Metodologia de alcătuire şi evaluare pentru proiectul de la disciplina: Înot şi

hidrokinetoterapie

Reguli de tehnoredactare
Se vor folosi caracterele Times New Roman de 12 puncte iar distanţa dintre rânduri va fi de
1,5 puncte. Paginile vor fi setate la 2 cm în toate parţile. Paginile vor fi numerotate în partea
de jos, central. Nu se vor lăsa spaţii asemănătoare cu cele dintre cuvinte înainte de virgulă sau
punct. Se vor folosi caractere bold sau italic doar pentru cuvintele sau expresiile pe care
dorim să le accentuăm datorită importanţei lor crescute în acel context. Se vor folosi
caracterele româneşti - respectiv ă, î, ş, ţ, â. Referatele se vor preada obligatoriu în format
electronic şi print.

Stilul şi limbajul de redactare

Referatul trebuie redactat într-un limbaj academic impersonal, caracteristic lucrărilor de
cercetare. Nu sunt admise greşelile gramaticale de redactare (acord, ortografie, punctuaţie,
lexic, etc). Pentru fiecare greşeală, de orice fel, se vor scădea 0,50 puncte din nota finală.
Ideile prezentate trebuie să decurgă logic şi coerent din cele anteriore. Relaţia dintre idei
trebuie să fie clară. Întregul referat trebuie să fie coerent.

Citarea bibliografică

Toate sursele bibliografice, primare sau secundare, publicate sau nepublicate, în format
electonic sau clasic, sunt proprietatea intelectuală a autorilor sau instituţiilor care au produs
acele materiale. Prin urmare, autorul referatului trebuie să citeze în mod corect toate sursele
incluse în text (inclusiv figuri, tabele, ilustraţii, diagrame). Se citează nu doar preluarea unor
fraze de la alţi autori, dar şi parafrazarea şi sumarizarea ideilor exprimate de aceştia. Eludarea
acestor norme etice poartă numele de plagiat.

Toate sursele bibliografice incluse în text trebuie să se regăsească în lista bibliografică finală,
după cum toţi autorii incluşi în lista bibliografică trebuie să fie inseraţi în textul lucrării.
Preluarea identică a unei fraze sau paragraf va fi citată prin indicarea inclusiv a paginii din
sursa utilizată, dar şi prin ghilimele. Modificarea ideii ce aparţine unui autor va fi urmată doar
de indicarea sursei şi a paginii, nu şi de ghilimele. Se va utiliza un singur stil de citare
bibliografică, prezentat ca exemplu mai jos. Doar în cazul în care sunt mai mulţi de trei autori,
în text se va scrie numele primilor trei, iar ceilalţi autori se vor insera sub eticheta et al. În
lista bibliografică se vor scrie numele tuturor autorilor sursei citate. Atunci când sursa citată
este indirectă, adică preluată de la un alt autor, se va scrie numele autorului şi anul publicaţiei,
cu adăugirea cit în, după care este precizată sursa indirectă.

Referatul va avea păreri personale, atât la câteva paragrafe, cât şi la concluzii.

În text, fiecare paragraf care nu aparţine autorului referatului va fi urmat de „[]”, paranteze
între care se regăsesc doar: autorul (doar numele de familie), anul şi pagina – pentru cărţi,
artilole, etc de pe format clasic şi doar: autorul (numele de familie), anul şi linkul – pentru
sursele de pe format electronic. Nu sunt admise informaţii fără autori (linkuri care conduc la
articole care nu au autor).

EXEMPLU:

La cei mai mulţi sportivi dimensiunile cardiace au fost în limite normale stabilite de Societatea Americană de
Ecocardiografie, dar „există şi o categorie la care se poate crea confuzie cu o serie de afecţiuni cardiace structurale, în special
cu cardiomiopatii”. Asemenea dileme diagnostice apar când grosimea pereţilor VS > 12 mm sau diametrul diastolic al VS >
60 mm. Aceste cazuri se situează într-o aşa numită „zonă gri”, în care modificările cordului sportiv şi formele uşoare de
cardiomiopatie hipertrofică sau dilatativă se suprapun. „În literatură se citează că aproximativ 2 % dintre sportivii de elită au
grosimea pereţilor VS în valoare absolută > 13 mm (până la 15 – 16 mm) şi aproximativ 15 % din populaţia atletică are
diametrul telediastolic al VS > 60 mm [Tudor, 2004, p.51, http://www.srmi.ro/doc/R4-2004.pdf].
 Fig. nr. 1. Zona gri de suprapunere între cordul sportiv şi cardiomiopatii [Barry, Maron, 2003, citaţi de Tudor, 2004,
p. 51, http://www.srmi.ro/doc/R4-2004.pdf]

