1.

Definiti obiectul analizei economice

-studierea complexa la nivel micro si macroeconomic a rezultatelor obtinute intr-o perioada de timp,in folosirea resurselor
materiale,umane si financiare,in stransa lor legatura cu factorii care le-au determinat,in scopul identificarii si utilizarii
unor noi solutii care sa duca la dezvoltarea si perfectionarea activitatii economice.

2. Arătaţi importanţa analizei economico-financiare în managementul firmei (inclusiv domeniile de atribuţii ale
analizei economice)
-constituie suportul informaţional necesar procesului de adoptare a deciziilor
Domenii de atribuţii :
-descoperirea şi folosirea rezervelor
-controlul îndeplinirii planurilor şi programelor
-furnizarea informaţiilor necesare previziunilor
-creşterea profitului ( rentabilităţii)
-fundamentarea deciziilor care au ca obiectiv performanţa economică

3. Enumeraţi şi explicaţi etapele analizei economico - financiare

-delimitarea obiectului analizei, în timp şi spaţiu, calitativ şi cantitativ, utilizând anumite metode de evaluare şi calcul
-determinarea elementelor, factorilor, cauzelor fenomenului studiat.
-stabilirea corelaţiilor dintre fiecare factor şi fenomenul analizat, determinarea relaţiei cauză-efect
-măsurarea şi cuantificarea influenţelor factorilor asupra abaterii fenomenului studiat. Se determină mărimea, sensul şi
intensitatea acţiunii, care se exprimă în mărimi absolute sau relative
-sintetizarea rezultatelor analizei, elaborarea concluziilor
-elaborarea măsurilor menite să asigure valorificarea optimă a resurselor, să contribuie la realizarea avantajului
concurenţial.

4. Metoda substituirii valorii factorilor: principii, exemplificare pentru o relaţie deterministă de forma: R = a – b + c (R =
a × b × c)
Principii:
-aşezarea factorilor în relaţiile de cauzalitate se face în ordinea condiţionării economice: factori cantitativi, factori de
structură, factori calitativi
-substituirile se fac succesiv, respectând ordinea factori cantitativi, de structură şi calitativi, pornind de la factorii direcţi
spre cei cu influenţă indirectă. Se evidenţiază variaţia unui factor, considerând că ceilalţi rămân neschimbaţi ( caeteris
paribus)
-valoarea substituită a unui factor se menţine ca atare în operaţiile ulterioare. Factorul a cărui influenţă nu a fost calculată
rămâne în calcule la valoarea din baza de comparaţie. Factorul a cărui valoare a fost calculată va fi în continuare în calcule
la valoarea curentă.
R0= a0*b0*c0
5. Pentru o relaţie deterministă de forma R= a × b, arătaţi abaterea absolută, indicele de evoluţie, abaterea relativă

6. Sistemul indicatorilor valorici utilizaţi pentru caracterizarea activităţii de producţie şi comercializare.

cifra de afaceri (Ca) considerat indicatorul cel mai reprezentativ pentru exprimarea volumului activităţii, calculat prin
însumarea veniturilor din livrări de bunuri, executarea de lucrări şi prestări de servicii într-o perioadă determinată.
b) producţia marfă fabricată (Qf) care exprimă valoarea (la preţ de înregistrare) bunurilor fabricate, a lucrărilor
executate şi serviciilor prestate într-o perioadă de timp (exerciţiu financiar), destinate livrării (valorificării în afara
întreprinderii).
c) producţia exerciţiului sau producţia globală (Qe) ce dimensionează întreaga activitate de producţie a întreprinderii într-
o perioadă de timp şi cuprinde ceea ce întreprinderea a fabricat şi a vândut - Qvp - exprimat în preţ de vânzare), ceea ce ea
a fabricat şi a rămas în stoc (producţia stocată Qs – exprimat în cost), precum şi ceea ce ea a fabricat pentru ea însăşi
(producţia imobilizată-Qi),

