Sunteți pe pagina 1din 8

Scopul și importan ța subiectului ales

Majoritatea oamenilor cred că cea mai bună metodă pentru a motiva


este utilizarea unor recompense precum banii- o abordare de tip
recompensă și pedeapsă.Scopul cărții este de a ne arâta faptul că
oamenii greșde
nou “sistem esc.Această
operare”. parte argumentează
Contrar nevoia
descoperirilor de a trece
tiin!ifice la un
din ultimii
"# de ani$ majoritatea organiza!iilor se bazează pe ideea că oamenii
sunt motiva!i %n primul rând de pedepse i recompense.
Rezumat:

Studii făcute %ncepând cu anii &#-'# arată că atunci când banii sunt folosi!i ca
recompensă e(terioară pentru o activitate$ subiec!ii %i pierd interesul intrinsec
pentru acea activitate. )ecompensele pot oferi o cretere a motiva!iei pe termen
scurt la fel cum cofeina te poate men!ine activ câteva ore %n plus dar efectul se
atenuează i poate fi afectată motiva!ia pe termen lung.
Autorul ne povesteste despre sistemele noastre de operare la nivel motivational si
despre modul in care am trecut de la Motivatia *.# + bazata pe ideea de supravietuire, la
Motivatia .# + bazata pe notiunile de rasplata si pedeapsa. ar in aceste vremuri
sistemele astea par sa nu mai functioneze la fel de bine ca alta data. Ce s-a sc/imbat0
e ce anume nu mai functioneaza la fel de bine modelul morcovului si al batului0

Motivatia 2.0 1 acel sistem de operare bazat pe morcovi si bete 1 este incompatibila cu
modul in care muncim si traim acum. e e(emplu$ ea nu ia in considerare sistemele
soft2are de tip open source$ in care oamenii muncesc si ofera produsele muncii lor gratis.
e fapt$ daca ne luam dupa Motivatie .#$ asa ceva nici macar nu ar trebui sa e(iste. Cu
toate astea$ 3i4ipedia este cea mai populara enciclopedie din lume$ majoritatea serverelor
de corporatie functioneaza in sistem 5inu( si milioane de oameni scriu pe bloguri si
colaboreaza fara sa castige nimic in mod direct din punct de vedere economic.
)ezumat

5a inceputurile noastre omul incerca sa supravietuiasca. Aceasta era principala lui


motivatie$ principala linie de forta ce structura viata si comunitatile omului. Sa
denumim acest sistem de operare timpuriu Motivatia *.#. 6u era deosebit de elegant$
nici foarte departe de cel al animalelor$ dar ne-a ajutat sa supravietuim. A functionat.
7ana a inceput sa nu mai fie atat de eficient89

7e masura ce oamenii au format societati mai comple(e$ avand nevoie sa coopereze


pentru a fi tot mai eficienti$ sistemul de operare bazat pe motivatia biologica devenea
tot mai inadecvat. :amenii insisi au inceput sa doreasca mai mult de la ei insisi si de
la comunitatea in care traiau. atorita evolutiei te/nologice si organizationale si
nevoii biologice de a face fata noilor provocari sociale$ de data asta diferite de cele
naturale$ intalnite pana atunci$ omul evolueaza$ se sc/imba. :data cu sc/imbarea lui
se sc/imba si structurile sociale in care evolueaza. Si astfel$ intr-un efort de o
remarcabila innoire si crestere$ am inlocuit treptat vec/iul ;sistem de operare” tip *.#
cu o noua versiune .#$ compatibila cu felul in care ajunsesem sa muncim si sa
traim.
7rimul stimulent era in continuare viabil si
functional$ in anumite conditii$ dar nu mai
putea da singur forta de organizare a cine
devenisem cu adevarat noi oamenii. 7entru
o organizare optima s-a aratat foarte viabil
stimulentul recompenselor si pedepselor.
Acest nou sistem de de operare l-am numit
Motivatia .#
Acest al doilea stimulent a fost esential in
ceea ce numim progresul te/nic si cultural
al civilizatiei noastre$ mai ales din vremea
revolutiei industriale incoace. <volutiile
te/nologice 1 motorul cu abur$ calea
ferata$ electricitatea$ radioul si televiziunea
1 au avut un rol crucial in stimularea
cresterii industriale si a buna-starii.
:pinii personale

=ntrebarea pe care și-o adresează %n mod constant$ unii poate obsesiv de des
este> Ce ne motivează cu adevărat0
<ste o %ntrebare care a determinat apari ția a zeci$ sute de căr ți.
Am %ncercat să-mi răspund la această %ntrebare.Am observat că alți oameni
nu mă motivează atât de bine pe cât pot eu să mă motivez singură.e
asemenea$ am observat că banii mă motivează foarte puțin$ reprezintă mai
degrabă o recompensă.

Sunt de acord cu autorul că e(istă o mulțime de cazuri %n care este nevoie de


o nouă teorie de management $ care ar permite oamenilor să %ndeplinească
cel mai bine munca lor $ dar el nu a furnizat e(emple reale de viață efectiv
de lucru . Sigur$ e(istă câteva e(emple date și care au avut succes $ dar mi-
ș
aorganiza
fi dorit
ții să aibă
care au studii
apelatdela caz$
acestbazate
tip saupestil
e(emple din mari companii
de management saua
. Capitolul
fost interesant $ și cred că spune ni ște adevăruri mari $ dar pur și simplu cred
că ar fi inclus mai %n profunzime și informa ții mai pu țin puf .
Autorul a %ncercat să caute indicii cum stimulentele prin bani influen țează
negativ munca creativă$ bazată pe o cunoaștere %naltă sau comple(ă.6ici de
cum$ nu a căutat să defiin țeze stimulentele prin bani.

Acesta prezintă ' motive pentru care recompensele și pedepsele nu dau


rezultate>

*.7ot
.7ot distruge
diminua motiva
ția intrensecă
performan ța
?.7ot paraliza creativitatea
@.7ot elimina comportamentele pozitive
".7ot %ncuraja %n șelăciunea
&.7ot crea dependen ța
'.7ot stimula gândirea pe termen scurt.

Condițiile %n care acestea func ționează>


- sarciniile de lucru mecanic$ repetitive și care nu necesită creativitate sau
abilități cognitive avansate.