Deoarece sportivii antrenaţi îndelung prezintă dilatare de VD şi o varietate de depolarizări / repolarizări, anomalii
de conducere pe ECG, se pune problema tot mai frecvent de diagnostic diferenţial cu displazia de VD [Rost, 1982, p.196].
Ecografic este destul de greu de cuantificat acest lucru [Robertson, 1985, p.1507]. RMN – ul însă, promite să crească
diagnosticul acestei boli [Ricci, 1992, p.1593]. Disfuncţia globală / segmentară sau dilatarea substanţială a VD susţin
diagnosticul de displazie de VD. Dacă se asociază şi o dilatare / îngroşare a VS, se tinde către o „inimă sportivă” [Barry,
1995, http://circ.ahajournals.org].

În Italia s-a remarcat o incidenţă crescută de displazie de VD aritmogenă decelată la sportivii care au murit subit
[Somaurro, 2001, http://heart.bmj.com].

ETC

La final, lista bibliografică se va formula astfel: va avea două secţiuni, una pentru formatul
clasic, alta pentru cel electronic. Se vor trece autorii în ordine alfabetică, respecând exact
caracaterele şi punctuaţia exeplificată mai jos. Linkurile vor fi urmate de data accesării lor.

Exemplu:
Pe suport clasic:

1. RICCI, C., LANGO, R., PAGNAN, L., DELLA PALMA, L., PINAMONTI, B.,
CAMERINI, F., BUSSANI, R., SILVESTRI, F., Magnetic resonance imaging in
right ventricular dysplasia. În Am J Cardiol; 70, 1992, pg. 1589-1595;
2. ROBERTSON, J., BARDY, G., GERMAN, L., GALLAGHER, L., GALLAGHER, J.,
KISSOLO, J., Comparison of two-dimensional echocardiographic and angiographic
findings in arrhythmogenic right ventricular dysplasia. În Am J Cardiol.; 55, 1985,
pg. 1506-1508;
3. ROST, R., The athlete's heart. În Eur Heart J; 3 (suppl A), 1982, pg.193-198.

Pe suport electronic:

4. BARRY, J., MARO, M., PELLICCIA, M., PAOLO SPIRITO, M., Cardiac disease in
young trained athletes. În Circulation; 91, 1995, pg. 1596-1601,
http://circ.ahajournals.org/cgi/content/full/91/5/1596 (5.02.2007);
5. SOMAURRO, D., DOMAURROO, J., PYATT, M., JACKSON, M., PERRY,

A., RAMSDALE, D., An echocardiographic assessment of cardiac morphology and

common ECG findings in teenage professional soccer players: reference ranges for
use in screening, În Heart; 85, 2001, pg. 649-654 ( June) – în -
http://heart.bmj.com/cgi/content/full/85/6/649 (7.02.2007);
6. TUDOR, I., ILIESCU, S., SPĂTARU, D., BRUCKNER, I., Adaptarea cardiacă la
sportivi – studiu ecocardiografic. În Medicină Internă; Vol 4, nr 4, 2004, pg. 47 – 52,
În http://www.srmi.ro/doc/R4-2004.pdf (18.01.2007).

Structura referatului
1. Introducere (0,5 - 1 pagină).
2. Conţinutul referatului organizat/structurat pe capitole şi subcapitole (5-6 pagini).
3. Consideraţii finale şi concluzii (0,5-1 pagină).
Nu este inclusa bibliografia în numărul de pagini.
Număr minim de autori: 10, dintre care minim 5 stăini. Sunt acceptate mai multe surse
bibliografice.
Pentru fiecare pagină în plus faţă de cele maximum 8 menţionate mai sus, se va scădea câte 1
punct din nota finală.

Criterii de evaluare a referatului

1. Alegerea temei.
2. Modul de tehnoredactare şi citările bibliografice.
3. Organizarea şi structurarea lucrării.
4. Completitudinea abordării şi nivelul ştiinţific.

Ponderea acestui referat este de 100% din nota finală. Referatele copiate de pe internet
sau din alte surse vor fi notate cu zero puncte, studenţii neavând posibilitatea să-şi refacă
punctajul.
Refratul se predă o singură dată până la termen.
Data limită de predare este 19 ianuarie 2018, ora 8.00. Nicio întârziere faţă de
aceasta data nu este permisă.

Prof. univ. dr. Silviu Gabriel Cioroiu