7. Analiza dinamicii activităţii pe baza indicatorilor valorici.

Analiza dinamică, ce cercetează fenomenele economice în mişcare, relevând poziţia lor într-un şir de momente.Analiza
situatiei concrete din întreprindere se realizeaza in raport cu corelatiile normale care trebuie sa existe intre indicatorii
valorici mentionati.Se considera urmatoarele situatii:
  ICa ≥IQf,care semnifica fie mentinerea imobilizarilor in stocuri,fie tendinta de redeucere a acestora,cifra
de afaceri inregistrand o dinamica superioara,exprimand cresterea gradului de valorificare a productiei
obtinute
 IQf ≥IQe,care reflecta o situatie pozitiva ca urmare a cresterii mai rapide a productiei obtinute destinate
livrarii fata de cresterea productiei exercitiului si reducerea stocurilor de productie neterminata si a
consumului intern fara a afecta desfasurarea normala a activitatii de productie si comercializare
 IVa ≥IQfe,care indica reducerea ponderii consumurilor provenite de la terti in volumul total al activitatii
realizate de întreprindere pe seama cheltuielilor materiale,aratand cresterea gradului de valorificare a
resurselor materiale.

8. Importanţa analizei producţiei fizice

Producţia fizică reprezintă totalitatea valorilor de întrebuinţare rezultate dintr-o activitate industrial-productivă care pot
fi puse în circuitul economic.
Producţia în unităţi naturale are o importanţă deosebită pentru întreprindere deoarece:
- cu ajutorul acesteia se apreciază modificările din structura producţiei;
- se foloseşte la urmărirea modului în care au fost utilizate resursele şi capacităţile de producţie;
- se foloseşte pentru urmărirea şi conducerea operaţiilor şi a producţiei
Importanţa sa mai decurge şi din faptul că reflectă rezultatul activităţii directe, utile şi proprii a întreprinderii fără a lua în
considerare în stabilirea nivelului său a rezultatelor indirecte (materiale refolosibile, rebuturi

9. Semnificaţia conceptului de valoare adăugată comparativ cu cel de cifră de afaceri

Dacă cifra de afaceri a unei firme (ca indicator de performanţă) cumulează toate cifrele de afaceri din amonte, valoarea
adăugată relevă exact contribuţia firmei, măsoară puterea sa economică reală, prezentând importanţă şi din punct de
vedere fiscal.
Importanţa valorii adăugate ca indicator de performanţă economică este subliniată şi de faptul că prin însumarea valorilor
adăugate create la nivelul ramurilor economice se obţine indicatorul macreoeconomic Produs Intern Brut

10. Aşezaţi in modele factoriale (relaţii de interdependenţă) factorii de influenţă ai Cifrei de afaceri

11. Definiţi cifra de afaceri şi prezentaţi formele conceptuale ale acesteia

- cifra de afaceri totală (Ca), reprezintă volumul total al afacerilor unei firme, evaluate la preţurile pieţei (respectiv
încasările totale).
- cifra de afaceri medie (Ca ), reflectă încasarea realizată pe unitatea de produs sau serviciu
- cifra de afaceri marginală (Cam) exprimă variaţia încasărilor unei firme (ΔCa) generată de creşterea sau scăderea cu o
unitate a cantităţii vândute (Δq).
- cifra de afaceri critică (Camin) reprezintă acel nivel al încasărilor la care se asigură acoperirea cheltuielilor, pragul de la
care firma începe să producă profit

12. Valenţe manageriale ale Cifrei de afaceri

reprezintă valoarea şi volumul afacerilor realizate de firmă prin exercitarea curentă a activităţii sale profesionale
dă dimensiune pieţei firmei, exprimând capacitatea efectivă a pieţei, utilă îndeosebi în studiile de marketing şi în strategiile
de dezvoltare ale firmei,
stă la baza calculului unor importanţi indicatori de eficienţă (profit, rata rentabilităţii) constituind în acelaşi timp un element
esenţial în relaţia cost - volum de activitate - profit şi în determinarea pragului de rentabilitate.

