGN.

20
 Setarea pentru declansare este setata cu 50-100% mai mare decat setarea de
semnalizare. Rezulta I2-Setting = 15%IGN.
Protectia de secventa inversa este intotdeauna temporizata pentru a evita
declansarile false in timpul fenomenelor tranzitorii si in special in timpul
scurtcircuitelor intre faze si a punerilor la pamant.
Temporizarea trebuie sa fie relativ mare din cauza ca cresterea temperaturii
in partile sensibile ale rotorului este relativ lenta.
In cazul in care ambele setari sunt utilizate pentru declansare, cea cu valoare
de reglare mai mare trebuie sa fie mai rapida.

Figura 5 – Protectia de secventa inversa

Ca si pentru alte protectii se recomanda compensarea diferentelor dintre

curentii nominali ai transformatoarelor de curent si al generatorului. Reglajul setat
este :
Reglaj setat = reglaj calculat x (IGN / IN1)

Reglaje uzuale :
1. Treapta de semnalizare
I2-Setting 0,1IN
Delay 5s

2.Treapta de declansare
I2-Setting 0,15IN
Delay 10s

21
22