Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
10-113/2018
12-ij-10-56971-22082018
ÎNCHEIERE
în componenţă:
cu participarea:
C O N S T A T Ă:
Consideră că organul de urmărire penală a efectuat o anchetă superficială şi s-a bazat doar
pe declaraţiile a doi martori influențați de către conducerea SRL „Serland Corn" și nemijlocit pe
explicațiile administratorului SRL „Serland Corn" care evident are interesul său pe dosar.
Se reflectă în plângere că factorii de decizii ai SRL „Serland Corn" la scurt timp după
producerea accidentului, pentru a ascunde urmele infracţiunii au demontat șchelele de pe care a
căzut petiţionarul, însă consideră petentul că administratorul SRL „Serland Corn" urma să aştepte
efectuarea examinării la faţa locului de către Inspectoratul de Stat a Muncii s-au de către
reprezentanţi organului de urmărire penală.
Conform alin.(1) al art.254 din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală este
obligat să ia toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub toate aspectele, completă şi
obiectivă, a tuturor circumstanțelor cazului în vederea stabilirii adevărului.
În ședință de judecată petiționarul A.Djuman a solicitat admiterea plângerii pe motivele
indicate. Invocă că nu este de acord cu ordonanțele emise de procurori din motiv că urmărirea
penală nu a fost efectuată conform procedurii stabilite de lege, iar soluția adoptată este una formală.
Consideră că nu au fost audiați toți martorii care puteau face declarații în favoarea sa și
pănă la moment au fost audiați martori care au dat declarații în defavoarea sa.
Mai susține că expertiza pe caz a fost efectuată formal, deoarece la momentul efectuării
expertizei (șchelele) erau demontate, nu mai erau la fața locului. Nu este de acord cu rezultatele
expertizei și din motivul că aceasta a fost efectuată peste un an și jumătate după accident, iar
concluziile acesteia reflectă imposibilitatea efectuării ei din motiv că la fața locului au fost
demontate șchelele. Consideră că fostul administrator este vinovat de producerea accidentului de
muncă deoarece după ce a avut loc cazul, el nu a luat legătura, nu a vorbit cu el, nu i-a achitat
nimic din concediul medical. A încercat de nenumărate ori să i-au legătura cu fostul administrator
și personal și prin intermediul diferitor persoane dar nu a fost posibil pînă la urmă să discute cu
administratorul întreprinderii. În rezultatul accidentului i-a fost cauzate fracturi la ambele picioare.
Susține că urmează a fi audiat martorul V.Petrovscchi care locuiește vis a vis de locul unde a avut
loc accidentul.
Susține că în perioada anului 2011 SRL ”Serland Corn” în baza certificatului de urbanism,
a autorizaţiei de construcție a efectuat reconstruirea imobilului situat pe str.Uzinelor 5,
mun.Chişinău, cu edificarea nivelului doi, în vederea amplasării încăperilor de depozitare-vânzare
a mărfurilor de uz casnic şi a oficiului firmei, în limitele terenului privat, fapt confirmat prin
certificatul de urbanism şi autorizația de construcție prezentate. Lucrările de construcție au fost
executate de antreprenor în rezultatul încheierii contractului de prestări de servicii.
Pentru a efectua anumite lucrări ale faţadei clădiri, Lungu Serghei a înămit la lucru o
persoană, care se obliga să efectueze lucrările de tăiere a materialului pentru faţadă (doar tăiere).
De aranjarea pe faţadă a formelor tăiate se ocupau alte persoane. In acest sens a fost dat un anunţ.
A fost telefonat de către A.Djuman, care s-a prezentat ca persoană care anume se ocupă cu
tăierea materialului necesar faţadei, având în acest sens şi instrumente speciale necesare scopului
preconizat.
După negocieri, au convenit să taie material în formele cerute, fiind negociat preţul de 80
lei pentru metru pătrat de material.