13. Semnificaţia analizei în structură a cifrei de afaceri

 14. Cunoscând determinanţii Cifrei de afaceri arătaţi semnificaţia evoluţiei lor (se consideră la alegere unul din
modele factoriale prezentate).

15. Explicaţi legătura dintre Cifra de afaceri şi Activele fixe active aflate în patrimoniul firmei

16. Explicaţi corelaţia dintre volumul producţiei vândute şi strategiile de preţ

17. Implicaţiile calităţii în procesele interne din întreprinderi

18. Forţa de muncă – sursă de avantaj strategic în companii

Modul de gestionare (în sensul sporirii valorii sau deprecierii) personalului devine astăzi o sursă de avantaj strategic
durabil pentru că forţa de muncă este importantă pentru firmă prin inteligenţa, aptitudinile şi experienţa acumulată.
Această resursă este capabilă de învăţare, schimbare, inovare, creativitate şi, dacă sunt corect motivate, asigură
supravieţuirea firmei pe termen lung.

19. Aratati importanta analizei personalului in organizaţii

Analiza gestiunii resurselor umane, vizează atât aspecte cantitative, referitoare la dinamica personalului pe total şi pe
categorii de personal, modul de utilizare a timpului de muncă, cât şi calitative, referitoare la calificare, organizarea şi
productivitatea muncii şi efectele creşterii acesteia asupra rezultatelor globale ale firmei.
În consecinţă, principalele probleme care fac obiectul analizei resurselor umane sunt:
3.1. asigurarea firmei cu forţă de muncă;
3.2. analiza timpului de muncă;
3.3. analiza factorilor care influenţează asupra modificării numărului de lucrători;
3.4. analiza utilizării forţei de muncă(a productivităţii muncii);

20. Arătaţi legătura care există între personal, ca resursă a întreprinderii, şi valoarea adăugată

21. Arataţi importanţa asigurării firmei cu personal calificat

Calitatea forţei de muncă, dată de calificarea şi cantitatea de informaţii pe care fiecare angajat o aduce în societate, se
constituie în sursa principală de generare a performanţelor acelei societăţi pe piaţă. Din acest punct de vedere, modul
în care sunt stabilite, evaluate, controlate şi răsplatite rezultatele imediate şi pe termen lung ale fiecărui angajat este
decisiv pentru performanţa de ansamblu a societăţii∗.
Nivelul ridicat de calificare al forţei de muncă este considerat unul din punctele forte al oricărui diagnostic privind
personalul, impus de complexitatea activităţii economice şi de faptul că creşterea exigenţei consumatorilor în privinţa
calităţii mărfurilor(serviciilor), modificările rapide
ale tehnologiilor, ale sistemului de gestiune şi de management necesită actualizarea şi perfecţionarea permanentă a
cunoştinţelor.

22. Explicaţi efectul nivelului de calificare a personalului în politicile de personal ale întreprinderii şi în creşterea
productivităţii muncii
Pentru managementul performant ridicarea competenţei profesionale este o cerinţă de prim rang mai ales în creşterea
productivităţii muncii(cu cât eşti mai bun în profesia ta cu atât consumi mai puţin timp, faţă de unul mai puţin
competent care lasă impresia că munceşte tot timpul).
Efectul creşterii calificării forţei de muncă se concretizează în creşterea productivităţii muncii şi prin aceasta, implicit, în
creşterea eficienţei economice

23. Explicaţi următoarea afirmaţie: „încadrarea unei firme cu personal conform nevoilor constituie, teoretic, premisa
realizării performanţelor proiectate; practic, realizarea acestor performanţe depinde de structura, calitatea şi modul de
folosire a personalului.”

