Managementul general al

intoxicaţiilor
 Diagnostic
 Anamneză
 Examen fizic: CV, SNC
 Identificarea toxidroamelor
 Managementul general al
intoxicaţiilor
 Tratament
I.Măsuri generale de suport
II. Antidoturi specifice
 Managementul general al
intoxicaţiilor
I.Măsuri generale de suport
1. Stabilizarea iniţială
2. Decontaminarea
3. Evaluarea completă a intoxicatului acut
4. Metode terapeutice de creştere a eliminării toxicelor
din organism
1. STABILIZAREA INIŢIALĂ
PRIORITATEA I
Obstrucţia căilor respiratorii
 Simptome sugestive:  Măsuri de prim ajutor:
 dispnee  îndepărtarea corpilor străini
 disfonie  aspirarea secreţiilor
 cianoză  evitarea deplasării
 diaforeză posterioare a rădăcinii limbii
 tahipnee
prin poziţionarea pacientului
în poziţie de siguranţă
 retracţie intercostală
 pipa Guedel
 ventilaţie pe mască cu balon
Ruben
 intubaţie orotraheală
 ventilaţie mecanică asistată
1. STABILIZAREA INIŢIALĂ
PRIORITATEA a II-a:
Sistemul cardiovascular
 Simptome sugestive:
 tegumente reci
 cianoză
 tahicardie
 bradicardie
 aritmie
 insuficienţă circulatorie
periferică
 Măsuri de prim ajutor:
 cateterizarea unei vene
periferice
 administrarea de soluţii
glucozate şi polielectrolitice
 administrarea de soluţii
macromoleculare (dextran,
Hemacel, Haes)
 administrarea de substanţe
vasoactive (dobutamină,
dopamină, noradrenalină)
 monitorizarea EKG
 transportul bolnavului în
terapie intensivă
1. STABILIZAREA INIŢIALĂ
PRIORITATEA a IlI-a:
Starea SNC
 Simptome sugestive:  Măsuri de prim ajutor:
 letargie  oxigenului.
 agitaţie  glucoza 10% - 250 ml (se
 delir, halucinaţii testează, în prealabil,
 modificări ale diametrului
rapid, glicemia),
pupi Iar  tiamină 100 mg,
 reflex foto motor păstrat  naloxonă 0,4 - 2 mg (până
sau modificat la 10 mg) la comatoşii de
 convulsii
cauză necunoscută;
 comă  în cazul convulsiilor se
administrează :
 Diazepam 5-10mg i.v. Sau
 fenitoin până la 1g i.v (40 -
50 mg/min).
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea externă
 Îndepărtarea toxicelor de la nivelul suprafeţelor
corpului: de la nivelul ochilor şi pielii.
 Decontaminarea ochilor - irigarea abundentă cu soluţie
clorurosodică izotonică, timp de 15 - 20 de minute.
 Decontaminarea pielii se realizează conform aceloraşi
principii.
 Substanţele acide sau alcaline nu se
decontaminează prin neutralizare.
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea externă
 Anumite substanţe chimice necesită tratament special:
 pentru Na şi Li se acoperă pielea expusă cu ulei mineral
 pentru fosforul alb se utilizează soluţie de sulfat de
cupru
 pentru acidul fluorhidric se utilizează gluconat de calciu
local şi intradermic.
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
a) Producerea emezei:
 Indicaţii si restrictii:
intoxicatul în stare vigilă
- la maximum 4-6 ore
după ingestia toxicului
(optim 1 - 2 ore)
 Contraindicaţii:
 copii sub 6 luni
 stare comatoasă
 ingestie de substanţe
corozive
 hidrocarburi slab
absorbabile (risc de
aspiraţie şi pneumonie
chimică): gazolina,
kerosen, s.a.
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
a) Producerea emezei:
 Precauţii:
 intoxicaţii cu compuşi care produc rapid convulsii
(antidepresive triciclice, stricnina, izoniazida, camfor,
s.a.)
 intoxicaţii cu compuşi care se absorb şi produc rapid
coma (bărbiturice, cloral- hidrat, triciclice, s.a.)
 bolnavi cu diateză hemoragică
 hipertensiune
 sarcină avansată
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
a) Producerea emezei:
 Substanţe emetice utilizabile
 Sirop de Ipeca 30 ml (se poate repeta la 30 minute) cu
efect la 15-30 minute
 Apă caldă sărată
 Detergent lichid 30 ml
 Stimulare mecanică faringiană
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
b) Spălătura gastrică
 Indicaţii:  Contraindicaţii:
 comă  ingestia de corozive
 convulsii  hemoragie digestivă
 medicamente cu  absenţa toxicelor în
alterare rapidă a stomac
constienţei
 până la 4 - 6 ore
postingestie (optim 1 - 2
ore)
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
b) Spălătura gastrică
 Spălătura gastrică se efectuează cu ser fiziologic sau
apă pe sonda nazo-gastrică cu protecţia căilor aeriene
superioare, până când lichidul de spălătură gastrică
este limpede.
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
c) Administrarea cărbunelui activat
 După emeză, spălătură gastrică, sau în locul acestora, se
recomandă administrarea cărbunelui activat, care previne
absorbţia digestivă a toxicelor.
 Mecanismul de acţiune al cărbunelui activat constă în
adsorbţia unor toxice.
 Doza: 1g/kgc
 optimal în prima oră după ingestia toxicelor
 Ineficient:
 Corozive si caustice,
 Insecticide,
 Metale,
 Electroliti.
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
d)Administrarea de purgative osmotice
 pentru încheierea procedurilor de decontaminare
digestivă
 Cel mai uzitat purgativ: sulfatul de magneziu (15 - 20
g).
 Alte purgative:
 citratul de magneziu, 20-30 g în soluţie 10%,
 sorbitol 240 ml 20%,
 manitol 200 ml 20%.
2. DECONTAMINAREA
Decontaminarea internă
d)Administrarea de purgative osmotice
 Precauţii în privinţa administrării purgativelor:
 insuficienţa renală preexistentă,
 hipertensivi,
 insuficienţa cardiacă,
 diaree,
 diseiectrolitemie,
 intervenţii chirurgicale intestinale recente.
3. EVALUAREA COMPLETĂ A
INTOXICATULUI ACUT