A fost semnat și un contract de prestare a serviciilor din 18 iunie 2015. Conform condițiilor
contractuale, petiționarul A.Djuman a purces la executarea obligaţiilor asumate. La 21.07.2015,
dimineața, cînd S.Lungu a venit la serviciu, înainte de orele 9:00, perioadă cînd ceilalţi lucrători
se adunau la obiect, A.Djuman, se afla în poziţie aşezată, invocând că î-l doare piciorul. A fost
chemată salvarea, care i-a acordat ajutor medical. Lungu Serghei ă aflat ulterior ca A.Djuman îşi
fracturase piciorul. După cîteva zile, A.Djuman a venit la administratorul S.Lungu şi i-a solicitat
bani în sumă de 40 000 lei, comunicându-i că în caz contrar se va adresa la poliţie. La rândul său,
Lungu Serghei i-a explicat că îi achită banii pentru lucrul pe care l-a efectuat pînă la moment,
explicându-i că el nu este angajatul întreprinderii SRL ”Serland Corn” şi că nu are temei sa-i achit
pentru alte motive. Consideră că între petiționar și SRL ”Serland Corn” nu există și nu au existat
raporturi de muncă care obligau angajatorul să întreprindă măsuri de asigurare a tehnicii
securităţii, a igienei industriale sau a altor reguli de protecţie a muncii, dacă această încălcare a
provocat accidente cu oameni sau alte urmări grave.
Prin ordonanţa din 30 martie 2017, procurorul Ecaterina Balan a dispus clasarea urmăririi
penale și a procesului penal din motivul lipsei elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute
de art.183 alin.(1) din Codul penal.
Prin ordonanţa din 14.08.2018 a procurorului ierarhic superior plângerea petiţionarului
Alexandr Djuman înaintată împotriva ordonanţei de clasare a cauzei penale și a procesului penal
a fost respinsă ca fiind neîntemeiată.
Instanța de judecată constată că urmărirea penală în cauza dată a fost efectuată în volum
deplin și cu respectarea normelor procedurale.
La fel, prin studierea materialelor cauzei penale se atestă că urmărirea penală a fost
efectuată complet și obiectiv, iar organul de urmărire penală n-a stabilit în acțiunile factorilor de
decizii ai SRL „Serland Corn”, elementele infracțiunii prevăzute de art.183 alin.(1) din Codul
penal.
Studierea materialelor la fel denotă și faptul că în cazul din speță nu au fost încălcate
drepturile lui A.Djuman de a avea acces liber la justiție și dreptul la un proces echitabil.
Organul de urmărire penală a luat toate măsurile prevăzute de lege pentru cercetarea sub
toate aspectele, completă și obiectivă a circumstanțelor cauzei și a adoptat o decizie legală din
motiv că nu au fost stabilite careva probe care puteau fi puse la baza unei învinuiri legale și
întemeiate administratorului SRL „Serland Corn”, sau altor factori de decizii ai întreprinderii
menționate de comitere a infracțiunii, iar pe caz au fost epuizate toate posibilitățile legale de
administrare a probatoriului suplimentar. Instanța constată că solicitantul a făcut trimitere la
încălcarea prevederilor art.2 din CEDO prin efectuarea unei anchete ineficiente care a fost
împiedicată în mod nejustificat prin actele și omisiunile autorităților statului. A motivat că
autoritățile trebuie să efectueze toate măsurile rezonabile și disponibile pentru a obține dovezi cu
privire la evenimente. Trebuie să realizeze scopul urmăririi penale din oficiu, fără a învinui partea
vătămată că nu a contestat deciziile OUP și a pune în vina acestuia incapacitatea de a efectua o
anchetă efectivă. La fel, instanța mai atestă faptul că plângerea petiționarului nu este motivată sub
aspectul condițiilor reluării urmăririi penale.
Potrivit prevederilor art.287 alin.(1), (2), (4) din Codul de procedură penală, reluarea
urmăririi penale după încetarea urmăririi penale, după scoaterea persoanei de sub urmărire şi/sau
după clasarea cauzei se dispune prin ordonanţă de către procurorul ierarhic superior dacă se
constată că:
2) apar fapte noi sau recent descoperite, care existau la data adoptării ordonanţei de încetare
a urmăririi penale, de scoatere a persoanei de sub urmărire şi/sau de clasare a cauzei, dar despre
care nu avea cunoştinţă organul de urmărire penală şi care sînt de natură să afecteze hotărîrea
pronunţată.