24. Avantajele şi dezavantajele fluctuaţiei forţei de muncă

Pentru întreprindere, caracterul neorganizat al plecărilor de personal şi în special al muncitorilor calificaţi, generează
efecte negative. Aceste efecte apar atunci când locurile de muncă rămase libere, în special cele deservite de
personal cu înaltă calificare, presupun angajări de personal, o perioadă de timp pentru acomodarea
acestora cu noile condiţii sau uneori pentru calificare etc.

25. Arătaţi importanţa factorului timp în gestiunea personalului şi creşterea productivităţii muncii
timpul este o resursă strict limitată
Timpul de muncă reprezintă timpul pe care salariatul îl foloseşte pentru îndeplinirea sarcinilor de muncă.
Noţiunea de eficacitate a folosirii timpului de muncă cere ca, pentru fiecare individ, timpul să fie utilizat în mod raţional şi
productiv, în conformitate cu ritmul personal şi cu resursele de care dispune fiecare individ, cu scopul de a asigura
îndeplinirea unor activităţi precise într-un interval de timp dat. Managementul timpului presupune ca, pentru fiecare
individ, să se aloce secvenţe de timp, riguros calculate, pentru fiecare activitate ce trebuie desfăşurată (planificarea), să se
facă toate eforturile posibile pentru a le respecta (organizarea) şi să se evalueze, în mod regulat, rezultatele obţinute
(controlul)
 26. Prin ce elemente absenteismul afectează performanţele companiei?
Cauzele folosirii incomplete a timpului (absenteismul), cu consecinţe negative asupra eficienţei economice, poate fi generat
de cauze atât justificate (boală, accidente de muncă, maternitate, evenimente familiale, obligaţii sociale, cauze
economice: şomaj tehnic) dar şi nejustificate (absenţe nemotivate, concedii fără plată, învoiri etc). Costul
absenteismului este un cost ascuns ce degradează performanţele atât la nivel micro (a firmei) cât şi macroeconomic.

27. Productivitatea muncii: concept, semnificaţii

Productivitatea muncii exprimă eficienţa cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă în activităţile economice. Se
determină prin raportarea efectelor obţinute la efortul făcut W= valoarea producţiei exerciţiului, valoarea adăugată,
producţia obţinută destinată livrării, cifra de afaceri / numărul de lucrători folosiţi, timpul de lucru utilizat

28. Căi de creştere a productivităţii muncii

-promovarea progresului tehnic şi organizarea producţiei şi a muncii
-promovarea managementului performant în fundamentarea necesarului de personal

29. Explicaţi semnificaţia conceptului de „randament al factorilor de producţie” şi arătaţi indicatorii ce caracterizează
randamentul resurselor umane şi materiale
Productivitatea (randamentul) factorilor de producţie: delimitări conceptuale
În general, productivitatea unui factor exprimă eficacitatea cu care el este folosit şi capătă trei forme distincte:
a) - productivitatea totală(yi) a unui factor oarecare i se defineşte ca fiind cantitatea totală de producţie(Q) care se poate
obţine folosind acel factor, în condiţiile în care ceilalţi rămân constanţi.
b) – productivitatea medie(wi ) a unui factor i este expresia raportului între mărimea producţiei(Q) şi cantitatea xi utilizată
din factorul respectiv,
c) – productivitatea marginală(wmi) a unui factor i exprimă variaţia producţiei( ΔQ) determinată de variaţia masei
factorului cu o unitate, arătând ce producţie suplimentară se obţine atunci când masa(sau valoarea) factorului creşte cu o
unitate.