 istoricul intoxicaţiei din anamneză sau din anturaj

 examenul fizic, diagnostic clinic prezumtiv
 diagnostic clinic diferenţial
 prelevarea probelor pentru determinări paraclinice şi
toxicologice
 diagnostic de certitudine
4. METODE TERAPEUTICE DE CREŞTERE
A ELIMINĂRII TOXICELOR DIN
ORGANISM
1) Diureza forţată
2) Modificarea pH-ului plasmatic şi urinar.
3) Hemodializă.
4) Hemoperfuzia.
5) Cărbune activat seriat.
6) Oxigenoterapie hiperbară.
7) Plasmafereza.
8) Exsanguino transfuzia.
Cele mai frecvente intoxicatii
 Intoxicaţiile cu  Intoxicaţii ce
medicamente eliberate fără medicamente prescrise
reţetă  Anticolinergice
 Acetaminofen  Hipoglicemiante orale
 Salicilaţi  Anticonvulsivante
 Cafeină  Anticoagulante
 Vitamine  Antihipertensive
 Digitalice
 Betablocante
 Blocante ale canalelor
de Ca
Intoxicaţia cu acetaminofen
 Doza toxică 150mg/kgc copil
 7,5g adult
 Doza terapeutică: adult 4g/24h
 Copil 90mg/kgc/24h
 Simptomatologie:
 La 12h postingestie →transaminazele
 La 24h semne clinice
 > 24h: împăstarea hipogastrului, greţuri,
 vomă, icter →coagulopatie, encefalopatie, edem cerebral, exit
Intoxicaţia cu acetaminofen
 Antidot: NAC (N-acetilcisteina)
 NAC iv: 2 protocoale
 Durata 20h: 150mg/kgc NAC iv 15min, apoi 50mg/kgc în
4h, apoi 100mg/kgc în 16h
 D de încărcare: 140mg/kgc iv 1h, apoi 12 doze a 70mg/kgc
la 4h
Intoxicaţia cu salicilaţi
 150-200mg/kgc = ½ -1tb de 325mg/kgc →simptome
uşoare
 300-400mg/kgc →intox gravă
 Intox cr: 100mg/kgc/zi > 2 zile
Intoxicaţia cu salicilaţi
 Mecanismul toxicităţii:
 Stimulare centrală a respir →hiperventilaţie →alcaloză
respiratori →acidoza metabolica compensatorie,
deshidratare
 acidoza metabolica directă, proportionala cu absorbţia
 Mec hiperpirexiei:
 Decuplarea fosforilării oxidative →consum de O2
→utilizarea glucozei →temperatura →febră, tahipnee,
tahicardie, hipoglicemie
Intoxicaţia cu salicilaţi
 Intox acută:  Severă:
 Vomă  Agitaţie
 Iritaţie GI, hemoragie  Iritabilitate
 Hiperpnee  Convulsii
 Tinnitus  Comă
 Somnolenţă  Hipertermie
 Alcaloză resp  Hipoglicemie
 Acidoză metab  Edem pulm
 Deces: colaps CV, insuf resp,
 insuf SNC
Intoxicaţia cu salicilaţi
 Nu există antidot!
 Terapia de suport
Intoxicatii acuta cu barbiturice
 Simtomatologie: somnolenta/coma, letargie, disartrie,
ataxie, cefalee, parestezii, vertij
 Pericol:
 Imediat: stopul cardiorespirator,
 Tardiv: insuficienta circulatorie acuta
 Tratament specific:
 Emeza/lavaj gastric,
 Carbune activat – scade T1/2
 Diureza alcalina,
 Hemodializa, hemoperfuzie, plasmafereza
 Toxic Antidot specific
paracetamol N-acetilcisteină
anticolinergice fizostigmină ( acţionează asupra
antidepresivelor triciclice???)
anticolinesterazice atropină
insecticide organofosforice pralidoximă (Toxogonin)
benzodiazepine flumazenil
β-blocante glucagon, izoprenalină
cianuri nitrit de amil şi Na
tiosulfat de Na
digoxin atc.specifici
acid hidrofluoric gluconat de Ca
izoniazidă vitamina B6
metanol etanol
etilenglicol
arsenic dimercaptopropanol
Fe deferoxamină
methemoglobinizante albastru de metil
vit.C
opiacee naloxon
warfarină vit.K
Pb dimercaptopropanol
EDTA