(2) Urmărirea penală poate fi reluată şi de către judecătorul de instrucţie în cazul admiterii,
potrivit art.313, a plângerii împotriva ordonanţei de încetare a urmăririi penale, de scoatere a
persoanei de sub urmărire şi/sau de clasare a cauzei şi a plângerii împotriva ordonanţei de
menţinere a celei contestate în ordinea controlului ierarhic superior.
(4) Reluarea urmăririi penale poate avea loc doar în interiorul termenului de prescripţie de
tragere la răspundere penală pentru fapta respectivă, cu excepţia cazului cînd aceasta este necesară
pentru reabilitarea persoanei.
Potrivit prevederilor art.16 din Codul penal, infracțiunea prevăzută de art.183 alin.(1) Cod
penal face parte din categoria infracțiunilor ușoare, iar conform alin.(1) lit.a) al art.60 din Codul
penal, ”persoana se liberează de răspundere penală dacă din ziua săvârșirii infracţiunii a expirat
termenul de 2 ani de la săvârșirea unei infracţiuni uşoare”. Mai mult, este relevantă la caz și
Hotărîrea Plenului CSJ ”Cu privire la practica asigurării controlului judecătoresc de către
judecătorul de instrucție în procesul urmăririi penale” nr.7 din 04.07.2005 cu modificările
ulterioare, în care la pct.5.5 se indică că, fapte noi constituie date despre circumstanțele de care
nu aveau cunoștință organul de urmărire penală la data adoptării ordonanței atacate și care nici nu
puteau fi cunoscute la acea dată. Noi trebuie să fie probele administrate în cadrul cercetărilor altor
cauze, și nu mijloacele de probă prin care se administrează probe deja cunoscute în cauza
respectivă.
Fapte recent descoperite sunt fapte care existau la data adoptării ordonanței atacate, însă nu
au putut fi descoperite. Atitudinea unei părți care, cunoscând un fapt sau o împrejurare ce îi era
favorabilă, a preferat să păstreze tăcerea nu poate justifica mențiunea unei erori judiciare și nu
poate constitui un obstacol la admiterea reluării urmăririi penale dacă prin alte mijloace de probă
asemenea împrejurări nu au putut fi descoperite la acel moment. Potrivit pct.73 al Hotărârii Curții
Constituționale nr.12 din 14.05.2015, privind controlul constituționalității, art.287 din Codul de
procedură penală (reluarea urmăririi penale), Curtea Constituțională a menționat că odată cu
încetarea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau clasarea cauzei penale persoana
urmează a dispune de certitudinea și convingerea că nu va mai fi bănuită și urmărită penal. În acest
sens instanța constată că plângerea apărătorului și a petiționarului în sensul redeschiderii
procesului penal în speță este neîntemeiată, iar motivația invocată nu cade sub incidența condițiilor
legale de reluare a procesului penal, or în plângere se mai face o analiză și apreciere în fapt a
probatoriului administrat în cauza penală, exprimându-și dezacordul cu modalitatea de apreciere a
probelor făcute de procuror , inclusiv cu presupusele omisiuni ale procurorului.
În raport cu cele constatate supra, în speță este aplicabilă jurisprudența CEDO, inclusiv
hotărîrea CEDO din 04.08.2005 în cazul lui Stoianova și Nedelcu vs.Romania, în care s-a stabilit
că, ”...dacă redeschiderea urmăririi penale a fost ordonată pe motivul că ancheta inițială nu a fost
completă, în acest caz, asemenea lipsuri din partea autorităților nu pot fi imputate reclamanților și
nu ar trebui în concluzie să-i plaseze pe aceștia într-o situație defavorabilă”.
Potrivit prevederilor art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, judecătorul de instrucţie,
constatând că actele sau acţiunile atacate au fost efectuate în conformitate cu legea şi că drepturile
sau libertăţile omului sau ale persoanei juridice nu au fost încălcate, pronunţă o încheiere despre
respingerea plângerii înaintate.
În baza celor expuse, conducându-se de prevederile art.art. 41, 313, 342 Cod procedură
penală, instanţa de judecată,-
D I S P U N E:
Preşedinte al şedinţei