30. Explicaţi legătura care există între productivitatea medie a muncii şi: a) volumul producţiei şi al vânzărilor; b)
reducerea costurilor constante (fixe); c) reducerea cheltuielilor cu salariile; d) creşterea rentabilităţii
Pe plan economic, consecinţele directe ale creşterii eficienţei muncii sunt:
1. creşterea cifrei de afaceri;
2. creşterea productivităţii muncii într-un ritm superior comparativ cu salariul mediu determină reducerea relativă a
cheltuielilor cu salariile şi prin aceasta a costului unitar;
3. accelerarea rotaţiei activelor şi diminuarea cheltuielilor de stocare;
4. evoluţia favorabilă a rezultatului exploatării şi a ratei rentabilităţii.

31. Ce se înţelege prin management performant în gestiunea personalului

Folosirea raţională a lucrătorilor, ca rezervă a creşterii eficienţei muncii, presupune:
-delimitarea justă a sarcinilor pe diferite categorii de lucrători şi determinarea relaţiilor de cooperare între ele;
repartizarea optimă a fondului de timp de muncă în cadrul unui schimb;
-redistribuirea sarcinilor în perioadele de vârf de activitate; executarea activităţilor auxiliare, fără a stânjeni activitatea
principală.Managementul modern pune accent pe motivarea salariaţilor, ca factor de bază al ameliorării performanţelor
personalului angajat. Motivaţiile urmărite de individ la locul de muncă considerate a fi de interes major în creşterea
performanţelor sunt:
 remunerarea
 dezvoltarea profesională
 mediul la locul de muncă,
 stima şi consideraţia
o interesul (importanţa) muncii

32. Explicaţi acţiunea factorilor bio-psihosociali în eficienţa utilizării personalului

Factorii legaţi de însuşirile individuale ale salariaţilor:
-factori biologici (vârstă, sex, stare de sănătate etc.), psihologici (aptitudini, motivaţie, interesele urmărite, voinţa de
muncă, atitudinea faţă de muncă), sociali (condiţiile de viaţă, calitatea mediului familial, activitatea politică şi spirituală,
condiţiile socio-culturale), fac ca selecţionarea şi repartizarea personalului să se bazeze pe o apreciere specială a
deosebirilor individuale, care influenţează hotărâtor
exercitarea profesiei şi rezultatele obţinute. Alţi factori în măsură să asigure ameliorarea performanţelor care trebuie luaţi
în considerare se referă la: asigurarea cu locuinţe, mijloace de transport, grija faţă de copii, sprijinirea femeilor mame,
satisfacerea nevoilor cultural-sportive

33. Explicaţi influenţa factorilor cu acţiune indirectă în evoluţia productivităţii muncii

- proprietăţile mărfurilor propuse spre vânzare(datorită volumului diferit de muncă pe care-l necesită);
- structura desfacerilor care se modifică ca urmare a modului de manifestare a cererii populaţiei;
- sezonalitatea producţiei şi consumului;
- situaţia economică şi socială a teritoriului: aşezarea geografică, densitatea şi structura socio-profesională a populaţiei care
determină mărimea şi frecvenţa cumpărărilor;
- conjunctura economică: nivelul preţurilor, rata inflaţiei, politicile micro şi macroeconomice etc.
 34. Faceti diferenţa între importanţa celor două categorii de resurse- umane şi materiale – în desfăşurarea activităţii
întreprinderii

35. Enumeraţi şi explicaţi indicatorii ce reflectă dinamica mijloacelor fixe

36. Enumeraţi şi explicaţi indicatorii ce reflectă starea mijloacelor fixe

37. Ce probleme de gestiune ridică un grad de reînnoire a mijloacelor fixe prin investitii ridicat?

38. În ce raţionamente economice este util indicatorul „gradul de utilizare a capacităţii de producţie”?
39. Indicatorii utilizaţi în caracterizarea eficienţei utilizării resurselor materiale

40. Arătaţi importanţa indicatorului „viteza de circulaţie” ca indicator calitativ in analiza resurselor materiale

41. Implicaţiile calităţii în procesele interne din întreprinderi

42. Arătaţi importanţa resurselor informaţionale în managementul companiei